Nelu Brie – Invatatura Despre Acoperirea Capului la Inchinare

pastor nelu briePastor IOAN BRIE – Invatatura dspre “acoperirea capului” la inchinare.

Textul 1 Corinteni 11:

  1. Vom studia imprejurarile, situatia de viata  in care acest cuvant a fost dat. Vom raspunde la intrebarea, “Ce s-a intamplat oare, in comunitatea bisericii din Corint, ca apsotolul Pavel a fost calauzit sa scrie pe aceasta tema? 
  2. De ce cere apostolul Pavel ca femeia crestina sa se roage, sa se inchine lui Dumnezeu avand capul acoperit si barbatul capul descoperit?
  3. Vom investiga dintre cele mai reprezentative interpretari gresite ale acestui pasaj.
  4. In final, pentru comunitatea Bisericii Emanuel si pentru toti cei ce vor sa umble in spiritul acestei invataturi, vom propune cateva solutii practice.

In primul rand, asa dar, contextul de viata al bisericii din Corint si invatatura  lui Pavel, referitoare la acel context. Vezi transcrierea completa sub video.

VIDEO by Biserica Emanuel Sibiu

Textul   1 Corinteni 11:1-16

Călcaţi pe urmele mele, întrucît şi eu calc pe urmele lui Hristos. Vă laud că în toate privinţele vă aduceţi aminte de mine, şi că ţineţi învăţăturile întocmai cum vi le-am dat.

Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, şi că Dumnezeu este capul lui Hristos. Orice bărbat, care se roagă sau prooroceşte cu capul acoperit, îşi necinsteşte Capul său. Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îşi necinsteşte capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. Dacă o femeie nu se învăleşte, să se şi tundă! Iar, dacă este ruşine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească.

Bărbatul nu este dator să-şi acopere capul, pentrucă el este chipul şi slava lui Dumnezeu, pe cînd femeia este slava bărbatului. În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat; şi nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.

10 De aceea femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpînirii ei. 11 Totuş, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. 12 Căci dacă femeia este din bărbat, tot aşa şi bărbatul prin femeie, şi toate sînt dela Dumnezeu. 13 Judecaţi voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu desvălită? 14 Nu vă învaţă chiar şi firea că este ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung, 15 pe cînd pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i -a fost dat ca învălitoare a capului. 16 Dacă iubeşte cineva cearta de vorbe, noi n’avem un astfel de obicei şi nici Bisericile lui Dumnezeu.

Am citit unul dintre cele mai nepopulare texte din Noul Testament. Cand spun nepopulare, ma gandesc la diversitatea de discutie, controverse, luari de pozitie, atitudini, pe care acest pasaj biblic le naste. In mod general, atitudinile in acest paragraf biblic si fata de practica implicata in el este diversa.

  • In unele comunitati este ignorata deplin aceasta invatatura, socotindu-se ca fiecare este liber sa decida pentru sine ceea ce socoate ca este potrivit.
  • Altii resping aceasta practica, socotind-o o particularitate culturala a bisericii din Corint. Asta e problema celor din Corint. Noi locuim in Sibiu sau in alta parte, prin urmare nu ne priveste.
  • O alta categorie de oameni sustin ca aici, apostolul vorbeste doar celor care sunt casatoriti. Cei necasatoriti, fetele nemaritate nefiind implicate in discutie.
  • Pentru altii, insa, practica acoperirii capului este o norma de credinta, cel putin egala cu invatatura despre Sfanta Treime. Si fetele, incepand de la cele mai mici, pana la cele inaintate in varsta, trebuie sa aibe baticul pe cap, legat cat se poate de strans. Uni au mers pana acolo incat spun ca se gaseste un simbol chiar si in felul in care este asezat, innodat baticul. Sigur ca asemenea perspective de extrema nu sunt cu nimic mai sanatoase decat cele din spectrul opus.
  • Altii considera ca aceasta practica a acoperirii capului la femei, indiferent de varsta si de stare civila, trebuie sa fie facuta oriunde. Atat acasa, cat si la biserica, la locul de munca sau pe strada, ziua sau noaptea, pentru ca esti chemat sa te rogi neincetat si neincetat, ingerii lui Dumnezeu vegheaza.

Iata cat de diverse sunt opiniile acelor care se apleaca asupra acestui text. Spuneam la inceput ca acest pasaj este nepopular. Poate sunt si printre noi din acei care ar fi spus, “Ce bine era daca apostolul Pavel nu-l scria si cu asta problemele erau limpezite, cel putin in parte.” (5:46). Sigur ca nu suntem noi mai intelepti decat Duhul lui Dumnezeu, care l-a inspirat pe apostolul sa lase acest cuvant in Scriptura si nici nu ne trece prin minte sa vorbim despre autoritatea acestui cuvant care vine de la Dumnezeu si care are ceva sa ne spuna. Ne vom apropia de el, nu din perspectiva unei interpretari liberale si nici din perspectiva unei interpretari legaliste, ci din perspectiva a unei interpretari echilibrate, argumentata biblic, istoric, dar si cu aplicabilitate culturala. Un cuvant care sa ne duca aproape de spiritul principiului cuprins  in acest paragraf. (6:40)

Cuvantul va fi impartit in trei parti:

  1. Vom studia imprejurarile, situatia de viata  in care acest cuvant a fost dat. Vom raspunde la intrebarea, “Ce s-a intamplat oare, in comunitatea bisericii din Corint, ca apsotolul Pavel a fost calauzit sa scrie pe aceasta tema?
  2. De ce cere apostolul Pavel ca femeia crestina sa se roage, sa se inchine lui Dumnezeu avand capul acoperit si barbatul capul descoperit?
  3. Vom investiga dintre cele mai reprezentative interpretari gresite ale acestui pasaj.
  4. In final, pentru comunitatea Bisericii Emanuel si pentru toti cei ce vor sa umble in spiritul acestei invataturi, vom propune cateva solutii practice.

I.Contextul de viata al bisericii din Corint si invatatura lui Pavel

In primul rand, asa dar, contextul de viata al bisericii din Corint si invatatura lui Pavel, referitoare la acel context. Lucrurile trebuie sa le luam mai, privite dintr-o perspectiva mai larga. Apostolul Pavel a fost chemat de Dumnezeu sa duca evanghelia intre neamuri. Chiar aceasta chemare era deja un lucru revolutionar. Revolutionar pentru poporul Israel, revolutionar pentru poporul iudeu. Mantuirea se deschidea pentru natiuni. Mesajul apostolului Pavel a fost un mesaj care a provocat mentalitatile antice, intr-un fel in care n-au mai fost provocate pana atunci. Spre exemplu: apostolul a invatatca stapanii de sclavi si sclavii sunt frati in Hristos. Noi nu cunoastem indeajuns de bine mentalitatea antica, referitor la relatia dintre stapan si sclav, ca sa intelegem socul pe care la provocat aceasta invatatura Paulina. Stapanul si sclavul sunt frati; mananca din aceiasi paine la Cina Domnului si beau din acelasi pahar.

O alta particularitate revolutionara a mesajului lui Pavel este ca femeile crestine si barbatii crestini sunt egali in Hristos. Ca si unul si altul sunt primiti de Hristos. Si mandatul preotiei este incredintat si barbatilor si femeilor. Fiecare fiind recunoscut de Dumnezeu si avand dreptul sa se roage lui Dumnezeu. Mai mult, apostolul a invatat ca femeile crestine pot sa participe la intalnirile crestine, in adunarile crestine, in aceleasi incaperi cu barbatii. Lucru care in sinagoga iudaica era imposibil. Erau religii, in vremea apostolului Pavel, rezervate doar barbatilor. Cum spre exemplu, in mahomedadism astazi, numai barbatii ,erg la moschee. Apostolul Pavel spune ca si surorile pot sa vina la inchinare, in casa de rugaciune. Mai mult, ele se pot ruga acolo. Se pot ruga reprezentand adunarea. Pot lucra in lucrul lui Dumnezeu cu darurile Duhului, care i-au fost incredintate- spre exemplu proorocia.

Sigur ca, aceasta latura a mesajului apostolului Pavel, mesaj care venea de la Duhul Sfant, a fost un mesaj care a adus bucurie. Numai ca uni nu l-au inteles bine si au fortat limitele. De exemplu, intre stapani si sclavi, au zis, “Daca eu si stapanul suntem frati, maine sa se duca el la munca; eu nu mai merg.” Si sub numele ca sunt frati isi dispretuiau stapanii. Cam cum fac angajatii crestini care au patron crestin in vremurile noastre. Pe latura cealalta, femeile crestine si-au ridicat fruntea si au zis, “Nu ajunge sa fim alaturi de barbati, vrem sa fim peste ei.” Asta a fost problema din Corint. O emancipare dusa la extrema, o emancipare care a adus dezordine in viata de familie si i viata bisericii. Sub numele ‘ca sunt al lui Hristos’, n-au mai vrut sa-si urmeze sotii. N-au mai vrut sa aibe relatii conjugale cu ei, n-au mai vrut sa stea sub autoritatea lor, ca ele apartin lui Hristos. (12:45)

Si daca pe strada, conform normelor grecesti, se duceau la adunare avand capul acoperit. Era mare rusine sa umble pe strada femeie casatorita, in societatea Greco Romana cu capul descoperit in vremea aceea. Dar, cand intrau in adunare isi dadeau jos naframa si se aratau superioare barbatilor. Asta a fost problema. In aceasta situatie s-a cerut o rezolvare. Iar, rezolvarea venita de la Dumnezeu, prin apostolul Pavel a constat tocmai in acest pasaj. In vremurile noastre se intampla usor diferit. Surorile vin pe strada cu capul dezvelit si se invelesc la biserica si spun ca lucrul acesta nu e rau. Noi, sigur ca laudam exemplul celalat, a veni de acasa cu capul acoperit, dar nu facem din acesta o norma pentru toti.

Revenind asupra Cuvantului, teza apostolului Pavel, invatatura centrala, predata in acest pasaj este ca femeile crestine, femeia in general si in special femeia crestina care intelege, aude cuvantul lui Dumnezeu este invatata sa stea sub autoritatea barbatului, a sotului, in mod special. Si ca recunoastere a acestui statut, sa aibe capul acoperit cu un voal, cand se roaga sau prooroceste. Aceasta este invatatura. Pe partea cealalta, barbatii au datoria sa aibe capul descoperit.

Atentie, va rog: In contextul in care barbatii in Iusaism, cand se rugau, isi acopereau capul. Asta trebuie stiut. Intrebarea care se ridica acuma este intrebarea, dar de ce? Pana, insa la intrebare, haideti sa ne uitam la doua versete, 4 si 5, avand in vedere situatia- teza lui Pavel este aceasta: Orice barbat, care se roaga sau prooroceste cu capul acoperit isi necinsteste capul sau.  Cuvantul cap, din acest pasaj are doua sensuri. Primul sens este sens de partea anatomica, cap si al doilea sens este sensul metaforic, de autoritate- precum, de exemplu, scrie in vers. 3 “Barbatul este capul femeii“, sau, inseamna ca partea asta in sus (capul) este barbatul. E sens metaforic. Dumnezeu este capul lui Hristos- sens metaforic. Versetul 4 ne spune ca orice barbat, care se roaga sau prooroceste cu capul acoperit (aici nu este vorba de sens metaforic, ci ca partea anatomica) isi necinsteste capul sau.”  Ce sens are cuvantul “capul sau” aici? Si metaforic si partea anatomica. Se necinsteste si pe sine si pe Hristos, care este autoritate peste el. Urmatorul verset, vers 5- Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îşi necinsteşte capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. Intrebarea este din nou, sens anatomic sau metaforic? Raspunsul este ambele sensuri. Pentru ca nu poti intelege cum poti, in vers 6 “razi sau a tunde capul” in sens metaforic. Probabil ca am putea gasi explicatii, cam cum ar putea o sotie sa-si tunda sotul.

II. De ce femeia crestina trebuie sa aibe capul acoperit

cand se roaga sau prooroceste?

Trecand peste partea aceasta, apostolul Pavel adanceste Cuvantul, mergand spre raspunsul la intrebarea: De ce? De ce femeia crestina trebuie sa aibe capul acoperit cand se roaga sau prooroceste? Si invers, barbatul crestin sa aibe capul descoperit.  In pasajul din cele 16 versete sunt puse in evidenta cel putin 7 raspunsuri la aceasta intrebare. Teologii crestini observa ca aici apostolul Pavel (citez) “face abuz de argument”. O problema care pare mica este argumentata cu o inflatie de argumente. “Prea multe se zice pentru o asa problema.” Tocmai pentru ca sunt multe se reflecta sensibilitatea si rezistenta, chiar din vremea lui Pavel la aceasta invatatura.

Argumentul # 1:

Principiul autoritatii barbatului in raport cu femei

Se incepe de la vers. 3 unde cuvantul spune: Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, şi că Dumnezeu este capul lui Hristos. Acest verset reflecta principiul autoritatii spirituale, asa cum este el asezat de Dumnezeu in univers. “Hristos, capul oricarui barbat, barbatul capul femeii, Dumnezeu, capul lui Hristos.”  Vorbind de o ierarhie, am putea sa spunem (Cel mai sus) Dumnezeu, Hristos, barbatul, sotia. Atentie, ca rog: Ierarhie, nu in sensul importantei sau a valorii persoanelor implicate in aceasta structura, ci ierarhie in ce priveste autoritatea si responsabilitatea. Sotul are autoritate si responsabilitate.

Sotul e responsabil pentru ce se intampla in familia sa, pentru ca i s-a dat autoritate. Eva a mancat din pomul cunostintei binelui si raului si Dumnezeu l-a intrebat pe Adam, nu pe Eva. Probabil ca doar aici, stimate doamne, surori de credinta, convine 100% principiul autoritatii- cand e vorba de dat seama. Revenind la problema noastra, Biblia vorbeste despre statutul de supunere, pe care femeia il are in raport cu barbatul. De unde vine acest statut? Raspunsul Scripturii este ca statutul acesta vine din cel putin 4, sau chiar 5 ratiuni.

  1. Datorita prioritatii in creatie. Adam a fost facut intai, spune Pavel, si apoi Eva.
  2. Apoi, originea femeii. Femeia a fost luata din barbat, va spune Pavel, si nu barbatul din femeie.
  3. Scopul cu care au fost asezati in creatie fiecare. Femeia a fost facuta pentru barbat si barbatul pentru femeie.
  4. Si ordinea in pacatuire. Femeia s-a facut intai vinovata de calcare a poruncilor, lasandu-se amagita.
  5. Mai exista o ratiune. Este consemnata in Geneza 3:16, unde Domnul Dumnezeu a spus cuvintele: “Dorintele tale (adica ale femeii)  se vor tine dupa barbatul tau, iar el va stapani peste tine.”

In scopul protejarii femeii, in scopul ocrotirii ei in lupta spirituala, care a inceput, odata cu caderea in pacat- lupta a carui scop este mantuirea, Dumnezeu o aseaza pe femeie sub protectia  si responsabilitatea barbatului. Nu-i face dezonoare, dimpotriva ii da demnitate, asezand-o sub protectie.

Cand Dumnezeu instituie o stare, stabileste un legamant

Acum, trebuie sa observam un principiu biblic. Ori de cate ori Dumnezeu instituie o anumita stare, face un anumit decret. Stabileste un anumit legamant. Dumnezeu invoca simboluri, care au menirea de a vorbi despre respectiva stare. Spre exemplu:

  • In dreptul lui Cain, Dumnezeu a hotarat s anu fie omorat, sa fie fugar si i-a pus un semn.
  • A fost mai tarziu legamantul cu Noe. Urma ca pe pamant sa vina ploaie, ce inainte de potop nu se intampla. Si dupa ce acest lucru se intampla, Dumnezeu ii spune lui Noe sa nu se sperie cand va vedea ca vine ploaie, pentru ca Dumnezeu a hotarat ca legamant sa nu mai duca niciodata pe pamant potop. Care era semnul care vorbea despre decretul divin? Curcubeul.
  • Ulterior Dumnezeu a angajat cu poporul Israel un legamant. Legamant pe care l-a inceput cu Avram si apoi la continuat cu poporul Israel prin Moise si urmatoarele generatii. Acest legamant avea si el un simbol. Taierea imprejur. Aceia care participau, subscriau legamantului trebuiau sa fie taiati imprejur.
  • Exemplele pot continua. Spre exemplu: Legamantul cel nou, facut in Domnul nostru Isus. Are si el cel putin un simbol, daca nu doua. Botezul in apa si Cina Domnului.

Acuma, se ridica o intrebare. Cand vorbim de decretele divine, avem datoria sa respectam doar cerinta divina? Sau sa pastram si simbolul care vorbeste despre cerinta divina? Aduceti-va aminte ce era sa se intample lui Moise, din cauza faptului ca a neglijat simbolul. Dumnezeu il cheama sa fie izbavitor pentru Israel. Se porneste impreuna cu sotia si cei doi copii spre Egipt, ca sa fie liberator pentru Israel. Si pe drum il intalneste ingerul Domnului, care intr-o noapte a vrut sa-l omoare din pricina ca nu-si taiase imprejur copiii. Nevasta sa stia de aceasta oranduiala si in regim de urgenta a facut o taiere impejur radicala. Acest pasaj reflecta ca in ochii lui Dumnezeu- Moise nu era un om care singur isi lua cinstea sa fie eliberator. Dumnezeu ii vorbise, Dumnezeu il implicase in minuni. Dumnezeuii facuse trimiterea. Si cu toate acestea, Dumnezeu vrea sa-l ucida, pentru ca El nu are nevoie de servitori care neglijeaza parti ale Cuvantului Sau. Acest lucru este foarte sensibil.

Revenind, vorbim despre Cina Domnului, care reflecta impartasirea noastra spirituala cu Hristos Domnul, din care luam viata. Intreb: La Cina Domnului, este important doar sa ne impartasim spiritual cu Domnul, sau sa luam si elementele? Painea si rodul vitei- fizic vorbind. Si simboluri- Nu vom face cum au facut uni luand Cina Domnului prin internet. (25:00)

Unde este argumentul lui Pavel atunci? Argumentul este urmatorul: Dumnezeu a decretat ca femeia sa stea sub autoritatea sotului. Si ca simbol care sa vorbeasca peste veacuri prin acest statut, Dumnezeu a asezat ca femeia crestina sa aibe capul acoperit, cand se roaga, cand prooroceste. Prin urmare, femeia crestina va recunoaste statutul pe care il ocupa inaintea lui Dumnezeu si in relatia cu barbatul, extinzand principiu- in relatia din comunitate- femei, barbati- va recunoaste statutul pe care il are si va fi protejata in contextul, in cadrul acestui statut, acoperaindu-si capul. Lucrul acesta este evident. (26:25)

Rusinea parului lung la barbati si tunsoarea la femei. Facand altfel, in vers. 6, apostolul Pavel spune, “Dacă o femeie nu se învăleşte, să se şi tundă! Iar, dacă este ruşine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească.”  Sa punem o intrebare grea. De ce oare era rusine, ca acuma nu e mai e rusine- e la moda sa fie exact invers, barbati cu plete si femei tunse. Si in antichitate erau femei tunse. Numai ca femeile tunse baieteste in antichitate, chiar prin faptul ca-si faceau tunsoare  scurte, sau chiar rase, spuneau ca sunt lesbience (in texte grecessti care va confirma ce va spun). Iar, parul lung la barbati era un simbol al homosexualismului. Si asta este probata stiintific din texte grecesti extrabiblice. (Asta doar in paranteza).

De ce era atunci rusine? Am citit si am auzit opinii care sustin ca acolo in Corint, niste surori in credinta, inainte ca sa se pocaiasca erau preotese la templul zeitei Vesta, sau Afrodita si acolo femeile alea se tundeau in semn de recunoastere pentru cei care vroiau sa participe la prosstitutie sacra. Si acuma, sigur ca increstinandu-se trebuiau sa poarte capul acoperit pana le creste parul. Si dupa ce le creste parul, dau jos baticul si acoperitul este parul lung. (E) o interpretare ciudata. Dar e o singura problema. Nu exista nici o evidenta istorica, evidenta care sa confirme ca preotesele vestale se tundeau chel. Nu exista.

Altceva ne spune istoria. Spre exemplu- un filozof, poet Latin, Tacitus spune asa despre obiceiuri Greco-Romane: Daca o sotie isi insela barbatul, era prinsa in adulter, cand barbatul o alunga de acasa o tundea chel si dezbracata in pielea goala era scoasa in strada sa se duca la parinti de la sotul. Apoi, Aristofan vorbeste despre un alt obicei Grecesc. Mamele erau lasate in casa sa ingrijeasca de casa si sa creasca copiii. Barbatii se duceau la razboi, cine stie in cate directii se duceau. Multe responsabilitati erau pe femeie in vremea aceea. Daca in mandatul ei de mama, femeia esua, copiii crescand si facandu-i rusine in sat, pe strada, in cetate, atunci obiceiul era ca aceasta femeie sa fie tunsa chel. Si prin faptul ca e tunsa chel sa-i fie rusine ca nu a fost mama buna si nu si-a crescut copii cumsecade.

Deci, rusinea care deriva din tunsul capului nu avea nici o legatura cu preotesele vestale, ci avea de a face cu fidelitatea fata de sot si statutul de mama. Cand apostolul spune ca daca nu vrea sa se inveleasca, atunci sa se tunda, el arata neascultarea aceasta si subliniaza aceasta infidelitate, nesupunere fata de sot, ca samburele care va aduce la infidelitate si la esec in statut de mama. Sa fie limpede: Cand mama, sotia nu recunoaste autoritatea sotului, mai devreme sau mai tarziu familia sufera, separandu-se si copiii o iau razna. Asta se intampla in practica.

Mergand spre celelalte argumente:

Argumentul # 2: Semnificatia creeri barbatului si a femeii Barbatul este slava lui Dumnezeu, spune Pavel. Femeia este slava barbatului (vers. 7).

Argumentul # 3: Prioritatea in ordine in creatieNu barbatul a fost luat din femeie, ci femeia din barbat (vers. 8) .

Argumentul # 4: Relatia de scop dintre barbat si femeie (vers. 9) “şi nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.”  

Argumentul # 5: Versetul 10 – din pricina îngerilor,trebuie să aibă pe cap un semn al stăpînirii ei.  Acest al cincilea argument aduce in discutie existenta unor fiinte spirituale- ingeri. Ingeri care sunt angajati in relatiile cu biserica si cu familia. Din pricina lor, spune apostolul Pavel, femeia trebuie sa aibe capul acoperit. Acum, aici este o problema. Problema consta in faptul ca in textul grecesc lipseste expresia (care este scrisa in traducerea noastra) “un semn”.  Textul grecesc ar putea fi luat asa, literal, “De aceea femeia, din pricina ingerilor trebuie sa aiba pe cap stapanire.” Sau autoritate. Asa este textul grecesc. Vazut intr-un context mai larg, pasajul biblic este tradus foarte corect aici. In NLBT (Living Bible), scrie asa, “Asadar, o femeie trebuie sa poarte o invelitoare pe cap, ca semn ca este sub autoritatea barbatului.”

V-a intreba cineva: Dar, cine sunt ingerii? Spre exemplu, am citit intr-un comentariu, scris de  fratele Beni Faragau, pentru care avem o aleasa consideratie, dar interpretarea aceasta e o problema. Dansul spune asa: Femeia, din pricina demonilor (in Biblie scrie ingerilor) trebuie sa-si acopere barbatul, ca e vulnerabil in lupta cu Satana. Si ea trebuie sa stea in spate si sa-l protejeze de demoni. Orice altceva, numai sa nu isi acopere capul, sa nu stea sub autoritatea sotului. Ea este facuta aici protector. Lucrez la un studiu mai amplu, care va fi publicat, in care face o analiza profundata pe baza acestei interpretari.

Textul ne spune urmatorul lucru: Femeia crestina se misca, de altfel ca orisice alta femeie crestina sau necrestina si in sferele spirituale sunt ingeri si demoni. Din cauza ingerilor, chemati de Dumnezeu sa vegheze peste ordinea creatiei, sa protejeze pe cei tematori de Dumnezeu. Din pricina acestor ingeri, care asista la inchinare, se bucura de privelistea bisericii. Din cauza lor, cand te rogi, acopera-ti capul. Nu stiu. Nu ni s-a revelat care sunt implicatiile neascultarii. Dar fiti siguri, sigure ca sunt.

Argumentul # 6: Argumentul bunului simt De aceasta data este un argument pur cultural. Zice Pavel, “Judecaţi voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu desvălită?” Nu. Argumentul avea forta in contextul culturii lor. Pentru ca luata din perspectiva culturii noastre, noi am spune: Nici o rusine. Urmatorul verset 14- Nu vă învaţă chiar şi firea că este ruşine pentru un bărbat să poarte părul lung, 15 pe cînd pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i -a fost dat ca învălitoare a capului. Nu va invata chiar si natura voastra fireasca, nu va invata chiar si cultura, sau am zice ‘bunul simt’? Se zice ca in spatiul Romanesc, in cultura secolului XXI nu mai e o problema. Nu-i chiar asa de rusinos ca in antichitate.  Aici e un argument cultural, care functioneaza sau are greutatea lui specifica in contextul in care cultura este formata de Scriptura si cu adevarat asa se crede. In Rusia, spre exemplu, probabil ca functioneaza, sau in Orient; in Romania, in spatiul occidental, tot mai putin, (functioneaza) acest argument.

Argumentul # 7:  Argumentul tine de vers 16, in care apostolul Pavel face o trimitere, o intelegere larga a principiilor acoperirii capului in toate bisericile lui Dumnezeu.

Dupa ce am vazut aceasta argumentatie, vom merge spre partea a III-a a cuvantului nostru:

III. Interpretari gresite a acestui pasaj biblic

Vom nota 5 interpretari gresite din spectrul liberal si din spectrul legalist.

1. Acoperirea capului este doar pentru femei casatorite.
Apostolul Pavel, in acest pasaj ar avea in vedere aici, in purtarea de val de catre femeile casatorite, cele necasatorite fiind in afara discutiei. In practica, acest lucru ar transforma acoperirea capului intr-un simbol al casatoriei, un fel de verigheta. Pe la tara, in mediile populare Romanesti, aceasta ideie inca exista. Cand femeia se marita isi acopera capul. Cata vreme a fost nemaritata se ducea cu coditele…. Aceasta traditie vine inca din spatiul iudaic. La Evrei acesta era obiceiul. Venind pe aceasta linie se sustine ca cele maritate sa aibe capul acoperit si cele nemaritate sunt libere sa aiba capul descoperit. Intrebarea este: Asa ne invata apostolul Pavel? Este oare invatatura cuvantului in aceasta forma?

Din start, consider ca aici apostolul Pavel se considera la toate femeile, indiferent de statutul lor civil. In primul rand, casatoria nu este mentionata in pasaj. In al doilea rand, pasajul 1 Corinteni 11:1-16 scoate in evidenta deosebirile care sunt intre barbati si femei, in cadrul oranduielii Dumnezeiesti. Argumentul al treilea, principiile din pasajul acesta sugereaza ca barbatii, in general, sunt si reprezinta capul femeilor. Si mai ceva, in vers 4 – Orice bărbat, care se roagă sau prooroceşte cu capul acoperit, îşi necinsteşte Capul său.Citim, orice barbat insurat? Cand zice, “orice barbat”, sunt prinsi si feciorii? Sau numai soti? Orice barbat se refera la genul masculin, nu la clasa in genul masculin. Versetul 5- Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îşi necinsteşte capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă.”Daca “orice barbat” din vers. 4 se refera la genul masculin, inseamna ca “orice femeie” din versetul 5 se refera la genul femenin, nu la clasa in genul femenin. Tertulian observa, inca de prin anul 220 aceasta nuanta a apostolului si o argumenta cu nuante de text grecesc. Noua nu ne sunt accesibile. In vremea aia era limba lor materna in care vorbeau si predicau.

Cuvantul Domnului, in locul acesta ne invata ca este vorba de orice femeie, ca gen femenin, nu clasa in gen. Cineva ar putea sa obiecteze, spunand: Da, dar ce scrie apostolul Pavel, “Cat despre fecioare, nu am nici o porunca de la Domnul.” 1 Corinteni 7:25 Versetul acesta este luat si mutat in alt context. In ce context spune Pavel ca pentru fecioare nu are nici un cuvant? Inseamna ca fetele fecioare n-au nici o porunca de la Domnul si de aici incolo pot trai cum vor, ca nu incalca nimic? Nicidecum. In 1 Corinteni 7 Pavel vorbeste despre relatia dintre barbati si femei in cadrul familiei. Acolo le spune cum sa se abtina de la relatii intime cand postesc, dupa ce principii guvernata viata conjugala, acolo se vorbeste despre divort, despre recasatorie. Acolo se vorbeste despre problema familiilor mixte- unul crestin, unul necrestin, de relatiile din sanul unei asemenea familii, despre asta se vorbeste. Si tot in contextul relatiilor din sanul familiei spune: Pentru fecioare nu am nici o porunca. Pentru ca de altfel si fetele sunt cuprinse in voia Domnului si li se cere sa asculte de Cuvantul Domnlui nostru. (41:51)

Femeia este casatorita sau necasatorita? Ca sa facem o aplicatie adaptata bisericii noastre, as spune asa: Prin “orice femeie” (noi) intelegem orice femeie adulta, casatorita sau necasatorita, botezata, care participa activ la rugaciune sau prin proorocie la adunarea bisericii. Nu sunt cuprinse aici fetele mici- copilasii, copiii. Dar, in schimb, cineva a ajuns la o varsta in care incepe sa faca o slujba in biserica si copiii de la scoala duminicala vin sa faca un program, ii invatam pe invatatorii de scoala duminicala sa respecte acest principiu, pentru ca vorbim de educatie si de crestere in invatatura lui Dumnezeu si in aceasta secventa. (42:51)

2. Invelitoarea nu este ceva artificial (de tip batic, palarie, val, sal) ci parul capului.
A-ti auzit aceasta interpretare? Ca de fapt aici, apostolul Pavel invata asa: Femeia crestina trebuie sa poarte par lung si barbatul sa se tunda rezonabil. Asa este interpretat textul. Prin urmare, femeia care poarta par lung, de la urmar, lasat in jos respecta textul si mai mult nu trebuie facut. Oare aceasta sa fie intelegerea corecta a textului Paulin?

Daca parul este invelitoarea capului despre care vorbeste Pavel, atunci toate versetele astea sunt in plus. O discutie degeaba. Concluzia aceasta o fundamentam pe urmatoarele argumente.

  • Prima Interpretare Gresita Daca parul este invelitoarea si femeia are datoria sa se inveleasca, i se cere sa se inveleasca si parul este invelitoarea inseamna ca nici o femeie, in mod natural nu are par. Ca trebuie sa decida ea daca are par sau nu. Vi se pare logic? Daca parul este invelitoarea, cerinta lui Pavel ca femeia sa se inveleasca in inchinare este absolut irationala, de vreme ce fiecare femeie are par pe cap. Este ca si cum mi-ar cere mie sa am doua picioare. Dar, numai cand ma rog sa am doua picioare. Este lipsit de logica sa tragi concluzia ca acoperitoarea este parul capului. Sigur, ca aceasta interpretare a plecat de la vers. 15 – Pentru că părul i -a fost dat ca învălitoare a capului. (45:15)
  • Daca parul este invelitoarea, atunci de ce cere Pavel femeilor sa se inveleasca. Care femeie e fara par, ca sa i se spuna, “Inveleste-te”. In plus, vers. 5 spune Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau prooroceşte cu capul desvălit, îşi necinsteşte capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. Dacă o femeie nu se învăleşte, să se şi tundă! Daca parul este invelitoarea capului, atunci de ce ‘daca nu vrei sa te invelesti, tunde-te?’ Daca nu ai par, sa nu ai par. In plus, terminologia greceasca al textului din vers. 15 ne arata ca a ne inveli nu e acelasi cuvant ca si cuvantul par.
  • A 2-a Interpretare Gresita O alta consideratie. Daca parul este invelitoarea pe capul femeii in cadrul inchinarii publice, atunci aceasta concluzie ar distruge intreaga concluzie Paulina din acest pasaj, cele 16 versete fiind scrise degeaba. In plus,in text ar aparea niste tensiuni grozave care ar starni rasul oricui se uita cu atentie la text. Se spune aici: Orice barbat care se roaga sau prooroceste cu capul acoperit…. Acoperit cu ce? Daca la femei, capul acoperit inseamna parul, la barbat ce inseamna? Tot par. Si atunci am spune “Orice barbat care se roaga cu par pe cap..” Dar, care barbat e fara par? Atunci, ar trebui sa mergem pana la capat spunand ca femeile trebuie sa poarte parul lung si barbatii sa se tunda chel. Dar chel doar cand se roaga. In rest vor purta peruca. Ce ciudat. Si invers, femeile sa aiba la biserica capul acoperit. Si in rest, pe strada, cand se roaga… si ajungem pana la urma ca in perioada moderna. Toate aceste concluzii se desprind in mod logic in text, daca asa vrem sa-l privim. Ce ne spune vers. 15? Este ca pentru femeie, parul este o podoaba, pentru ca i-a fost dat ca invelitoare a capului. Ioan Gura de Aur interpreteaza acest verset foarte frumos: Parul lung i-a fost dat femeii ca sa ceara invelitoare. (49:00)
  • A 3-a Interpretare Gresita este ca pasajul nostru nu are revelanta culturala noua ci este specific Corintului. (Vezi mai sus referinta la preotese vestale…) Dupa invatatura care o desprindem si de la Pavel, dar si de la contextul mai larg al societatii Greco Romane, in spatiul antic, femeile pe strada umblau cu capul acoperit. Spre exemplu” Plutarch, spre sfarsitul secolului 1, vorbeste despre obiceiul Roman- citez: Se obisnuieste ca femeile sa-si faca aparitia in public cu capul acoperit, iar barbatii, mai mult cu capul descoperit. Ioachim Ieremias intra in detalii, cum era imbracata o englezoaica, care era liberala in gandire, vine si arata cum in vremea respectiva, grecii si romanii se imbracau decent pe ulite. Nu a fost Corintul atat de dezmatat, incat in dezmatul lor sa spuna Pavel, “Ceva aicea se intampla dezastruos si biserica trebuie sa se recomande pentru o particularitate, chiar in vestimentatii.” Nu. Mai mult decat atat, traditia bisericeasca timpurie reflecta practica larg raspandita ca in adunari se purta capul acoperit. (50:00)

Am facut o investigatie ampla, incepand de la primii scriitori bisericesti, continuand apoi spre apologeti, parintii bisericii, continuand la reformatori si pana in zilele noastre. Cateva nume doar: Ireneu, Clement Alexandrinu, Tertulian, Origen, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur- numai din primele 4 secole. Parinti reprezentativi care in unison spun ca asa trebuie inteles pasajul lui Pavel: Femeia crestina sa aiba capul acoperit, ca semn ca recunoaste autoritatea barbatului ei. Avem o greutate. Citind, citind, am ajuns la o discutie cu un distins profesor din spatiu ortodox care spunea asa: Problema era ca in catacombele romane, femeile crestine par in gravuri cu capul descoperit. Asta reflecta ca in Roma acelor vremuri, femeile crestine nu purtau capul acoperit la biserica. De unde, apoi relaxarea in spatiul occidental, legat de acoperirea capului. Intr-o zi, ajung in Roma si un bun prieten m-a dus la catacombe. Nu ai acces acolo, dar pana la urma, cu niste rugaminti am putut sa observam niste gravuri. Si asa este. Insa, un detaliu mi-a sarit in atentie. In toate gravurile si desenele acelea apare potirul si spicele de grau- Cina Domnului, adica. Deci, femeia e cu capul descoperit la Cina Domnului in respectivele gravuri. Atunci, citeste, citeste. Un scriitor neamt, Hans Kuzelman, scrie un text care mi-a aprins becul. Zice el asa: La Romani, obiceiul de doliu insemna ca femeia sa-si descopere capul, de doliu. In Bihor, Zalau si astazi e obiceiul de doliu la tara, cand moare sotul tanar, sau un baiat mare. femeia a ramas vaduva, sau mama necajita, isi da jos baticul, isi despleteste parul si in sat merge tipand. Doliu – asta vine de la Romani. De odata, totul se leaga. Pictorul crestin zugraveste durerea in inima femeii crestine, care uitandu-se la masa Domnului, in centrul carui este Hristos crucificat, o doare si e in doliu. Este un limbaj artistic, nu reflectarea practica bisericii. Ca altfel, s-ar contrazice cu Tertulian, s-ar contrazice cu Ioan Gura de Aur, s-ar contrazice cu toata traditia bisericii din spatiul acela contemporan a acelor gravuri. (54:50)

O vorba despre cultura. O observatie de tip personal. Pe tot ce s-a scris pe acest text, pana in 1950, marea majoritate, peste 90% dintre autori interpreteaza conservator. Dupa 1950, randul celor care sustin interpetarea conservatoare se subtiaza, ajungand ca in ultimii 15 ani, 10% sa mai sustina conservator. Aceasta se suprapune cu miscarea feminista. Inca o observatie, mai mult de 70% de studiile pe subiect sunt scrise de femei. Mi se pare ca revolta pe care o traieste crestinul contemporan, crestinua contemporana, cand aude acest subiect se hraneste mentalitatile contemporane din chipul veacului contemporan. Chip al veacului, format din mentalitati feministe si nu din invatatura curata a cuvantului lui Dumnezeu. Sa avem mare grija cine ne formeaza mentalitatile si cum, ca acestea nu raman fara consecinte.  Ce sa mai spun, legat de obiceiul cultural? De exemplu, la evrei, daca iesea femeia maritata cu capul descoperit, dupa Hilel putea sa divorteze barbatul de ea. (56:00)

  • A 4-a Interpretare Gresita. Multe biserici din vest si nePenticostale din Romania nu cred ca femeia trebuie sa-si poarte capul acoperit. Oare Dumnezeu nu lucreaza si acolo? Oare Dumnezeu nu mantuie chiar si in bisericile acelea? Chiar nu o sa fie nimeni mantuit? Chiar in batic sta capul? Uite ca si dar de proorocie are si inseamna ca Dumnezeu accepta si asa. Fratii mei, de cand facem invatatura crestina, descriind comportamentul oamenilor? Invatatura se da pe temeiul Scripturii. Nu pe studiul maselor, ci pe Scriptura. Iar, daca luam pe acelasi argument: Uite ca a proorocit. Inseamna ca e bine sa fi ca ea, de vreme ce Dumnezeu a lucrat prin ea. Haideti sa ducem un argument de extrema. Va intreb: Magarita lui Balaam a proorocit? Ar fi bine sa fim si magarita. Iertati-mi indrazneala si afrontul pe care-l aduc la aceasta ideie. Dar asa mi se pare. Daca si Caiafa odata a proorocit, inseamna ca si Caiafa e bine sa fi. Fratii mei dragi, sa nu ne lasam impresionati de aceste abateri de la voia lui Dumnezeu, pentru ca luata din alta perspectiva, in bisericile americane, englezesti, canadiene, australiene, in urma cu 30 de ani femeile crestine aveau capul acoperit la biserica. Doar asa, pentru cei mai tineri dintre noi, mergeti pe internet si cautati asasinarea cu Kennedy. Uitati-va la femeile de pe margine, ca el a mers cu masina printre oameni. Uitati-va la oamenii printre margini sa vedeti ca femeile, in cea mai mare parte aveau capul acoperit si in public.

Deci, ceva s-a intamplat in acele societati, ceva ce incepe sa se intample in Romania noastra, in Biserica Emanuel. Baticul se ingusteaza tot mai mult, tot mai mult si dupa aceea va disparea si acesta. Si incet, incet o vom lua in alte medii. Dar as vrea sa va spun ca si in America, si in Canada si in Australia sunt biserici in care aceasta evlavie este tinuta. (58:00) Fratii mei, evlavia, aceasta intelegere a cuvantului, ca femeia trebuie sa aiba capul acoperit nu-i pur romaneasca, iata un exemplu- asa-s fratii penticostali italieni (le arata un youtube cu Italieni penticostali pe screen). (61:00)

  • A 5-a Interpretare Gresita. Femeia trebuie sa aiba tot timpul capul acoperit. Doua argumente: Rugati-va neincetat. Si daca neincetat trebuie sa te rogi, nu mai ai vreme sa dai jos acoperitoarea. Si ce, ingerii lui Dumnezeu numai la biserica sunt? (Asa ca) din pricina ingerilor, pe tot locul (sa fie acoperita). E pertinent argumentatia? Daca cineva doreste sa faca asa, nu ne opunem. Dar, textul biblic nu invata aceasta porunca. Ca, daca asa este, neincetat femeia trebuie sa aiba capul acoperit, ca neincetat trebuie sa se roage, stimati barbati, luati-va gandul ca vreodata mai puteti purta palarie vara, pe soare, sau caciula in cap iarna, ca e frig. Ca si noi trebuie sa ne rugam neincetat; si cand mai ai vreme sa pui palaria. Pavel spune lamurit: Cand se roaga femeia sau prooroceste…. si orice barbat care se roaga sau prooroceste. Si textul grecesc nu este ‘orice femeie credincioasa’ ci,  ‘orice femeie cand se roaga’. Acel verb, e un participiu care asa trebuie tradus: ‘In timp ce se roaga’.  Nu ‘care se roaga’. (63:30)

Concluzii

  1. Femeia crestina, indiferent de starea civila este datoare sa fie cu capul acoperit in cadrul rugaciunii, a manifestarii darurilor Duhului, indiferent de locul in care se roaga. 
  2. Consideram ca si principiul supunerii fata de barbat/fata de sot, precum si simbolul acestui principiu, adica acoperirea capului este o porunca de la Dumnezeu.
  3. Consideram ca acest pasaj biblic nu impune ca femeia crestina sa aiba tot timpul capul acoperit, sau barbatul tot timpul capul descoperit, ci doar in contextul activitatii de rugaciune.

Cateva aspecte specifice legate de Biserica Emanuel la minutul 64-73.

Articole asemanatoare

About these ads

81 Comments (+add yours?)

  1. L'Evangile pour les petits pdf
    May 08, 2014 @ 18:04:27

    I have to thank you for the efforts you have put in penning
    this blog. I am hoping to view the same high-grade blog posts from you in the future as well.

    In truth, your creative writing abilities has motivated me to get my own site now ;)

    Reply

  2. DanielSava
    Sep 13, 2014 @ 02:06:06

    Pace !

    Mi-a placut cum ati dezvoltat subiectul , cat si interesul manifestat fata de aceasta chestiune .Sunt de acord cu tot ce ati scris , mai putin a 5a interpretare gresita . Domnul Isus sa va binecuvanteze .

    Reply

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Zilele trec…

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala World Time Click on map for timezone

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,524 other followers

%d bloggers like this: