Cu haina iubirii – Poezie din dosarul de la Securitate (via) Danut Manastireanu

Cu haina iubirii – Poezie din dosarul de la Securitate.preluat de la blogul lui Danut Manastireanu.

Cu haina iubirii s-acopăr
Pe cel dezgolit de ispită
Şi greu să nu-l judec în cugetul meu
Rostind o sentinţă grăbită.

Nici piatra osândei, cea rece şi grea
În mână s-o am ridicată
Ci dragostea sfântă cu focul din ea
Să facă deplin judecată.

Iar sabia sfântă-a dreptăţii de sus
Nicicând să n-o scot cu grăbire
Ci pururi să-nvăţ de la Domnul Isus
Dreptatea născută-n iubire.

Cu plugul iubirii să scot ne-ncetat
Păcatul cu-a lui rădăcină
În dragoste sufletul este curat
Că-n ea se păstrează-n lumină.

În răni de păcate să torn nesfârşit
Balsamul iubirii divine
Căci dragostea-i semnul de Domnul slăvit
Născutu-ma nou dintru Sine.

Grupul Domini din Romania

Numele Tau e-naltat, printre neamuri e laudat

Meditatie – Caci viata fara Tin’ nu are nici un rost

Spre tine-n zori eu gindul imi inalt din negura acestei lumi

some Church history…Jesus and the first century historian Titus Flavius Josephus

A Roman portrait bust said to be of Josephus. (Wikipedia)

Josephus (37 – c.100 AD/CE), also Yoseph Ben Mattithyahu in Biblical Hebrew (Joseph son of Matthias) and Titus Flavius Josephus was a 1st-century Romano-Jewish historian and hagiographer of priestly and royal ancestry who recorded 1st century Jewish history, such as the First Jewish–Roman War which resulted in the Destruction of Jerusalem in 70 AD. He has been credited by many as recording some of the earliest history of Jesus Christ outside of the gospels, this being an item of contention among historians.

Josephus was a law-observant Jew who believed in the compatibility of Judaism and Graeco-Roman thought, commonly referred to as Hellenistic Judaism. His most important works were The Jewish War (c. 75 AD/CE) and Antiquities of the Jews (c. 94 AD/CE). The Jewish War recounts the Jewish revolt against Roman occupation (66–70). Antiquities of the Jews recounts the history of the world from a Jewish perspective for a Roman audience. These works provide valuable insight into 1st century Judaism and the background of Early Christianity. (source)

The earliest description of Jesus outside of the Gospels is found in Josephus’ Jewish Antiquities. Yet for centuries scholars have doubted that a Jewish writer could have written an account that contains basic tenets of Christian belief. This conflict is resolved by understanding the source of Josephus’ composition

There are no surviving Roman records of the First Century that refer to, nor are there any Jewish records that support the accounts in the Christian gospels — except one.      In Rome, in the year 93, Josephus published his lengthy history of the Jews. While discussing the period in which the Jews of Judaea were governed by the Roman procurator Pontius Pilate, Josephus included the following account:

About this time there lived Jesus, a wise man, if indeed one ought to call him a man. For he was one who performed surprising deeds and was a teacher of such people as accept the truth gladly. He won over many Jews and many of the Greeks. He was the Messiah. And when, upon the accusation of the principal men among us, Pilate had condemned him to a cross, those who had first come to love him did not cease. He appeared to them spending a third day restored to life, for the prophets of God had foretold these things and a thousand other marvels about him. And the tribe of the Christians, so called after him, has still to this day not disappeared.

– Jewish Antiquities, 18.3.3 §63
(Based on the translation of Louis H. Feldman, The Loeb Classical Library.)

To read more on Josephus Flavius visit Josephus.org.

The Works of Josephus

The Galilee, site of Josephus' governorship, in late antiquity.(source Wikipedia)The Jewish War (460 KB)

Antiquities of the Jews (1,030 KB)
The Life (60 KB)
Against Apion (90 KB)

The Works of Josephus
The Whiston translation online (external link).

The Works of Josephus in Greek
The Greek text of B. Niese at the Perseus Project.

Brill Translations with Commentary

Here are 4 short videos regarding Josephus’ first century writings and references to Jesus:

Donald A. Hagner, George Eldon Ladd Professor Emeritus of New Testament and Senior Professor of New Testament,School of Theology at Fuller Theological Seminary:

Doubts about Jesus and the New Testament from CPX on Vimeo.

Professor John Barclay was appointed Lightfoot Professor of Divinity at Durham University in 2003, succeeding Professor James Dunn. He is a prolific New Testament scholar who has been widely published in journals and books. He has special expertise on the apostle Paul and Second Temple Judaism. His publications include Obeying the Truth (1986), Jews in the Mediterranean Diaspora (1996), a guide on Colossians and Philemon (1997), and a commentary on Josephus’ Against Apion (2000).

He is currently engaged in writing a book on Paul’s understanding of grace. A gifted and popular speaker, Professor Barclay brings great historical and theological insight into how divine grace transformed the first-century world.

Josephus: the man and the myths. Part I from CPX on Vimeo.

Part II

Josephus: the man and the myths. Part II from CPX on Vimeo.

Jesus and Josephus, a forgery? Dr Chris Forbes is a Senior Lecturer in Ancient History, and Deputy Chairman of the Society for the Study of Early Christianity. His fields of research and teaching focus on New Testament history, Alexander the Great and Hellenistic history, Graeco-Roman History of Ideas and the intersection of early Christianity and Graeco-Roman culture. His current research is in the field of the relationship between religion and philosophy in Graeco-Roman thought. Dr. Forbes teaches at Macquarie University in Sydney, Australia where he is senior lecturer since 2001. He is also a member of the Society for Biblical Literature and the Tyndale Fellowship.

(1) Ce l-a tinut pe Iosif curat, aflat atit de departe de casa? Iosif Ton

You can read an English post  titled- Consequences of sin, Joseph’s story here. In this article, you can also view maps of Joseph and his brothers’ separate journeys to Egypt.

Joseph is sold into slavery - source New World Encyclopedia

Din cartea ‘Oameni mari din Vechiul Testament’,  (643 pg)      autor Iosif Ton.  (Pg. 89-93).

In USA cartea se poate comanda la Romanian Missionary Society.

In seara aceasta, Dumnezeu ne da alt caz, ne da cazul lui Iosif. Si as dori ca si in seara aceasta sa fim ca la un curs de medicina. Ni se infatiseaza un alt caz de boala, ni se infatiseaza leacul si ni se infatiseaza efectele, consecintele in viata viitoare a omului. Cazul nostru este Iosif, una dintre cele mai frumoase istorie din  Biblie. Biblia ii acorda treisprezece capitole.Treisprezece capitole despre un singur om. Povestea vietii unui singur om. Nicaieri in Biblie nu mai gasim asa ceva, o istorie a vietii a unui om pe atitea capitole, afara de Evanghelii, unde ni se povesteste viata Domnului Isus. Dai-o unui copil de zece ani s-o citeasca si dupa ce a inceput-o, n-o va lasa din mina pina ce o termina, pentru ca el vrea sa stie cum se sfirseste,el vrea sa stie ce se-ntimpla pina la urma. Este o istorie care te prinde, te captiveaza. Este istoria vietii lui Iosif din copilarie pina la moarte.

Boala pe care ne-o prezinta Medicul in cazul acesta are o cauza. Cauza bolii, pe care o vom descoperi in viata lui Iosif, este o greseala a parintilor, si anume alintarea.Aceasta este cauza bolii de care va suferi acest copil. Parintii l-au alintat. Parintii l-au tratat in mod special ca pe un favorit. Copilul acesta a avut haine speciale. Copilul acesta a avut in mod evident, toata dragostea tatalui sau, asa cum n-au avut-o ceilalti. Si tatal lui nu s-a sfiit s-o arate. Nu s-a ferit de ceilalti copii sa vada ca Iosif e un copil special. Stiti ce se intimpla cu un asemenea copil alintat? Devine obraznic, pentru ca i se da prea mult. Devine rautacios cu ceilalti. Iosif are un vis venit, desigur, din partea lui Dumnezeu, ca fratii lui i se vor inchina cindva. Dar el o spune cu aroganta, ca sa le-o serveasca asa: “Uite, toti va veti inchina mie!” Si mai departe, cind are celalaltvis cu soarele si cu luna si cu stelele, iarasi le-o spune cind sunt adunati, ca efectul sa fie cit mai mare.

Mai mult decit atit, in loc ca el sa stie cum sa trateze cu fratii sai, el devine pirisul fratilor sai. Acum noi putem justifica, putem spune: Iosif era un baiat corect, cinstit si de aceea el nu putea suporta vorbele rele a fratilor sai. Foarte bine pina aici. Dar una este sa te indigneze purtarea fratilor tai si alta e sa fii mereu, mereu purtatorul de pira intre tata si feciori. Stiti oameni au o vorba: “Iubim tradarea, dar uram pe tradatori.” Si in general, sa stiti ca asa este. ….

In orice pira e un graunte de rautate. Si exista acest graunte de rautate si in actiunea lui Iosif…el stia una: sa-i pirasca si, desigur, ca asta se aude si asta imediat seamana frecusuri si minie intre frati, pentru, ca dragul meu, oricit ai crede tu ca pira ii secreta, pina la urma tot vor afla fratii tai ca tu i-ai pirit. Totdeauna Dumnezeu va scoate pira la iveala.

Iosif era deci un copil alintat, un copil obraznic si un copil cu rautate in suflet. Poate ca pe unii ii va soca, ca ati auzit  numai vorbe bune despre Iosif in predici. Dar noi trebuie sa citim intotdeauna ce se afla in spatele actiunilor unui om.  Si in spatele actiunilor lui Iosif exista acest graunte de rau…Dar Dumnezeu Si-a pus ochii pe Iosif, a vrut sa scoata om din el.In loc sa fie:”Cine sunt eu!”, sa fie cel care sa se ingrijeasca de ei, sa le poarte de grija.

Pentru aceasta lui Dumnezeu ii trebuie treisprezece de ani. Treisprezece ani in care Iosif sa fie sclav si detinut intr-o inchisoare. Acesta este tratamentul pe care-l alege Dumnezeu pentru Iosif. La virsta de saptesprezece ani, Iosif este luat de fratii sai drept razbunare,, pentru ceea ce a facut cu ei, este vindut ca rob, vindut in piata ca sclav. Stiti ce insemna atunci sa fii sclav? Insemna sa fii socotit unealta, nu om. Se considera ca un sclav nu are suflet. Se considera ca un sclav este ca o vita. Il cumperi si il folosesti citiva ani, pina moare…Pentru sclavi nu exista nici o lege. Nu-i apara absolut nimic. Iosif este sclav ani de zile. Si dupa anii de sclavie, urmeaza altii de inchisoare. In total treisprezece ani, de la virsta de saptesprezece ani pina la treizeci de ani. Atit ii trebuie lui Dumnezeu ca sa-l zdrobeasca, ca sa-l modeleze, ca sa-l formeze pe Iosif cel bun, pe Iosif cel binefacator, pe Iosif cel iertator. Aspraa scoala!

Dar sa stiti, Dumnezeu nu se da in laturi de la nimic cind vrea sa formeze un om. El isi ia timp si isi ia duritati, ia nuia groasa si dureroasa si pe calea aceasta vrea sa scoata om adevarat din tine. De ce merg lucrurile asa rau in viata ta? De ce te-a lasat Dumnezeu balta? De ce te-a parasit Dumnezeu? Poate ca e scoala sclaviei si-a inchisorii lui Iosif, scoala prin care Dumnezeu chiar acum iti aplica medicamentul, ca sa scoata, intr-adevar, om sanatos si-adevarat din tine.

In viata lui Iosif intervine o catastrofa. Este vindut ca sclav. Care sunt consecintele acestei catastrofe? Pentru cei mai multi dintre noi, consecintele catastrofei ar fi dezastru total. Intii de toate, ar insemna revolta impotriva lui Dumnezeu.”M-a parasit Dumnezeu, nici nu-mi mai pasa de El! Asa se poarta Dumnezeu cu mine? Ii intorc spatele. Sau poate El nici nu exista.” Aceasta este reactia celor mai multi atunci cind vine dezastrul in viata lor. “Eu m-am increzut in Domnul, m-am rugat Lui si uite ca vine dezastrul.” Si, ca si sotia lui Iov, auzim vocea celor care ne spun: “Nu intelegi? Te-a parasitDumnezeu. Blestema-L si mori.” Aceasta este reactia obisnuita in cazul dezastrului, al catastrofei. Sau chiar daca nu este asemenea revolta, in orice caz,ajunsi la rau si ajunsi la necaz, nu ne mai pasa de morala. Oamenii strinsi cu usa, oamenii ajunsi in necaz spun:”Ce-mi mai pasa mie? Oricum numai sa scap de aici!” Un sclav tratat ca o vita de munca, sa se mai gindeasca la cinste, la puritate? Poate unul dintr-un milion. Cai mai multi zic: “Ce mai conteaza? Sunt tratat ca un animal! Cesa-mi mai pese acum de cinste, de curatenie morala?! Mai are rost asta? Acum, cind totul e mizerie, cind totul e pierdut,fac si eu tot ce pot ca sa mai smulg macar o farima de la viata.” Aceasta ar putea fi reactia ta ajuns la necaz, ajuns la o catastrofa.

Ceea ce este ciudat, ceea ce arata, as zice, stofa deosebita din Iosif este faptul ca ajuns sclav,el totusi vrea sa ramina curat cu orice pret si cu orice risc. Si aceasta se vede in situatia in care el se vede ispitit de sotia stapinului sau. In Egipt Iosif ajunge sa fie luat de un stapin bun, care l-a vazut ca este frumos si inteligent si l-a pus administrator peste casa lui si peste averile lui. Lui Iosif i se ofera o noua sansa, iar sansa aceasta, dintr-o data se extinde si mai mult. I se ofera toate placerile vietii prin sotia stapinului sau. Dintr-o data viata ii suride,dintr-o data viata il imbie: “Vino!” Ce l-ar mai fi putut tine curat pe un asemenea tinar, aflat atit de departe de casa? Tatal lui i-a vorbit despre Dumnezeu, dar unde e Dumnezeu acum? L-a parasit, pentru ca uite, a ajuns rob in Egipt! Ce l-a tinut pe Iosif?

Ceea ce l-a tinut pe Iosif a fost o incredere nestramutata in promisiunea lui Dumnezeu. Iosif a stiut ca Dumnezeu i-a dat visele. Iosif a stiut ca va veni o zi cind fratii lui i se vor prosterne, asa cum i s-au prosternut snopii din vis. Iosif stia ca intr-o zi si tatal lui va veni si-i va cadea la picioare. I-a spus-o Dumnezeu intr-un vis. Iosif stia insa si mai mult, ca metodele lui Dumnezeu sunt teribil de ciudate. Si aceasta o vedem in capitolul 45:5, cind el se descopera fratilor sai si cind fratii lui sunt ingroziti. Cel pe care l-au vindut este in fata lor, mare demnitar, si acum ii va taia in bucati. “Nu intelegeti – le spune Iosif – nu intelegeti ca asa lucreaza Dumnezeu? Voimi-ati vrut raul, voi m-ati vindut. O fapta haina, o fapta groaznica, dar nu intelegeti ca pecalea aceasta, Dumnezeu a vrut sa ma duca in Egipt? Nu intelegeti ca prin aceasta El voia sa fiu eu aici la vreme de foamete?” Ceea ce a inteles Iosif a fost faptul ca Dumnezeu are cai ciudate. Dar oricit sunt ele de ciudate si oricit de mare pare sa fie tragedia, Dumnezeu este la lucru si-Si va tine promisiunea.

Vreau sa ma ocup putin acum de ispita aceasta la care este supus Iosif…

Cititi Partea II-a aici

(2) Ce l-a tinut pe Iosif curat, aflat atit de departe de casa? – Iosif Ton

            Guido Reni painting.

‘Oameni Mari din Vechiul Testament’,(643 pg) autor Iosif Ton (Pg.94-97)

In USA, cartea se poate cumpara aici la Romanian Missionary Society.

Continuare de la Partea (I)

Vreau sa ma ocup putin acum de ispita aceasta la care este supus Iosif. Ma adresez in special tinerilor. Dar aceasta se aplica tuturor, si celor mai in virsta. Exista situatii care duc la pacat. O anumita situatie e de asa natura incit, daca nu sunt atent in situatia aceea, in orice moment poate sa-mi alunece piciorul. Prima situatie de acest fel in viata lui Iosif este rapida lui promovare. E dus sclav, e vindut in piata, e cumparat de un om. Si in foarte scurta vreme, omul acesta il pune administrator peste toata casa lui, peste toate averile sale. Sclavul devine sef. Totul ii este dat pe mina fara rezerve. O promovare brusca. Cind esti inaltat dintr-o data, sa sti ca atunci te infrunti cu cele mai mari ispite.

Domnul Isus, in pilda cu saminta, la al treilea sol spune ca spinii sunt ingrijorarile sau inselaciunea bogatiilor sau placerile vietii. Si inselaciunea bogatiilor e aici, pentru ca e foarte primejdioasa. Eu am vazut oameni care in necazuri au ramas credinciosi; in dureri, in apasari au rezistat eroic. Nici vint de amenintare, nici apasare de nici un fel nu l-a doborit, dar intr-o zi, dintr-o data, blind si frumos, i s-a oferit o situatie buna, un post mare. L-ai vazut apoi cum incepe sa faca compromisuri. L-ai vazut dintr-o data ca nu mai vine la adunare. L-ai vazut dintr-o data ca nu mai stie de Domnul. Inselaciunea bogatiilor, spune Domnul Isus. In cazul lui Iosif este vorba de o promovare foarte rapida. Aici e ispita cea mai primejdioasa. Si e primejdioasa, deoarece vine intotdeauna dupa necaz. Intii vin ingrijorarile, spune Domnul Isus, vin necazuriel si vin multe, unul dupa altul, pina te obosesc. Si cind te obosesc presiunile si necazurile si apasarile, dintr-o data, cind esti obosit, vine blindetea, vine perspectiva de pace, de lumina si, in sfirsit ajungi si tu la putin bine. Atunci te rupi, te fringi,  atunci cedezi. Bogatiile sau promovarea rapida nu sunt ceva rau in sine. Nu! Pentru ca Iosif, in situatia aceasta, totusi ramine curat. El accepta promovarea, dar el ramine credincios lui Dumnezeu si credincios puritatii spirituale. Deci, in sine, oferta aceasta de marire nu este rea, dar ea poate fi folosita de cel rau ca sa te naruie.

A doua situatie care poate duce la pacat si in care se afla Iosif este lipsa de supraveghere. Stapinul lui ii da toate cheile in mina si ii spune: “Faci tot ce stii tu! Eu nu ma mai interesez de nimic.” Si spune Biblia ca el, stapinul, se incredea in mod absolut in Iosif. I-a dat totul pe mina. Asa se intimpla cind numai esti controlat, cind poti face ce vrei, fara sa fii verificat, aici este iarasi primejdia ispitei. Ce vei face in situatia aceasta? Cum te vei purta intr-o asemenea situatie? De cite ori n-ai zis tu: “O, nu ma vede nimeni! Hai! Si pentru ca nu m-a vazut nimeni, am facut fie una, fie alta, fie alta, pentru ca nu m-a vazut nimeni!” Intr-o asemenea situatie era Iosif.”Nu ma vede nimeni! Parintii sunt departe si nu ma mai pot controla nici fratii. Ce-mi pasa mie?! Nu ma stie nimeni, nu ma vede nimeni!” Iata o situatie in care ispita este prezenta acolo in fiecare minut.

Ceea ce este interesant esteca Iosif transforma aceste prilejuri de pacatuire in arme de lupta. Cind sotia stapinului sau il ademeneste, primul lucru la care se refera el este increderea pe care i-a facutt-o stapinul. “Doamna, stapinul meu mi-a acordat incredere, mi-a dat totul pe miini. Doamna pot eu acum sa-i insel asteptarile? Pot eu sa nu-i justific increderea pe care mi-a acordat-o? Iosif se refera aici la promovarea lui. Spune: “Cum, cind stapinul meu m-a ridicat asa, pot eu acum sa gresesc impotriva lui?  E adevarat ca stapinul i-a spus: “Ai libertate absoluta”> Dar si aici Iosif vine si transformaaceasta si el ii spune sotiei stapinului sau: “Stapinul mi-a dat libertate peste toata casa, dar sotia lui este a lui. Eu stiu unde trebuie sa trag linia. Aici este limita pina la care eu ma pot duce. Aici eu ma opresc.” El este omul care stie pina unde ii este libertatea si el insusi isi fixeaza marginile libertatii sale. Iosif stie cum sa lupte impotriva pacatului.

Stiti una dintre armele lui cele mai bune este cea pe care o gasim in capitolul 39:9: “Cum as putea sa fac eu un rau atit de mare?” Stiti care e arma lui Iosif impotriva ispite?Ii da pacatului adevaratul lui nume: “un rau atit de mare”. Stiti, ispita vine asa si zice: “Pai, ce-i asta? Asta nu-i mare lucru. Nu stie nimeni, nu ne vede nimeni, nu jenam pe nimeni, nu suparam pe nimeni. Ramine totul intrenoi. Ce-i asta? Toata lumea face asa ceva. Asta e ceva asa de obisnuit.” Intotdeauna incercam sa micsoram pacatul. “A, e o greseala! Nu-i zicem pacat. E o greseala asa de mica. Si ce daca fac asta? Ceparca Dumnezeu se leaga de toate?Ce parca ceilalti nu fac?! Si imdeiat imbracam pacatul in astfel de scze. Aici este deosebirea intre noisi Iosif. Iosif ii da numele adevarat: “un pacat asa de mare”. Cum sa fac eu un pacat asa de mare, un rau asa de mare? Cum sa fac eu un rau asa de mare, sa spun o minciuna?  O vorbire de rau a unui frate, a unei surori, cum as putea eu sa fac un rau asa de mare sa-mi vrbesc fratele de rau? Pai ce, da altii nu o fac? Si apoi, in definitiv, am dreptate sa spun ca el e rau. Asa zicem noi despre pacat. Il micsoram. Si, normal, ca atunci e mai usor sa-l facem, fiindca ni se pare neinsemnat. Iosif insa spune: “Nu! E un rau asa de mare!”

Si apoi el mai are o arma cu care lupta. Petru el este clar ca orice greseala este o greseala impotriva lui Dumnezeu. Femeia aceasta il atragea intr-un pacat, si el putea sa spuna: “Nu ma stie, nu ma vede nimeni”< dar auziti ce spune el: “Cum as putea sa fac eu un rau atit de mare si sa pacatuiesc impotriva lui Dumnezeu?” Orice pacat este un pacat impotriva lui Dumnezeu. Minciuna sau vorba aceea rea, pe care ai spus-o, ai spus-o impotriva fratelui tau.  Birfa pe care ai purtat-o, muscatura, jignirea fratelui tau nu e impotriva lui, e impotriva lui Dumnezeu… Totdeauna in fata ispitei spune-i pe nume: “rau mare” si “pacat impotriva lui Dumnezeu”, adica sa-ti fie totdeauna clar despre ce e vorba. Nu cocolosi lucrurile, nu picta raul in culori stralucitoare. Demasca-l in toata hidosenia lui.

Tot aici la ispita, vreau sa vedeti cele trei etape ale ispitei:

Intii de toate, in versetul 7 din capitolul 39 femeia vine discret la Iosif si-i face propuneri: “Uite asa si asa si asa. Nu ne stienimeni. Totu-i aranjat, totul e in siguranta.” In versetul 10 citim ca ea ii spune lucrurile astea in fiecare zi.  Prima etapa este o apropiere usoara, voalata. Ti se face o propunere delicata, cu maiestrie, sa nu te jigneasca, sa nu te supere, sa nu te sperie. Totul e infatisat in culori stralucitoare si ca o oferta sa-ti aduca numai bine. Intotdeauna ispita este ceva care pare ca-ti aduce numai si numai beneficii. Va amintiti de prima ispita cind Diavolul ii spune lui Adam: “Daca maninci din pomul acesta, vei fi ca Dumnezeu.” Ispita iti prezinta lucrurile intr-o haina stralucitoare fara de care viata nu mai are rost.

Al doilea stadiu este insistenta. Daca la prima incercare nu ai cedat, apoi vine in fiecare zi si te bate la cap si staruie si staruie, zile si saptamini, si luni, si ani, daca trebuie.

Si in partea a treia la stadiul al treilea este ambuscada. Vine o zi cind scena e asezata si cind nu mai e nimeni pe-acolo si cind e atacul frontal. Si in cazul acesta, cind totul e pregatit, e ori prabusire, ori victorie. Acolo nu mai ai decit sa alegi: ori, ori. Asa merge ispita.

Ce faci in situatia cind e ori, ori? In situatia aceasta, Iosif fuge. Fuge, si fuga de placeri, fuga de bine, cum i-am spune-o intre oameni, fuga aceasta ii salveaza onoarea. Dar fuga aceasta il face sa-si piarda slujba si libertatea. Pentru ca Iosif fuge de placere, fuge de oferta aceea atit de atragatoare, el isi pierde slujba si isi pierde libertatea. Citi dintre noi ar rezista ispitei in asemenea conditii? Sunt atitia care, fara sa riste ceva, cad in ispita. Omul acesta si-a pierdut slujba si si-a pierdut libertatea. A ajuns sa stea ani de zile in inchisoare! Pentru ce?Pentru ca a refuzat placerea, a refuzat pacatul. Esti gata sa-ti pierzi slujba numai ca sa nu faci un pacat?

Esti gata sa-ti pierzi libertatea numai ca sa nu-ti intinezi viata si sa ramii cu haina alba, asa cum ti-a spalat-o Dumnezeu? Aici e intrebarea pe care trebuie sa ti-o pui in lumina vietii lui Iosif.

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


Zilele trec…

Click pe harta pt ora actuala World Time Click on map for timezone

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,457 other followers