Marturia unei convertiri la crestinism – Horner Ema

Cross God Saves

2 Petru 3:9 

Domnul nu întîrzie în împlinirea făgăduinţei Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă răbdare pentru voi, şi doreşte ca nici unul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă.

EmaEma Horner avea totul, dar era nefericita. Ea nu punea pret pe nici un om. Un barbat era un nimic. Cand s-a saturat de petreceri, Ema s-a casatorit din interes cu un om foarte bogat din Germania. Dar nu a tinut mult. Ea fiind tot plecata in Romania, el si-a gasit o amanta, a carei mama facea vrajitorii. Din cauza vrajitoriilor, Ema avea cosmaruri mari in fiecare noapte. Simtea ca ceva se intampla cu ea. S-a intors din nou in Romania si a inceput sa umble pe la manastiri, pe la calugari, pe la maicute. Platea acatiste, punea sa se roage altii pentru ea. In buzunare purta talismane si visul maici Domnului, citea rugaciuni, miluia, se ruga ca Dumnezeu sa o scape de demoni. Dar, parca era tot mai rau.

Spune Ema: Intr-o zi, i-a zis o femeie: “Nu mai pune tot pe altcineva sa se roage pentru tine. Roaga-te tu sau mai bine cauta pocaiti.” Am zis: “Na, pocaiti. Unde sa gasesc eu pocaiti?” Mai stiam eu, asa; mai auzisem… Si am inceput sa caut pocaiti. Culmea, ca intram la multe… si la baptisti si la penticostali. Si oriunde intram, simteam asa de bine o prezenta a lui Dumnezeu cand ma rugam.” Chiar imi zicea cineva, cand ii spuneam  ca am fost pe la penticostali: “Vai, tu acolo? Pai, aia tipa cand se roaga. Aia se roaga tare.” Si am zis: “Eu nu i-am auzit cum tipa, ca eu tipam mai tare decat ei,” pentru ca sufletul meu tanjea dupa un gram de fericire, un gram- cineva sa ma inteleaga, cineva sa ma auda. Si atunci am inceput sa inteleg ca eu trebuie sa ma apropii de Dumnezeu, pentru ca numai Dumnezeu ma poate scoate de acolo. Am inceput sa ma simt bine si imi placea, totul imi placea. Am inceput sa merg peste tot si oriunde am mers, eu m-am simtit asa.

M-am intros din nou in Germania, din Romania, si am inceput sa spun, pe la chefuri pe unde eu umblam, ” Ba, am gasit adevarata fericire,” desi eu fumam intre timp, mi se parea normal, dar ziceam, “am gasit adevarata fericire. Am gasit o pace, o bucurie, nu in astea, ci aia.” Au zis, “Hai, ca o iei razna. Ce-i cu tine? Te-ai dus?” Nu puteau intelege, ce treaba are Dumnezeu cu treburile noastre. “El e acolo, noi aici. N-are nici o treaba. Sa nu intri in fanatism. Nu te rataci,” imi spuneau ei mie.

Pur si simplu, parca am uitat ca eu facusem promisiuni la Dumnezeu. Si am uitat si iarasi am luat-o cu anturajul meu vechi. Si nefericirea mea a inceput sa creasca si mai mare. Eram pur si simplu in doua barci. Imi placea la pocaiti, dar imi placea si viata asta. Eu vedeam la pocaiti ca e altfel. Nu-i intelegeam atunci. Imi placea, atunci, pe moment, dar parca n-as fi vrut sa traiesc ca si ei. Parca, nu stiu, parca era prea curata viata. N-o intelegeam atunci. Si imi  placea si aici [in lume]. Imi placea muzica, imi placea viata, imi placea sa dansez, La un moment dat, nu mai dansam pe bani, dansam de dragoste de dans. Si stiu ca odata am luat o doza asa de mare [de droguri], dupa cateva zile, cand mi s-a spus ce doza am luat, ca daca 4 barbati  mari de 2 m ar fi luat, era mortal pentru toti 4; atat de mult am luat eu cocaina.

Voiam sa simt mai mult si imi amortea gura, si luam tot mai mult. Parca nu eram eu. Parca eram posedata de ceva rau care ar fi vrut sa ma omoare si pur si simplu luam ca o bezmetica, ca o nebuna. Nu ma mai gandeam ca ajunge, ajunge. Ceva se intampla cu mine, ce nu puteam explica. Dar astazi stiu ce s-a intamplat cu mine. Dar atunci nu puteam explica, ca vreau sa ma omor? Intr-adevar vroiam sa ma omor. Cand am luat doza aia mare de tot, imi aduc aminte ca am intrat in baie. Usa era total din oglinda, m-am intins jos si am stiut ca mor. Am simtit ca viata mea se ia din mine si mor. Uitandu-ma la chipul meu in usa, incepusem sa ma innegresc in jurul ochilor. Buzele imi erau negre, fata alba. Pur si simplu, parca am vazut chipul diavolului  pe chipul meu. Mi-am intors fata, m-am uitat catre tavan si am zis: “E gata. S-a sfarsit.” Acum eu mor. Din mine, atata am putut sa zis: “Doamne, daca existi, ajuta-ma, numai de data asta. Iarta-ma si promit ca o sa fiu a Ta.” Si am inchis ochii si parca din nou am inceput sa simt cum sangele merge. Am inceput sa ma incalzesc, eram rece total.

A fost un punct de cotitura in viata mea. Eu nu stiu ,poate s-a mai intamplat si la altii. Eu, am simtit pur si simplu ca am murit. N-am mai avut viata in mine. Atunci am promis lui Dumnezeu: “Doamne, daca ma scoti din asta, ajuta-ma.” Culmea este ca din clipa aceea, eu nu am mai avut dorinta de a fuma, de a ma droga. Nu ma mai atragea. Dupa mult timp, am mai inceput, dar nu mai gaseam placere in asta, pentru ca eu incepeam sa gust din DumnezeuIncepeam sa-l cunosc. Incepeam sa citesc Biblia. Am zis: “Stai putin, daca aici nu-i fericire in bani, discoteci, aur, briliante, diamante, toate alea, atunci unde este? Daca acolo nu, atunci aici. Am inceput sa studiez mai mult din Biblie. Am inceput sa citesc. Nu stiam cum sa citesc Biblia. O deschideam la intamplare si o pupam si o miroseam si o dragaleam si ma gandeam- vai de mine, asta… stiam ca are ceva cu Dumnezeu, Biblia. Si atunci am zis: “Ca sa-L cunosc pe Dumnezeu, trebuie sa citesc.” Cand eram fata, imi placea adrenalina, traiam la maxim. La Disneyland, in Paris, mergeam cu cele mai senzationale si periculoase trenulete. Iar Biblia, oriunde o deschideam, eu ma regaseam acolo. Sufletul meu tanjea dupa o pace launtrica, dupa dragostea aia si atunci am inceput as merg un timp si la martorii lui Iehova, si iar am revenit in Romania.

Se vorbea despre dragostea Agape. Nu stiam ce era. Se vorbea despre parinti si de relatia intre fiica si mama. Asa ma durea, ca nu aveam cu cine sa vorbesc, asa profund. Prima mea experienta frumoasa cu Dumnezeu a fost atunci cand mi-a dat viata Dumnezeu. Si a fost cand am venit acasa, m-am pus pe genunchi si asa cum am stiut eu, nu stiam sa ma rog, decat rugaciunea Tatal nostru… Dar am venit si am spus din toata inima mea, am plans toata suferinta mea. Mi-am plans de mila pentru prima oara lui Dumnezeu. Nu mi-am mai plans unei prietene, care sa-mi dea marijuana si sa-mi zica: “Uite, stiu eu solutia.” Am plans si am spus pentru prima oara: Tata. Eu nu foloseam cuvantul tata. N-aveam cum. Si cand am inceput sa spun: “Tata, taticul meu,” si am inceput sa fac declaratii de dragoste, “Tu stii de ce m-am drogat; tu stii. De fapt, cautam fericirea.” Incercam sa ma scuz, cumva. Si culmea este ca am simtit ca sunt ascultata. Am simtit ca-i pasa de mine si cred ca in mine se dezvolta o credinta noua. Incepeam sa cred. De aceea, mi-au facut bine predicile care le ascultam pe la pocaiti pe unde mergeam. Totul vorbea de dragoste, de Dumnezeu. De dragoste si pace, exact ceea ce-mi trebuia mie.

A fost o lupta extraordinar de mare. Cand m-am intors in Romania, am inceput sa umblu regulat la biserica. Si am inceput sa cunosc mai mult. Imi pare atat de rau pentru trecutul meu, desi e au trecut deja cativa ani de atunci. Dar, as vrea ca tinerii sa nu greseasca, sa nu fie atat de naivi, sa [nu creada]: “Oh, e un simplu chef, e o discoteca, e o tigara, e un alcool..” Nu. Nu. Toate aste duc.. piatra cu piatra se cladeste viitorul. Si pas cu pas mergi inainte. Sa aiba mare grija ca diavolul e asa de rau.

In concluzie, am intelesca Dumnezeu nu oboseste iertand, iar eu ‘pe romaneste vorbind’ sa nu mai fiu nesimtita, sa abuzez de aceasta bunatate a lui Dumnezeu. Atat de multe mi-a iertat si am gasit in Biblie, asa de frumos, [scrie] “cui i se iarta mult, iubeste mult.” Acum, lucrez la o casa de copii, sunt mama la 10 copii si stiu ca Dumnezeu ma doreste sa-i invat pe acesti copilasi sa mearga spre bine; numai cu putere si cu dragoste de la El putem. Si cand ma gandeam, candva, de unde eram o persoana dependenta de droguri, de lux, de aur, de faima, de nume- de unde? De la un slujitor a celui rau la un slujitor a lui Dumnezeu. Numai Dumnezeu, eu nu am putut. De multe ori am promis lui Dumnezeu, am crezut ca pot  cu puterea mea si de aceea am cazut de multe ori. Cand ma inceput sa ma pun Lui si am zis: “Doamne, eu nu pot; dar Tu poti.” Atunci, Dumnezeu a intervenit in viata mea si nu am simtit niciodata nevoia de droguri. Si avand in vedere ca 10 ani am luat droguri, si cand am intrat pe internet si m-am uitat, la oameni, dupa 2-3 ani de dependenta cum arata si cum raman, numai Dumnezeu… Este o minune. N-am cuvinte sa-i multumesc lui Dumnezeu si am asa experiente frumoase cu Dumnezeu, extraordinar.

Vezi mai multe marturii aici -

 

Ghita Ignat (Ursul Carpatin) Marturie la Biserica Betel Bucuresti 1 Aprilie 2014

Ghita Ignat Florin Ianovici

VIDEO by bisericabetel.ro Biserica Betel

Vezi si

 

Dumnezeu în acțiune – Alin Jivan (campion național la gimnastică) cu Cristian Barbosu

Photo credit Facebook

Urmăriți povestea vieții lui Alin Jivan, medaliat la Campionatele Mondiale și Europene de gimnastică, Alin a trăit încă din tinerețe succesul, dar a descoperit, la fel ca orice om, acel gol pe care doar Dumnezeu îl poate umple — golul sufletului nostru.

Data: 15 Martie, 2014
Locatie: Biserica Harvest Metanoia, Arad

Predici pentru vremuri grele - http://www.fiti-oameni.ro

Doamne, fa ceva…. God, do something..

..un om de bine, in plimbarea lui prin oras, a intilnit o fetita in zdrente care cerea de pomana.

Isi indrepta gindul spre dumnezeu si spuse, “Doamne, cum poti permite asa ceva? Te rog fa ceva.”

Mai tirziu, la jurnalul de seara a vazut diverse secvente cu copii bolnavi, femei lovite si batrini saraci.

Si iar sa rugat, “Doamne, cita mizerie. Fa ceva.” In timpul noptii, Domnul i-a aparut in vis si i-a spus, “Am facut deja ceva, te-am facut pe tine.”

Sursa Ciprian Soare

ENGLISH-

… a well off man, walking in his city, passed a young girl in ragged clothes, begging for money.

He closed his eyes and said a prayer to God, quietly, in his mind, “God, how can you permit such a thing? Please do something!”

Later that night, on the nightly news on his television set he saw different reports with sick children, abused women and poor old people.

Again he prayed, “God, it is so awful. Do something.” He went to bed and that night he had a dream, the Lord came to him in the dream and said, “I already did something. I created you……”

VIDEO – Gheorghe Ignat alias Ursul Carpatin – Marturia la Biserica Harvest Metanoia Arad 1 Martie 2014

Dumnezeu in actiune
Ursul Carpatin (luptator MMA)

După o viață plină de succes, dar și de probleme, după ce a devenit campion al României de opt ori, multiplu campion internațional la lupte greco–romane și luptător de arte marțiale la vestita arenă MMA din San Diego — Gheorghe Ignat, cunoscut în ring sub numele de “Ursul Carpatin” a intrat în ring cu Dumnezeu. Ce a urmat? Ascultă mărturia lui.

Data: 1 Martie, 2014
Locatie: Biserica Harvest Metanoia, Arad

Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Nicolae Geantă – Acel copil sunt eu – Gânduri despre Marşul pentru viaţă

Nicolae Geanta, pastor, profesor si scriitor. Umareste-l aici - http://nicolaegeanta.blogspot.com
VIDEO  - Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Nicu GeantaNicolae Geanta: Stiu, tu n-ai venit astazi la mars, la Marsul Pentru Viata, vorbesc. Ca, poate pentru tine nici nu conteaza. Poate-l ignori si sigur il ignori, ca altfel ai fi fost in strada. 86 de orase din Romanie s-au strans astazi  intr-o campanie anti-avort, pentru ca tara asta are mai multi oameni avortati decat in viata. Este rusinos ca o tara crestina, cum este Romania, din 1950 pana in prezent, sa avem 23 de milioane de avorturi si numai 19 milioane de oameni care sunt in viata. Stiu, ai lipsit de acolo de la amrs, dar as vrea sa te pot sensibiliza prin ceea ce-ti spun acum. As vrea sa-ti spun niste intamplari care sunt reale. Foarte multi oameni au ales calea avortului.  Aleg calea avortului pentru ca vor sa aiba profesia mai sus decat copiii, pentru ca vor sa aiba placerile mai presus decat copiii.

Intr-una din zile la liceu, le-am vorbit tinerilor despre mortalitate si natalitate. Dar le-am vorbit si despre pericolul avortului. I-am sfatuit sa nu faca niciodata avort. Am ramas surprins ca unele fete n-au fost de acord cu mine. Iar cineva, cand am intrebat-o de ce vrea sa avorteze, a spus: “Pentru ca vreau sa fac in viata o cariera.” Foarte multi tineri si foarte multi Romani avorteaza pentru ca vor sa-si pastreze cariera, pentru ca vor sa fie cineva in viata. As vrea sa va spun o exeprienta pe care am citit-o, din cartile lui Ravi Zacharias.

Spune, acest renumit profesor universitar, care conferentiaza pe mai multe continente, acest pastor deosebit care este un mare apologet si aparator al crestinismului, spune ca intr-o dimineata a aterizat la un aeroport. Pastorul din localitatea respectiva l-a luat sa-l duca spre o universitate. Pe drum au mers zeci de km si pastorul n-a spus nici un cuvant. Trist, posomorat, statea numai cu nasul in volan. L-a intrebat: “Pastore, ce se intampla cu tine? Nu e prima data cand  ne intalnim. De ce esti atat de posomorat?”

A zis: “Nu pot sa-mi revin pentru ca azi noapte am trait un soc. La ora 12 noaptea am primit un telefon de la cel mai bun tanar al meu din biserica. Era liderul de tineret. Era unul dintre cei mai sfinti. In urma cu 4 luni l-am casatorit. El si cu ea erau cei mai buni misionari  pe care i-am avut vreodata. Erau studenti la Harvard si amandoi erau de nota 10. Pentru ca ea invata foarte bine, a obtinut o bursa  si bursa aceasta ii permitea dupa terminarea facultatii sa lucreze la NASA. El era unul dintre cei mai renumiti studenti de la medicina. Dupa ce s-au casatorit, tinerii acestia doi au plecat in luna de miere si evident, ea a ramas insarcinata. Au venit acasa si pentru ca ea ramasese insarcinata i-a spus: “Nu stiu ce sa facem, dar trebuie sa avortez.”
“Dar stii bine ca noi suntem crestini si nu putem avorta.”
“Ba da, trebuie sa avortez, ca daca o sa tin copilul o sa-mi pierd cariera si tu stii ca toata viata am visat ca sa fiu cineva. Vreau sa am un nume. Cui i se ofera astazi sa lucreze la NASA?Eu sunt una dintre persoanele acelea.”

In momentul acela, baiatul a simtit ca i se invarte cerul si pamantul sub el si a spus: “Nu, n-o sa avortezi, pentru ca daca avortezi, nu numai ca Dumnezeu o sa stie, se supara pe noi, dar o sa afle toata lumea si ne facem de ras in biserica, pentru ca in America, oriunde ai avortat, inregistreaza in niste cataloage si dupa aceea toti vor stii si o sa ne facem de ras fata de oameni.”
A zis: “O sa avortam in alt oras.”
“Si acolo vom fi aflati.”
“Dar atunci, care este solutia pentru ca eu vreau ca sa imi continui cariera?” Fata a insistant. In fiecare seara plangea si la un moment dat i-a spus: “Dar tu ce-ai facut la facultate? Nu esti student la medicina?”
“Ba da.”
“Nu esti tu cel mai bun?”
“Ba da.”
“N-ai asistat tu la atatea avorturi?”
“Am asistat.”
“Ei bine, o sa avortezi aici in apartamentul nostru si nu o sa stie nimeni. Nu o sa ne afle nimeni, nu e nici o inregistrare nicaieri.”

Spunea tanarul ca a venit acasa cu ustensile si pentru ca nu a fost atat de experimentat, i-a facut o doza ca sa o anestezieze, mai mare decat trebuia si in timp ce a chiurotat-o, ea a murit.

O fata care a vrut sa aiba o cariera cu orice pret, inclusiv cu pretul vietii ei. Astazi, fata aceasta este in mormant. Iar el este in puscarie. A devenit o persoana puscarioasa dintr-un sfant, pentru ca a vrut ca sotia lui sa aiba cariera, mai mult decat un copil.

Renuntati la astfel de lucruri si sper din toata inima ca nici unul dintre dvs. sa nu puneti cariera peste copii.

~~~~~~

Unele femei avorteaza pentru ca sunt silite de imprejurari sau de cei dragi. Am sa va spun o poveste care s-a intamplat in urma cu 45 de ani. O fata liceeanca a ramas insarcinata. Cand a venit acasa si parintii au aflat ca este insarcinata au fortat-o sa avorteze. Dar pe vremea aceea, cu Ceausescu, cine se risca la asa ceva? Atunci fata a inceput sa ridice greutati mari. S-a dat cu burta de coltul sifonierului. S-a dat cu burta de coltul mesei, a facut tot felul de lucruri ca sa poata sa scape de copil. A trecut timpul si burta a inceput sa-i creasca. Parintii i-au spus: “Ori avortezi, ori nu mai ramai cu noi.” Daca vrei sa ramai cu copilul si sa-l pastrezi, atunci trebuie sa te duci undeva departe si sa nu stai in casa noastra pentru ca ne-ai facut de ras.

Fata a ales sa mearga intr-un orasel mult departe de casa ei. Acolo a nascut si dupa ce a nascut si-a abandonat copilul si s-a intors la parinti. Au trecut foarte multi ani fara ca sa cunoasca copilul acela. Ea a incercat toate metodele de avort, dar Dumnezeu nu a ingaduit ca copilul sa moara. Copilul acela sunt eu.

~~~~~~

A treia poveste care vreau sa v-o spun se adreseaza tuturor celora care sunt saraci. Oamenii, de multe ori in Romania, spun: “Noi nu putem sa avem copii pentru ca suntem saraci. Dar vreau sa va spun ca fiecare copil intr-o familie de saraci poate sa va aduca o binecuvantare. Spune ca la o universitate au fost stransi studentii la un amfiteatru. A venit un profesor si a zis: “Voi sunteti toti studenti la medicina. Vreau sa va dau un test si testul acesta  nu-i chiar atat de usor ca sa dau rezultatul. Este o femeie care are 8 copii. Toti copiii sunt bolnavi, sunt handicapati, el are sifilis, ea are sifilis. Retineti ca nici unul dintre cei 8 copii  pe care-i au acasa nu este sanatos. Este insarcinata a noua oara. Ce doriti si ce ati sfatui-o ca aceasta femeie sa faca cu cea de-a 9-a sarcina?”

Spune ca majoritatea studentilor au ridicat mana si au spus: “Domn profesor, noi o sfatuim sa avorteze.” La care, profesorul a lasat putin capul in jos, dupa care s-a uitat tinta la ei si le-a spus: “Tocmai l-ati ucis pe Beethoven. In atatea familii din Romania, atati Beethoven au murit, atati Moody ar fi putut sa se nasca in Romania, atati Wesley, atati conducatori puternici. Poate ca am omorat atati Eminesti, poate am omorat atati preoti si pastori pe care tara asta ar fi putut sa-i aiba si Romania nu se mai afla in ultimele locuri pe glob, ca putere, ca economie si era undeva in fata.”

Vreau sa te sensibilizez. N-ai iesit in strada la campania anti-avort, dar daca ai ramas in casa, daca urmaresti acest mic video clip, vreau sa-ti spun sa nu faci prostia aceasta de a avorta, pentru ca in fiecare copil pe care Dumnezeu il zamisleste in noi, ca oameni, in  fiecare copil este o valoare. Si valoarea aceasta esti dumneata. As vrea sa-ti pun o intrebare si cu aceasta inchei: Ce s-ar fi intamplat daca si tu ai fi fost avortat? De aceea, oricine ai fi, niciodata sa nu ai in gand lucrul asta. N-ai iesit la marsul pentru viata, dar sa duci o campanie pentru viata. Dumnezeu sa va binecuvanteze, sa va asculte rugaciunile si voi sa faceti voia Lui. Amin.

Sheila Walsh at Liberty University

photo credit outreach.com

Sheila Walsh, born and raised in a Baptist family, in Scotland, speaks to students about brokenness and faith. Sheila Walsh has worked for the BBC, has co-hosted the 700 Club program for Christian Broadcasting Network, and she was also a contemporary music artist. Sheila now works with The Women of Faith Organization. At about the 10th minute Shelia shares some very personal moments from her life, about the circumstances leading to her spending time in a psychiatric ward:

Shelia Walsh: … I spent all my life running from that place. I was brought up in Scotland by Christian parents, which would not be unusual in America, but in Scotland, less than 2% of our population even go to church. So, to have a mom and dad who love the Lord is quite a gift. But, when I was 5 years old, my father had a massive brain aneurism, and it turned his personality from being loving  and kind, to being a frightening stranger. And when I was 5 years old, my father tried to kill me; he tried to bring his cane down on my skull. But, I pulled it and knocked him off his balance, and he was taken off to what was called a local asylum, a horrible old hospital on the hill. He was 34 years old. And he was placed in a maximum security ward because he had become violent. He escaped. My mom asked if he could be moved to a ward with some younger men and they agreed. But, it meant that it was less secure. And on the first night that he was placed in that ward, he escaped. And they looked for him all through the night, and they had found him in the morning. He had taken his own life in the river. He was dead, caught in the salmon nets.

In Scotland, in those days, you don’t take children to funerals. All I knew, my mom came home in a black dress, in a black hat, took all the photos of my father off the wall, put them in a suitcase, put them under her bed, and we never talked about him again. I think she thought: If Sheila wants to talk, she will. But she had no idea of the conversation going on in my head: What did my father see in me, that made him hate me so much in the end? When you’re 5 years old, you don’t process information very well. And I think, it would be interesting to know some of your stories, because every single one of you have a story and some of you suffered a lot when you were really little. And when you have that kind of pain and you don’t know what to do with it, you find a way to cope, you find a way to go on. You find some kind of mask, a place to hide. Some of us do it through a career, or we try and dress differently, or we try do it in all sorts of ways. I found the perfect place to hide: Christian ministry. I mean, who is gonna come and say, “Put that Bible down and we’re gonna have an intervention? It’s probably not gonna happen. But God is the only one who knows exactly what’s going on inside. And I determined I would become the perfect Christian woman, if it killed me. And it very nearly did. I went to seminary training to be a missionary in India because I couldn’t think of anything I would hate more. I thought it would make God happy- if I chose something that I clearly didn’t want to do, that would show God that I was giving my life to him.

I then came to America. I was signed to a recording label, and then I was invited to become Pat Robertson’s co-host. But inside, nothing had changed. I was the same scared little girl who wondered what God saw, what my father saw  that made them turn to me and determine that God would never see it and that I would never allow anyone else to get close enough to me that they could see it too. I was very well known and very lonely. To everyone else, it seemed like I had all my ducks in a row. But God knew the truth. And one of the things to me, about the fiery  outrageous merciful love of God is that He is committed to pursuing us into a real relationship, not just pretending. But, that we be really known. If I had my choice over how God redirected my life, I would have had Him take my fear away. But instead, He decided to allow the very thing I was afraid of to happen, to show me the truth of what Paul , when he wrote to the church in Romans said, “I am convinced that nothing can separate us from the love of God in Christ.

I went from one morning being on the 700 Club (CBN Christian show) and by that evening, I was in a locked ward of a psychiatric hospital. I was 34 years old. Exactly the same age as my father. I remember, on that first morning, when I had to meet with the psychiatrist, and he asked me a question. He said, “Who are you?” And, I could see my name on his pad, and I I wasn’t in a good mood, so I just said, “Sheila. Sheila Walsh.” And he said, “No, Sheila. I know your name. Who are you?” “I’m the co-host of the 700 Club.” And he said, “No, Sheila. I didn’t ask you what you do. Who are you?” And I said, “I have absolutely no idea.” And he said, “I know that. That’s why you’re here.” I discovered that God will sometime take you to a prison to set you free. And that some of God’s most precious gifts come in boxes that make your hands bleed when you open them, but inside is what you have been longing for all your life: A relationship with God, where you bring nothing to the table.

To the students at Liberty: So let me ask you a question. When you walked in here this morning, instead of the worship team or whatever, on the big screen, [what if] what we had specially prepared for you this morning was a movie of your life, everything you’ve ever said, everything you’ve ever done, the things that you’ve actually thought so you don’t consider them a sin, because you just thought about them and never did it. But it’s all up there on the screen for anyone who wants to watch. How would you feel? Because the radical truth of the Gospel is that God has seen your movie and He loves you. There’s absolutely nothing about you, the darkest shadowy places , there’s nothing that God does not already know, and has not already paid for, and wants to welcome you to come into the light and be  and be known to just tell the truth.

My son is 17, and so starting to look at colleges. But, when he was 10, we just finished lunch one day and I was washing up dishes and Christian looked at me and said, “Mom, would you make me a flask of hot chocolate?” I said, “Yeah sure, babe. Are you going outside?” It was kind of cold. He said, “No, mom. Today I’m running away from home.” I said, “Well, that’s huge news.  Thank you so much for telling me.”  I said, “Do you mind me asking, did I do something, or did dad do something?” He said, “No, no, mom. It’s nothing like that. But think about it. There’s you, there’s dad, there’s the dogs. Nothing happens here. If I don’t leave now, I will never have stories to tell.” “Excellent point,” I said, as I prepared his hot chocolate. And I said, “Do you mind me asking where you’re going?” And he said, “North. I’m heading North.” And I said, “What are you gonna do for money?” He said, “Don’t worry mom, I intend to return home on weekends.” Huge relief to me, as his mother.

So, I gave him his hot chocolate and he’s packing up his backpack, puts in his soccer ball, the dog’s blanket, his flask, everything. And he heads out the back door, and I’m like, “Well, stay in touch. Traveling mercies.” And off he went. So I ran upstairs and I’m watching in the balcony, cause I know I can kind of watch for awhile. And he walks away, around the lake and he stops by a tree, where he and I like to fish. He sits down, gets out the blanket and has some hot chocolate. And I think, “What do I do when he moves on?” And so I thought, “I’ll get the dogs and I’ll take them for a walk. I’ll try and stay far enough back and if he sees me, I’l just say, ” Oh, so sorry. I had no idea this was north, [you know, I'm] directionally challenged. But after a while, I realized what he was doing, is he was actually coming home. So I ran back downstairs and I’m just tidying up in the kitchen. He walks through the back door, he kind of smiles ay me muttering under his breath, “Good times. Good times.” So that night, after he had had his bath, he was in bed and we said our prayers. I said, “Christian, now tell me about today. Did you enjoy your adventure?” He said, “Yeah, I did mom. But, I think I would have liked it better if my bag wasn’t so heavy.” It made me think.

Wouldn’t it be sad to live this blood bought life, make it all the way home, and for God to say, “Did you enjoy the journey?” And us, to have to say, “Well, I did, but I think I would have enjoyed it more if my bag wasn’t so heavy.” What would it look like, if when you walk in through the doors this morning, all your stuff became visible? Not your backpacks and your books, your stuff- the internal baggage that you carry through every day: the disappointment, the shame, the fear. What would that look like? And if you had to drag it to your seat, some of you would be surprised by how much you are carrying, perhaps, disappointed by how long you’ve been carrying it. But my question would be this: If you saw it, would you want to take it home, would you wanna take it back to your dormitory room? Or, would you want to take up Christ on that ridiculous glorious exchange: “Come unto Me, all who are weary and heavy laden, and I will give you rest. Take My yoke union you and lean on me, because My yoke is easy and my burden is light.  I could stand here for a million years and never begin to touch the depth of the love of God for YOU. To be able to go out into this world, ….whatever you do, if you learn to become a daughter of the King of Kings, a son of the King of Kings, who tells the truth, you have to, first of all, make peace with what is true, and that is that we are not the good news. Jesus is. It’s actually a bit of a relief.

VIDEO by Liberty University

Florin Ianovici – Nicidecum sau faca-se voia Ta, Doamne? 23 Martie 2014

photo credit  agapegeek.com  ,Nicidecum, Doamne“, a răspuns Petru. ,,Căci niciodată

Faptele Apostolilor 10:9-15

9 A doua zi, cînd erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s’a suit să se roage pe acoperişul casei, pela ceasul al şaselea. 10 L -a ajuns foamea, şi a vrut să mănînce. Pe cînd îi pregăteau mîncarea, a căzut într’o răpire sufletească. 11 A văzut cerul deschis, şi un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, coborîndu-se şi slobozindu-se în jos pe pămînt. 12 În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi tîrîtoare de pe pămînt şi păsările cerului. 13 Şi un glas i -a zis: ,,Petre, scoală-te, taie şi mănîncă.“ 14 ,,Nicidecum, Doamne“, a răspuns Petru. ,,Căci niciodată n’am mîncat ceva spurcat sau necurat.“ 15 Şi glasul i -a zis iarăş a doua oară: ,,Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.“

Martie 2014 Ordinare pt. slujireUrmareste programul integral aici - http://www.bisericabetel.ro/live/ fa click pe Arhive, fa click pe Duminica, 23 Martie 2014 – Dimineata (In poza Alin Jivan cu sotia, Alex si sotia, Emil Mestereaga, Pastor Stefan Ivan, Pastor Florin Ianovici

Florin Ianovici la slujba de ordinare a doi slujitori, 23 Martie 2014:

In timp ce veneam spre biserica astazi, m-am gandit la un lucru care vreau sa-l impartasesc cu dvs. si care vreau sa-l pastrati. Am colindat si oriunde Dumnezeu m-a trimis, am ajuns. M-am dus, dar aici, in Biserica Betel, am gasit un lucru pe care-l spun de multe ori. Biserica Betel are o inima de mama. Si mi-as dori din toata inima, niciodata sa nu ne pierdem inima aceasta de mama. Azi dimineata, ma uitam la o fotografie care e din 2002. O fotografie in care sunt cu sotia, cu fratele Stefan, cu sora Gabriela, cu Marcut si Lidia; stam aici in stanga. La amvon, este fratele Tipei si fratele Emil Bulgar. M-am uitat, m-am uitat la mine si am zis: “Cine-o fi baietasul asta, care pare speriat? Stateam acolo pe un scaun si asa a inceput slujirea. De atunci si pana astazi, Betelul mi-a fost mama. Cate lucruri ne-ati ingaduit. In cate lucruri slabe ati avut rabdare cu noi. Daca astazi putem sa oferim ceva si daca astazi Dumnezeu se foloseste de noi, pentru zidirea si largirea imparatiei Lui, e pentru ca o inima de mama a stiut sa aiba rabdare cu noi.

Vedeti, iubitii Domnului, ca in primul rand, Dumnezeu foloseste aceeasi maniera pentru slujitorii Lui. Cine nu sta de vorba cu Dumnezeu in rugaciune, niciodata nu o sa poata sa inteleaga mare lucru din slujire. Biblia spune ca in momentul in care Petru a fost folosit de Dumnezeu si a inceput o lucrare exceptionala printre neamuri, pentru ca propriu zis, el a fost acela care s-a ridicat la Ierusalim si a zis: “Noi nu putem opri ceea ce Dumnezeu a inceput. Si cuvantul lui a avut o mare greutate. A inceput si va incepe mereu cu acelasi lucru: cu rugaciunea. Fara rugaciune, nici un slujitor a lui Dumnezeu nu poate sa primeasca nimic. Cititi cand Dumnezeu va da timp. Cititi, cat va permite mintea si sufletul vostru. Educati-va, desavarsiti-va, si fiti atenti la lucrurile dimprejur. Dar sa nu uitati niciodata ca ce aduce rugaciunea, nu poate sa va daruiasca nimeni. Lucrul acesta este valabil si pentru noi, dragii mei si am sa va spun un lucru in dimineata aceasta.

Oricine are nevoie de un cuvant de la Dumnezeu, oricine are nevoie de o revelatie de la Dumnezeu, sa nu uite niciodata, ca modul in care o primeste e rugaciunea. Acum, un al doilea lucru pe care vreau sa-l impartasesc este urmatorul. Sa stiti, iubitii Domnului, ca Dumnezeu niciodata n-are sa lucreze cu un om, decat in masura in care omul acela accepta din partea lui Dumnezeu un anumit tipar al vietii. Biblia spune ca Petru se ruga si i s-a facut foame. Si se pregatea sa inchida rugaciunea si sa mearga sa manance. Biblia spune ca exact in momentul cand i s-a facut foame, a cazut intr-o rapire sufleteasca. Niciodata, Dumnezeu, nu va lucra cu un slujitor, pana cand nu va intelege ca Dumnezeu il transforma si il schimba prin tot felul de necazuri si greutati. Niciodata, un slujitor, nu este credibil in ceea ce spune, niciodata, un slujitor, nu va putea sa fie un om a lui Dumnezeu, daca in viata lui nu  va lasa ca necazul, durerea, ingrijorarile, nelinistile, tot felul de lupte, sa-l schimbe, sa-l transforme si sa-l faca placut lui Dumnezeu.

Biblia spune in Evrei 16:36 ‘Alţii au suferit batjocuri, bătăi, lanţuri şi închisoare; 37 au fost ucişi cu pietre, tăiaţi în două cu ferestrăul, chinuiţi; au murit ucişi de sabie, au pribegit îmbrăcaţi cu cojoace şi în piei de capre, lipsiţi de toate, prigoniţi, munciţi, - 38 ei, de cari lumea nu era vrednică-au rătăcit prin pustiuri, prin munţi, prin peşteri şi prin crăpăturile pămîntului.’ Nu stiu cati vor intelege, nu stiu cati sunt de acord cu lucrul acesta, dar Biblia nu poate fi negociata. Nimic nu s-a schimbat. Acelasi fel de a privi slujitorul il are Dumnezeu si acelasi mod de viata va exista in viata oricarui om care se pune la indemana lui Dumnezeu. Vor fi in viata voastra si veti simti atat de multe apasari.

Sunt asa de multe lupte, sunt asa de multe impotriviri. Nu aveti idee  la ce nivel se duce lupta aceasta, pentru ca in lupta, cand cade un slujitor, in momentul acela, Satana isi freaca mainile cu bucurie. De aceea, as vrea sa va spun un lucru.  Lasati ca tot ce este necazul si durere, zdrobindu-va sa creeze un untdelemn din voi, cu care sa puteti unge pe cei care sunt apasati in viata. Dumnezeu din cer va va vorbi in nevoile voastre. Dumnezeu din cer va va vorbi in necazurile voastre. Durerile voastre vor deveni un capital, dincolo de care sa puteti face voia lui Dumnezeu, dincolo de care sa puteti adresa poporului acesta un cuvant intelept. Dincolo de care sa puteti intelege ce inseamna durerea unui suflet. Dumnezeu sa va ajute, Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va dea putere.

Petru a facut un lucru, care, niciodata voi sa nu-l faceti. Sta Petru in fata lui Dumnezeu si cerul se deschide. Coboara acea vedenie de la Dumnezeu, cu fata aceea de masa, cu patru colturi. Dumnezeu ii spune in timpul rugaicunii: “Taie si mananca,” la care Petru ce raspunde? “”Niciodata.” Zice: “Nicidecum, Doamne!”  pentru ca el, niciodata, spune Cuvantul lui Dumnezeu in Faptele Apostolilor 10:14 ‘,,Nicidecum, Doamne“, a răspuns Petru. ,,Căci niciodată n’am mîncat ceva spurcat sau necurat.`‘ Sa fiti atenti la ce va spun acum. Cuvantul ‘Doamne’ si cuvantul ‘nicidecum’, astea niciodata nu pot sa stea impreuna. Niciodata, cuvantul nicidecum si cuvantul Doamne, nu pot sa stea impreuna. Pentru ca, unde este cuvantul Doamne, va trebui intotdeauna sa spui: “Cum vrei Tu.”

Petru s-a ridicat si a zis: “Nicidecum, eu lucrul asta n-am sa-l fac.” Si era indreptatit, pentru ca dupa legea ceremoniala, dupa legea Vechi Testamentara, el nu trebuia sa manance lucruri necurate. Dar Dumnezeu din cer i-a dat o revelatie si i-a zis: “Fa lucrul acesta. Taie si mananca.” Era o pilda, era un simbol, a ceea ce avea sa fie lucrarea de a doua zi, lucrarea aceea in care el a mers in casa lui Corneliu (pentru cei ce nu stiu). El a zis: “Nicidecum, Doamne, n-am sa fac lucrul acesta.” Si eu vreau sa va spun un lucru, dragii mei. Cand Dumnezeu intra in viata unui om si il cheama in slujire, nicidecum nu se va mai intampla din ce crede el. Se va intampla, intotdeauna, ce vrea Dumnezeu. Tu ai dreptul sa spui: “Nicidecum.” Dar Dumnezeu, oricum, te poarta unde vrea El si Dumnezeu face ce voieste El. Si vreau sa ne rugam, ca Dumnezeu din ceruri, sa le dea acestor doi tineri intelepciune. Uitati-va cat sunt de grele vremurile si cat de dificil este astazisa stii sa stai in picioare. Sa nu spuneti dvs. ca slujirea de astazi e mai usoara decat slujirea de ieri. Nu-i mai usoara. E mai grea, pentru ca oamenii se izoleaza, pentru ca oamenii sunt usor de ranit, pentru ca oamenii sunt cu multa critica,  si atunci nu-i usor, in probleme ca aceasta, sa gasesti dreapta masura, sa gasesti intelepciunea, sa gasesti acea flexibilitate care sa nu insemne compromis. Sa gasesti acea dreapta masura, sa-L auzi pe cel de langa tine, sa-l intelegi pe cel de langa tine, sa nu-l incurajezi in slabiciunile lui, dar sa stii sa-l ridici si sa-l apropii de Domnul.

Fratii mei, surorile mele, cand stai de vorba cu Dumnezeu, tu sa nu spui niciodata: “Nicidecum.” Ci sa spui, intotdeauna: “Imediat si cum vrei Tu, Doamne.” Laudat sa fie Dumnezeu. Ma rog in dimineata aceasta, Dumnezeu sa va dea aceasta masura de intelepciune, sa puteti sa raspundeti lui Dumnezeu, potrivit cu planul Lui. Pentru ca, iubitii Domnului, as vrea sa va spun ca Dumnezeu are intotdeauna in viata Lui mai multe planuri.Eu am stat si mi-am gandit chiar in dimineata aceasta, cam ce mi-am inchipuit eu ca inseamna slujirea si ce-am vazut eu, astazi, ca inseamna slujirea? Si intre ceea ce mi-am inchipuit si ceea ce vad ca se intampla, e o mare diferenta. Stiti de ce? Pentru ca Dumnezeu are drumul Lui. Si Dumnezeu conduce lucrurile pe drumul Lui. Fratii mei: “Cand spuneti cuvantul ‘Doamne’, sa nu spuneti ‘nicidecum’. Ci sa spuneti intotdeaun: “Cum vrei Tu, Doamne.”

Domnul Isus Hristos, in gradina Ghetimani a zis: “N-as vrea sa beau din acest pahar, dar nu cum voiesc eu, ci cum voiesti Tu.” Asa sa se faca, cum voieste Dumnezeu.

Al doilea cuvant care nu trebuie sa apara niciodata, in viata unui slujitor, este ‘niciodata’. Cum adica, niciodata? Cat a durat ‘niciodata’ in viata lui Petru? “Niciodata, Doamne, n-am sa fac lucrul asta.” Si a doua zi era pe drum. A doua zi, pleca spre casa lui Corneliu. Stiti cat a durat niciodata? De azi, pana maine. El a zis: “Niciodata nu voi face lucrul asta,” si a doua zi era deja pe drum. De ce? Pentru ca Dumnezeu din cer, spune ca, intotdeauna, vremea in care Dumnezeu lucreaza este astazi. “Astazi, daca auzi glasul lui Dumnezeu, nu-ti impietri inima.” Dar, ce sa facem? Voia Lui. Dumnezeu sa ne ajute si Dumnezeu sa ne binecuvanteze. In dimineata aceasta, cuvantul deosebit care vreau sa-l impartasesc cu voi este sa nu spui cuvantul ‘nicidecum’ si ‘niciodata’.

Este foarte important inaintea lui Dumnezeu, sa nu devenim un produs de religie. Am observat de foarte multe ori ca oamenii, de regula, se ridica sa apere o religie. Voi sa va ridicati sa-L aparati pe Hristos. Nu ca ar avea nevoie Hristos de ajutorul nostru, dar noi nu suntem produsul unei religii, ci Biblia spune ca suntem rodul suferintei Lui. Sa predicati intotdeauna, nu contra altor religii. Sa nu va apucati de certuri desarte, care nu duc la nici o inaintare si nu aduc nici un folos. Voi sa-L propovaduiti pe Hristos. Pentru ca in toate, cel ce trebuie inaltat este Domnul Isus Hristos. Totdeauna, privirea trebuie sa fie spre Domnul Isus Hristos. N-am timp de lucrurile acestea. De-a ma certa cu unul si cu altul, pentru ca sunt prea plin de farmecul si frumusetea Domnului Isus Hristos. As vrea din toata inima, asta ma rog, Dumnezeu din ceruri sa va ajute sa fiti ancorati in El. Totdeauna sa propovaduiti pe Hristos, El este inceputul si sfarsitul. El este Alfa si Omega, El este Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatul lumii. El este intiparirea fiintei Tatalui. Cine L-a vazut pe Fiul, L-a vazut pe Tatal. Binecuvantat sa fie Numele Lui.

Toata slujirea voastra sa fie ancorata in Hristos. Tot ce faceti sa fie ancorat in Hristos. Dumnezeu sa va dea puterea, oridecateori sunteti chemati. Sa nu spuneti: “Niciodata.” Sa spuneti: “Acum.” Haideti sa ne rugam ca Dumnezeu sa-i binecuvanteze cu disponibilitate. Dumnezeu sa le dea foarte multa dragoste. E foarte mult de lucru in biserica. Dar Dumnezeu ne ajuta si ne bineucvanteaza si in Septembrie, Octombrie, vrem sa-i ajutam sa puna umarul la acest jug numit  ‘Slujirea in Casa lui Dumnezeu.’ Biserica aceasta are nevoie de foarte multi slujitori. Suntem prea putini astazi. Dar, Dumnezeu sa-i ridice, Dumnezeu sa-i creasca, Dumnezeu sa-i binecuvanteze. Cand vei pleca, astazi acasa si vei spune: “Doamne,” sau poate, “Dumnezeule,” sau vei spune, “Isus Hristos,” sa intelegi un lucru. Niciodata, lui Isus Hristos sa nu-i spui: “Nicidecum.” Si niciodata, lui Isus Hristos, sa nu-i spui: “Niciodata.” Ci sa spui intotdeauna: “Acum, aici si faca-se voia Ta.” Fiti oameni intelepti. Rugati-L pe Duhul Sfant sa lucreze la mintea voastra si la sufletul vostru, ca sa puteti face voia lui Dumnezeu.

Fratii mei, surorile mele, niciodata n-am vrea sa vedem la amvon, un om. Am vrea sa-L vedem pe Hristos. Ceea ce a nimicit intotdeauna lucrarea lui Dumnezeu a fost mandria omului. Petru s-a ridicat si a zis: “Nicidecum, niciodata.” Si s-a uitat spre el. Cand te uiti spre Hristos, nu poti rosti decat un singur cuvant: “Pot totul in Isus Hristos, care ma intareste. Nu voia mea, ci voia Ta. Laudat sa fie Domnul Dumnezeu.” Au fost asa de multe situatii.. Odata, tin minte, am fost in biroul Domnului Ministru Secretar de Stat. Si nu stiu daca ati intrat vreodata la Secretarul de Stat pentru Culte, poate daca accesati saitul, puteti vedea. Sunt ostentoase salile acelea, sunt asa de inalte, aurite, in stil retro, intr-un stil gotic. Sunt deadreptul impresionante. Am impresia ca factura este foarte mare, pentru ca si camerel sunt foarte inalte. Nu-i o mare intelepciune. Si eram cu Domnul Secretar de Stat, trecea printr-un moment dificil dansu. L-am vazut ca este abatut si ce pot eu sa daruiesc unui om? Ce as putea eu sa fac, eu, un om simplu? Atata, si am zis: “Domnul Ministru, dvs. ati avea nevoie de o rugaciune. Asa-i? Va vad abatut, va vad trist.” Stiam ca guvernul trece printr-o remaniere, si el a zis: “Da, Domnul Ianovici. O rugaciune mi-ar fi de ajutor.” Si a zis: “Rugati-va pentru mine.” Si am zis: “Domn Ministru, acum, nu cand plec afara. Daca imi permiteti, aici cum stam, inchidem ochii si permiteti-mi sa rostesc o rugaciune.” Sigur ca am pus tot focul inimii in rugaciunea aceea si cand s-a terminat rugaciunea am vazut ca Dumnezeu il atinsese. Dupa ce am iesit din birou m-am gandit asa cu emotie si chiar cu bucurie: “Dumnezeu m-a biencuvantat, ce rugaciune am facut, in biroul ministrului,” un pic asa… ala, a venit cu pana, sa ma gadile la fire.

photo credit www.niceartgallery.com

Si ma suna un frate si zice: “Frate, as vrea sa te invit sa vii intr-o evanghelizare.”
“Cand,” am intrebat eu.
Zice: “Diseara.”
Am stat putin pe ganduri si am zis: “Dar, ce te face asa, sa crezi ca as putea, de pe azi, pe azi s-ajung?”
“Pai, asa mi-a zis Domnul Dumnezeu, sa te sun.”
Am zis: “Dar, unde esti dumneata?”
Si mi-a rostit un cuvant. Nici n-am stiut daca e pe harta. N-am auzit in viata mea.
“Dar, ce este acolo,” l-am intrebat.
“Un sat.”
Am stat si m-am gandit un pic, ca prea pareau lucrurile intr-un fel in care  sa-ti dai seama ca e Domnul.
Si a zis: “Vi frate?”
Si am zis: “Da.”
N-am zis: “Nicidecum.” Nici n-am avut timp sa spun NU.
Si a zis: “La ora “” ne intalnim.”
Am apucat in masina, m-am dus. Nu era foarte departe, undeva la 80-90 de km.  Si am venit cu masina, mai sa-mi rup masina. Am urcat pe niste hartoape.
A zis: “Las-o frate aici in curte ca nu se urca pe asa ceva.”
Si am lasat masina si ne-am dus cu ce am gasit. Cand am ajuns in adunare, zice “Mergem in adunare.” Am intrat in adunare, o am si acuma zugravita in fata ochilor.

Dimineata am stat intre… era jilt, din ala de culoare rosie… Si acuma, am intrat, era pamant pe jos. N-avea podea. O singura fereastra, care nici nu se inchidea bine. Dar nici nu era nevoie, ca era o caldura. Un acordeon, care si ala era spart si canta un tanar, si vreo 40 de oameni.

M-am uitat si am zis: “Doamne, unde am ajuns eu aici? ” Si, sigur, am inceput sa predic cuvantul lui Dumnezeu. Dar eu nu pot sa va explic se s-a intamplat, pentru ca Dumnezeu nu vrea decat un singur lucru. Tu sa te duci in directia in care El vrea. Cand ajungi acolo, Dumnezeu isi face lucrarea.

Eu am inceput sa predic. Dar tin minte ca Dumnezeu a coborat cu putere. Cred ca unul dintre fratii din biserica, Cristi Fieraru, a fost cu mine. Si la un moment dat, am terminat predica, foarte repede. S-au si mirat fratii de ce am terminat asa de repede.

Si am facut o chemare de 40 de minute, la pocainta. Ce n-am stiut eu, este ca din cei 40 de insi care erau acolo, 36 de oameni erau neintorsi la Dumnezeu si s-au pocait 35. O singura femeie a rezistat si tin minte ca se tinea de banca si spunea: “Nu ies. Nu ies.” Duhul lui Dumnezeu a lucrat. Am plecat acasa  si de atunci incolo, imaginea asta imi staruie in minte.

Fratii mei, surorile mele, cand spui Isus Hristos, sa nu spui niciodata ‘nicidecum’ si sa nu spui niciodata ‘niciodata’. Ci sa spui: “Unde vrei Tu si cum vrei Tu.” Cand stau si magandesc la aceste doua amintiri, oamenii aceea care s-au intors la Dumnezeu , ma mangaie sufletul si ma gandesc: ce frumos stie sa lucreze Dumnezeu, numai noi sa ne lasam prelucrati de Dumnezeu. Dragii mei frati, va pretuiesc in Domnul. Sa fiti maleabili. Sa fiti oamenii care prin intelepciune sa fiti usor de induplecat. Sa fiti oameni atenti la soapta Duhului Sfant. Sa faceti ce va va spune Dumnezeu. Si cand Dumnezeu va spune: “Sa mergi incolo,” sa mergi incolo. Si totdeauna sa fi atent, pentru ca as dori din toata inima, atunci cand noi suntem in mana lui Dumnezeu, sa se vada Isus Hristos. Nu parerile omului, nu felul omului, ci sa strigam si noi ca oamenii aceia, ca si grecii, “Domnule, am vrea sa-L vedem pe Isus.”

Biserica Betel Bucuresti, Crangasi (23.03.2014)
Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Nicidecum sau faca-se voia Ta, Doamne?
23 Martie 2014

Urmareste programul integral aici – http://www.bisericabetel.ro/live/ fa click pe Arhive, fa click pe Duminica, 23 Martie 2014 – Dimineata

Vindecare cancer (marturie) – Cristian Bogeanu

Cristian BogeanuAm mai postat marturie a fratelui Cristian Bogeanu aici - Marturie – Vindecare de Cancer la Biserica Betel Dej

Astazi avem video nou cu marturia vindecarii de cancer a fratelui Bogeanu, facuta recent la Biserica Agape.

Agape Christian Church (16.03.2014)
Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Randy Alcorn – Going Deep with God in Depression

Note: If you know someone going through a tough time, pass the video link to them and let them know they are not alone. Randy made two points that impressed upon me:

  1. Even great men of God go through periods of depression. It is not just a sign of being spiritually weak or far from God, it is something God allows sometimes.
  2. God is right there with you, even in the midst of depression. Don’t wait to come out of it and think that is where God will meet you. He is with you every step of the way, ready to comfort and to lift.

Randy Alcorn | Theology Refresh | Depression is often illusive. Some dark cloud gathers and hangs overhead. You feel constantly ill at ease. Whether triggered by negative events, or some undefined cause, you know despondency when you experience it, even if you find it hard to describe… Learn more athttp://www.desiringgod.org/blog/posts… Photo credit blog.lifeway.com VIDEO by Desiring God

Transcript:

Randy Alcorn: I think depression is something that is elusive, but we sort of know what it is. It’s the state of having this cloud over you, this sense of being ill at ease, kind of a loss of happiness, a sense of “Where’s the joy in my life?” My own experience with depression has not been extensive, but I have had periods of time. One time, four months, where every day I would get up  and spend time with the Lord, but, I’d get up in the morning and I wasn’t just tired. I didn’t just need a cup of coffee. It’s just that there was this dark cloud. The embarrassing thing was, it was not at a time in my life where all kinds of things were going wrong. There had been many other times in my life where there’s been a lot of stress, a lot of  things going on, where I felt a great peace and contentment with the Lord. And then, this was in a period of time where not much was happening that was creating pressure. But, for undefinable reasons, I just didn’t know why; sometimes anxiety is like high stakes and low control. Depression is sometimes just the sense of ‘I don’t know  why’. I can’t just point my finger at the reason.

Causes- I think it’s very elusive and it’s different for different people. I think, sometimes when we talk about depression, anxiety, fear, whatever it might be, we kind of start saying: “Well, this is what it is.” But for some people it comes in a different shape and form. Certainly, depression can be triggered by very negative events happening in your life: Your child is dying, your spouse has  left you, you’ve lost your job- different circumstantial things in life. Other times, as I’ve said, in my case, you can’t point to a particular reason.  One of the things I’ve learned in my own depression, periodically when it comes upon me, is that God is there with me in the depression.

It used to be that I used to think, “Okay, this is wrong. I shouldn’t feel this way. I should have the joy of the Lord,” and indeed we should. But at the same time, what I do is try to get out of the depression. What can I do to get out of this? And I think, what’s been most helpful to me, and in that period of 4 month depression, I came to the point where no matter what I did, it wasn’t going away. So, then finally, I ended up saying, “Okay, Lord, walk with me in this. Help me to learn from this. So I looked at Romans 8 and you’ve got “If God be for us, who can be against us?” “Nothing shall separate us from the love of Christ. We’re more than conquerers through Him..” and certainly, “God causes all things to work together for good to those who love God.” So, in the middle of my depression, I’m meditating on those things and I’m sensing the presence of God, strangely sensing His presence in deeper ways then when everything was going just fine.

photo credit prayerineverycity.com

I think, certainly, going to God’s word, praying, getting support from other people, I was very honest with my wife, some of my friends. I blogged about it, I went to Charles Spurgeon, who experienced a lot of depression  throughout his life. He was plagued even many years later through that instance where 6 people who died in that crowd where somebody yelled “Fire” falsely. There wasn’t a fire, and that was when he was a very young pastor. But those memories would come back and haunt him at times. And it was actually very reassuring to me to see Charles Spurgeon, who I admire so much, and I don’t think anybody would say, “Well, the reason that Spurgeon experienced such depression is because He just wasn’t Christ centered and he didn’t know God’s word. No, no. The closeness to God that he experienced, the joy and the happiness that he repeatedly talks about , much of that comes out of his attempts to find that happiness and to find that joy in Christ, and successfully so. But, in a life that involved a great deal of physical pain and his wife being an invalid, and his own experience of depression.

I blogged about that and I got many people writing to me and saying, “This is so helpful that you’ve been honest enough to talk about this. So, there were a number of things that helped me through that time. But certainly, being honest, taking it to the Lord, saying, “God, I’m not living simply to have you cure/fix my problem any more than I would say, ‘Make no longer an insulin dependent diabetic’ which I am and have been.” If He wants me to heal me of that, heal me. But I’m not gonna wait until He does that. Don’t wait til you’re out of it to move on in life. Move on now, in the presence of God. There’s a real sweetness to that.

Counsel to pastors/leaders: One of the things I would say is, “Lord, help me to get through this day, with all the responsibilities that I have, with all the people I’m supposed to meet with, all the writing I’m supposed to do, meetings, whatever it is. But, help me to sense your presence  in the moment. Help me to not simply force myself to do this, putting one foot in front of the other on my own strength. But instead, to relax and say, “God, you help me. You lead me, you guide me. I need to lean on you to get through this day, so that at the end of the day I won’t say, “Okay, I did it again. I forced my way through the day, but know, “God you were with main this.”

Counsel to ministers and counselors who minister to depressed folks: I think, one thing is to not begin by thinking, “Okay, something is automatically terribly wrong here. Let people say what they’re feeling and express why they think they’re feeling it. Certainly, it’s always a good response to say, “Look to the Lord, depend on Him for strength.” But be careful not to lecture people who may already be going to the Lord and still experiencing depression. Again, think if you were meeting with Charles Spurgeon, would you be saying, “Now, Charles, if you would just spend time in the word, and if you would just depend on God, if you would just do that, then your depression would go away.” No. Understand that this person may be having time with God they may be pursuing all kinds of ways to get better. But so far, it hasn’t happened. And that’s why they have come to you for help. So, be sensitive to them. But, of course, don’t hesitate to bring to them the importance of focusing on the Lord. Set your mind on things above, where Christ is seated at the right hand of God. Colossians 3. Think from an eternal perspective.Look at Romans 8:28 in terms or retroactively as you will see it someday, retrospect, we’ll look back and we’ll say, “Now I see how God has caused all things to work for good. This is on of those things in your life, and God will use this depression you’ve experienced, for good. So, yes, I will try to help you out of that, but don’t think your life and your walk with God will not begin until you are out of it.

Pretul platit de 3 convertiti egipteni – Misionarul Român din Egipt – Partea 2-a (Logos Podcast)

Asculta toate emisiunile la websaitul Logos Podcasting aici - http://www.logospodcasting.com/category/podcasts

Alte Emisiuni Logos, Realizator Dan Miclea-

  • Misionarul Român din Egipt Partea 1-amisionarul ne-a povestit cum a ajuns in Cairo, cum si-a inceput misiune printre egipteni si calatoria pe Raul Nil, ca sa duca evanghelia la nubieni, iar apoi calatoria la muntele Sinai unde a propovaduit evanghelia la beduini. E foarte fascinant sa asculti martuira misionarului si felul in care Dumnezeu se face cunoscut egiptenilor musulmani prin vise, ca mai tarziu diferite persoane sa-l traga la o parte pe strada si sa-l intrebe daca e crestin, si sa le spuna despre acel Isus pe care ei L-au visat.
  1. Dumnezeu Tatal Introducere (1)
  2. Teologia: Arma sau Ajutor? (2)
  3. Despre Trinitate (3)
  4. Exista Dumnezeu? (4)
  5. Atributele lui Dumnezeu PARTEA 1 (5)

Fratii nostri musulmani, care se intorc la Domnul, platesc un pret destul de mare, pentru faptul ca au lasat Islamul si Il urmeaza pe Domnul Isus Hristos. Mai intai de toate, as vrea sa incep cu un pasaj din sfanta Scriptura, mai intai de a povesti felul in care Dumnezeu transforma vieti acolo in Nordul Africii. Romani 10:13-15, Scriptura spune-

13 Fiindcă ,oricine va chema Numele Domnului, va fi mîntuit.`
14 Dar cum vor chema pe Acela în care n’au crezut? Şi cum vor crede în Acela, despre care n’au auzit? Şi cum vor auzi despre El fără propovăduitor?
15 Şi cum vor propovădui, dacă nu sînt trimeşi? După cum este scris: ,Cît de frumoase sînt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc Evanghelia!`

Chemarea bisericii in secolul XXI  este de a merge, de a face ucenici din toate natiunile, de-a grabi ziua venirii lui Hristos, de-a duce Evanghelia pana la marginile pamantului. Dar cum sa auda acei oameni, care in Nordul Africii, mor fara Hristos, daca biserica nu trimite misionari. Odata cu trimiterea misionarilor se incepe si intoarcerea oamenilor la Dumnezeu. Iar odata cu intoarcerea oamenilor la Dumnezeu, e un pret mare pe care acei oameni il platesc. Recent, un prieten de-al meu din Cairo, se apropie de mine si-mi zice: “Te invidiez pentru viata ta. Pacea ta, ca nu ti-e teama, in mijlocul revolutiilor astora. Atata sange in jurul tau, ai vazut morti cu ochii tai, aici in Egipt. Nu e usor, dar tu ai o pace inimaginabila. Care e secretul tau? Nu te temi de moarte?” Si am zis: “Isus este sursa pacii mele. Isus este sursa bucuriei mele. Si de ce sa ma tem? Ce am a pierde, stiind faptul ca am sa castig vesnicia impreuna cu Dumnezeu?

Pretul platit de Mohamed 

Mohamed imi zice: “De 10 ani eu nu mai pot dormi. Mama mea a fost evreica. In momentul cand s-a convertit la Islam,  a fost posedata demonic. Lucruri ciudate au inceput sa se intample in casa. Foc in bucatatrie, foc in baie. Pisici, alergau in stanga si in dreapta. Cand merg la culcare, nu pot dormi, fiindca simt ca vine cineva si vrea sa ma zugrume. O umbra ciudata in camera. Ce sa fac?”
I-am zis: “De ce n-ai cere protectia sangelui Domnului Isus Hristos peste somnul tau?”
Si-mi zice: “Eu cred ca Isus este un simplu profet, eu nu cred ca El are putere sa ma apere.”
“Mohamed, indrazneste si vezi puterea Domnului Isus. Roaga-te pentru protectie.”
Si Mohamed decide, pentru prima data in viata lui, sa rosteasca o rugaciune pentru protectie in numele Domnului Isus Hristos. Dimineata, pe la vreo ora 7, am primit un telefon si-mi zice: “Sunt atat de bucuros, am dormit aseara ca niciodata, ca un bebelus. Este putere in numele lui Isus! Vreau sa merg cu tine la biserica.”

Am mers impreuna la biserica, a auzit foarte clar Evanghelia, rostita in Limba Araba. Dupa biserica, se apropie de mine si imi zice: “Eu am o durere teribila de cap. Tu n-ai putea sa te atingi de capul meu si sa ceri vindecare de la Isus?”
Am ramas impresionat de credinta acestui tanar.
L-am atins si am zis: “Doamne Isuse, tu vezi credinta lui. Tu vezi ca el crede ca tu poti sa te atingi de el. Dovedeste-i faptul ca Tu esti mai mult decat un profet, astazi. Asa cum l-ai aparat, sa doarma bine, i-ai protejat somnul, atinge-te de el si ofera-i vindecare.”
In timp ce m-am rugat pentru el, el a strigat: “Tu esti magician!”
“Dar, ce s-a intamplat?”
Imi zice: “In timp ce te rugai pentru mine, am simtit un fior care a trecut prin corpul meu si durerea a disparut. Cum ai facut lucrul asta?”
“Nu l-am facut eu,” i-am zis. “A fost Isus, care te-a vindecat, datorita faptului ca tu ai crezut, nu ca eu am crezut. Ai crezut ca Isus, prin atingerea mea te poate vindeca. Sunt om ca si tine.”

Un vecin l-a vazut la biserica impreuna cu mine si i-a spus lui taicasu. Cultura Nordul Africii este o cultura bazata pe rusine si onoare. Daca esti musulman si mergi la biserica, duci o mare rusine familiei. Taicasu l-a batut atat de rau, incat a vrut sa-i distruga picioarele de la genunchi in jos, ca sa nu mai aiba sansa sa paseasca vreodata in vreo biserica. Mohamed a ajuns in sala de reanimare. In aceeasi zi, am primit un telefon de amenintare cu moartea din partea familiei lui. Mi-au zis: “Tu nu te mai intalnesti cu feciorul nostru. Tu ai adus atata rusine prin faptul ca l-ai facut sa se lase de Islam. Noi te gasim, baiete. Fie ca esti in Egipt, sau ori unde ai fi in lumea asta, noi o sa te gasim.

Ce ai de facut, intr-o tara straina, cand nu ai pe nimeni, la cine sa alergi, daca nu la Domnul? Cateva ore de rugaciune si Dumnezeu m-a coplesit cu o prezenta deosebita, cu o pace inimaginabila. Si am zis: “Doamne, am sa continui sa ma mai intalnesc cu Mohamed.” M-am intalnit cu Mohamed. Dumnezeu l-a vindecat a doua oara, a iesit in biserica, a marturisit in fata bisericii cum Dumnezeu l-a atins si Mohamed traieste in credinta, in fiecare zi. Da, Mohamed are o istorie fericita. Dar nu toti cei care se intorc la Dumnezeu isi pastreaza viata.

O femeie egipteanca – photo credit www.layman.org

Pretul platit de o sora care nu s-a lepadat de Hristos

Mi-aduc aminte, recent, o sora a fost batuta atat de rau, ca sa se lepede de Hristos si ea a spus: “Nu, eu nu ma lepad de Hristos.” O fosta musulmanca.
Fratele ei, fiind musulman inrait, a ridicat-o pe o cladire foarte inalta. La al 9-lea etaj, i-a zis inca odata: “Daca tu nu te lepezi de Hristos, in cateva momente, corpul tau are sa fie strivit de pamant.”
Si i-a zis: “Nu, eu nu ma lepad de Hristos. Si daca-mi pierd viata, castig vesnicia impreuna cu El. In cateva momente a vazut corpul acestei surori strivit de pamant, sange imprastiat oriunde.” Fratele i-a luat rochia plina de sange si a fluturat-o in tot satul, ca sa arate tuturor satenilor ca familia lor si-a recapatat onoarea pierduta.

O regula in Islam, a celor care parasesc Islamul, este ca sa fie omorati. Este foarte clar scris in cartea Koranului. Concepte cheie ale Islamului sunt ca Alah este singurul Dumnezeu, si Mohamed este profetul lui. Ei au o afirmatie in limba araba si daca spui aceasta afirmatie, devii automat musulman. Si odata cu parasirea Islamului, trebuie sa fi omorat, conform traditiei si invataturii islamice. Musulmanii isi bazeaza viata pe cel putin 5 stalpi in general:

  1. Marturisirea de credinta – Nu este alt dumnezeu decat Allah si Mohamed este profetul lui
  2. Rugaciunea – In fiecare zi trebuie rostite de 5 ori pe zi, la anumite ore
  3. Darnicia – Trebuie sa daruiest saracilor, pentru ca totul vine de la Allah
  4. Postul – Trebuie, ocazional, sa postesti. E necesar, o luna pe an, luna Ramadan, sa postesti de la rasaritul soarelui pana la apusul soarelui. De obicei, in aecasta luna, oamenii nu mananca toata ziua, dar seara cand mananca, mananca mai mult decat in celelalte 11 luni ale anului. E ceva ciudat; atunci, oamenii se ingrasa mult
  5. Hagiul – Ca sa ti se ierte toate pacatele, trebuie ca sa efectuezi o vizita la Mecca. Si in momentul cand mergi la Mecca, ti se iarta toate pacatele. Multi musulmani traiesc cum vor ei, apoi merg la Mecca, li se iarta pacatele si incep de la zero.

Ei nu pot sa bea vin, nu pot sa manance carne de porc, si sunt alte cateva reguli care trebuie sa le tina, strict. Islamul, ce am observat, este o masca. In spatele mastii acesteia, traiesc o viata ca si orisice alta persoana credincioasa din lume.

Dan Miclea: La un crestin se vede o viata sfanta; dar cum vezi la un musulman viata, acolo in Egipt? Cum pare diferenta dintre un crestin si un musulman?

Crestinii au un spirit diferit. Sunt oameni ai pacii, sunt veseli. Te uiti la om si vezi ca omu-i nascut din nou. Fata spune multe. Pe cand, multi musulmani traiesc cu frica [fata] de moarte. Islamul adevarat este ceeae ce vedem astazi in lume. Ca sa ajungi in imparatia lui Allah, trebuie sa te omori pe tine si pe altii. Si asta este singura modalitate de a ajunge in imparatia lui Allah. In celalalt caz, nimeni nu este sigur ca o sa ajunga in paradis. Fiindca, Allah, cum am mai spus si in emisiunea anterioara este cel mai mare inselator si face ce vrea el cu un bun musulman.

Dan Miclea: Spune-ne un pic despre bisericile crestine din Egipt. Astea sunt legale, traiesc in ascuns?

Egiptul, dupa cum multi dintre noi stiu, a fost o tara crestina. A fost convertita la Islam in secolul VI, VII, cu forta. Crestinii au avut 3 optiuni.

  1. De-a se lepada de crestinism si de a accepta Islamul
  2. De-a muri pentru credinta lor si a-si mentine credinta
  3. Sau de a plati bir (o taxa) sa ramana crestini

Au avut trei alegeri si astazi, in Egipt, avem doar 10% de crestini. Biserica este cea mai veche biserica din lume, Biserica Copta. Avem peste 10 milioane de crestini. Egiptul are mai multi crestini decat toate tarile din Nordul Africii si Orientul Mijlociu, puse impreuna. Biserica are o autoritate, crestinii au autoritate in Egipt. Sunt recunoscuti, ei pot sa mearga la biserica fara nici o problema, pot sa faca evanghelizari in interiorul bisericii. Au avut o lege in Egipt. Crestinii nu pot sa-si repare bisericile. Ca sa iti repari biserica, a trebuit sa ai autoritate de la presedintele tarii. Si presedintele tarii, fiind musulman, n-a dat autoritate la alte biserici sa fie reparate. Asa ca, ideologia lor a fost ca sa lase ca bisericile sa se distruga, ele insasi, ca sa nu zica cumva ca ataca bisericile si West-ul sa-i vorbeasca de rau.

Dan Miclea: Deci, mai mult, prioana asta nu vine din partea statului, ci vine din partea cetatenilor? Hai sa trecem la modul in care se converteste un musulman.

Universitatea din Cairo, Egipt photo credit  en.wikipedia.org

Pretul platit de o profesoara

Poti sa fi foarte inteligent in a prezenta Scriptura cuiva, la nivel intelectual, dar daca acel musulman nu are o confirmare de sus, confirmare Dumnezeiasca cu privire la mesaj, tot lucrul tau este in zadar. Deci, predicam Evanghelia, le spunem de ce Hristos a trebuit sa moara, de ce noi insine nu ne putem rascumpara prin faptele noastre bune. Suntem, niciodata, indeajuns de buni ca sa ne castigam vesnicia. Un musulman se intoarce la Dumnezeu doar daca are un vis sau o vedenie. Mi-aduc aminte, am predicat Evanghelia unei profesoare de la scoala. Imi preda Limba Araba si am provocat-o sa citeasca Sfanta Scriptura, sttind faptul ca Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator si astazi, si are putere sa schimbe viata acelor care intra in contact cu el. Si a inceput sa citeasca Biblia. Venea cu foarte multe intrebari. Intr-o seara, imi zice: “L-am vazut pe Domnul Isus in vis. Intotdeauna L-am negat. I-am negat existenta. Nicidata n-am crezut ca El poate fi mai mult decat un profet. Aseara mi-a demonstrat ca e mai mult decat un profet.” A inceput sa citeasca si mai mult Scriptura, iar intr-o seara a zis: “Eu nu sunt convinsa cu invatatura musulmana. Scriptura face sens. Mesajul Scripturii e real. Dar nu pot sa las Islamul, fiindca daca ma convertesc la crestinism, parintii mei o sa vrea sa ma omoare, ca sa-si recapete onoarea. Nu pot sa fac lucrul asta. Trebuie sa renunt la tot pentru adevar. Asa ca, am sa raman musulmanca. Am sa citesc koranul in aceasta seara.” Si a citit koranul, o inchis cartea, a lasat-o pe masa si a plecat la culcare. In acea seara, Domnul Isus ii apare intr-o vedenie si-i zice: “Sali, adevarul pe care-l cauti tu se afla in cartea de pe masa ta.” Se trezeste Sali, deschide carteasi gaseste sfanta Scriptura. Ea si-a adus aminte ca a lasat koranul. O minune produsa chiar acolo, in casa ei. Viata ei nu a mai fost aceeasi niciodata. Dumnezeu a umplut-o cu  o pace de nedescris, cu o liniste sufleteasca, cu entuziasm. Si-L iubea pe Hristos atat de mult, incepea sa spuna la toti despre Hristos, de ce a vazut ea in vis. N-a fost usor pentru ea sa faca lucrul asta si si-a pierdut jobul, a fost data afara din universitate.

Asa, multi frati de-ai nostri, cand Il primesc pe Hristos, isi pierd locurile de munca si nu au nici un venit.  E o problema, la ora actuala in Nordul Africii, acest lucru. Dar parintii ei au incuiat-o in casa si se pregateau, asa cum e traditia musulmana, sa o omoare. Trei zile, incuiata la etajul doi. A treia zi a reusit si a sarit pe geam, a alergat si s-a ascuns intr-o biserica in Cairo. De acolo m-a sunat si mi-a zis: “Te rog sa-mi trimiti pe cineva sa ma ajute, astia cauta sa ma omoare. M-am dus. Eram speriat cand am vazut in ce hal, fara de hal, arata profesoara. Nespalata, nemancata, nu mai purta valul islamic. “Astia,” imi zicea, “alearga dupa mine sa ma omoare. Ce fac?” Am pus-o in contact cu echipa noastra din Alexandria. I-am luat un bilet de tren si am trimis-o in Alexandria, ca ei sa aiba grija de ea acolo. In aceeasi zi, am fost sunat de politie si mi-au zis: “In doua ore, sunteti asteptati la sectia de politie.” Am stiut de ce ma cheama. Au aflat ca eu i-am predicat Evanghelia si eu i-am dat o Biblie. “Doamne, ce fac?” La rugaciune… probabil nu m-am rugat asa in viata mea, cum m-am rugat in acele doua ore, inainte de a pleca la politie. Trebuia sa ma aresteze, [sau] sa ma omoare, [sau] sa ma expulzeze din tara.

Am plecat la orele 7 la ei. Am asteptat inca o ora, acolo, la sectia de politie. Dupa care, dl detectiv ma invita in birou. Se uita la mine, imi cere pasaportul, se uita la pasaport si-mi zice: “Totu-i bine cu tine?” Si-i zic: “Da.” “Noi am vrut sa fim siguri ca totul e okay. Du-te acasa.” Am ramas surprins. Au fost 7 1/2 ani de protectie. Dumnezeu continua in fiecare zi sa ma protejeze. Am zis: “Sunt viu, sanatos, astazi, datorita fratilor care se roaga pentru mine- fratilor din Europa, din America si oriunde in aceasta lume. Sunt recunoscator celor care cu multa credinciosie stau in spartura pentru mine si lucrarea lui Dumnezeu din Nordul Africii.

Dan Miclea: Am vrea, inca odata, sa reamintim, ca fratele Gicu (e nume fals pentru protectia lui) lucreaza in Nordul Africii, este trimis si face parte dintr-o organizatie numita Operation Mobilization, cu sediu in zone Atlanta, in Tyrone, Georgia 30290 si Dumnezeu il foloseste in chip minunat.

Cam astea sunt preturile care le platesc fratii nostri: Isi pierd locul de munca, sunt persecutati de familiile lor,  sau isi pierd viata. Revenind la profesoara de Limba Araba, dupa  o saptamana, profesoara a disparut. Noi ne-am intrebat: “Doamne, oare sa fi fost acesta pretul pe care ea l-a platit pentru faptul ca ea te-a cunoscut pe tine ca Dumnezeu si mantuitor? Si Dumnezeu descopera, in timpul unei rugaciuni, printr-o sora: “Nu, eu am sa o protejez si am sa aduc toata familia ei, sa ma cunoasca prin viata ei. In cateva zile, am aflat ca profesoara a fost rapita de familia ei. Dar ei nu mai vroiau s-o omoare, ci s-o reconverteasca la Islam. Au luat-o de la un seh la altul. De la un liedr de moschee la alt lider de moschee, ca s-o reconverteasca. Dar de data asta nimeni nu mai putea raspunde la intrebarile pe care profesoara Sali le avea cu privire la Islam. Si Duhul lui Dumnezeu i-a dat multa intelepciune ca sa ramana tare si sa continua sa creasca in credinta ei.

Din 2013 photo credit www.foxnews.com

Dan Miclea: Care este situatia crestinilor de astazi, in Egipt?

Vestea buna este ca Egiptul nu mai este condus deja de Fratia Musulmana. Presedintele Morsi, care a facut parte din acest partid, a fost destituit de la putere de aproape 20 milioane de oameni care erau in strada si strigau destituirea presedintelui. El, odata ce a fost ales ca presedinte, a promis ca o sa fie presedintele tuturor Egiptenilor, a crestinilor, cat si a musulmanilor. Nu s-a tinut de cuvant. A inceput sa introduca Sharia, care este legea Islamica in Constitutia tarii, a inceput sa taie multe dintre drepturile crestinilor. Celor 10% de crestini, nu le-au placut lucrul asta si impreuna cu musulmanii nominali, de rand, au iesit in strada si au strigat si au cerut destituirea presedintelui. Odata cu destituirea lui, musulmanii radicali au fost atat de maniati pe crestini, incat au vrut sa-i faca una cu pamantul, ca au zis: “Voi ne-ati luat puterea.”

Asa ca, musulmanii radicali, acuma, din Fratia Musulmana, au inceput sa arda bisericile. Patruzeci de biserici, anul acesta, au fost distruse, arse. Intrau in casele crestinilor, omorau pe unii crestini, luau tot ce aveau, distrugeau propietatile, businesurile crestinilor. Au trecut crestinii printr-o persecutie inimaginabila. Majoritate crestinilor care au murit au fost cei coptici, din Biserica Coptica. A fost greu pentru multi dintre crestini sa poata ierta. Dar, o marturie vie a fost faptul ca ei au gasit putere in Domnul Isus Hristos, sa ierte faradelegile celor care le-a ucis membrii familiilor lor, le-au ucis copiii, le-au ucis parintii, le-au furat tot ce aveau necesar de o viata. Dumnezeu le-a dat putere la multi sa poata ierta si n-a fost usor.

Dan Miclea: Pentru final, am vrea sa auzim viziunea pe care o aveti si cum ar putea fratii sa va ajute.

Vizunea noastra este sa grabim venirea Domnului Isus Hristos. Sa facem tot ce ne sta in putinta, ca anul acesta, prin predicarea Evangheliei, acolo in Nordul Africii si prin distribuirea Cuvantului lui Dumnezeu, sa vedem noi biserici plantate si Cuvantul lui Dumnezeu ajungand in mainile la si mai multi musulmani, care-L cauta pe El si-L viseaza, dar nu au sansa sa-L intalneasca pe Domnul Isus Hristos. Vrem sa vedem, impreuna cu scoala de misiune pe care am fondat-o, cel putin 1, 3 milioane de Biblii in urmatorii 2-3 ani, primite in Egipt.  Bibliile sunt produse in Egipt. Costul unei Biblii este aprox. $10. Noi traim prin credinta si Il slujim pe Dumnezeu prin credinta si noi credem ca in aceste moment sunt frati care ne asculta, care vor fi miscati de Dumnezeu ca sa poata parteneria cu noi in acest proiect, fie cu o Biblie, doua, zece, 100 sau mai multe. Cum Dumnezeu ii calauzeste. Doar in felul acesta vom reusi sa adunam aceste Biblii si sa le vedem distribuite si ajungand in mainile celor care n-au auzit inca despre El.

Emailul nostru este urmatorul- seethenile09@hotmail.com

Fratii ne pot contacta la aceasta adresa de email si noi le vom oferi toate datele, cum pot ei parteneria cu noi in lucrarea lui Dumnezeu in Nordul Africii. Noi lucram cu Operation Mobilization, in peste 100 de tari, avem 1000 de misionari in Nordul Africii si lumea musulmana si avem o istorie de 50 de ani. Pentru cei ce vor sa ia contact cu noi, ne pot suna la 1-800-899-0432. Fratii pot cere contactul fratilor din Egipt, si pot cere info despre fratele misionar din Romania.

Adi Gliga – la Bacău

Adi Gliga Philadelphia 2

Adi Gliga Biserica Philadelphia Chicago 2013

http://newvisionromania.ro
http://newvisionromania.blogspot.ro/
http://adigliga.ro/

Adi Gliga Biserica Sfânta Treime, Bacău

  • Thumbnail

(1) IARTĂ-MĂ – Adi Gliga (Bacău – 26.01.2013)

  • Thumbnail
  • Thumbnail

(4) Adi Gliga – Concert Bacău Part 2/2 (27.01.2013)

Photo Adi Gliga in Chicago

Adriana, marturie la predica ‘Viata ca o Jertfa’ de Vladimir Pustan

photo credit olivetjournal.com

ADRIANA: Predici ca aceasta te fac sa fii atins de Duhul Sfant. (VEZI predica aici - Vladimir Pustan – ‘Viata ca o jertfa’ – Biserica Filadelfia Bucuresti 15 Februarie 2014)

2 Cronici 7:13. Cand voi inchide cerul si nu va fi ploaie, cand voi porunci lacustelor sa manance tara, cand voi trimite ciuma in poporul Meu: 14. daca poporul Meu, peste care este chemat Numele Meu se va smeri, se va ruga si va cauta fata Mea, si se va abate de la caile lui rele – il voi asculta din ceruri, ii voi ierta pacatul si-i voi tamadui tara. 15. Ochii Mei vor fi deschisi de acum, si urechile Mele vor fi cu luare aminte la rugaciunea facuta in locul acesta.
si
Evrei 3:7 “Astăzi, dacă auziți glasul Domnului, nu vă împietriți inimile, întorceti-va la Dumnezeu, ca sa va vindec”

Această mărturie are trei obiective:

  1. Aceia dintre voi care sunt încă în dilema daca acum este ultima dată când pot valorifica chemarea lui Isus, sau pot amâna din nou momentul.Pocăiește-te acum, azi nu mâine, când poate fi prea târziu din cauza mortii tale, sau vei fi adus la Isus prin suferință, boală.
  2. Părinții care se roagă pentru copiii lor, trebuie să continue să o facă, pentru că în cazul meu lacrimile și rugăciunile mamei noastre au fost ascultate si rezolvate după 35 de ani.
  3. Părinți, aceia dintre voi care sunt speriați de amenințarea că dacă nu renunță la credința în Isus, isi vor pierde job-ul. Lor le spun, nu va speriati ! Isus nu va va părăsi, daca nu-L veti parasi voi. El vă va da pâine ca în somn.direct sau prin corbii lui.

photo credit www.picstopin.com

Deci, eu sunt Adriana și l-am cunoscut pe Isus la vârsta de 10 ani, din cauza bolii de cancer a sorei mele . Avea numai 13 ani si familia noastră a trebuit să se pocăiască. Mama mea a fost o ortodoxa ferventa.  Ea a fost auzit de acest nou mod de cunoastere si slujire a lui Isus (Biserica Penticostala) si a avut mesajul prin care ea trebuie să țină postul Esterei (9 zile fără apă și pâine) și pe un baz al credinței ei, sora mea va fi vindecata.

Începând cu ziua a 6-a de post a ei, sora mea a fost complet vindecata de Isus.Ultimele 3 zile de post, mama mea le-a adus drept mulțumire pentru Dumnezeu. Tatăl meu, care a fost chelner a trebuit să părăsească acest loc de muncă, pentru că servirea de băuturi tari, era împotriva credintei. Cand a venit la Isus a trebuit să se întoarcă la locul de muncă (gestionar) și după 4 luni, familia noastra a fost supusa la un test serios, în scopul de a crește credința noastră și experiență cu Isus. Cineva, un coleg rău al tatălui meu, a furat un container cu mărfuri, evaluate la aproximativ 1 milion de lei. Pentru anul 1974 a fost o cifra uriașă, comparativa cu valoarea de peste un miliard, la preturile de azi. Tatăl meu a fost în pericol de a merge la închisoare, fiind suspectat că el ar fi furat, mama mea, care l-a girat pentru a primi acest loc de muncă, era în același pericol. Sora mea si eu ar trebui să mergem la casa de copii. Timp de 3 luni, noi și alți membri ai bisericii noastre au facut în continuare rugăciuni, postind și după această perioadă, Isus a  facut miracolul. Containerul, după ce a fost pierdut, a fost descoperit și adus înapoi de mana lui Hristos, inapoi in gestiunea tatalui meu. Tatăl meu a demisionat, ca sa nu se mai repete experienta și am început să trăim prin credință! Isus a avut grijă de familia noastra, asigurandu-ne pâinea de zi cu zi pe masă.

Cu aceste doua minuni în viața noastră, ne-am ridicat în credință, în următorii 4-5 ani. Din pacate, frații și surorile noastre în Isus, au făcut erori uriașe, gafe în comportamentul lor în relația cu noi. Noi (eu și sora mea- ca adolescente), am fost rănite în sufletul nostru de către ei, am privit la ei in loc sa ne menținem ochii la Domnul, ne-am pierdut calea cea dreaptă, si am devenit rebele. De ce? Pentru că am fost în așteptarea unei justiții din partea lui Dumnezeu fata de persoanele din biserică care nu au fost pedepsiți așa cum meritau, pentru ceea ce au făcut rau fata de noi și nu si-au cerut niciodata iertare. In urmatorii 30 de ani, am avut doar o forma de evlavie, mergand doar o dată pe lună la biserică, evitând să fim ranite din nou de frati si surori, în afara bisericii. Nu am putut ierta persoanele acestea și acest lucru NEIERTAREA a otravit viața noastră și a scurt-circuitat si tăiat legătura noastră cu ISUS. Noi nu am realizat asta, deoarece chiar și Isus admitea că persoanele acestea au fost vinovate și cu toate acestea El ne cerea sa le iertam. NU AM PUTUT SI NICI NU AM CERUT AJUTORUL LUI !

Domnul, a ascultat dupa 35 ani rugăciunile mamei mele pentru noi, fetele ei, dovedind că TOTDEAUNA -părinții trebuie să continue sa se roage pentru copiii lor, nu contează cît de mult timp, pentru că ei vor găsi răspuns și mântuirea lui Dumnezeu, chiar și după zeci de ani.

photo credit pinchofgrace.net

Deci, în 2008 – ISUS a tras linie de total pentru noi si EL, care ne-a tot așteptat sa ne intoarcem la EL, toata această perioadă, a decis că este timpul să „SILEASCA” să ne întoarcem la el, prin suferinta. EL a ingaduit sa fim lovite pe ambele nivele: profesional și familial. Sora mea la 48 de ani, a fost diagnosticata cu cancer din nou și timp de 4 ani am luptat împotriva acestei boli. Am cerut un împrumut de la bancă și am cheltuit peste un miliard de lei, pentru teste, analize de laborator, medicamente, cerand vindecare de la Dumnezeu și mergand si la 32 medici. Fara REZULTAT! Sora mea pierdea sânge zilnic, timp de 3 ani si 6 luni, cand ceream transfuzie de sange, spitalele au refuzat, declarând că Romania nu este o fabrica de sânge pentru sora mea!

În ciuda a toate acestea (tensiune arteriala doar de 4-5, puls 130, dureri imense, anemie, neputinta de a manca), Isus a menținut-o în viață pe sora mea și tot timpul mesajul pentru ea era : ,,uitã si iartã frații și surorile de la biserică.” Inca eram rebele și sora mea nu voia nici chiar să se mai roage. Se gândea că din moment ce ea s-a ținut departe de păcate mari, avand o corectitudine a noastră in fata lui Dumnezeu, EL trebuia să ne ajute, indiferent de Neiertarea noastra și ura, resentimentele acumulate în toti acesti ani. Dupa 3 ani și jumătate, starea ei se inrautatea cu fiecare zi. Am învățat să fac injecții, perfuzii (din moment ce nu mai aveam bani să plătesc pentru serviciile asistentelor, iar  spitalele nu mai ofereau ajutor). Cu șase săptămâni înainte de moartea ei, Isus a cerut post din partea mea. A fost foarte dificil pentru mine, pentru că de peste 30 de ani nu am mai făcut-o. In ciuda faptului că, la vârsta de 11 ani, citisem deja Biblia și la vârsta de 12 ani, tinusem postul Esterei(necurmat), acum la 49 nu am putut s-o fac. Dar Isus a fost dispus să vadă în mine decizia de a ma întoarce la pocăință, nu cât de multe ore am fost în stare să postesc. EL m-a ajutat să-l fac progresiv, și credeam ca se va vindeca! Rezultatul a fost că eu și sora mea am primit puterea de a IERTA, nu vindecare trupeasca. Am căutat numerele de telefon ale persoanelor care ne-au umilit si distrus sufleteste. Eu am cerut iertare în numele meu si al surorii mele. După 50 de zile de ne mancare, sora mea nu a mai fost în măsură să mai vorbească, doar sa auda. In ultima lună de viață, eu am ajutat-o ​​să se apropie de Isus, de a asculta predicile on-line de pe site-rile crestine. Hristos mi-a spus ca „a avut de gand sa o lase in viata, dar pentru ca e prea slaba si ar cadea din nou, e mai bine sa o ia la EL”

Nu puteam accepta moartea ei, așa că am încercat să-l provoc pe Dumnezeu, spunându-i că El este lipsit de putere, deoarece El nu o poate vindeca. Am încercat sa-l santajez pe Isus, spunându-i în rugăciuni, că dacă nu o va vindeca pe sora mea și nu-mi va rezolva problemele mele , eu voi spune tuturor ca daca vii la Isus, trebuie să te așteptăm NUMAI la pierderi, mizerie, devenind un LOOSER NU un câștigător!

Nu am înțeles că prima conteaza vindecarea sufletului si a cugetului. Si sufletul ei a fost vindecat. Ea nu putea sa indure ceea ce va veni pe pământ, rămânand aproape de Isus, și nu se va pocăi in totalitate, iar eu nu-l voi puta sluji pe Hristos din cauza ei, El a decis ca este mai bine să o las să fie luata de către Dumnezeu în rai. In ultima săptămână din viața ei, Dumnezeu m-a intarit pe mine și pe mama mea să acceptam moartea ei. Atunci când ea a făcut pace cu Isus, a putut muri cu un zâmbet pe buze. Acest semn l-am cerut de la Domnul Isus, eu și mama mea, în scopul de a ști că ea a fost cu adevărat salvata și este în ceruri acum.

“Chema-ma in ziua necazului si EU te voi izbavi ,iar tu ma vei proslavi”! În cazul meu, în 2003, Isus a permis să fiu lovita si pe plan profesional. M-a ajutat intai să câștig un concurs profesional pentru o poziție de economist în departamentul de contabilitate, intr-o companie de stat.

Odata cu mine, a fost angajata si nepoata cuiva cu „dedicatie”. Timp de șapte ani, până în 2010, am primit doar o jumătate din salariul meu, pentru că restul a fost redirecționat către tânăra cu relatii. A trebuit să lucrez sarcinile pentru 3 persoane dar plata primita era doar o jumătate salariu. Cand am cerut plata restului de salariu, mi s-a spus: “Ești credincioasa, accepta lucrurile asa cum sunt. Rabda paguba!“ In toti acesti ani, nu am putut înregistra operațiuni ilicite, am dovedit că eu nu pot face contabilitate neagra sau gri . Numai cea alba, legala! Asta m-a pus pe lista neagra in ochii sefilor. Deci, pe 1 martie 2010, am fost singura concediata din companie, sub pretextul crizei financiare- economice.

Imediat, am cerut permisiunea de la Isus, de a deschide un proces de contestare a concedierii abuzive. I-am spus lui Dumnezeu: “Doamne, tu știi că persoanele astea și multe altele se gândesc că copiii Tai, neaparat trebuie să fie cu handicap, prosti, sau cu retard mental. Ingaduie-mi Isuse sa lupt si să le arat că copiii Tai sunt inteligenti și pot fi săbii ascuțite atunci când aceasta este o necesitate! Și Isus mi-a dat permisiunea de a deschide primul dintr-o serie de 6 procese, poate pentru a arăta până la faptul că, dacă degetul lui Dumnezeu nu ajută, nimic nu poate fi realizat! Sau poate m-a lasat in voia inimii mele… Nu stiu . A fost nevoie de nouă luni pentru judecarea lui, m-am reprezentat singura pentru că nu mi-am putut permite un avocat. Isus a fost de partea mea si EL a castigat! Slavă lui Isus! DAR, am fost prea prinsa de neiertarea mea și dorind razbunare pe aceste persoane care m-au lăsat fără resurse și loc de muncă, în ciuda faptului că am fost unic intretinator de familie în casa mea, ca am avut un împrumut bancar și sora mea era foarte bolnava. Asa ca NU am multumit lui Isus cum merita! Ca urmare, Dumnezeu a permis ca angajatorul meu să plătească mită și judecătorul a întârziat redactarea deciziei mele, timp de 5 luni. Nici directia de șomaj, nici Angajatorul nu m-au informat că ma pot prezenta imediat pentru a începe munca. Fostul meu sef a folosit această oportunitate ca temei pentru o noua concediere. Cand decizia scrisa a ajuns în cele din urmă la mine, a trebuit să mai aștept încă 10 zile, în scopul de a deveni un titlu executoriu, definitiv și Irevocabil. Deci, fostul manager a pretins că el m- a reangajat începând cu 13 Decembrie 2010 și NU am aparut la birou (unde am lucrat ca economist în contabilitate), până pe 19 aprilie 2011. In următoarele 14 zile m-au tinut într-un birou pustiu, fara acces la ceva si au inscenat o ancheta disciplinara, dar nu au respectat cerințele legii să mă anunțe în termen de 5 zile și au scris despre mine MINCIUNI în raportul lor. Am fost concediata a doua oară pentru INDISCIPLINA: concret „NEPREZENTAREA LA BIROU timp de 120 de zile”. Am fost nevoita sa deschid al doilea proces, de a contesta concedierea disciplinară. Cum nu mi-au plătit toate drepturile salariile mele restante si nu am primit locul meu de munca, am fost obligata sa deschid al treilea proces, pentru punerea în aplicare a deciziei primului judecător. Din păcate, executorul judecătoresc a luat din nou mită, el a prelungit procesul timp de 6 luni, fără nici un rezultat. El a suspendat aplicarea legală a deciziei irevocabile. Pe această bază, fostul meu angajator a deschis al patrulea proces- contestand executarea silita. Si acest proces a fost pierdut de mine. DE CE? Pentru că atunci când Dumnezeu închide toate ușile, nimeni de pe pământ NU ar putea deschide o alta. A fost parte din planul Său cu mine de testare în cuptor și a mă face să renunt la neiertare, ura, dorința de razbunare, mandrie. Încăpățânarea în a cere lui Dumnezeu ,,sa ma accepte asa cum sunt eu, nu cum vrea EL.” Am fost nevoita sa deschid al cincilea proces-un dosar penal pentru conducerea companiei mele de stat, care nu a vrut să respecte o decizie irevocabila.

Din păcate, în ciuda faptului că a fost admis dosarul, cu aspectele penale, completate prin mărturia mea și probele -documente anexate, nu am fost chemata la NICIUNA dintre cele patru sesiuni ale acestui proces. Nici chiar astăzi, nu știu cum procesul a fost închis, pentru că eu am primit doar o hârtie spunându-mi că managerul de resurse umane și consilierul juridic al companiei, nu sunt subiecte de investigatie. Dar managerul general a fost vicepresedinte al unui partid politic castigator in alegeri, este consilier general la primăria capitalei, presedinte al multor organizații politice… Asa ca mi-am dat raspunsul.

Prinsa in plasă de atât de multe încercări (concomitent cu boala de cancer a sorei mele), nu am vrut să mă rog la Isus și petreceam ziua blestemand pe dușmanii mei, care pareau ca m-au distrus. Dar, Isus vrea să iubim pe vrăjmașii nostri și am avut sa învăț prin suferință să spun binecuvântări pentru dușmanii mei, in loc de blesteme. De asemenea, pentru alinarea durerilor sorei mele, am fost fortată sa ma rog în fiecare oră, eu care petreceam doar 5-10 minute in rugaciune, pe zi. Isus mi-a cerut si post. Acum după 35 de ani, pierdusem antrenamentul. Am făcut eforturi zi de zi și, în mod progresiv am reusit sa postesc pentru sora mea și pentru procesele mele. Raspunsul NU a fost vindecare sau IZBAVIREA MEA! A fost puterea de a uita si ierta pe dușmanii noștri, frații și surorile care ne-au distrus pe noi în perioada adolescentei noastre. Cand sora mea a murit, ma asteptam ca Isus să-mi dea un BONUS :o victorie în proces! Dar am pierdut din nou si al cincilea proces pe motiv disciplinar. În afară de asta, am pierdut multe locuri de muncă de la companii mari din cauza „etichetei” de indisciplinata. Am încercat să–mi găsesc locuri de muncă pe internet, platind 300 de dolari primiti din despagubirea incasata, pentru o pagină web și nu am avut nici un client pentru tinerea contabilitatii sau traduceri.

(Isus a fost cerut de la mine pentru mulțumindu-i mai pentru toți! Nu am putut face în timpul PATRU ANI!) Foarte dezamăgita că, în ciuda eforturilor mele de întoarcere la Isus: postul meu, iertarea dușmanilor mei și unele fapte bune, Domnul Isus ma parasise si la ultimul proces, eu am decis să fac o ultimă incercare singura, deschizand al șaselea proces la Curtea de APEL, pentru contestarea din nou a concedierii disciplinare (care nu a intrunit elementele necesare), dar care mi-a luat dreptul de a munci, de a trăi, la drepturile civile… Am scris pledoaria la ultimul dosar și l-am lăsat la Curtea de APEL, rugându-ma lui Isus că cel puțin acum, în ”ultimul minut“ să apară și sa-mi faca dreptate, sa-mi dea înapoi demnitatea și șansa de a câștiga, avându-l pe Domnul domnilor și Împăratul împăraților de partea mea. Eu am decis să încerc să ating si ultima cerinta care lipsea pocăinței mele: Sa mulțumesc lui Dumnezeu chiar și pentru PIERDERI, NECAZURI, INCERCARI. Pana atunci nu CONCEPEAM ASTA. Cu ajutorul lui Isus, am inceput sa o fac, incepand si seria unui post de 40 de zile, în scopul de a rezolva Isus situatia mea disperata. La sfârșitul acestor 40 de zile, m-am prezentat la proces, fara avocat care mi-a spus ,,CA SUNT PERDANTA DIN START, CA N-AM NICI O SANSA IN INSCENAREA FACUTA DE ACESTI OAMENI POLITICI INFLUENTI”. M-AM REPREZENTAT SINGURA în fața judecătorilor Curții de Apel și I-am spus: “Isus vorbeste TU prin gura mea. Castiga TU pentru mine”! Și Isus a câștigat! Fostul meu angajator este obligat prin a doua decizie irevocabila, să mă reangajeze și să plătească pentru salarii datorate pentru ultimii 2 ani. Cand m-am dus la birou, a trebuit să întâlnesc din nou ostilitate. Iarasi, nu am putut intra în divizia de contabilitate, deoarece Seful mi-a spus ca: “Fata care lucrează acum pe locul tau, se descurca foarte bine, DE CE SA O SCHIMB”. De ce ar trebui să te las la locul ei? Iar Nu am acces la sistemul de contabilitate, la facturi, documente … În acest caz, am fost nevoita sa cer drepturile cuvenite de Concediu de odihna pentru ultimii doi ani, în scopul de a le permite să se organizeze și să-mi dea înapoi slujba și biroul meu. Isus mi-a spus că nu trebuie să rămân în acest loc, pentru că au făcut planuri de distrugere a mea. Sa-L las pe EL să rezolve această nouă situatie. De foame NU am rabdat NICIODATA. EL ne-a purtat de grija zilnic. Spre exemplu, anul trecut de PASTE, nu aveam ce pune pe masa. Un frate care lucra in Germania, a venit la familie in Romania. Cand a luat Biblia in mana, i-a cazut o hartie cu un nr.de telefon. Nu stia al cui este. A sunat si era al mamei. Eu cu rautate am strigat ca sa auda:”Alt frate care-ti cere sa postesti pentru el si sa te rogi! Dar pe tine cine te ajuta?”Acest frate, putea sa se supere, dar nu a facut-o. A cerut sa-l lase sa vina pana la usa. A venit cu multe alimente si banii de plata facturi. Atunci, rusinata i-am cerut iertare si de atunci nu am mai fost contra sa intre frati in casa. Va urma partea a doua…

partea a doua:
Text de referinta: Neemia 4:10-11,14-15” – puterile celor ce duc poverile slabesc si daramaturile sunt multe;nu vom putea sa zidim zidul! Si vrajmasii nostri ziceau:”Nu vor sti si nu vor vedea nimic pana vom ajunge in mijlocul lor;ii vom ucide si vom face astfel sa inceteze lucrarea!”Nu va temeti de ei!Aduceti-va aminte de Domnul cel mare si infricosat si,luptati pentru fratii vostri, pentru fiii vostri si fetele voastre, pentru nevestele voastre si casele voastre! Cand au auzit vrajmasii nostri ca am fost instiintati. Dumnezeu le-a nimicit planul si ne-am intors cu totii la zid,fiecare la lucrarea lui!”

Starea la care am ajuns fiecare in urma pacatului este caracterizata de DEMOLARE, OBOSEALA,
FRUSTRARE. Solutia care se da in acest text biblic nu e valabila doar pentru mine,deoarece multi dintre dvs. isi vor gasi parte din raspunsuri pentru propriile situatii in ceea ce voi evidentia eu, sub ungerea Duhului Sfant.

Cum stiti deja, Domnul Hristos a facut prima parte a lucrarii in cazul meu anul trecut dar a lasat-o neterminata pana la aceasta vreme, deci inca 1 an, pentru ca EL poate fi indurator sa ne suporte cu slabiciunile si tarele noastre, dar El este DREPT sa nu ne dea binecuvantarile promise pana nu ajungem sa implinim ce ne-a cerut El.Trebuia sa le ai de mult, mi-a spus Isus, dar prin nevegherea ta, ai pacatuit si ti le-ai indepartat singura!

Concret, Satan a realizat demolarea zidurilor mele prin faptul ca:

1-Am amanat eliberarea de duhurile acumulate intre anii 1986-1994 cat am practicat arte martiale :judo si karate. Domnul mi-a cerut post, rugaciune si citirea unor texte speciale pentru aceste cazuri, iar eu aveam alte prioritati si nu L-am ascultat. Datorita incercarilor cu sora mea, El m-a obligat sa nu mai stau la tv /dvd player si sa vad sutele de filme ce le cumparasem, deoarece era prea multa durere si frustrare in casa, ca sa-ti mai “arda” de filme. Nici acum nu mai simt nevoia sa le vad, mai reusesc cand si cand sa vad doar stiri seara! Deci de o funie a satenei, m-a scapat.

2- Am fost nemultumitoare, cartitoare, sub imperiul maniei si al iutimii-toate pacate notabile, mai ales cand Domnul mi-a spus ca va zdrobi firea mea pamanteasca, intervenind EL personal ca sa desavarseasca asta pentru ca eu m-am dovedit falimentara in rastignirea firii mele pamantesti. Timpul meu de rugaciune era ff. Scurt, sfarseam rugaciunea de multe ori in razvratire. Reprosam Domnului ca mi-a distrus planurile de a emigra in Canada de 4 ori m-a intors din drum. Ultima oara in 2011, banii pentru taxe emigrare si dovada ca pot trai timp de 3 luni cu numerar in banca – a trebuit sa-l dau sorei mele pentru medicamente in boala ei de cancer si sa renunt in fata ofiterului de la emigrari la decizia mea de a pleca. In cei 10,6 ani de cand sunt angajata la actualul loc munca am trimis 5000 cv-ri cautand alt loc de munca unde sa am 100% salariu, nu 50% cum am avut aici, respect, integrare sociala, nu ca aici marginalizare. Iar Domnul refuza mereu cererile mele, spunandu-mi ca vrea sa-i mantuiasca pe cei de la serviciul meu, ca nu e planul lui sa plec INCA, ca vrea sa ma smereasca, sa invat rabdarea.. Incercarea credintei voastre lucreaza rabdare-spune Biblia!

3-Domnul stia ca mi-e rusine cu titlul de pocaita, deci ca ma compromit cu Numele Lui, desi stiam ca cel ce se rusineaza cu Mine, ma voi rusina si EU cu el. Am recunoscut ca nu-L iubesc si am cerut sa ma ajute EL sa Il iubesc si sa scap de rusinea pocaintei. Un prim pas: Mi-a cerut sa-L laud si sa lucrez pentru El. Fiind un fin psiholog, Domnul imi spunea ca recunoaste ca am fost foarte lovita de oameni de multe ori in viata mea, ca am fost dispretuita, batjocorita, ca ma intelege ca mi-e foarte greu sa deschid gura sa-L laud in cuptoarele in care m-a pus, dar daca o fac, voi darama caramida cu caramida cazematele satanei facute pe teritoriul meu, ca voi provoca pierderi satanei daca imi deschid gura si incep sa cant zilnic si sa lucrez pentru EL. Am inceput sa lucrez pentru El, timid… dar Domnul nu dispretuieste INCEPUTURILE SLABE!

4-In ultimii 12 ani, rezolvam toate cu reclamatii si Domnul ingaduise un timp de succes cu aceasta cale. De exemplu, cumparasem in rate un dvd player si o imprimanta, contrafacute la noi in tara. Dupa 4 luni cand s-a stricat, riscam sa pierd banii, deoarece erau ireparabile. Am scris firmelor mama din Olanda si SUA, care mi-au inlocuit produsele cu altele superior calitativ si pe langa mine au beneficiat si alti clienti care cumparasera din acelasi lot de marfa contrafacut de cei din magazinul respectiv. Sau, un salariat al unui operator telefonie mobila, a incheiat abonament la telefon, unei surori care avea o copie act identitate al meu, pe cnp meu, necerandu-I CI proprie, doar ca sa-si creasca cifra de afaceri, fara sa stiu eu si ma trezeam cu facturi fara sa am telefon mobil,la ei venisem pentru internet. Cartela sim era defecta si 6 luni, primeam facturi fara a avea serviciul facturat. Am facut reclamatii la Autoritatea de telecomunicatii si la Consiliul Europei la comisarii europeni responsabili de piata comuna, si la cel cu telecomunicatiile. S-a facut proces civil pentru a dovedi ca mi-a fost furata ID, si dupa 9 luni m-a ajutat Domnul sa inchid contractul de internet pagubos, desi gigantul furnizor, cu avocatii lui avea intial toate atuurile si eu eram considerata rea platnica, pentru facturi nejustificate… Si tot asa am rezolvat prin Domnul cu acest mijloc-reclamatia- multe probleme personale. Acum,in afara celor 5 procese déjà trecute in revista in prima parte a marturiei, mai aveam unul cu CNCD, pentru discriminare pe motiv de religie. La fond, la tribunal l-am pierdut spunandu-se ca nu am fost discriminata niciodata, in ciuda concedierii mele singulare, a practicarii jumatatii de salariu. PROCESUL DE Apel apoi l-am pierdut la Curtea de Apel, cum era de asteptat. Acum mai am recursul la Curtea Suprema de casatie si justitie. Cand am vazut ca de 10 luni de la reincadrare Nu mi s-au dat drepturile castigate in instanta, ca sunt tinuta la servici, intr-o camaruta, fara accces la sistemul contabil, la acte, la nimic, marginalizata, nimeni nu vorbeste cu mine, dupa 6 luni tot nu mi se platise asigurarile de sanatate, am refacut dosarul pentru CEDO si l-am trimis la Strassbourg, cerand curtii supreme din Romania, sa inchida dosarul de recurs cu CNCD, ca oricum imi va da raspunsul ca nu sunt discriminata pe baza de religie penticostala, ca si in primele 2 instante, deoarece coruptia e mare in justitie si nu se tine cont de starea de fapt a mea, ci de interesele angajatorului. Domnul mi-a spus ca sa-l trimit daca asa vreau, dar nu asta e calea care o va folosi EL. Astea sunt situatiile ce dovedesc demolarea, frustrarea si oboseala din viata mea. Nu mai adaug si bolile mamei din ultimii 2 ani, lipsa ajutorului in rugaciune si post in biserica, poticnirea in frati/surori sau oameni din lume, care ma faceau sa pacatuiesc prin judecarea lor.

Domnul Isus stabileste 4 cai de RECONSTRUCTIE a zidului meu si al tau, DARAMAT:

a) REORGANIZAREA VIETII PERSONALE SI A BISERICII mele. DISCIPLINA PERSONALA IN RUGACIUNE,POST,INFRANARE.

b) RUGACIUNEA CATRE DOMNUL, CHIAR SI IN LIPSA UNUI RASPUNS, IN CRIZELE NOASTRE EMOTIONALE, SPIRITUALE, FINANCIARE, SOCIALE.

c) ADUCEREA AMINTE A ISTORICULUI LUCRARILOR LUI in viata si famila ta! TRECI IN REVISTA MINUNILE CARE LE-A FACUT CU TINE DE CAND ESTI TU, NU RAMANE IN CRIZA, SCOALA-TE SI DA-I OCAZIA LUI HRISTOS SA TE ATINGA SI SA TE SCOATA DIN DESCURAJARE.

d) CUNOASTE-ti SCOPURILE, NIVELELE UNDE VREI SA LUCREZE DOMNUL IN CAZUL TAU. CAND ESTI TRUDIT, LASA TOTUL IN MANA LUI, DA-I OPORTUNITATEA SA TE SALVEZE, SA LUCREZE SI SA REINCEAPA RECONSTRUCTIA ZIDULUI TAU fie si prin mainile tale.

In efortul meu de reorganizare a vietii mele cu ISUS, am tinut 40 zile post pentru eliberarea de toate duhurile si umplerea cu Duhul Sfant, am inceput sa-L laud pe Isus, zilnic, pe drumul catre servici facut pe jos – si asta imi dadea putere sa rezist regimului de puscarie, singuratate, lipsa financiara, frustrare de la servici. Valul de URA si NEIERTARE fata de colegi se ridicase iar in mine, cand vedeam cum sunt jefuita de ei si umilita, si–L rugam pe EL sa dea cu ei de pamant, sa ma razbune. Dar EL imi cerea sa-i iert, sa-i iubesc, sa-L las sa lucreze pentru mantuirea lor. Eram ca un IONA, nervos pe indelunga rabdare a Lui Dumnezeu catre niniveni. Am inceput sa lucrez pentru EL mergand in parc la evanghelizare, cantand si distribuind pliante si Noi Testamente, facand injectii/perfuzii la surori bolnave de cancer, sau trimitand sms- ri, sau telefoane celor cazuti sau aflati in descurajare. Am tinut cont de pilda ferestrei murdare sa ma las de judecata fratilor, dar la finele fiecarei zile, eram falimentara in efortul meu de autoeliberare. Imi scapau cuvinte de nepocait, cand ieseam de la servici si uitam de veghere dupa 9-10 ore de infranare, legea pacatului si a mortii lucra in mine. Ca Iosua, eram parata zilnic de satan si Domnul imi spunea ca iar trebuie sa amane binecuvantarea si izbavirea mea ca am pacatuit si-l las sa castige pe satan. Uitam sa ma rog imediat ce am pacatuit, ca sa fiu iertata, inainte de a trece cele 2 minute cat ii trebuie satanei sa ajunga in fata lui Isus, din colindarea pamantului-sa ma parasca. Acultam ce ma mintea el: iar ai facut ca mine, nu ca ISUS, degeaba te mai rogi!

Gandeam si spuneam ca HRISTOS cauta doar pretexte sa nu-mi dea nimic, dar de fapt era frustratrea ca singura nu ma pot elibera, ca in pilda cu PUSH (roaga-te pana ceva se intampla!)

photo credit www.studyblue.com

Un om dormea in coliba lui, cand dintr-odata, intr-o noapte, camera s-a umplut de lumina si i-a aparut Dumnezeu. Domnul i-a cerut sa faca o munca pentru El si i-a aratat o stanca mare din fata colibei. I-a explicat ca va trebui sa impinga piatra zilnic, cu toate puterile sale, ceea ce omul a si facut zi dupa zi. Multi ani a muncit din greu, de la rasaritul la apusul soarelui, impingea din toate puterile, cu umerii proptiti pe suprafata masiva si rece a stancii de neclinitit. In fiecare noapte barbatul se intorcea trist si istovit in coliba lui, simtind ca intreaga zi a irosit-o degeaba. Tocmai cand barbatul era mai descurajat, Adversarul (Satana) a decis sa-si faca aparitia in gandurile plicitisite ale acestuia: ”De atata timp impingi piatra si ea nici nu s-a clintit”.

Asa omul a ramas cu impresia ca sarcina lui este imposibil de realizat si ca toata munca lui va fi un esec. Aceste idei l-au deprimat si decurajat pe barbat. Satan i-a spus: “De ce te distrugi singur pentru asta? petrece-ti timpul facand doar un efort minim si te vei simti mai bine”. Barbatul ostenit tocmai asa isi propusese sa faca, dar inainte de asta a decis sa se roage si sa-si spuna pasul lui Domnului. “Doamne, a spus, am muncit mult si greu pentru Tine, adunandu-mi toate puterile sa fac ce mi-ai cerut. Acuma, dupa atata timp, nu am reusit sa misc piatra nici cu jumatate de milimetru. Ce am gresit? De ce am esuat?” Domnul i-a raspuns intelegator: “Prietene, cand ti-am cerut sa-mi slujesti si tu ai acceptat, ti-am spus ca sarcina ta era sa impingi cu toate puterile in stanca, ceea ce ai si facut. Niciodata nu am spus ca astept ca tu sa o misti. Sarcina ta era doar sa impingi. Si acum vii la Mine obosit spunand ca ai esuat. Dar chiar asta e realitatea? Priveste la tine. Bratele iti sunt puternice si musculoase, spatele e vanjos si bronzat, mainile iti sunt batatorite de atata apasare, picioarele ti-au devenit solide si puternice. Te-ai dezvoltat mult si capacitatile tale sunt peste ce te-ai fi putut astepta sa ai. Adevarat, nu ai miscat stanca. Dar vocatia ta a fost sa ma asculti si sa impingi, ca sa-ti pui la incercare credinta si increderea in intelepciunea Mea. Ceea ce ai si facut. Acuma Eu, prietene, voi muta stanca.

”Cateodata, cand auzim Cuvantul Domnului, avem tendinta sa ne folosim gandirea noastra pentru a descifra ce vrea El, cand, de obicei, Domnul nu ne cere decat simpla ascultare si incredere in El. Cu toate ca noi credem ca prin credinta mutam muntii, de fapt tot Domnul este cel care ii muta din loc. “Domnul este langa toti cei ce-L cheama, langa cei ce-L cheama cu toata inima. El implineste dorintele celor ce se tem de El, le aude strigatul si-i scapa.” Psalmul 145:18,19. I-am reprosat de ce nu ai lucrat nimic dupa 40 zile de post al meu? A lucrat ce a vrut EL nu ce am asteptat eu!

Mi-a pus pe inima sa comand cd-ri de la Ciresarii si le-am distribuit celor de la servici, la banci, la doctori, la farmacii, la functionari de stat… Am cantat, am marturisit lucrarile LUI in viata mea/familiei mele am inceput sa trimit saptamanal predici, versete, cantece la 6 persoane si nu mai mi-a fost rusine ca sunt penticostala. M-am smerit eu si am mers la colegele de la servici, le-am vorbit, le-am aratat ca cititul BIBLIEI in cele 10 luni, mi-a dat putere sa rezist la atacurile lor energetice sau de alta natura. Asa cum mi-a poruncit ISUS, sa citesc, sa strang Cuvantul Lui in inima mea, acum cat mai pot. Dupa una luna de relaxare regim cvasi-detentie (cat au vrut sa dovedeasca catre CEDO ca nu sunt discriminata, ca sa inchida ei dosarul la Bruxelles), iar li s-a impietrit inima si au inceput sa-mi puna muzica satanica in camera sa nu mai pot citi Biblia. Au zis ca nu e BIBILOTECA la servici, ma provocau sa ma cert cu ei ,sa ies din LUMINA dovedita de mine timp de 11 luni.

photo credit ebookee.org

Se potriveste pilda “batranului Santiago din “Batranul si marea”. “Singur într-o barcă pescuia bătrânul pe Gulf-Stream și trecuseră optzeci si patru de zile fără să-i cadă vreun pește. In primele patruzeci de zile îi ținuse tovărașie un băiat. Dar când s-a împlinit sorocul acesta și pește tot n-au prins părinții i-au spus băiatului, fără doar și poate, bătrânul e un salao, adică un om mai ocolit de noroc nici că se mai afla și, la porunca lor, băiatul a trecut pe altă barcă ce din prima săptămână a prins trei pești mari. ”In cea de-a optzeci si cincea zi se prinde in undița bătrânului un marlin, un pește spadă uriaș. Două zile si două nopți durează lupta îndârjită dintre om si pește care trage barca după el în larg. În sfârșit răpus, marlinul este prea mare ca să poată fi ridicat la bord si Santiago îl leagă de barcă lăsându-l în apă, dar, pe drumul de întoarcere, rechinii îl devorează cu toată împotrivirea disperată a batranului, care revine la tarm epuizat si aducand cu el doar scheletul peștelui. Această povestire aparent simplă reprezintă in realitate o adevarată parabolă a condiției umane, a invincibilitații omului. Fiind pescar, Santiago nu exercită o profesiune oarecare, ci îndeplinește un destin, un dat tot atât de inevitabil ca și acela de a fi om: “Poate că n-ar fi trebuit să fiu pescar! Il străfulgeră un gând. Dar pentru asta am fost facut.

”Lupta cu peștele simbolizează bătălia omului zilnica cu satan, încordare surdă (ca atunci când bătrânul strânge în mâinile rănite frânghia de care trage din răsputeri uriașul venit din adâncuri), înfruntarea pe față (ca la uciderea marlinului sau la lupta cu rechinii), iar rarele momente de destindere înseamnă mai ales efort cotidian, bucuria, victoria si măreția înfrângerii. Impulsul îl constituie câștigarea traiului de zi cu zi, dar lupta ajunge să semnifice, dincolo de satisfacerea necesitaților materiale, dorința omului de a-și afirma propria valoare, ca justificare a existenței. Dar bucuria afirmării, a triumfului este repede urmată de pierderea a ceea ce a fost dobândit cu trudă si suferință. Forța data de Domnul omului constau în faptul că, pierzând o bătălie, nu se lasă înfrânt, ci se pregatește de alta, se lasa atins de EL.

La serviciul meu, Isus mi-a spus ca tuturor colegilor mei le va fi de MARTURIE, NU DE MANTUIRE faptul ca timp de 3 luni,le-am trimis pe adresele de email, pilde crestine, cantece crestine, predici, versete din Biblie si NU S-AU INTORS LA HRISTOS. IAR PE MINE, MA VA LUA DE MANA, MA VA SCOATE FINALMENTE DIN ACEST SERVICI-CA ACUM ASA A HOTARAT EL SI CA MI-A PREGATIT DEJA UN ALT LOC DE MUNCA SI ALTE MINUNI… SA NE FACEM PARTEA SI ZIDUL NOSTRU SE VA RECLADI!

Rodica Volintiru – Puterea de-a alege – Intilnire de femei in Calgary 08 Martie 2014

photo credit rainingtruthsmallrain.wordpress.com  Iau azi cerul şi pămîntul martori împotriva voastră că ţi-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvîntarea şi blestemul. Alege viaţa, ca să trăieşti, tu şi sămînţa ta. Deuteronom 30:19

In ultimul timp, am inceput sa ma gandesc mai mult, datorita faptului ca si eu am trecut prin mai multe experiente, cat de important este, totusi, sa inceapa de la cap. Adica, in capul nostru, acolo este creierul, acolo incepem sa gandim. Totul incepe cu un gand si gandurile acestea ne conduc intr-o stare, sa vorbim pozitiv sau negativ. Apoi, simtim acele lucruri. Apoi, actionam si alegem. Si am stat mult si m-am gandit, in viata mea, in primul rand, si fiecare sa va ganditi in viata dvs. Daca esti astazi unde esti, e datorita faptului a ceea ce ai gandit, a ceea ce ai vorbit, a ceea ce ai ales.

Rodica Volintiru Calgary 8 martiePuterea de-a alege. In Vechiul Testament, daca citim in Deuteronom  30:19 Ică v-am pus înainte viaţa şi moartea, binecuvântarea şi blestemul. Acum alege viaţa, ca să trăieşti atât tu, cât şi urmaşii tăi, De multe ori am zis si eu: “Doamne, as fi vrut sa ma fortezi sa aleg binele, sa lasi la alegerea mea, ca am ales ce-i rau.” Datorita circumstantelor, datorita culturii, datorita anturajului, sunt multe principii, sunt multe lucruri care ne duce sa alegem ce nu trebuie sa alegem. Dar ceea ce vreau sa accentuez in aceste momente este: am fost create de Dumnezeu perfecte, cu capacitatea de-a gandi lucruri bune, frumoase, desavarasite. Citim la Filipeni 4:8 ‘În cele din urmă, fraţilor, tot ce este adevărat, tot ce este nobil, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este plăcut, tot ce este vrednic de admirat, orice faptă măreaţă, orice este vrednic de laudă, la acestea să vă gândiţi!’ Cu alte cuvinte, pozitiv. Nu vrem sa interpretam ca asta e New Age. Nu este New Age, e cuvantul lui Dumnezeu.

Tinand cont ça ai fost creata de Dumnezeu cu aceasta capacitate, numai de bine, numai de dragoste, numai pentru frumos, imediat esti mult mai alerta, de azi inainte , in momentul cand ti-a venit un gand negativ il respingi imediat.  Eu nu am fost creata ca sa ma ingrijorez, eu nu am fost creata ca sa ma indoiesc. Eu nu am fost creata sa ma tulbur. Eu nu am fost creata sa ma tulbur. NU! Eu am fost creata sa iubesc. Eu am fost creata sa daruiesc. Eu am fost creata sa ma bucur. Eu am fost creata pentru toate lucrurile frumoase a lui Dumnezeu. De ce? Bazat din nou pe cuvantul Domnului care spune: Am fost creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. In Dumnezeu, exista ceva rau? NICIODATA! Nu exista in Dumnezeu asa ceva. Constienta fiind ca ai fost creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu , din nou repet si accentuez acest lucru, este foarte, foarte important. Am inceput si eu sa meditez mai adanc la acest lucru, constienta fiind de acest lucru, ca sunt creata de Dumnezeu perfecta, dar sunt imperfecta datorita alegerilor mele, . Acuma, sunt mult mai atenta si vigilenta la ce gandesc, la ce vorbesc, la ce aleg.

Faptul acesta, ca Dumnezeu a pus in noi capacitati frumoase, lucruri frumoase ma ajuta sa ma pot lupta si sa ma pot confrunta si sa pot sa resping raul. Sa pot sa resping atacurile vrajmasului, care totdeauna vin la nivelul mintii. Acesta este terenul de lupta al Satanei- la nivelul mintii. Nici Satana nu te poate forta, daca tu alegi. Si daca stam sa ne uitam in Cuvantul Domnului, de-atatea ori vedem cat de mult, oamenii lui Dumnezeu, care au ales, desi si peste viata noastra, Stau acuma si fiecare sa ne gandim. De cand am fost copil, ce am ales? Am ales sa copiez parintii. Am ales sa copiez pe alti copii. Am ales sa mint. Am ales sa pacatuiesc. Am ales eu. Indiferent ca au fost circumstantele de asa natura, a fost totusi alegerea mea. De aceea, sunt unde sunt in binecuvantare sau blestem, datorita alegerii mele. Gandeste-te, cum am spus, la circumstantele din copilaria ta. din tineretea ta sau oriunde ai fost. Ce ai ales? Gandul tau negativ iti opreste abilitatea de a gandi pozitiv, de a face o alegere buna. Faptul ca alegi sa gandesti negativ, alege moartea sau viata, alege sa iubesti sau sa urasti. Alege, cand te vei intalni cu surori, sa vorbesti de rau sau de bine. Alege, cand va fi o circumstanta, sa daruiesti sau sa zici: “Nu ma intereseaza.” Alege, cand e vorba de casatorie. De asemenea, ce aleg? Este totul o alegere. La tine este cheia.

Ai fost creata de Dumnezeu cu aceasta capacitate puternica de  a alege. Dar, iti pui intrebarea: De ce am ales gresit? De ce am pacatuit? De ce sunt in astfel de circumstante, divortata? Sau, mai stiu eu, ce? Barbatul, sau copiii…? De ce? Si in momentul acela, daca vrei sa fi sincera cu tine, este lipsa relatiei care trebuie sa o avem cu Dumnezeu. Daca noi, de mici copii, am avea cuvantul lui Dumnezeu in inima noastra si in mintea noastra, am face alegeri bazate pe cuvant. Dar iti trebuie din acest cuvant al lui Dumnezeu, nu doar sa-l citesti- si eu in fiecare zi si in fiecare seara citeam cuvantul, dar era mai mult teorie, mai multe la nivelul mintii, pentru ca n-am inteles mai mult de aicea. A trebuit sa treaca ani de zile, de alegeri gresite, de circumstance, de valuri si dealuri prin care a trebuit sa trec, pana sa ajung, cat de cat, sa incep sa inteleg puterea care este in cuvantul lui Dumnezeu. Sa incep sa aleg- in loc sa petrec timpul la televizor, am ales sa ma duc la rugaciune. In loc sa petrec timpul sa vorbesc la telefon, nu stiu cat, am ales sa citesc in cuvantul Domnului. In loc sa aleg sa dorm 8 ore, am ales sa dorm 4 sau 5 ore. In loc sa mananc de toate, am ales sa postesc. Intelegeti? Totdeauna este o alegere. Si aceasta alegere este totdeauna bazata pe cuvantul lui Dumnezeu. Daca nu avem cuvantul, care este cuvant viu, nu poti sa faci alegeri curate, alegeri bune, alegeri care sa te duca la un mantuitor bun, datorita acestor alegeri.

In cele mai mici si cele mai mari amanunte,in momentul cand noi avem o relatie, si daca va mai aduceti aminte de data trecuta cand am vorbit despre intimitatea noastra cu Hristos, ce inseamna sa ai o partasie cu El. Ce inseamna sa-L iubesti din toata inima. Ce inseamna sa fiu radicala pentru Isus. Sa lasi totul, sa sparg tot vasul de alabastru pentru a avea aceasta intimitate cu Domnul. Atunci sunt sigura ca El, in frumusetea Lui, imi inoieste mintea si voi alege ceva bun si nu ma v-a duce in pacat. Si nu ma va duce la dezastru. Si nu ma va duce in iad, care este ultima destinatie, pentru ca am ales sa-L slujesc. Am ales sa-L iubesc. Am ales sa stau in genunchi. Am ales sa ma rog. Am ales sa postesc. Am ales sa daruiesc. Am ales. Si repet acest cuvant: alegerea este foarte importanta. Pana acuma, poate te-ai gandit  si-ai facut din obisnuinta. Cumva, ai fost dusa de rutina, de planurile vietii si ai mers inainte. Nu.

De-acuma inainte, opreste-te. Ce ganduri trec in mintea mea? Gandeste cu scop. Vorbeste cu scop. Actioneaza si alege cu scop. Nu ne mai permitem, ca si fiice a Imparatului, nu ne mai permitem sa gandim orice si sa vorbim orice. Nu ne mai permitem, traim intr-o vreme atat de critica, de-atacuri din toate partile, dar mai ales ca ne apropiem ca Domnul sa vina sa ne ia si noi trebuie sa fim curate. (Din primele 15 minute, mai sunt 75 de min)

VIDEO by hearthofprayer

Puterea de-a alege

Marturii de la Surori – Calgary

Mai multe resurse de la Rodica Volintiru:rodica-volintiru-carte

Mă pierd, ca să câştig pierduţii, cu barca pe Nil la nubieni şi la muntele Sinai cu beduinii – Misionarul Român din Egipt – Partea 1-a (Logos Podcast)

Asculta marturia impresionanta facand click pe butonul rosu. Va urma si partea 2-a:

Alte Emisiuni -

  1. Dumnezeu Tatal Introducere (1)
  2. Teologia: Arma sau Ajutor? (2)
  3. Despre Trinitate (3)

Emisiune realizata de Dan Miclea (Transcript de Blogul Agnus Dei):

Invitatul nostru de astazi este un misionar plecat in misiune in Egipt. Nu-i vom folosi numele adevarat din motive de securitate. Ne va povesti cateva lucruri din misiune si felul in care Dumnezeu lucreaza acolo.

Misonarul:
Am studiat in Europa la un seminar teologic, unde Dumnezeu m-a pregatit si m-a echipat ca sa pot misiona intr-o cultura Nord Africana. De 7 1/2 ani Il slujesc pe Dumnezeu acolo, in Nordul Africii, in tara Egiptului si a fost o binecuvantare sa vad cum Dumnezeu mi-a demonstrat faptul ca chemarea pe care mi-a dat-o El, nu vine de la oameni, ci vine de la El.

Intr-una din diminetile in care petreceam timp cu Dumnezeu, Dumnezeu ma provoaca prin cuvantul  Sau, prin 2 Petru 3:11-12 unde Scriptura spune ca “totul din jurul nostru o sa piara. Totul o sa fie distrus. Deci, fiindca toate aceste lucruri au sa se strice, ce fel de oameni ar trebui sa fiti voi, printr-o purtare sfanta si evlavioasa, asteptand si grabind venirea lui Dumnezeu.” M-am oprit si mi-am zis: “Doamne, iti astept venirea. Dar ce fac eu Doamne sa-ti grabesc venirea zilei Tale? Si tot Dumnezeu imi raspunde printr-un alt pasaj din sfanta Scriptura,  in Matei 24:14 unde spune ca Evanghelia aceasta a imparatiei lui Dumnezeu, va fi propovaduita in intreaga lume, ca sa slujeasca de marturie tuturor natiunilor. Apoi va veni sfarsitul.

M-am intrebat: “Doamne, oare sunt in lumea aceasta, oameni care mor inca fara Tine? Oare sunt in lumea aceasta, oameni care n-au vazut o pagina a sfintei Scripturi? Si misiunea cu care lucrez la momentul actual m-a informat despre situatia actuala a lumii, despre fereastra 10/40. Astazi, avem peste 1000 de triburi si grupuri etnice, inca neevanghelizate. Zeci de mii de oameni care mor fara Hristos.

Dan Miclea: Am inteles ca ai simtit prima data chemarea de la Dumnezeu. Dar de ce Egipt, o tara musulmana?

Misionar: Preponderent musulmana, 80%.  Eram in anul doi, la seminarul teologic si ma intrebam: “Doamne, unde vrei sa ma folosesti? Vrei sa continui sa merg intr-o natiune cu Evanghelia sau vrei sa predic Evanghelia intr-un loc in care oamenii n-au auzit inca despre Tine. Sunt multi care n-au auzit acolo si mor fara Tine.” Si am zis: “Daca asta e voia Ta, pune-mi o tara, pune-mi o pasiune deosebita in inima mea, pentru o tara unde vrei sa ma folosesti dupa graduare. Si intr-una din dimineti, in inima mea, o pasiune nebuna pentru Egipt a inceput si din acea zi am inceput sa ma rog pentru Egipt. Ma rugasem un an de zile, in fiecare zi, pentru tara Egiptului. Si acea pasiune a inceput sa creasca si mai mult in inima mea. M-am dus la pastorul meu si i-am impartasit viziunea, ca Dumnezeu ma cheama in misiune in Egipt. Si fratele pastor mi-a zis: “Hai sa-L punem pe Domnul la incercare. Il intrebam 2 lucruri, ca Dumnezeu sa ne demonstreze chemarea care ti-a dat-o, prin [aceste] trei lucruri.” Si am intrebat pe Dumnezeu 3 lucruri si ne-am rugat si in aceeasi saptamana, Dumnezeu a facut ca viziunea pe care mi-a aratat-o sa devina o realitate; sa fie demonstrat faptul ca, da, chemarea vine de la El. A trebuit sa am binecuvantarea episcopului tarii dinc are vin, binecuvantarea parintilor mei si organizatia misionara cu care am mers trebuia sa fie de acord. In aceeasi saptamana, toate 3 lucrurile s-au implinit. Fratele pastor a zis, daca Dumnezeu a demonstrat ca chemarea asta vine de la El, cine sunt eu sa lupt impotriva lui Dumnezeu. Iti dau binecuvantarea si te sustin in misiune. Si asa am ajuns in Egipt, in Nordul Africii.

photo credit anobelodisho.com

Ma pierd, ca sa castig pierdutii

Cand am ajuns in Egipt, fratele m-a dus intr-un apartament foarte ingust. Am urcat la al 4-lea etaj, cu geanta in mana, singur, pe masa era lapte, paine si branza. Fratele imi zice: “Asta e mancarea ta pentru urmatoarele zile, noi tinem legatura maine. Dimineata m-am trezit, m-am uitat la banane, am zis, “Bananele arata bine.” Laptele l-am aruncat, ca am vazut ca e lapte de camila. Branza am aruncat-o, am crezut ca era branza de camila.” Din motive de securitate nu puteam sa stau cu ei in acea seara. Si am stat singur pentru cateva zile, dupa care am intalnit liderii echipei si am inceput sa ne implicam in lucrare. Vorbeam in limba engleza. Se vorbeste foarte mult in Egipt engleza, franceza. Apoi, primii 3 ani de zile am inceput sa invat limba araba.

Imi aduc aminte ca am fost intalnit pe strada, chiar in primele zile de misiune, acolo in Egipt, vroiam sa explorez tara. Ieseam in strada cum sunt oamenii, cum e cultura, am fost oprit pe strada si intrebat daca sunt crestin si daca as putea sa le spun ceva despre Hristos. Un tanar imi zice: “Eu Il visez pe Hristos de 2 ani de zile. Tu n-ai putea sa-mi spui ceva despre Hristos?” Si am avut vreo 3 cazuri in care oamenii m-au oprit pe strada si m-au intrebat daca sunt crestin. O binecuvantare pe care o avem acolo este faptul ca suntem straini. Egiptenii nu au incredere in Egipteni. Ei, mai degraba s-ar apropia de un strain si si-ar descarca inima si durerile si ingrijorarile si dubiile care le au, cu privire la Islam. Dar lucrul asta n-ar face niciodata cu crestinii Egipteni. Asa ca e o mare binecuvantare sa fim straini si sa putem sa-L reprezentam pe Hristos, acolo in Nordul Africii, printre musulmani, fiindca ei au incredere in noi.  Si am aflat istorii care n-au fost spuse nimanui. Au zis: “Istoriile pe care ti le spunem tie sunt istorii pe care noi nu le-am spus la nimeni.

Am inceput sa cunosc oamenii. La inceput, ma pierdeam foarte usor prin Cairo. Cairo are 20 de milioane de oameni si este cel mai mare oras african. Sunt si vreo 2 milioane de refugiati Sudanezi, Sirieni, foarte multi oameni sunt si ma pierdeam foarte usor. Cand ma pierdeam, ma apropiam de un tanar si il intrebam de directii, cum s-ajung acasa. Cand il intrebam directiile, ma intreba de numarul de telefon si daca am putea sa ne intalnim la o cafea. Cu fiecare prieten pe care mi-l faceam, ii vesteam Evanghelia. Adeseaori ma pierdeam intentionat in Cairo, ca sa ma apropii de cineva, sa-l pot intreba directiile, cum sa ajung acasa. Unii ma luau cu masina, altii mergeau cu mine chiar cu metroul sau transportul public pana la usa casei. Si intre timp, aveam sanse sa-l cunosc si sa-i ofer sansa sa ma cunoasca. Schimbam numerele de telefoane si ne intalneam la o cafea. Si in felul asta vesteam Evanghelia. Prima mea misiune se numea: “Ma pierd ca sa castig pierdutii.”

Perioada aceasta a tinut vreo 6 luni, la inceput. Intre timp m-am implicat activ si intr-o biserica locala evanghelica de arabi, unde fratii de la misiunea cu care lucrez mi-au spus: “Sa nu le spui la nimeni ca esti misionar aici, fiindca sunt frati care lucreaza cu guvernul si ar putea sa ne toarne.” Prima intrebare care am fost intrebat cand am pasit in biserica aia de frati: “Frate, esti misionar?” Ce sa le spun? Fratii imi zic sa nu le raspund la intrebarea asta. Le-am zis: “Daca Domnul Isus Hristos ti-a schimbat viata si locuiesti aici in Egipt, trebuie sa spui altora ce a facut Domnul in viata ta. Daca Domnul Isus Hristos ti-a schimbat si ti-a transformat viata si tu mergi in Sudan, in tara vecina, tu trebuie sa spui altora ce a facut Dumnezeu in viata ta. In felul asta, traiesti o viata autentica de crestin.” Si mi-au zis: “Gata, te-am inteles cine esti.”  Nu le-am mai spus nici ca sunt, nici ca nu suntmisionar.

Am inceput sa lucrez cu tinerii. Fratii din biserica m-au vazut foarte activ in evanghelizarea musulmanilor si mi-au zis: “De ce nu impartasesti cu tinerii nostri cateva din experientele tale? Poate si ei se implica in Evanghelizare.” Si intr-una din zile, deja incepusem sa predic la adunarile de tineret si unul dintre tineri se apropie de mine, un frate doctor si imi zice: “Nu e periculos sa faci tu ceea ce faci aici in tara noastra? Nu-i periculos sa predici Evanghelia?” Si am zis, “E foarte periculos.” Baiatul asta vroia sa vada ce se afla dincolo de vestirea Evangheliei, fiindca Egiptenii nu o fac. Se tem de persecutie, de inchisoare, se tem sa fie batuti, sa fie amenintati cu moartea. Sunt niste lucruri reale. Am fost amenintati cu moartea de cateva ori de musulmani, prin telefon. Am avut o sora care a stat in inchisoare o saptamana de zile pentru ca a dat o Biblie cuiva. Am avut o intreaga echipa care a fost expulzata din tara. Am avut un frate care a intrat in Egipt si  i s-a spus: “Din motive de securitate, nu poti intra in tara asta.” Deci, va dati seama…

I-am zis acelui tanar: “E foarte periculos sa faci ceea ce fac eu, daca nu lucrezi cu Dumnezeu. Dar, daca ai sa fi intr-o buna relatie cu Domnul, Duhul lui Dumnezeu o sa-ti dea intelepciune cand sa vorbesti, cand sa taci. Cand sa mergi si cand sa te opresti.” Si tanarul acela, pentru prima data in viata lui, intr-o saptamana de zile a predicat evanghelia la 7 musulmani. Ma suna: “Vreau sa te intalnesc. Multumesc mult pentru provocarea care mi-ai facut-o la biserica saptamana trecuta. Vreau sa te intalnesc, sa-ti spun ce a facut Dumnezeu saptamana trecuta.” Imi zice: “Eram intr-un autobuz si simteam cum Duhul lui Dumnezeu imi spune, ‘Tu vezi musulmanul din viata ta? E un musulman radical. Du-te si spune-i despre Mine.’” Si statea tanarul asta crestin si zice:  “Doamne, nu pot. Tu vezi ca asta-i musulman radical. Asta ma loveste odata si sunt traznit. Nu pot sa merg.” Si Duhul lui Dumnezeu ii zice din nou: “Du-te si spune-i despre Mine.” Coboara fratele crestin din autobuz impreuna cu musulmanul, se apropie de el si il intreaba: “Tu ai auzit ceva despre Hristos? Despre Issa, la care acela ii zise: “Il visez de ceva vreme. Spune-mi mai mult despre El.” Iata, omul ala musulman a primit o Biblie si si-a dedicat viata Domnului. O minune s-a intamplat, lucruri care nu se intampla in fiecare zi. Asa l-a incurajat Dumnezeu pe fratele asta crestin ca a inceput sa predice Evanghelia in fiecare zi de atunci, ceea ce ne-a inspirat pe noi, ca organizatie misionara sa fondam o scoala de misiune.

Noi am zis: “Noi, misionarii venim si plecam, dar ce ramane in spatele nostru?” Si am facut o noua scoala de misiune care se numeste ‘New Generation Ministry’, unde in 2 ani de zile am antrenat 60 de studenti, bine echipati si pregatiti. Ei pot predica Evanghelia in Egipt. Niste marturii extraordinare cand s-au intors tinerii din campul misionar, din satele lor, din orasele lor, din comunitatile lor. Si Dumnezeu incepuse sa dezvolte si mai mult lucrare de predicarea Evangheliei in Nordul Africii.

photo credit www.artfinding.com

Vestind Evanghelia triburilor de beduini si nubieni

Am avut sansa sa putem predica Evanghelia si triburilor. Sunt triburile de beduini si triburile de nubieni in Nordul Africii. Impreuna cu doi frati din Sacramento, California, un frate Roman care e de 25 de ani aici, in Statele Unite, a lucrat cu noi in Egipt pentru  ani si un alt frate American. Noi trei impreuna am decis sa luam o barca veche. Barca era ca aceea cu care mergea Domnul Isus, e cu panze. Daca era vant, mergea. Daca nu era vant stateam si noi pe Nil.

Si am mers pe Nil 5 zile. Ne-am oprit din sat in sat, dorind sa predicam Evanghelia celor care n-au auzit despre Hristos. Am pasit intr-un sat de nubieni. Femeile lucrau in gospodariile lor, copiii cand ne-au vazut au inceput sa se ascunda sub poalele mamelor. Pe la mijlocul satului am vazut un barbat, unicul barbat pe care l-am vazut pe acolo. L-am intrebat cine este, ne-am prezentat, ca vrem sa cunoastem cultura, ca suntem interesati in cultura lor. Barbatul acela ne invita in familia lui. El era liderul acelui trib de nubieni. Ne-a invitat in familie, si-a invitat sotiile. Avea vreo 4 sotii, cu 20 de copiii. Toti erau in jurul nostru cu gurile cascate: “Oare cine sunt astia si cu ce au venit ei la noi?” I-am intrebat: “Ce ati auzit voi despre Hristos? Natiunea voastra, nubienii, au fost crestini. Prin secolul VII, VII ati fost convertiti la Islam. Parintii vostri, bunicii vostri au fost credinciosi. Ce stiti voi despre Hristos?”

La care, asta mi-a zis: “Am auzit ca Dumnezeul vostru este mort. Am auzit ca Dumnezeul vostru a murit.” Asta e tot ce stiau ei despre Hristos. La care i-am zis: “Da, ati auzit o parte a istoriei. Lasati-ma sa va spun toata istoria. El a murit, dar a treia zi a inviat din morti.Si El astazi este viu si faptul ca va iubeste  si este viu, El ne-a trimis pe noi la voi cu vestea asta imbucuratoare ca vrea sa va dea pace. Vrea sa va umple inima de bucurie. Vrea sa va scrie numele vostru in Cartea Vietii.” Doi tineri in calatoria aia misionara au ingenunchiat, s-au uitat la mine si m-au intrebat: “Spune-ne, ce sa facem ca sa avem si noi viata vesnica.” Oameni flamanzi, oameni care n-auzisera de Isus Hristos. Noi fuseseram primii crestini care am calcat pe acele pamanturi. Evanghelia aceasta a Imparatiei lui Dumnezeu va fi propovaduita in intreaga lume ca sa slujeasca ca marturie tuturor natiunilor si atunci va veni sfarsitul. Iata, viziunea asta devenise realitate. Capatase contur, vedeam Evanghelia lui Hristos ajungand intr-o natiune, intr-un trib care era departe de Hristos. Si astazi, Biblia nu este tradusa in limba nubiana. Avem frati si surori care lucreaza la traducerea Bibliei in limba lor. Sa ne rugam ca Dumnezeu sa poata biencuvanta acesti frati, ca cat mai curand sa vedem Biblia, in sfarsit in mana nubienilor.

Dumnezeu ne-a binecuvantat si ne-a oferit sansa sa ajungem cu Evanghelia si la triburile de beduini, care sunt localizati pe muntele Sinai, intre Marea Rosie sunt triburi nomade care traiesc intr-o cultura care dateaza inca acum 1500 de ani in urma. Ei au oile lor si turmele de camile, au femeile, copiii, corturile si asa merg din loc in loc si se opresc pentru cateva luni intr-un loc, dupa aia merg in alt loc. A trebuit sa ajungem la ei cu masina, in cel mai apropiat oras de acolo. Era o distanta de vreo 8-9 ore cu masina pana in oras. Apoi, din cel mai apropiat oras de unde sa ajungem la munte, iar apoi la locul unde sunt localizati ei, a trebuit sa mergem 2-3 ore cu camila. Am avut o echipa de 7 persoane. Barbatii au lucrat cu barbatii si femeile cu femeile in tribul ala. Acei oameni nu stiu nici sa citeasca, nici sa scrie, asa ca a trebuit sa le dam Biblie audio. I-am intrebat daca vor sa primeasca un cadou si toti erau entuziasmati, ca ce un cadou au, ca nu mai vazusera nici un aparat audio pana atunci si astfel le-am oferit Biblia. Am petrecut cu ei vreo 3 zile. In fiecare zi ne uitam in jur si copiii si oamenii maturi ascultau Biblia cu aparatele alea audio in urechi. Am avut sansa ca sa urcam si muntele Sinai. Pe munte, iarasi am intalnit diferite triburi. A fost o binecuvantare extraordinara sa vezi oamenii acestia care au auzit despre Hristos pentru prima data si ei.

Intre timp, seara, cand am venit in oras, am intalnit doi tineri care erau din Cairo. M-au intrebat de unde sunt, ce fac in tara Egiptului, ce am studiat.. Le-am zis ca am studiat ceva psihologii, consiliere psihologica, la care asta se uita la mine si imi zice: “Eu am o  problema si eu cred ca tu ma poti ajuta.” L-am intrebat: “Care ti-e problema?” “Eu nu pot dormi noaptea.” “Dar ce faci inainte de a pleca la culcare?” “Adeseori ma uit la filme. Imi plac filmele de groaza.” I-am explicat cum ultimile lucruri pe care le faci inainte de a pleca la culcare ne pot afecta drastic siguranta somnului. “Renunta la aceste lucruri si vei dormi bine.” La care-mi zice: “Nu cred ca din cauza filmelor eu nu pot dormi bine.Eu aud voci afara. Eu cand ies afara, nu-i nimeni. Eu aud ca cineva imi bate la usa. Deschid  usa, nu-i nimeni. Cineva imi bate la geam. Deschid geamul, nu-i nimeni.” I-am zis: “Dragul meu, asta nu e o problema de ordine psihologica. E o problema spirituala. Si daca tu nu o sa ceri protectie in sangele Domnului Isus Hristos inainte de a pleca la culcare, sa stii ca n-ai sa poti dormi bine.” La care imi spune: “Eu nu pot. Sunt musulman, eu nu cred in numele asta.” “Nu-mi pasa cine esti tu,” i-am zis, “tu m-ai intrebat ce sa faci tu, ca sa dormi bine.” Asta se uita la mine si imi zice: “Da-mi numarul tau de telefon. Am sa te sun si sa-ti spun daca este putere in numele ala sau nu.” A trecut o luna, o luna jumate dupa care primesc un telefon. Imi zicea in araba: “Eu sunt acum in Cairo, unde esti? Vreau sa te intalnesc.” L-am intalnit, se uita tanarul acesta la mine si imi zice: “Spune-mi mai mult despre acel nume. In momentul in care m-am rugat in numele Lui, am putut dormi bine.”

Dupa ce ne-am intors in Cairo am avut sansa ca sa pot lucra si cu studentii. Am intrebat: “Ce sa facem ca sa putem lucra aici?” Noi ca si organziatie misionara nu suntem inregistrati acolo. Lucram cu Operation Mobilization si OM este partea integrala a bisericii. Suntem devotati ca sa intarim biserica si sa mobilizam frati si surori din toate sferele vietii in misiunea mondiala. Noi vrem instruire de calitate si trimitem in scurte si lungi calatorii misionare in echipe internationale pe uscat, sau pe mare, sa distribuie literatura crestina, sa contribuie la dezvoltarea comunitatii internationale,  prin proiecte de dezvoltare si ajutor si sa predice Evanghelia prin metode practice adaptate intelept la cultura locala in vederea plantarii de noi biserici. Asta e- cine suntem noi si ce lucram.

M-am intrebat: Doamne, ce as putea eu face, ca sa traiesc in cultura asta  si sa nu fiu banuit ca sunt misionar. Am decis sa devin student. Imi luase deja doi ani de zile si am aplicat la universitate acolo si am fost acceptat. Am inceput sa studiez la facultate. Primii doi ani de zile am studiat limba araba. Exact in prima saptamana cand am ajuns in Cairo am inceput sa studiez intensiv limba araba si primii doi ani de zile am studiat limba araba. Si am putut studia cu studentii care studiau limba araba si cu profesorii musulmani. Dupa 2 ani de zile am studiat in universitatea americana de acolo, studiind ‘Human Resources Management’- managementul resurselor umane.

Intr-o zi, imi aduc aminte ca profesorul nu venise la una dintre sesiuni si studentii s-au adunat in jurul meu, studentii musulmani egipteni. Si m-au intrebat: “De ce nu te convertesti la Islam? Islamul este cea mai buna religie din aceasta lume. Mohamed este ultimul profet. Ce-ai sa spui profetului Alah intr-o zi, cand o sa-ti spuna: ‘Ai avut sansa sa o faci si nu te-ai convertit.’” Stiind faptul ca musulmanii n-au nici o siguranta a mantuirii, ca in una din cartile musulmane, pe nume Hadit, o zicala a profetului Mohamed, este scris ca daca esti cu un picior in paradis si cu unul in afara paradisului, nu esti sigur ca ai sa intri in paradis fiindca Alah este cel mai mare inselator si face ce vrea el cu un bun musulman. Deci musulmanii traiesc cu frica mortii. Ei cred ca vor fi batuti, vor fi schingiuiti in morminte. Nu au nici o pace. Fac fapte bune, adunand puncte, crezand ca vor castiga vesnicia, dar pana la urma, Alah poate sai trimita in iad.

Imi zic tinerii: “E foarte simplu sa te convertesti la Islam. Trebuie s aspui o singura fraza in limba araba- ‘Nu e alt dumnezeu in afara de Alah si Mohamed este profetul lui.’ Spui doar propozitia asta si te convertesti la Islam. Devii unul dintre noi. Le-am zis asa: “In Hristos Isus eu am pace, o pace pe care nu mi-o poate da nimeni. In Hristos Isus eu am o bucurie care mi se reinoieste in fiecare dimineata. Bucuria mantuirii se numeste. In Hristos Isus eu am siguranta vietii vesnice, stiind faptul ca daca cred in El si-l urmez, am sa-mi petrec vesnicia impreuna cu Dumnezeu. Si le-am zis: “In Hristos Isus eu am o pace pe care nu mi-o da nimeni in aceasta lume, am siguranta vietii vesnice si bucuria mantuirii stiind ca Dumnezeul meu nu este un dumnezeu inselator. Dumnezeul meu este un Dumnezeu credincios si daca eu Il urmez, voi petrece vesnicia impreuna cu El.” Un tanar student se uita la mine zi-mi zice: “Da, tie nu-ti trebuie nimic mai mult.” De ce? Fiindca musulmanii nu au nimic din ceea ce ne poate oferi Domnul Isus Hristos.

Deci, in acesti ani de misiune in Egipt am incercat sa facem tot ce ne sta in putinta sa putem grabi venirea zilei lui Hristos, nu doar sa o asteptam.  Intr-una din zile, urc intr-un taxi. Domnul taximetrist se uita la mine si ma intreaba: “Tu esti crestin?” Am zis: “Da.” “Tu n-ai putea sa-mi dai o Biblie? Eu am gasit Cartea lui Ioan pe banca din spate la masina mea, acum 1 an de zile. Poti sa ma intrebi orice cuvant din acea carte si ti-o spun pe de rost. Da-mi, te rog, toata Biblia.” Vazand cat de setosi, flamanzi sunt oamenii din Nordul Africii dupa sfanta Scriptura, impreuna cu scoala de misiune pe care am fondat-o, despre care am povestit, acei 60 de studenti, in ultimii doi ani de zile au distribuit peste 500,000 de Biblii, portiuni de Biblii si parti din Noul Testament. Anul acesta am zis ca vrem sa distribuim peste cel putin 500,000 de Biblii, si in anul acesta. Si eu cred ca ori unde ajunge Cuvantul lui Dumnezeu, viata acelor oameni niciodata nu va ramane aceeasi. Multi au visuri si vedenii cu Domnul Isus. Atunci cand Domnul Isus le apare intr-un vis sau o vedenie, primul lucru pe care il fac e  sa alerge la Biblia pe care o au in casa lor.

Daca doriti sa ajutati misiunea cu Biblii contactati fr. misionar aici – emailul seethenile09@hotmail.com

Joni Eareckson Tada speaks about suffering and depression

Joni Eareckson Tada - Painting for God's pleasure (Full episode)

When you are suffering from depression
brought about by pain or suffering,
how can God help you?

When you are suffering from depression brought about by pain or suffering, how can God help you?
This clip is from our series entitled, “How God Can Help You Face Chronic Pain, Disability and Illness”.

What does God offer us
to help us endure suffering?

How does God help us
overcome discouragement?

Zion Isaiah Blick – Acceptand voia lui Dumnezeu – Familia cu bebelusul care a trait doar 10 zile

Josh, pastor la Alpine Chapel in Lake Zurich, Illinois cu sotia Robbyn si micutul Zion Isaiah Blick. Photo credit Christian Post

Un cuplu din Statele Unite a primit o veste tristă cu 4 luni înainte ca fiul lor să vină pe lume. Pruncul a fost diagnosticat un sindromul Edwards, o boală cromozomială foarte gravă, care cauzează mai multe malformații și duce la deces încă din perioada sarcinii. Zion a trăit doar 10 zile, timp în care a schimbat pentru totdeauna viaţa părinţilor lui. Filmuleţul acesta este rezultatul a celor 10 zile petrecute împreună.

Baby Zion Isaiah Blick only lived 10 short days, but his life was fully documented and has now become a lasting legacy and testament to his family and people throughout the country. Josh and Robbyn Blick, Zion’s parents, knew their son had but a few days to live and wanted to make sure they captured every moment and have said that their experience has brought them much closer to God.

Josh, a pastor at Alpine Chapel in Lake Zurich, Illinois, and wife Robbyn, were thrilled to learn they were expecting. But at 20 weeks into the pregnancy, they learned that their son had trisomy 18, a chromosomal condition that can cause severe problems with internal organs and almost always leads to death within the first month, if the child can survive birth.

“Our choice is always life and giving him a chance,” Robbyn told The Blaze.

Photo credit Christian Post

She and Josh decided to continue with the pregnancy and offer their son the best life they could provide for as long as he was with them. Zion surprised everyone by surviving labor, delivery, and then being strong enough to actually go home, where he met his new brothers.

“That was one of the biggest joys,” Robbyn said. “Our children prayed every night that we’d bring him home. There was such a joy and such a fullness. I literally didn’t put him down until he was one week old. He was held and loved and cherished for every minute of 10 days.”

The family made certain to take plenty of photos of Zion with his family, never being sure when he might take a turn for the worse. By day nine, Zion gasped for air and “turned a little bit blue,” but managed to recover from the situation. But the next day, his gasps became more prominent and he was unable to catch his breath. Josh, Robbyn, and their other children gathered around Zion and watched as the little one quietly passed away.

“My sweet precious Zion, you are my gift,” Robbyn said in a short Vimeo video. “Every breath you took was a moment to inhale the perfection of God’s beauty. Every beat of your heart was a measure of love. You listened when you heard your daddy’s voice, and you turned your eyes his way. I kissed your face a million times, and I wish I could give you a million more.”

“I want you to know that you didn’t have to be big and tall or even loud for us to notice you,” Josh added. “You didn’t have to stand in front of a pulpit or write a book to capture our attention. You just did. In fact, you did more in your 10 days on earth than I could ever hope to. This is the hardest thing that I have ever had to do. But I want you to know that I’m so proud of you.”

The Blick family, along with the members of Alpine Chapel, all treasure their time with Zion and give thanks to God for allowing him to be a part of their lives.

“He makes Heaven a little closer to my heart,” the family said. “Your love for him reminds me daily now what we are living for. Thank you for sharing him with us.”

via The Christian Post

Marian Mocanu – eliberat de droguri dupa 11 ani

 

Marian Mocanu Vasile Oprea Isaura Dinca

Eram un copil bun, n-am fost un copil rau. Nu trebuie sa fi un copil rau sa ajungi rau. Trebuie sa fi lipsit de Dumnezeu. Vreau sa va spun ca viata mea, inainte sa-L cunosc pe Dumnezeu, era foarte confuza si lipsita de sens. Si vreau sa va fac sa intelegeti ce lasam eu in urma mea, printr-o pilda.

Se spune ca era o perioada geroasa, asa cum e afara, acuma. Si un om, facea tot ce putea, chiar daca avea fondul bun, dar nu=l cunostea pe Dumnezeu, sa-i fie bine la familia lui si la fetita lui. Si acest om ajungea, in loc sa se bucure in mijlocul familiei, la carciuma, cu niste oameni care poate nici nu-l intelegeau si nici nu-i cunostea, asa cum mi s-a intamplat si mie. Si asa cum si eu aveam o familie siimi doream sa fie bine. In acea zi de Craciun,, afara era o iarna geroasa si el era in carciuma beat. Sotia il parasise si copilasul lui, de care trebuia sa aiba grija era acasa, neavand ce sa manance pentru ca ii luase si alocatia pentru ca sa-si poata cumpara bautura. Viata mea fara Dumnezeu era in felul urmator. De multe ori luam caruciorul la fetita mea sa-l dau pentru droguri. Si totusi, am vrut sa am parte de familia mea. Despartiti de Dumnezeu nu putem face nimic.

Si acest om statea cu capul in jos si si-ar fi dorit sa fie cu familia. Plangea. Si dupa ce se dezmeticeste din bautura lui, spre dimineata  ridica privirea si in fata lui, cu el la masa, pe cine vede? Pe fetita lui. Si spune, “Taticule, cum ai ajuns aici?” Si fetita ii spune, “Afara este ger. Am calcat pe urmele pasilor tai care m-au condus aici.” Viata noastra, lipsita de Dumnezeu, conduce si familia noastra in acelasi loc. Imi doream sa fac ce este bine pentru familia mea. Dar familia mea era numai rau, pentru ca eu sufeream…

Eu mai aveam 2 saptamani de trait. Dadusem in septicemie de la droguri si cand mi-am deschis inima, L-am primit pe El si mi-a daruit viata si am inteles ca si eu trebuie sa daruiesc.

Marturia lui Marian Mocanu cuprinde o experienta de 11 ani de droguri si multe alte experiente. VIDEO by Marian Mocanu In acest video CANTA si VASILE OPREA cu ISAURA

Aceasta marturie a fost inregistrata in Biserica Presbiteriana Sion din Bucuresti.la data de 10.03.2013 VIDEO by ccmfilms

Marian Mocanu canta
Biserica Betel Bucuresti-Crangasi

VIDEO by inventivstudio

Previous Older Entries

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


Zilele trec…

Click pe harta pt ora actuala World Time Click on map for timezone

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,157 other followers