(Video) Biserica Pe Stâncă Şoimoş II – 90 de ani de existenţă

O cronologie a istoriei a Biserica Pe Stâncă Şoimoş de Pastorul Principal Evald Mihaescu la minutul 28 (+ saluturi

  • ~Invitat Pavel Rivis Tipei, Presedintele Cultului Penticostal – mesaj la minutul 2:40:55
  • ~Invitat Moise Ardelean, Presedintele Comunitatii Penticostale Arad – mesaj la minutul 2:13:40
  • ~Invitat Eugen Micurescu, Pastorul Bisericii Betel Arad (fost numita Biserica din Mestecanis)  mesaj la minutul 1:47:50
  • ~Invitat Cornel Crasovan

VIDEO by prediclive

INTERVIU – Preşedintele Cultului Penticostal, despre Ponta: „Nu a gândit ce spune”

Articol preluat de la http://www.stiripesurse.ro si semnalat de John Popp. Interviu cu Presedintele Cultului Penticostal, Pavel Rivis Tipei, realizat de Florin Puscas

INTERVIU – Preşedintele Cultului Penticostal, despre Ponta: „Nu a gândit ce spune”

pavel_rivis_tipei
Cel mai important cult neoprotestant din România, după numărul de membri, este Cultul Penticostal. Penticostalii sunt pe locul 4, după ortodocşi, romano-catolici şi reformaţi. Preşedintele Cultului Penticostal este pastor dr. Pavel Riviş-Tipei. Acesta vorbeşte, într-un scurt interviu pentru stiripesurse.ro, despre amestecul religiei cu politica şi nu numai. Pavel Riviş-Tipei nu este străin de domeniul politicii, fiul său, Lucian, fiind deputat PDL de Arad în legislatura trecută.Reporter: – Ce părere aveţi despre faptul că domnul Ponta a adus în discuţie religia domnului Iohannis, numindu-l neoprotestant?Pavel Riviş-Tipei.: – Nu ştiu dacă a fost cea mai fericită expresie. Din punctul meu de vedere, toţi locuitorii ţării sunt egali în drepturi, indiferent de confesiune. Asta ne asigură şi Constituţia. Nu ştiu dacă chiar a fost intenţionată sau a fost o scăpare. Nu-mi dau seama. Am văzut-o, măcar că pe unii probabil că i-a deranjat. Eu am zis că probabil a fost scăparea unui om care pe moment nu a gândit ce spune.Rep.: – Va conta pentru alegători că Iohannis nu e ortodox?

P.R.T.: – Nu. Eu zic că nu contează. Contează ceea ce este omul, nu ce religie are.

Rep.: – Nu a contat confesiunea nici când a fost vorba de candidaţi penticostali? I-aţi susţinut?

P.R.T.: – Nu. Noi întotdeauna ne-am uitat la ce a făcut omul, la caracterul omului, la programul pe care îl are. Niciodată nu ne-am orientat după culoarea confesională.

Rep.: – Candidaţii penticostali au avut probleme din cauza apartenenţei religioase?

P.R.T.: – Din câte ştiu eu, nu. Cel puţin mie nu mi-au făcut sesizări, în 20 de ani, despre întâmplări de genul acesta.

Rep.: – Care este relaţia Cultului Penticostal cu celelalte culte din România?

P.R.T.: – Noi susţinem toţi cetăţenii ţării. Susţinem relaţia bună cu toate cultele, trăim în pace cu toţi liderii de culte. Eu nu am avut nici cel mai mic conflict cu niciun ierarh bisericesc. Relaţiile întotdeauna au fost ideale.

Arad – Trei zile de muzică şi predici pe drumul Aradului, la Şiria, unde sunt aşteptaţi peste o mie de romi pe 25-27 iulie – Invitati Florin Ianovici, Pavel Rivis Tipei, Gabi Zagrean…

Photo credit aradon.ro

Evenimentul programat pentru 25-27 iulie, începând în fiecare zi cu ora 18.00, va avea loc într-un cort amplasat lângă benzinăria de pe Drumul Aradului, acolo unde sunt aşteptaţi să asculte predicile a nu mai puţin de şase pastori penticostali fraţii romi de la Şiria şi de prin toată ţara. E a patra ediţie a adunării „Cortul întâlnirii. Piatra Vie”, Şiria şi se anunţă una la fel de spectaculoasă şi colorată ca cea de anul trecut.

Vor ţine predici Gabi Zăgrean, Oti Tipei (în prima zi), Pavel Riviş Tipei, Gabi Izsak (în cea de a doua zi), Florin Ianovici şi Ioniţă din Toflea (în ultima zi). Muzica şi voia bună va fi asigurată în cele trei zile de Marius şi Biji de la Bărbuleţi (pe 25 iulie), Romeo Stan, Gabi Lunca şi Salomeea din Bucureşti (care vor cânta pe 26 iulie), şi Grupul Rugul Aprins Toflea condus de Vasile Oprea (pe 27 iulie).

Adriana Barbu pentru aradon.ro

Penticostalii arădeni – locul III pe tara

Dupa nenumarate reblogging-uri cu aceste stiri/cifre denominationale mai vechi prin blogosfera- Vezi aici – Religiile din România pe județe – Baptiști, Penticostali, Ortodocși si Atei (din 8 Octombrie 2013), iata ca si ziarul aradenilor ‘Aradon‘ raporteaza numarul Penticostalilor din Arad prin reporterul Vasile Filip:

Penticostalii aradeni – locul III pe tara cu 28.508 membri de cult înregistrați, după județele Suceava (43.345 membri) și Bihor (34.314).

ARAD. Județul nostru s-ar afla pe locul III pe țară în ceea ce privește numărul membrilor cultului penticostal (28.508 înregistrați), fiind întrecut de județele Suceava, cu 43.345 membri, și Bihor cu 34.314. Informația apare pe blogul pastorului Daniel Brânzei, articolul fiind semnat de Andrei Ivan. „Topul”, după cum arată autorul, se bazează pe date oficiale (cele 3 recensăminte – 1992, 2002 și 2011). El prezintă evoluția numărului de penticostali în România în perioada de după Revoluție și face constatări privind repartizarea penticostalilor în toate județele țării și evoluția pe zone în ceea ce privește numărul membrilor acestui cult.

Situarea penticostalilor din Arad pe podium n-ar trebui să surprindă însă pe nimeni. Și avem în vedere aici faptul că prima biserică penticostală din România s-a înființat în județul nostru, la Păuliș, în 10 septembrie 1922. A fost meritul lui Bradin Gheorghe, familia acestuia punând bazele bisericii în locuința lor unde, până la sfârșitul anului, au adunat 30 de credincioși. Iar, la scurtă vreme, în imediata apropiere, a luat ființă a doua biserică, în Cuvin.

Astăzi păstorul arădean Pavel Riviș Tipei este (de ani buni) președintele Cultului Creștin Penticostal din România iar alți păstori apreciați din Arad sunt „voci” importante în revista cultului – „Cuvântul Adevărului”.

 „Pentru aprinderea făcliei penticostale în România, Dumnezeu a folosit o familie modestă de țărani – Gheorghe și Persida Bradin, din comuna Păuliș” (Pavel Riviș Tipei)

Vezi aici articolul – http://www.aradon.ro/penticostalii-aradeni-locul-iii-pe-tara/1370972

VEZI toate statisticile despre Penticostali, Baptisti si chiar alte religii facand click pe harta aceasta:

Judetele top la numar de Penticostali:

  1. 47,773 – Suceava
  2. 37,960 – Bihor
  3. 28,922 – Arad
  4. 26,094 – Timis
  5. 20,975 – Cluj
  6. 20,257 – Bistrita-Nasaud
  7. 16,541 – Maramures
  8. 15,375 – Hunedoara
  9. 11,202 – Botosani
  10. 10,724 – Brasov

Penticostalii 2011 rodiagnusdei

In alte stiri…

Photo credit http://glsa.ro/arad

In alte stiri, anul trecut pe data de 1 Noiembrie, un alt ziar judetean aradean publica un articol cu un titlu socant in special pentru o presa care se socoteste a fi profesionista (titluri de genul acesta le citim in ziare cand se refera de obicei la rebeli, din zone cu conflicte si razboaie civile:

Penticostalii lui Tipei au pus mâna pe Cinematograful Dacia: duminica, filmele vor fi înlocuite de adunări religioase.

Autorul articolului spune ca penticostalii se extind in municipiu:

După ce fostul Cinematograf Mureşul a fost transformat, recent, într-un lăcaş de cult neoprotestant, duminica aceasta vine rândul Cinematografului Dacia, cel mai cunoscut cinematograf din Arad, să fie folosit pe post de biserică penticostală. Citeste mai multe aici- http://glsa.ro/arad

Cert este ca dupa ce cativa oameni se plang de faptul ca penticostalii au pus mana pe cinematograf, autorul ne informeaza ca majoritatea cinematografelor din Arad nu mai functioneaza si au nevoie de renovare si Biserica Penticostala plateste bani ca sa inchirieze sala pentru 4 ore pe saptamana cand cinematograful, de altfel era gol. Deci, biserica ajuta in mai multe feluri…

Pavel Rivis Tipei – Nevoia de salvare – Biserica Gloria Arad – Bujac 9 Martie 2014

Pavel Rivis Tipei

Luca 9:51-56

51 Cînd s’a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus Şi -a îndreptat faţa hotărît să meargă la Ierusalim.
52 A trimes înainte nişte soli, cari s’au dus şi au intrat într’un sat al Samaritenilor, ca să -I pregătească un loc de găzduit.
53 Dar ei nu L-au primit, pentrucă Isus Se îndrepta să meargă spre Ierusalim.
54 Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, cînd au văzut lucrul acesta, au zis: ,,Doamne, vrei să poruncim să se pogoare foc din cer şi să -i mistuie, cum a făcut Ilie?“
55 Isus S’a întors spre ei, i -a certat, şi le -a zis: ,,Nu ştiţi de ce duh sînteţi însufleţiţi!
56 Căci Fiul omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mîntuiască.“ Şi au plecat într’alt sat

Pavel Rivis Tipei – Evanghelizare 2014 (la Credo TV)

Pavel Rivis Tipei

Ieremia 8:20 
,,Secerişul a trecut, vara s’a isprăvit, şi noi tot nu sîntem mîntuiţi!`
VIDEO by Credo TV

Pavel Rivis Tipei – Evanghelizare Biserica Penticostala nr 1 Dej 4 Februarie 2014

Pavel Rivis Tipei

Text Ieremia 8:20

,Secerişul a trecut, vara s’a isprăvit, şi noi tot nu sîntem mîntuiţi!`

http://bisericapenticostalanr1dej.ro/… VIDEO by dejfiladelfia

Mesajul incepe la minutul 32:19

Tabara Nationala de Tineret la Romanesti 2001 si la Armeniş 2006 (Misiunea crestina “Cristos pentru Romania”) cu Vladimir Pustan, Nelu Brie, Nelu Filip

Poze din video – selectia a fost limitata din cauza calitatii filmului
Misiunea Crestina Cristos pentru Romania, Timisoara, Presedinte Nelu Filip

Tabara Nationala a tineretului crestin de la Cortul Intalnirii, Editia VIII-a la Romanesti, 3,500 pe tineri participanti din judetele Timis, Arad, Hunedoara, Bihor, Maramures, Cluj, Ilhov, Constanta, si din strainatate (SUA- Arkansas si Carolina de Nord).

  • 01:40 Cantare – Ceru-i un loc minunat
  • 03:20 Introducere Pastorul Nelu Filip, Presedinte MCCR
  • 06:00 Cantare Poporasul Meu, trezeste-te
  • 09:30 Pastor Nicu Iliesi, organizator tabara
  • 11:00 Cantari inaltatoare cuLiderul de Lauda si Inchinare: Emil Cuc si Lavinia Les – Isus, vreau sa merg intotdeauna cu Tine + more
  • 33:00 Pastorul Nelu Filip introduce echipele slujitoare din strainatate
  • 38:00 Predica Pastorul Nelu Brie de la Sibiu – “Sa invatam sa ascultam de Dumnezeu mai mult”.
  • 41:10 Seminar – Pastorul Vladimir Pustan din Beius – “Exista o singur solutie pentru generatia asa si se numeste Dumnezeu”.
  • 45:00 Predica: Pavel Rivis Tipei, Presedintele Uniunii Penticostale din Romania – “Tineretul in slujba evangheliei”.
  • 50:00 Cantari Daniel Miclea si Lavinia Les
  • Drama
  • 1:07:30 Ionut Luncan “Porumbita mea, o sulamito”.
  • 1:09:50 Emil Cuc si Lavinia Les – lauda si inchinare, rugaciune Pastor Nelu Filip
  • 1:15:23  Ionut Luncan – Voi canta Domnului meu
  • 1:16:00 Pastor Mircea Demean, viceprsedintele Uniunii Penticostale din Romania “Romani, Romanesti, Romania 2001, A.D.”
  • 1:23:30 Rugaciune de incheiere Pastor Vladimir Pustan si Pastor Mircea Demean

VIDEO by Criste Adrian

Tabara nationala de la Armeniş 2006
Misiunea crestina “Cristos pentru Romania”

PAGINA Nelu Brie Predici

PAGINA Vladimir Pustan

Cine a fost Moise Lucaci? Fostul Vicepreşedinte al Cultului Creştin Penticostal, Pastor, Evanghelist, Dirijor de orchestră, Recitator de Poezie…

PENTRU Serviciile de Priveghi si Inmormantare fa click aici

Lucaci 4 2011Moise Lucaci 1959 – 2013

La un botez in satul Chier Octombrie 2008.  Poze de la Biserica Penticostala Chier.

Matei 25:23

‘Bine, rob bun şi credincios; ……
intră în bucuria stăpînului tău!’

Pe data de 12 Decembrie 2013, Pastorul, predicatorul si evanghelistul inflacarat Moise Lucaci a plecat la Domnul, dupa o indelungata suferinta. Prezentam aici un fragment din viat celui care a fost Moise Lucaci cat timp a slujit printre noi. Moise Lucaci a predicat pentru prima data la varsta de 14 ani. A terminat facultatea de agronomie din Timisoara, unde a si locuit o buna bucata de vreme, participând la programele Bisericii Elim. A început sa lucreze ca slujitor în comuna Liming, unde a constituit si o orchestra de care s-a ocupat timp de trei ani. “A trebuit sa ma mut de acolo si sa plec la Orastie, datorita unor împrejurari. Apoi, m-am casatorit cu Livia Ianchis. Pe ea am cunoscut-o în Timisoara, unde a studiat chimia, dar, datorita unor împrejurari, am fost nevoit sa ma mut în Orastie, de unde este ea”, spune fratele Lucaci. Are trei copii si din 1990 este pastorul Bisericii Penticostale din Orastie. (Vezi mai multe detalii din interviul mai jos).

Si sa ne unim in rugaciune ca Domnul sa intareasca familia Lucaci, pe sora Lidia si fetele lor Estera, Damaris si Raluca.

Mai jos pe pagina, redam si linkuri cu predici, poezii; pentru cei care nu l-ati cunoscut; va veti zidi mult prin ele…

Biserica pe care a slujit-o Moise Lucaci

Biserica Apostolică Penticostală Orăştie


Biserica Penticostală “Betleem”

În anul 1950 este notificată apariţia primului nucleu de creştini penticostali din Orăştie, din care făceau parte familiile Rusu, Suciu, Samoilescu.

În acele timpuri cultul penticostal fiind interzis, adunările frăţeşti se ţineau acasă la fraţi.

Acea vreme a fost una din pietrele de încercare ale cultului penticostal, datorită faptului că trebuia să propovăduiască Cuvântul Domnului în clandestinitate.

În anul 1970 s-a deschis adunarea din strada Căstăului, condusă de Pastorul Moise Viorel, biserica primind şi autorizaţie de funcţionare.

În decursul anilor, cu ajutorul lui Dumnezeu şi prin lucrarea făcută de fraţii credincioşi din Orăştie, numărul de membri în adunare se măreşte, formându-se chiar o orchestră de mandoline şi un grup de tineri, care cântau spre Slava Domnului.

Odată cu revoluţia din decembrie 1989, o nouă eră s-a născut în viaţa bisericilor evanghelice, deschizându-se noi porţi pentru evanghelizarea oraşului.

Acum se poate auzi Cuvântul lui Dumnezeu prin servicii de evanghelizare, pe stadioane, în case de cultură şi în alte locuri unde altădată nimeni nu s-ar fi gândit că ar putea fi auzit mesajul Evangheliei.

În anul 1991, în comunitatea din Orăştie este ales pastor fratele Lucaci Moise, venit în părţile noastre din judeţul Arad localitatea Cher.

Datorită acestor mari binecuvântări, vechiul lăcaş devine tot mai neîncăpător şi Dumnezeu pune în inima pastorului Lucaci Moise construirea unei noi biserici. sursa 1

După ani de rugăciune, muncă istovitoare, nopţi nedormite, urmate de zile grele şi uneori întâmpinând piedici, în anul 1998 comunitatea de penticostali din Orăştie păşeşte pragul noii biserici cu numele “BETLEEM“, încrezători, cu inima plină de bucurie şi rostind împreună cu psalmistul, Psalmul 118 versetele 23-26:

  1. Domnul a făcut lucrul acesta şi este o minunăţie înaintea ochilor noştri.
  2. Aceasta este ziua pe care a făcut-o Domnul: să ne bucurăm în ea!
  3. Doamne ajută! Doamne dă izbândă!
  4. Binecuvântat să fie cel ce vine în Numele Domnului.
         Vă binecuvântăm din Casa Domnului.

Biserica pastorita de Moise Lucaci ~2010~  si la un botez de 33 de suflete. (pozele mai sus – sursa blogul bisericii Betleem)

In anul 2011, multe biserici au facut apel tuturor credinciosilor la rugaciune pentru fratele Moise Lucaci. Una dintre biserici a fost Biserica Maranata Vulcan care scria:

“Rugaţi-vă unii pt.alţii ca să fiţi vindecaţi…”Iacov 5.16b. O boală nemiloasă ,a lovit trupul celui care o viaţă întreagă a “vindecat”suflete,a ridicat ,a îmbărbătat,a întărit şi s-a rugat pt. alţii,Fr.Moise Lucaci din Orăştie (Pastor judeţean în Bisericile Creştine Penticostale) Noi ca adevăraţi creştini şi copii ai lui D-zeu ,avem datoria morală şi creştină ,să mijlocim în rugăciune pt.vindecarea Fr .Moise Lucaci. Vă solicit pe toţi care vizitaţi acest blog,ca împreună cu noi şi cu bis.de unde faceţi parte ,să mijlocim în rugăciune pt.această cauză. (sursa – Biserica Maranata Vulcan)

Un interviu publicat in Ianuarie 2008 la publicatia voxdeibaptist de la Pasi.ro Poze Agnus Dei

Moise Lucaci, nascut în Ineu, judetul Arad, a copilarit în satul Chier, comuna Târnova. A crescut într-o familie de credinciosi penticostali si a frecventat de mic biserica penticostala. “Am crescut în biserica si am cântat în mod deosebit. M-am ocupat de muzica, am condus orchestra Bisericii Penticostale din Chieu si pentru multi ani m-am dedicat câtorva generatii de copii acolo. Apoi, am început sa predic Cuvântul Domnului, înca de tânar. La 14 ani am avut prima predica. La 17 ani am început sa predic mai mult, iar la 18 ani si mai mult iar, pe masura ce am crescut, Domnul m-a folosit mai mult pentru vestirea Evangheliei”, sustine pastorul. A terminat facultatea de agronomie din Timisoara, unde a si locuit o buna bucata de vreme, participând la programele Bisericii Elim. A început sa lucreze ca slujitor în comuna Liming, unde a constituit si o orchestra de care s-a ocupat timp de trei ani. “A trebuit sa ma mut de acolo si sa plec la Orastie, datorita unor împrejurari. Apoi, m-am casatorit cu Livia Ianchis. Pe ea am cunoscut-o în Timisoara, unde a studiat chimia, dar, datorita unor împrejurari, am fost nevoit sa ma mut în Orastie, de unde este ea”, spune fratele Lucaci. Are trei copii si din 1990 este pastorul Bisericii Penticostale din Orastie.

“Am fost pastor judetean opt ani si de anul trecut sunt vicepresedintele Cultului Penticostal. De asemenea, am tinut sa îmi fie încredintat Departamentul de Tineret, Familie si Copii din cadrul Cultului, pentru ca am vrut sa fac ceva pe acest segment. M-am apucat de treaba, iar la începutul acestui an am facut un proiect pe care am încercat sa îl respect. Am trecut pe la mai toate comunitatile regionale, obiectivul nostru fiind acela de a transmite un mesaj catre toate bisericile penticostale din România. Cu ajutorul Domnului, am ajuns în destul de multe comunitati pâna la ora asta, mai avem doar câteva comunitati la care trebuie sa ajungem la începutul anului viitor. Speram sa încheiem acest maraton”, crede slujitorul.

Pasi: Cum se vede Legea Cultelor promulgata în Parlament, din prisma conducerii Cultului Penticostal?

Moise Lucaci: Legea Cultelor, pe lânga neajunsurile pe care le are, pentru ca, fara îndoiala, sunt câteva neajunsuri în ea, eu consider ca ne avantajeaza. Probabil ca cel mai mare avantaj este ca s-a luptat ca acel cuvânt de “prozelitism” sa fie scos din lege, deci efectiv el nu mai este cuprins în lege. Asta ajuta foarte mult evanghelistii.

Pasi: Bine, dar articolul 13 din lege face referire chiar la acest lucru. Nu-i asa?M.L.: E adevarat ca ne poate afecta acest articol, el fiind introdus în momentul în care lumea musulmana s-a confruntat cu diferite caricaturi cu privire la profetul Mohamed si la alte simboluri musulmane. Însa, se va elabora si un regulament de aplicare a legii si în acest regulament se vor da detalii privind aplicarea legii, inclusiv a articolului 13.

Pasi: Cum ramâne cu cimitirele confesionale?

M.L.: Despre acestea, legea prevede ca în cimitir pot fi înhumati si credinciosi de alte confesiuni, chiar daca acesta este confesional. Cu toate acestea, în România dreptul de proprietate este sfânt si nu ne putem baga peste proprietatile altor confesiuni.

Pasi: Pentru ca se vorbeste de diferite cifre, pâna la urma câti penticostali suntem în România?

M.L.: Eu cred ca suntem 500 de mii, adica jumatate de milion. Însa, bisericile ne dau la 250, 300 de mii. Nu înteleg de unde acest decalaj. Probabil ca sunt mai multi care nu figureaza în registre. De fapt, când spun ca suntem 500 de mii, ma bazez pe cei care declara ca sunt penticostali si, totusi, nu sunt înscrisi într-o evidenta. Noi avem la Cult o evidenta a celor înregistrati, care platesc cotizatie, dar acestia sunt numai cam 220 de mii.

Pasi: Biserica Ortodoxa si-a schimbat Patriarhul. Cu aceasta ocazie, noul Patriarh a deschis o adevarata “ofensiva mediatica” crestina în România. La ce ne asteptam în acest context?

M.L.: Legea cultelor reglementeaza functionarea fiecarui cult si a fiecarei asociatii religioase. Nu ne putem astepta la o ofensiva a ortodocsilor împotriva noastra, pentru ca nu le permite legea. Nu cred ca e un pericol instalarea unui nou Patriarh în România, indiferent care este acela. Biserica ortodoxa, chiar daca este majoritara în România, trebuie sa fie subordonata legilor statului si trebuie sa fie echitabila si echidistanta în relatiile cu celelalte culte.

Pasi: Îi va creste puterea foarte mult pentru ca media e o arma foarte puternica.

M.L.: O sa încercam sa promovam si noi credinta noastra în media. Noi am fost si atacati cu tot felul de minciuni si lucruri neadevarate pe aceste canale si am putut prea putin sa ne aparam. Avem, e drept, câteva posturi de radio si televiziune, dar ideal ar fi sa avem un post national, post care sa ajunga în toata tara. Avem, deocamdata, promisiuni din partea celor care sponsorizeaza posturile de televiziune, ca vor face în asa fel încât sa existe un astfel de post national. Acesta ar fi extraordinar de bine venit. Dupa cum bine stiti, noi înca nu avem nici macar un site al cultului. Am început deja lucrul la acest site, care va fi împartit pe departamentele pe care Cultul le are în cadrul sistemului de organizare.

Pasi: De ce atât de slaba reactia Cultului fata de media?

M.L.: Pentru ca ne miscam greoi. Si reactiile noastre vis-a-vis de atacurile mediei sunt mai slabe. Dar, adevarul e ca noi nu luptam cu armele lor. Noi luptam cu armele luminii si încercam sa nu raspundem cu aceeasi moneda. E drept, însa, ca trebuie sa facem un site unde sa putem sa ne afirmam opinia noastra fata de unele evenimente. Avem revista Cultului, însa ea are un circuit intern si nu poate sa se adreseze tuturor celor interesati.

Pasi: S-a pledat mult în ultima vreme pentru scoaterea dosarelor securitatii. Cum vede conducerea Cultului acest lucru?

M.L.: În primul rând, e o chestiune care nu depinde numai de noi. Depinde de CNSAS, care are foarte multe solicitari si n-a ajuns înca la noi. Când va ajunge la noi, sigur ca vom fi analizati si noi, dar în primul rând vor fi analizati cei din conducerea Cultului, în mod deosebit Comitetul Executiv.

Pasi: Dar cum vi se pare presiunea pe care o exercita generatia tânara, care pledeaza pentru scoaterea acestor dosare la lumina?

M.L.: Se poate crea un conflict în acest sens, de aceea tinerii trebuie sa stie ca aceasta atitudine este cu doua taisuri. Este normal, pe de o parte, sa cunoastem adevarul, sa vrem sa-l aflam, dar, pe de alta parte, însa, nu putem sa acuzam batrânii fara discernamânt. Daca cineva a fost nevoit sa raporteze ca sa poata tine biserica, sa raporteze anumite situatii la Securitate si asa mai departe, dar nu a afectat pe nimeni si nu a lezat imaginea cuiva sau nu a facut cum se spune “politie politica”, nu cred ca trebuie sa fie acuzat. Daca, însa, sunt situatii, si eu încerc sa cred ca nu sunt, când cineva a fost lezat de pe urma informatiilor furnizate de catre un slujitor, acesta o sa suporte consecintele.

Pasi: Cum a fost receptionat de catre biserici noul regulament al Cultului Penticostal?

M.L.: Cu cine am discutat eu pâna acum – multi pastori la nivel judetean si consilii pastorale – am sesizat o reactie pozitiva a bisericilor. Toata lumea spune ca aceasta masura a ajuns prea târziu. Si noua ne pare rau ca nu am luat decizia mai devreme. Era nevoie sa se stie si sa se cunoasca limitele în care putem sa actionam, plaja pe care putem sa ne manifestam si cât. Am vorbit mereu la general, am lasat mereu la latitudinea pastorilor bisericii, sigur ca pastorii puteau sa aiba o pozitie sanatoasa, biserica, însa, si oamenii din biserica au încercat sa îi influenteze si sa faca presiuni asupra lor. Pastorii nu au avut un document cu care sa se apere, în marturisirea de credinta scrie despre simplitate, dar tot generalitati. Biblia, vorba tinerilor, “o interpretam diferit” si a fost necesar un asemenea document ca sa ne putem apara si sa putem spune ca nu e pozitia unui pastor si nu e pozitia unui om, ci e pozitia Cultului Penticostal din România.

Pasi: Diferentele la nivelul Cultului nu sunt numai de vestimentatie, ci si privind doctrina. Aveti în vedere sa elaborati un document care sa stabileasca doctrina Cultului?

M.L.: Ar trebuie sa avem în Cultul Penticostal un regulament de ordine interioara, pe care noi nu îl avem, deocamdata. Însa, regulamentul îl vom face treptat, asa cum am facut cu problemele de pâna acum.

Pasi: Da, dar un manual de doctrina penticostala, nu numai de vestimentatie si muzica nu e necesar?

M.L.: Doctrina noastra este prezentata în cursul de dogmatica care se preda la ITP. Nu stiu, însa, exact ce se preda în Institut acum. Nu am aceste informatii. Însa, noi am facut dogmatica fratelui Sandru, care se pare ca acum nu mai e studiat în Institut. Cum sa va spun, eu cred ca problemele sunt depasite, cei tineri stiu ca mântuirea vine prin credinta în jertfa Domnului Isus Hristos, dar asta, bineînteles, nu exclude staruinta dupa Duhul Sfânt.

Pasi: Cu toate acestea, predicam diferit.

M.L.: Nu. Nu predicam diferit. Mai nou, mai ales în privinta Botezului cu Duhul Sfânt, nu predicam diferit, iar în legatura cu spalarea picioarelor si alte astfel de diferente, voi stiti bine ca au fost doua grupari penticostale care s-au unit si care s-au acceptat unele pe altele si care au spus: “Noi nu va contrazicem pe voi ca faceti spalarea, iar voi sa nu ne loviti pe noi ca nu o facem”. De fapt, aceasta problema nici nu stiu daca ar trebui sa o bagam la doctrina. Aici este o problema de convingere, unii o fac si altii nu o fac. Nu intram în detalii.

Pasi: Nu e o problema de convingere si în ceea ce priveste manifestarile în biserica?

M.L.: Nu pot sa ma manifest si sa îl deranjez pe cel de lânga mine. Pentru ca, nu îmi permite apostolul Pavel. El spune ca nu am voie sa vorbesc nici macar în limbi, dar atunci cum sa chiui la urechea cuiva? Deci, nu am voie sa vorbesc în limbi daca nu am cine sa talmaceasca limba respectiva, asa spune Pavel. Si atunci, pe partea asta prefer trei cuvinte întelepte, decât 10 mii în alta limba. E adevarat ca si rugaciunea în comun e deranjanta, de aceea, si la rugaciunea în comun urletele, tipetele si asa mai departe nu sunt potrivite în biserica. Deci, rugaciunea trebuie sa fie ca un zumzet în biserica, nu urlete si tipete, iar când ne rugam mai tare, sa ne rugam toti mai tare si daca ne rugam încet, sa ne rugam toti încet. Uniformitate, fie ca ne rugam mai tare, fie ca ne rugam mai încet.

Pasi: Ce mesaj aveti pentru cititorii Pasi?

M.L.: În vremurile acestea pe care le traim sa ne întoarcem la Cuvânt; este foarte important sa pastram lumina Duhului prin legatura pacii. Deci, sa mentinem unitatea Duhului. Chiar daca suntem diferiti, pentru ca nu putem sa fim toti la fel, dar în aceasta diversitate sa pastram unirea Duhului. El ne stie pe toti. Eu îmi doresc sa respectam, atât hotarârile Scripturii, cât si hotarârile Cultului, pentru ca asa putem sa ramânem lumina. Daca nu respectam aceste hotarâri, vom ajunge la dezbinari si la probleme de felul acesta. Unirea Duhului se pastreaza într-o învatatura sanatoasa si într-o practica sanatoasa.

În urma unei grele şi îndelungate suferinţe, pastorul Moise Lucaci, a plecat la Domnul.

În seara zilei de 11 decembrie, pe patul spitalului din Deva, sufletul lui a părăsit trupul încercat de suferinţă ca să îşi întâlnească Creatorul.

Moise Lucaci a fost una din figurile remarcante ale Cultului Penticostal din România, fiind un evanghelist foarte apreciat de către comunitatea de credincioşi pe care a slujit-o. A fost pastor în Orăştie şi a ocupat funcţii de conducere la nivelul aparatului central al Cultului Penticostal din România.

A trăit 54 de ani.

Ascultati o poezie care este mult ascultata, Cele 6 batalii de la Golgota, filmare din 2011 la Kitchener, Canada, o poezi de Costache Ioanid.

Cele 6 batalii de la Golgota

Iata ce scrie Pastorul Nelu Filip despre Moise Lucaci in anul 2009:

Cred că mai toţi penticostalii români au auzit cel puţin vorbindu-se despre Moise Lucaci dacă nu l-au ascultat predicând în diferite biserici. El este omul pe care Evanghelia l-a făcut un rob al ei. Evanghelia îl duce, Evanghelia îl aduce şi a făcut din el un veşnic călător în căutarea sufletelor pierdute. Predică al Domnului Cuvânt încă din anii studenţiei. De fapt a început prin a recita Evanghelia în grupul de misiune din care făcea parte, constatând cu multă uşurinţă atât el însuşi cât mai ales cei ce-l ascultau că Dumnezeu l-a chemat la predicare. Le face la fel de bine pe amândouă, atât recitarea cât şi predicarea pentru că în toate cele ce le face pune dragoste şi pasiune pentru Domnul. Păstoreşte Biserica Penticostală Betleem din Orăştie şi este în acelaşi timp vicepreşedinte al Cultului Creştin Penticostal.

Predicarea lui Moise Lucaci este una de forţă, adică el aduce un cuvânt care motivează în mod obligatoriu pe cei ce-l ascultă. Predica pune stăpânire pe el şi totul în el este predică. Pasiunea sa este absolut inegalabilă şi lucrul acesta îl poate recunoaşte cu multă uşurinţă oricare dintre ascultătorii lui. Predica îl munceşte pe Moise Lucaci mai mult decât mina pe miner. După un ceas de predicare este un om scăldat în transpiraţie. O, binecuvântată transpiraţie!

Ogoarele româneşti ale Evangheliei lui Isus Cristos au avut foarte mult de câştigat de pe urma lucrării lui Moise Lucaci. Entuziasmul lui este contagios. Adunările în care predică sunt un adevărat cor de aminuri şi de aleluia. Forţa proclamării în predicile lui Moise Lucaci este aducătoare de slavă către Dumnezeu. Ascultându-l din nou pe acest crainic al Împărăţiei nu pot să zic altceva decât din nou “ţine-l Doamne în ogorul Tău!”

Vezi articolul intreg aici – http://parerile.blogspot.com

O predica la Biserica Poarta Cerului, pastorita de Nelu Filip, in Noiembrie 2011:

Din ce fântână bei apă?

Vezi mai multe predici de Pastorul Moise Lucaci aici – https://www.youtube.com

Vezi mai multe predici de Pastorul Moise Lucaci aici – http://www.resursecrestine.ro

Sincere condoleante familiei Lucaci si bunul Dumnezeu sa mangaie familia indurerata si rudeniile!

Se Construieşte o nouă Universitate Creştină in Floreşti, lângă Cluj-Napoca Universitatea îşi va deschide porţile în anul universitar 2015-2016

newS-a eliberat permitul de contructie  August 2014 – Vezi aici

Noua Universitate Crestina Floresti, Cluj Napoca 2015 rodiagnusdei

Introducerea planului de constructie a unei noi universitati crestine, de Presedintele filialei Cluj- Relu Moldovan. Universitatea va fi dezvoltata in jurul actualului Institut Teologic Penticostal. Universitatea isi va deschide portile in anul universitar 2015-2016 si ca primele specializari oferite vor fi

  • Relu Moldovan Presedinte Filiala Regionala Cluj Universitatea Crestina Floresti, Cluj NapocaEconomia
  • Ingineria
  • Management
  • Teologie
  • Asistenta Sociala

Campusul va fi format dintr-un corp de cladire pentru universitate, o biblioteca, parcari, teren de sport, sala de sport si un corp destinat cazarii cadrelor universitare. (Poza din dreapta: Relu Moldovan)

Relu Moldovan, Preşedinte Filiala Regionala Cluj-Napoca: Asociatia Pro Integritate a fost creata pentru a promova educatia crestina, alaturi de valorile morale, culturale si spirituale ale sfintei Scripturi. Aceasta idee se traduce prin sustinerea tinerilor, in devenirea lor ca oameni si profesionisti. In timp, tinerii pot deveni acele modele profesionale si morale.  care sa contribuie decisiv la dezvoltarea societatii contemporane. Cel mai ambitios proiect pentru Pro Integritate este construirea a unei unviersitati crestine, aici in comuna Floresti, de langa Cluj-Napoca. Vom pune bazele unor generatii de profesionisti, a caror educatie sa fie ferm ancorata in valorile crestine, ferm inspirate in  sfanta Scriptura. Un proiect in valoare de 10 milioane euro, noua universitate este investitia in viitor a unor membri marcanti  a comunitatii de afaceri Transilvane. In acest fel, ei isi aduc contributia la dezvoltarea durabila a regiunii.

2 Noua Universitate Crestina Floresti, Cluj Napoca 2015 rodiagnusdei

Institutia de Invatamant Superior va fi recunoscuta si acreditata de Ministerul Educatiei.

Mircea Cirţ, Preşedinte Asociatia Crestina Pro Integritate: Romania are nevoie de schimbare la nivel mare, la nivel Mircea Cirtde generatie. Suntem o natiune care am avut intotdeauna valori si repere morale. Azi, insa, e tot mai greu pentru tineri sa le respecte in fata presiunilor si concurentei cu care se confrunta. De aceea, Asociatia Pro Integritate vrea sa contribuie la aparitia unei aparitii de profesionisti pentru care corectitudinea si etica sa fie cu adevarat o a doua natura. Aici in Floresti, langa Cluj-Napoca vom pune bazele acestui viitor. In cativa ani, cu ajutorul lui Dumnezeu si prin implicarea oamenilor, acest teren va deveni cel mai modern campus universitar din Romania. Zece hectare de teren se vor transforma intr-un spatiu al educatiei si spiritualitatii. Dezvoltata in jurul actualului Institut Teologic Penticostal, viitoarea universitate crestina va fi deschisa tuturor, indiferent de confesiunea lor.

3 Noua Universitate Crestina Floresti, Cluj Napoca terenul (10 ha)

Corneliu Constantineanu, Rector ITPCorneliu Constantineanu, Fost Rector ITP Bucureşti: Ideea pentru o universitate crestina este fundamentata pe un dublu adevar biblic: Domnia lui Hristos asupra istoriei, asupra intregii realitati, si Evanghelia ca un adevar public, preocupata, asa dar, de intreaga realitate. De aceea, universitatea crestina ofera o perspectiva mult mai ampla asupra educatiei. Educatia nu inseamna doar transmiterea de informatii si formarea de competente profesionale. Educatia crestina ofera o perspectiva holistica, integratoare a vietii in ansamblul ei si contribuie la dezvoltarea armonioasa a individului in toate dimensiunile- fizica, psihica, intelectuala si spirituala.

Ioan RepedeIoan Repede, Vice Preşedinte Pro Integritate: Universitatile sunt cunoscute ca si centre de gandire. Sunt locuri unde se predau lucrari de licenta de masterat, de doctorat, unde se scriu carti care pot influenta in bine societatea Romaneasca de azi. De aceea, sustin proiectul Universitatea Crestina din tot sufletul si cred ca merita sa investim in ea resursele noastre de orice natura, fie ele banesti, timp, rugaciune, credinta sau altele.

Ioan TecarIoan Tecar, Prim-vicepreşedinte Pro Integritate: Toata lumea spune ca lumea de afacere este o jungla. O jungla in care trebuie sa strabati cu anumite forte, hai sa spunem, nu neaparat sanatoase, din experienta care o am si cred ca am si reusit sa dovedesc lucrula acesta, ca totusi exista si oameni care privesc din alt punct de vedere lumea afacerilor si ea este formata din oameni care se pregatesc si profesional, dar sunt niste oameni care  si din punct de vedere moral sunt sanatosi.

Romi MocanRomi Mocan, Secretarul Cultului Penticostal: Universitatea Crestina isi va deschide portile in anul universitar 2015-2016 si ca prima specializari oferite mentionez: Economia, Inginerie, Management, Teologie Penticostala si Asistenta Sociala. Institutia de Invatamant Superior care va fi recunoscuta si acreditata de Ministerul Educatiei urmareste sa-si dezvolte gama de specializari an de an, astfel incat tot mai multi tineri din intreaga tara si din afara ei sa aiba sansa unei educatii complete si concrete.

Pavel Rivis TipeiPavel Riviş Tipei, Preşedintele Cultului Penticostal: Intr-o societate, in care lumea paseste spre mondializare si globalizare, consider ca misiunea bisericii este de a fii prezenta in toate segmentele vietii, in mod deosebit si in cel educativ. Munca educativa spirituala trebuie sa-si lase amprenta pe viata multora, in asa maniera incat binele si cresterea noastra sa conduca spre o identificare si o apropiere si mai mare cu Dumnezeu. De aceea, am hotarat, in colaborare cu oamenii de afaceri si conducerea Cultului Creştin Penticostal sa infiintam aceasta universitate, unde sa formam oameni cu un caracter ales, deosebit, pentru orice lucrare buna in ce priveste viata pamanteasca, dar fara sa uitam si deosebit de important sa aiba o inalta tinuta crestina si sa fie demna si pentru ciata cereasca. Asa sa ne ajute Dumnezeu!

Prezentare: Asociatia Creştina Pro Integritate – VIDEO by David Regus

5 Noua Universitate Crestina Floresti Cluj Napoca

Cuvântul Adevărului, Nr. 23 din 16.01.2013 (sursa scrisorii, mai jos via pasi.ro)

Către Bisericile Penticostale din România şi Diaspora Iubiţi fraţi,

Vă salutăm cu toată dragostea în Numele Domnului nostru Isus Hristos şi vă dorim un an binecuvântat cu multă sănătate, pace, bucurie şi rodnicie în slujirea lui Dumnezeu.

Aşa după cum, probabil, vi s-a adus la cunoştinţă pe diverse căi, începând cu luna februarie a anului trecut, Dumnezeu  a început să mişte inimile unora dintre membrii comunităţii penticostale române în direcţia dezvoltării unei universităţi creştine, care ar urma să fie amplasată pe raza judeţului Cluj. În aceste condiţii, Comitetul Executiv al Cultului Creştin Penticostal din România, în colaborare cu Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti şi membri ai comunităţii oamenilor de afaceri penticostali din România, dorim să vă aducem la cunoştinţă în mod deschis faptul că ne asumăm acest proiect ca pe o viziune din partea lui Dumnezeu, a cărei realizare are drept scop glorificarea lui Dumnezeu în mijlocul naţiunii române, prin edificarea unei comunităţi penticostale împuternicite de Duhul Sfânt şi depunerea unei mărturii convingătoare pentru realitatea Împărăţiei lui Dumnezeu.

Conform Legii educaţiei naţionale, art. 114, alin. (2), ”Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare şi alte asemenea, numite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi”. Având în vedere că Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti este o astfel de instituţie, acreditată prin Legea nr. 194 din 21 octombrie 2008, considerăm că dezvoltarea sa ca universitate, prin alăturarea altor facultăţi celei de teologie pe care o deţine în prezent, este calea cea mai prielnică pentru realizarea proiectului universităţii creştine.

Considerăm, de asemenea, oportună precizarea faptului că viziunea universităţii creştine penticostale este asumată de Cultul Creştin Penticostal din România şi împărtăşită de comunitatea academică a Institutului Teologic Penticostal, precum şi de numeroşi membri ai comunităţii oamenilor de afaceri penticostali din România. Dezbaterile privitoare la acest proiect au fost demarate cu un an în urmă în cadrul unei şedinţe a Consiliului director al I.T.P, iar ideea proiectului a fost ulterior aprobată atât de Senatul I.T.P. , cât şi de Consiliul Bisericesc al Cultului Creştin Penticostal. În scopul demarării procesului de dezvoltare a I.T.P. ca universitate creştină, a fost ales prin vot un Comitet de iniţiativă, alcătuit din reprezentanţi ai Consiliului Bisericesc (Departamentul de învăţământ) al C.C.P.R., reprezentanţi ai Senatului I.T.P. şi reprezentanţi ai comunităţii oamenilor de afaceri penticostali. Acest comitet de iniţiativă are drept sarcină coordonarea procesului de dezvoaltare a universităţii creştine.

Considerăm că trăim un moment istoric în desfăşurarea planului lui Dumnezeu cu mişcarea penticostală română, un moment în care, sub călăuzirea suverană a Duhului Sfânt, resursele bogate şi diverse pe care Dumnezeu le-a oferit comunităţii penticostale româneşti – spiritualitatea şi experienţa slujitorilor eclezili, resursele economice ale oamenilor de afaceri penticostali şi înzestrările intelectuale ale comunităţii academice penticostale – sunt orientate către un scop comun, care să-l onoreze pe Dumnezeu în societatea românească.

Prin lumina pe care Dumnezeu ne-a oferit-o până acum în această privinţă, înţelegem că proiectul se înscrie în misiunea Bisericii de a pătrunde în spaţiul public spre a-l revendica pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Educaţia creştină este o expresie a răscumpărării fiinţei umane şi a întregii creaţii prin jertfa ispăşitoare şi restauratoare a Domnului Hristos, motiv pentru care ea constituie un mijloc eficace de transfigurare a societăţii prin semănarea valorilor creştine în inima tinerei generaţii, urmând ca rodul să apară ca rezultat al afecţiunii miraculoase a Duhului Sfânt.

În acest sens, vă invităm să participaţi la dezvoltarea acestui proiect în primul rând prin rugăciuni stăruitoare, dar şi prin identificarea şi orientarea resurselor umane şi materiale către acest obiectiv comun, prin care cu toţii dorim să-L înălţăm pe Dumnezeu. De asemenea, am fi deosebit de bucuroşi dacă aţi putea face o coletă specială în biserica dumneavoastră pentru susţinerea financiară a acestui proiect. Coordonatele bancare ale asociaţiei care se ocupă de dezvoltarea infrastructurii universităţii sunt următoarele: Asociaţia Pro Integritatea, CUI: 3025296, mun. Baia Mare, Bd. Bucureşti, nr. 65, cod IBAN: RO23 BRDE 250S V578 2490 2500, BRD Baia Mare.

Cu dragoste frăţească, vă salutăm cu Galateni 6: „Să nu obosim în facerea binelui; căci la vremea potrivită, vom secera, dacă nu cădea de oboseală.”

Cultul Creştin Penticostal
Preşedinte,
Pavel Riviş Tipei

Institutul Teologic Penticostal
Rector,
Corneliu Constantineanu

Asociaţia Pro Integritatea                                                                          ,
Preşedinte
Mircea Cirţ

Pavel Rivis Tipei, Ionel Tutac, Nelu Brie, Daniel Cocar – Înmormântare Pastorul Florin Cioabă (90 minute)

Florin Cioaba

Seara de Priveghi 22 august 2013 cu Presedintele Cultului Penticostal Pavel Rivis Tipei, Secretarul General al Uniunii Baptiste Ionel Tutac, Pastorul Daniel Cocar, Pastorul Marius Stanca, Pastorul Nelu Brie.

VEZI si Predica Pastorului Nelu Brie din seara de priveghi 21 august 2013 aici – Predica Nelu Brie la Inmormantarea lui Florin Cioaba

Florin Cioaba, autointitulatul rege al romilor, a fost inmormantat, vineri dupa-amiaza, in Cimitirul Municipal din Sibiu, la finalul unor ceremonii care au durat aproximativ sase ore si la care au participat, in total, circa 2.500 de persoane, transmite Mediafax. Citeste mai multe aici – http://www.hotnews.ro/stiri

Iar Adevarul.ro scrie ca în 1996 întreaga familie Cioabă a renunţat la legea ţigănească şi s-a pocăit, trecând la cultul penticostal.

De altfel, Florin Cioabă a absolvit Seminarul Biblic „Betania“ din Sibiu şi a devenit predicator pentru mai mulţi enoriaşi la o biserică din apropierea casei sale, în cartierul Turnişor, din municipiu.

Potrivit informaţiilor furnizate de Wikipedia, Florin Tănase Cioabă s-a născut la data de 17 noiembrie 1954 în oraşul Târgu Cărbuneşti (judetul Gorj), fiind fiul lui Ion Cioabă (1935-1997), bulibaşa al rromilor din România, care s-a autoproclamat în anul 1992 ca „rege internaţional al tiganilor“.

S-a mutat împreună cu tatăl său în oraşul Sibiu în anul 1963 şi s-a căsătorit conform tradiţiilor ţigăneşti la vârsta de 14 ani, cu Marica.

După moartea tatălui, Ion Cioabă, la data de 23 februarie 1997 în urma unui infarct miocardic, singurul său fiu, Florin Cioaba, a fost moştenit titlul de „rege al tiganilor de pretutindeni“.

În perioada 1996-2000, Cioabă a fost consilier judeţean de Sibiu În perioada 1996-2000, Florin Cioabă a fost consilier judeţean de Sibiu. La alegerile locale din vara anului 2000, a candidat la funcţia de primar al municipiului Sibiu din partea Centrului Creştin al Romilor, apoi la alegerile locale din iunie 2008 a ocupat primul loc pe listele Alianţei pentru Unitatea ţiganilor, pentru Consiliul Judeţean.

Florin Cioabă a făcut parte din Forumul European al Ţiganilor, deţinând funcţia de primvice-preşedinte al Organizaţiei Mondiale a Ţiganilor (International Gipsy Union). El este proprietarul mai multor firme, care se ocupă cu prelucrarea metalelor neferoase – cupru, bronz.

Citeste mai mult: adev.ro/mrpzp2

VIDEO by prediclive

VIDEO de la CIRESARII (Part 2) Sarbatoare Aniversare 10 ani cu Pavel Rivis Tipei, Vladimir Pustan – In urma cu 10 ani am avut un vis…

VEZI PAGINA Vladimir Pustan PREDICI

Vezi (Part 1) PROGRAM Duminica Dimineata 19 Mai aici

Evenimente pe viitor:

  • 2 Iunie orele 18:00 Serbarea Ciresarii la Beius
  • 9 Iunie la Bucuresti Sala Palatului Serbare Aniversare 10 ani CIresarii
  • 15 Iunie Conferinta la Sala de Predicare Ciresarii – Conferentiar Horia Roman Patapievici
  • 30 Iunie la Biserici mari de Romi din Romania
  • 7 Iulie Duminica seara Graduarea Scolii de Predica din Cluj la Beius
  • Septembrie – In Basarabia
  • Octombrie – In Ucraina

Poze via Facebook Ciresarii, filmare http://www.ciresarii.ro

Program, Duminica Seara 19 Mai 2013

Presedintele Cultului Penticostal Pavel Rivis Tipei a predicat

Vladimir Pustan: Un oaspete special, venit de la Arad, cel care conduce destinul Cultului Penticostal din Romania, biserica pe care Dumnezeu ne-a facut bucuria sa-i slujim in anii acestia ca si Ciresari, desi o parte dintre noi suntem Baptisti, Penticostali sau alte confesiuni slujind intregii tari, in aceasta seara, Presedintele Cultului din Romania- Conferentiar, Doctor Rivis Tipei, Domnul sa-l binecuvanteze. Alaturi de Ciresarii, multumesc lui Dumnezeu pentru dansul sa poata lucra in continuare destinul acestei lucrari:

In urma cu 10 ani am avut un vis…

Un vis il poti visa de unul singur. Sunt visuri pe care le visezi si nu e nevoie de nimeni langa tine ca sa le pui in viata. Visul pe care l-am avut i nurma cu un an de zile, pentru a deveni realitate trebuia sa fie ajutat de mai multi. Eram pastor in biserica Sfanta Treime din Beius si stiam ca Dumnezeu ne-a facut ca de aici din Beius sa mergem mai departe in tara si sa ne largim hotarele acestea, pentru ca ne doream ca binecuvantarea lui Dumnezeu sa fie cunoscuta in toata Romania. Pentru ca asa erau vremurile in timpul acela, am constituit o fundatie, pe care am botezat-o ‘Ciresarii’. O fundatie pur Romaneasca, in sensul in care, in toti acesti 10 ani de zile, nimeni din strainatate (cei care nu sunt Romani, nu vorbesc despre Romanii plecati in diaspora) nimeni nu ne-a intins o mana. Am inceput aceasta organizatie pur crestina si pur Romaneasca cu o motivatie clara: Hristos, impartasit la cat mai multi oameni. Am inceput timid in Beius- o camera cu un om angajat. Dupa aceea am fost in chirie, ne-am mutat intr-un spatiu al bisericii vechi, dupa care ne-am mutat in birourile pe care le avem si astazi. In 2003 ne-am constituit, in mai, m-a ajutat atunci foarte mult Viorel Mateas pentru ca sa putem intocmi un statut. De zece ori l-am schimbat intre timp, pentru ca tot ne-am largit activitatea si ne-am dat seama ca atunci, chiar ca am visat putin si eu si Viorel. Ne-am speriat ce a devenit mai tarziu. Vreau sa le multumesc acelor oameni care au fost atunci alaturi de mine, chiar la inceput, ca e tare greu. Orice inceput e greu.

In toti acesti ani am crescut constant. In 2005 am inchiriat sala Olimpia. Aveam o pereche de blugi si o haina. Nu aveam un ban. Sala Olimpia are 3,000 de locuri. Am gandit ca daca vin 300 e bine. Au venit 3,000. A doua oara cand ne-am dus la Olimpia au venit 4,000 de oameni. Ne-am dat seama ca ceva se misca. La Cluj au fost 6,000. La Suceava pe stadion au fost 9,000. Incepeau sa creasca oamenii. Ne-am dat seama, de fapt, ca viata este frumoasa si trebuie sa indraznesti mult. Adica, sa-ti faci visuri XL (extra largi), sa incapi in ele. Imi pare rau de toate visele mici si stramte, ca au plesnit pe mine in anii acestia.

Nu vreau sa va spun, ca au fost ani in care am fost deprimat si am zis, “Trebuie sa le lasam balta pe toate.” Au fost zile, au fost clipe. Am scris foarte mult in cartea care a aparut in zilele acestea ‘Fara Regrete, Fara Retragere’, in care am povestit totul ce s-a intamplat. Minunile lui Dumnezeu. Nu se putea face lucrarea aceasta daca nu aveam oameni care sa viseze impreuna cu mine si sa ducem visul acesta mai departe. Nu stiu daca as fi putut sa il realizez in alta parte decat in Beius. Din ce cauza Beius? Aici m-am nascut. Intr-un fel sau in altul sunt dependent de orasul acesta. Consider ca e un atentat la linistea mea faptul ca s-au pus semafoare in oras. Aici ma simt bine. Aici am crescut, aici este locul meu. Nu as putea sa stau, sa caut o ora un loc de parcare in alta parte. Mi-aduc aminte cand cei dragi de ai nostri de la primarie ne-au lasat in sala primariei. I-am rugat (sa ne lase) pentru un an si s-au facut 6-7 ani. In fiecare Duminica, la inceput de luna ne adunam 7-800 de oameni in sala primariei si au pus-o cu dragoste, gratuit. Nu va spun, ca nu i-am blocat. Usa la pompieri am blocat-o. Cineva a parcat drept in fata pompierilor. Putea-i tot suna ca iti arde casa, ca ai nostri faceau worship. Am blocat iesiri de la politie, dar ne-au inteles. Asta este. Si doresc ca Beius sa fie inundat de oameni in fiecare Duminica.

Au fost ani si spuneam ca numai in Beius se putea pentru ca aici am avut si sustinerea puternica a prietenilor, a colegilor mei de la biserica, a celor care conduc orasul acesta. Indiferent de culoarea politica pe care au avut-o, au avut aceeasi culoare calda a inimii. Si pentru asta le multumesc. S-au construit multe lucruri. Un centru de copii, in care ingrijim o gramada de copii, care sa aiba ce le trebuie la scoala, sa-i aducem de la scoala sa le dam de mancare. Avem cantina sociala in parteneriat cu primaria- aproximativ aproape 100 de portii de mancare pe zi. Nu-i usor.

Avem sala aceasta. Am inceput de la zero, cu o bucata de pamant la marginea orasului, data cu dragoste tot de cei de la primarie. Astazi ne adunam in locul acesta, avem birourile noastre, avem radioul la Arad, televiziunea e aici, cand transmitem pe internet. Avem scoala de predicare la Cluj, una dintre cele mai moderne scoli din Romania. E in mijlocul Clujului. Va invitam sa va duceti acolo. Am mers in vreo 150 de orase din Romania, 150 de case de cultura, sali de sport, am batut toate orasele din Romania. Mai avem o aniversare, tot la Sala Palatului la Bucuresti, pe data de 9 Iunie (Duminica seara). Atunci vom fi cu ceilalti din cealalta zona a tarii. Nu realizarile au fost pentru noi cele mai importante, pentru faptul ca astea vor ramane toate intr-o zi aici, ci ceea ce a facut Dumnezeu prin noi de aici, din locul acesta, mergand prin tara. Asa l-am gasit pe Beni Duda si trupa lui, Ciresarii  si am plecat cu ei prin toata tara, mii de km cu microbuzele. Mii de momente in care am crezut ca nu mai putem sa mai facem nimic. Va dati seama ca vorbim despre sali care costa 2,500 Euro pe ora. O uriasa suma de bani ca sa vorbim despre Hristos oamenilor. O gramada de munca in spatele tuturor acestor lucruri, a oamenilor care stau acolo in spate, pe care nu-i vedeti. O gramada de oameni care au daruit, de oameni care au facut totul. Nu va vine sa credeti, dar primim mii de scrisori saptamanal din toata lumea. Spun ca ceea ce facem aici, lucrarea care ne-a fost incredintata, pentru ca am inteles ca vremurile se schimba si biserica trebuie sa treaca intr-o noua era si trebuie sa-i cautam pe oameni unde sunt- pe internet. Biserica este cea mai vizionata biserica din sud-estul Europei si acum ii salutam pe Romanii nostri de ori unde sunteti, din toata lumea, care ne ascultati si sunteti impreuna cu noi. Avem tot ceea ce ne trebuie din punct de vedere material. Atunci nu visam aceste lucruri.

Vreau sa multumesc lui Dumnezeu ca ne-a binecuvantat mai mult decat ne-am gandit. Au trecut anii, am plecat prin casele de cultura, multi oameni s-au intors la Dumnezeu, oameni care erau in droguri, oameni care traiau o viata nenorocita si pacatoasa. Oameni care L-au primit pe Dumnezeu ascultand radioul nostru. Cu baza la Arad, transmite #1 pe Romania- radio Ciresarii… Unii dintre dumneavoastra v-ati rugat, altii a-ti daruit. Altii ne-ati incurajat, altii ne-ati criticat si a-ti spus, “Mai, nu-i bine,’ si am inteles. In viata si asta se intampla si este foarte bine. Altii au lucrat fizic si intelectual. Lucrarea aceasta s-a facut cu putin. Dumneavoastra stiti cum am cumparat scaunele astea. Fiecare a cumparat cate un scaun. Altii au cumparat 3 randuri. Cand am betonat locurile de parcare fiecare a-ti platit. Ne-ati iubit- ne trimiteti banii dumneavoastra si bataile voastre pe umar. Ne trimiteti viata dumneavoastra, intr-un fel si altul. Vrem sa va multumim.

Nu stim ce va fii, stiu ca va trebui sa fie ceva frumos. Mergem inainte. …am lucrat cu sute de mii de oameni in Romania. I-am invatat cum sa-si aleaga o profesie, cum sa scape de anumite obiceiuri pacatoase. Ne-am rugat pentru ei si i-am invatat ce trebuie sa faca. Editura noastra a produs mii de carti, care au fost distribuite in toata lumea aceasta. Nu ne laudam cu asta, desi am avut titluri care s-au tiparit de 3 ori pana acuma. Am considerat ca asa este normal, ca asa este bine, sa facem lucrurile acestea. Sunt lucruri marunte in viata naostra. De multe ori ne sare cate un sac de cartofi si nu stim cine la adus.

Sunt fericit ca pot sa lucrez cu dumneavoastra, ca a-ti venit ani de zile pe drumurile astea rele pe care le-am avut aici. Multi Oradeni a-ti venit cu noi. A-ti fost impreuna cu noi si ne-ati binecuvantat cu prezenta voastra. Multumesc celor de aici din Beius, celor din toata Romania, celor care a-ti fost sponsorii nostri dragi in acesti ani care au trecut, care ne-ati ajutat sa mergem mai departe, ne-ati batut pe umar- multumesc frumos.

Cantarile de la Aniversarea

Ciresarii 10 ani

(35 de minute – 9 camtari)

Aniversare 90 de ani de Penticostalism la Biserica Gloria Arad-Bujac

Biserica Penticostala Betania din Paulis

Participanti la Sarbatoarea Aniversarii 90 de ani de Penticostalism la Biserica Gloria, Arad-Bujac, Pastor Moise Ardelean:

Pavel Rivis-Tipei – Presedinte Cultul Penticostal Romania
Nelu Gurau – Vicepresedinte Cultul Penticostal
Romu Mocan – Secretar General
Moise Ardelean – Membru in Comitetul Executiv/Presedintele Comunitatii Arad
Nelu Filip – Membru in Comitetul Executiv/Secretar Comunitatii Arad

Reprezentanti a autoritatilor locale si a Parlamentului

Corul mixt: de la Biserica Gloria si Biserica Betel

Fanfara: de la Biserica Gloria, Biserica Betania, Biserica Micalaca, Biserica Betel

Pavel Rivis-Tipei:

Prezentare: Istoria Cultului Penticostal la minutul 55

Foto: Gheorghe Bradin

Psalmul 115 “Nu noua Doamne, nu noua, ci numelui Tau dam slava pentru bunatatea Ta, pentru credinciosia Ta”. Sarbatoarea este deosebita astazi si importanta sarbatorii nu este neaparat datorita faptului ca s-au scurs 9 decenii, ca numaram 90 de ani, cat (faptul) ca ne uitam in urma.

Cum zice profetul Ieremia: “Priveste in urma pasilor in vale si vezi ce ai facut“. Ne uitam in urma cu 90 de ani si vedem bunatatea lui Dumnezeu, vedem credinciosia lui Dumnezeu, vedem purtarea de grija pe care Dumnezeu ne-a aratat-o si vedem biruinta pe care Dumnezeu ne-a dat-o. Dumnezeu este acel cae a facut aceasta lucrare.

Daca in unele confesiuni, in unele segmente ale vietii religioase, miscarile respective se leaga de numele unor oameni, eu veau sa va spun ca in miscarea penticostala Romana, lucrarea ii apartine in exclusivitate lui Dumnezeu. E adevarat ca au fost niste oameni de care Dumnezeu s-a folosit si pe care i-a chemat de la inceput, insa lucrarea este a Duhului Sfant. 10 Septembrie 1922 a fost infiintata prima biserica….

Posturi 

Reportajul Alfa Omega TV despre Aniversares din Paulis

Programul Video – Jubileul de la Paulis – Aniversare 90 de ani 2 Septembrie 2012

Biserica Betania din Paulis Astazi

1-2 Septembrie 2012 Biserica Betania din Pãulis a sarbatorit 90 de ani de la infiintarea primei biserici Penticostale din Romania cu post si rugaciune si programe de Evanghelizare impreuna cu Presedintele Cultului Penticostal Pavel Rivis-Tipei.

Jubileu – Biserica Betania Paulis – Partea 1

Jubileu – Biserica Betania Paulis – Partea 2

Filmat la Bis. Penticostala Betania Paulis de Biro Pavel(Ocsi) postat de Biro Efraim

Jubileu Arãdean – 1922 – 2012 90 de ani de istorie a Bisericii Penticostale din Pãulis, judetul Arad

 

Biserica Betania din Paulis Astazi

1-2 Septembrie 2012 Biserica Betania din Pãulis va sarbatori 90 de ani de la infiintarea primei biserici Penticostale din Romania cu post si rugaciune si programe de Evanghelizare impreuna cu Presedintele Cultului Penticostal Pavel Rivis-Tipei.

Jubileu arãdean – Sursa Revista Cuvantul Adevarului Februarie 2012

1922 – 2012 90 de ani de istorie a bisericii penticostale din Pãulis, judetul Arad

Pentru aprinderea fãcliei penticostale în România, Dumnezeu a folosit o familie modestã de tãrani – Gheorghe si Persida Bradin, din comuna Pãulis, judetul Arad. Pe teritoriul tãrii noastre, dupã unele mãrturii, au existat focare penticostale încã din anul 1914, dar meritul celor din Pãulio a fost cã au înfiinþat prima bisericã penticostalã din România.

În anul 1922, prin intermediul românilor stabiliþi în S.U.A., acestei familii i-a parvenit otirea cã acolo existã o miocare religioasã bazatã pe lucrarea Duhului Sfânt oi vindecãri divine.

Sora Persida Bradin era bolnavã oi nu a gãsit niciun ajutor la medici, dar a primit de la familia Petru Andrao o broourã intitulatã „Adevãrul biblic”, broourã ce trata tocmai problema Botezului cu Duhul Sfânt oi a vindecãrilor divine. Cele scrise în brooura de mai sus oi o scrisoare primitã de la fratele Budeanu Pavel, un pastor emigrat în S.U.A. în anul 1907, au întãrit deosebit de mult credinþa soþilor Bradin care au început o activitate intensivã de rugãciune oi sfinþire în vederea vindecãrii sorei Persida.

În iunie 1922, în timpul unei rugãciuni, sora Persida Bradin a fost vindecatã la clipeala ochiului. Minunea vindecãrii a fãcut ca familiei Bradin sã i se alãture oi alte familii oi la 10 septembrie 1922 s-a deschis oficial prima bisericã penticostalã care pânã la finele anului numãra 30 de oameni. Pastorul acestei biserici era fratele Gheorghe Bradin, iar secretar fratele Dumitru Stoiu. Biserica s-a adunat în casa familiei Bradin, situatã în Pãulio nr. 271.

În anul 1924 a avut loc primul botez în apã, oficiat de cãtre Pavel Budeanu, venit în vizitã în România (foto sus). Din cauza oficialitãtilor religioase si a autoritãtilor de atunci (care aveau o atitudine împotrivitoare) botezul s-a oficiat în râul Mures, noaptea, la orele 23.00, în data de 16 octombrie.

În anul 1924 s-a cerut de cãtre cei 50 de membri ai bisericii, pe bazã de semnãturã, autorizarea oficialã. În loc de aprobare, la data de 29 ianuarie 1925, prin decizia nr. 5734, Ministerul Cultelor comunicã lista asociatiilor religioase interzise în România oi pe acea listã erau incluoi oi penticostalii. De aici începe calvarul pentru biserica penticostalã din Pãulis: amenzi, bãtãi, trimiteri în judecatã, condamnãri etc., pânã în anul 1944, când au apãrut zorile libertãþii religioase în România si, odatã cu înlãturarea dictaturii antonesciene, s-au redeschis porþile bisericilor evanghelice.

De-a lungul timpului, pastorii Bisericii din Pãulis au fost: Gheorghe Bradin , Ioan Craoovan, Simion Achim, Ioan Dorgooan, Nicolae Giurgiu, Teofil Babutia, Pavel Rivio Tipei. În timpul pastoratiei lui Nicolae Giurgiu, a fost ordinat diacon fratele Gheorghe Bosneag, care a emigrat în S.U.A.

Pavel Rivis-Tipei Istoria Bisericilor Penticostale

si Lucrarea Duhului Sfant

Calea, Adevarul si Viata via AlfaOmegaTV.ro

1-2 Septembrie 2012 Biserica Betania din Pãulis a sarbatorit 90 de ani de la infiintarea primei biserici Penticostale din Romania cu post si rugaciune si programe de Evanghelizare impreuna cu Presedintele Cultului Penticostal Pavel Rivis-Tipei.

Jubileu – Biserica Betania Paulis – Partea 1

Jubileu – Biserica Betania Paulis – Partea 2

Filmat la Bis. Penticostala Betania Paulis de Biro Pavel(Ocsi) postat de Biro Efraim

Istoricul Bisericii Penticostale din Romania Valeriu Andreiescu

Cladirea primei biserici penticostale (1922) din Romania-Paulis:

ISTORICUL BISERICII PENTICOSTALE DIN ROMANIA

CAPITOLUL 1

ORIGINI ROMANE SI AMERICANE ALE PENTICOSTALISMULUI ROMANESC

Un roman ortodox, scriitorul Mihail Sevastos (1892 – 1967), jurnalist si editor de reviste culturale romanesti dintre cele doua razboaie mondiale (de asemenea romancier, poet si memorialist), este un observator neutru, adecvat pentru a judeca Reforma Neo-protestanta romaneasca. El a scris intr-unul dintre cele mai importante ziare romanesti ale timpului, in noiembrie 1931: “La noi n-au fost framantari crestine, poate si din pricina ca religia maselor taranesti (in care se manifesta sectele) semana prea putin cu crestinismul. Biblia si evanghelismul nu patrunsera in sufletul poporului. in adancul taranimii era fetitism. paganism, vrajitorie, orice, numai credinta crestina nu. Chiar popa era mai putin preot decat vraci… care descanta vitele. an aceste conditii se intelege foarte usor lipsa prigonirilor religioase din trecutul nostru. Nu era atata toleranta cat dezinteresare. Mintea taranului s-a pus insa in miscare. A stat incercuita milenii. Acum a scapat la libertate si nu se opreste cu una cu doua. Sateanul vrea sa afle, sa stie sa cunoasca. Religia de la putere nu-ti da osteneala cu lamurirea credinciosilor si cu propaganda in mase. Acest lucru il fac sectantii. Ei raspund unei necesitati spirituale a maselor. Conduc mintile si sufletele care traiesc in neliniste. Le dau lamuriri le arata cai noi – la capatul carora poate-i mantuirea negasita pana acum. De abia astazi se formeaza in adancul poporului nostru adevaratii crestini. Acest text contine mult adevar dar si simplifica istoria de 2000 de ani a crestinismului. Din secolul III in secolul IV au fost mii de crestini martirizati pe teritoriul Romaniei de azi. Ei au fost romani, stramosii romanilor. Incepand cu Evul Mediu au existat o multime de adevarati crestini greco-ortodocsi in toate nivelele societatii. Marea Reforma a influentat crestinismul romanesc incepand cu secolul XVI si XVII. Biserica Greco-Catolica (Unita cu Roma) a aparut in secolul XVIII si a ajutat poporul roman sa devina o natiune moderna. Trezirea evanghelica romaneasca a inceput de fapt la sfarsitul secolului XIX cu Miscarea Baptista si s-a dezvoltat in prima jumatatea a secolului XX. Articolul lui Sevastos este un document istoric fiind scris pentru ca sa apere libertatea religioass a penticostalilor, principala miscare a acestei treziri religioase. Cativa scriitori neevanghelici au sugerat ca penticostalismul a ajuns in Romania din SUA in jurul anului 1910. I. M. Popescu a spus ca un emigrant roman, Pavel Budeanu a raspandit ideile penticostale inainte de de 1918. printr-o revista romaneasca aparuta in SUA. In 1919 o sasoaica baptista din satul Darlos, de langa Medias (Transilvania) a fost prima persoanj care a experimentat in Romania botezul cu Duhul Sfant cu semnul vorbirii in alte limbi, prin influenta americana desigur. Printre romanii americani care au participat la evanghelizarile si la intalnirile de vindecare ale lui Aime?e Semple McPherson a fost si baptistul Petru Pernevan, care s-a intors in Romania si prietenul sau Constantin Sida care i-a trimis o scrisoare lui Pernevan , in anul 1921, povestindu-i ca a fost botezat cu Duhul Sfant impreuna cu alti sase romani. Pernevan i-a aratat scrisoarea prietenului sau Ghe. Bradin care in anul 1922 a devenit pastor baptist. Persida Bradin, sotia lui Gh. Bradin, tinea legatura cu Petre Andras care ii povesteste ca fratele lui Teodor si cumnata sa au fost intr-un grup de sapte romani care au fost botezati cu Duhul Sfant. Sotii Andras din America au trimis rudelor lor din Paulis o scrisoare si o carte de cantari penticostale in Mai 1922.

CAPITOLUL 2

INCEPUTUL PENTICOSTALISMULUI IN ROMANIA

Gheorghe Bradin

Sursa pozei – Daniel Purdel sef-redactor revista ‘Cuvantul Adevarului’

In iunie 1922 Gh. Bradin s-a rugat pentru vindecarea sotiei sale care suferea de tuberculoza si hidropizie; ea a fost vindecata de Domnul. Bradin a trimis o scrisoare la o adresa gasita in cartea de cantari, mentionata mai sus. In septembrie 1922 a primit un raspuns de la Pavel Budeanu si a hotarat sa deschida prima Biserica Penticostala din Romania,  in Paulis, la 10 septembrie 1922. La sfarsitul anului aceasta biserica avea 30 de membri. in februarie 1923, a fost fondata o noua biserica penticostala in Cuvin, langa Paulis, in casa sotilor Vasile si Persida Semenascu impreuna cu alti 3 credinciosi. Persida Semenascu era la acea vreme prima romanca penticostala botezata cu Duhul Sfant. La 3 iunie 1923 atat Persida cat si Gh. Bradin au fost botezati cu Duhul Sfant. Primul persecutor al penticostalilor din Romania a fost preotul ortodox din Paulis, Cornel Popescu care a determinat autoritatiile locale din Radna sa interzica noua “secta” .In 1923. Gh. Bradin ca si conducator al noii asociatii religioase si Dumitru Stoi ca secretar general au protestat si au cerut sa fie respectata libertatea religioasa. Pretorul din Radna a trimis cererea lor prefectului judetului Arad care a trimis-o Ministrului Cultelor ( in Romania cuvantul “cult” are un inteles pozitiv pe cand cuvantul “secta” are un inteles negativ). Ministrul a interzis “secta” penticostala in anul 1924. In SUA primele Biserici Penticostale romane se pare ca au fost infintate pe la 1921-1922, in Michigan si Ohio. Asemenea biserica a existat si in Detroit, unde a fost tiparita o carte de cantari in limba romana. Pavel Budeanu (1886 – 1958) a fost ordinat ca lucrstor (pastor) penticostal in 1923; el a locuit in Akron (Ohio). in 1924 a fost trimis in misiune in Romania A adus cu sine cartea de cantari, mentionata mai sus, si a oficiat primul botez penticostal in apa din Romania in raul Mures, aproape de Paulis, pe data de 16 Octombrie 1924 la ora 10 dimineata, in mod clandestin. Conform celor spuse de T. Sandru: Cu aceasta ocazie a fost facuta si prima fotografie cu biserica din Paulis. Pe fotografie s-a scris data si numele bisericii, care era “Biserica lui Dumnezeu”. In conformitate cu alte informatii, Budeanu a lucrat in acele vremuri cu American Assemblies of God; el incepand sa lucreze cu American Church of God din anul 1943. Pavel Budeanu a fost arestat de jandarmi in satul Nadab (judetul Arad) si escortat la praetura din Chisinau-Cris. Asa el a experimentat in mod personal persecutia si si-a ajutat fratii printr-o ruda a sa, care era avocat la Bucuresti. Acesta trimis prima petitie la Ministerul Cultelor prin care se cerea recunoasterea Asociatiei Penticostale. Petitia a fost semnata de 50 de membri ai celor doua biserici penticostale din Paulis si din Cuvin., in frunte cu presedintele Ghe. Bradin si cu secretarul general D. Stoi. (Fundalul bapist al Miscarii Penticostale din Romania  este ilustrat cu numele de baptisti penticostali folositi in acea petitie. Din pacate, Dr. Alexa Popovici, in cartea sa “Istoria Baptistilor din Romania” prezinta aparitia Bisericii Penticostale plecand de la multe informatii false si cu resentimente amare. Cu exceptia a catorva aspecte ale pneumatologiei, penticostalii si baptistii romani au aceasi doctrina;si in loc sa se contrazica ei ar trebui sa coopereze frateste. Petitia din 1924 a deteminat scrierea primei Declaratii de Credinta a Bisericii Penticostale din Romania.  Ministerul Cultelor nu a raspuns in mod direct dar decizia sa a fost prezentata in al 5-lea paragraf al Hotararii Nr. 5734 / 29 Ianuarie 1925: Secta penticostalilor cu aderentii exclusiv din satele Paulis si Cuvin (jud. Arad) este condusa in mud exclusiv de catre Gh. Bradin. Doctrina este publicata in cele 14 pagini ale brosuri numite “Declaratia Fundatiei Adevarate”. Noi o interzicem, pentru ca doctrina sa nu este impartita (imbratisata) de catre toti membrii ci doar de cateva persoane initiate si pentru ca aceasta (secta) nu prezinta garantii suficiente ca ar respecta articolul 22 al Constitutiei. Aceasta decizie oficiala a fost publicata in ziare si a fost raspandita in toata Romania.  A fost primul document oficial tiparit despre penticostalii din Romania  si care totusi a ajutat mult ca penticostalismul sa fie propagat. Renasterea spirituala a facut ca multi oameni sa fie interesati in a afla adevarata doctrina crestina iar Gh. Bradin a primit in Paulis multe scrisori si vizite din diferite parti ale Romaniei. In 1925, Episcopul ortodox al Aradului, Dr. Grigorie Comsa a inceput un razboi impotriva penticostalilor, fiind cel mai mare dusman al lor (1925 – 1937). Totusi in paginile pe care le-a scris despre penticostalismul romanesc in “Noua calauza pentru cunoasterea si combaterea sectelor” a demonstrat o bogata si corecta informatie in comparatie cu istoricul baptist Alexa Popovici. Comsa era fericit ca erau doar doua biserici penticostale si era sigur ca numarul lor nu va mai creste. Nici autoritatile statului si nici o biserica ortodoxa nu au mentionat, insa, ca o mica miscare penticostala saseasca, a luat fiinta in jurul orasului Medias, din Transilvania. Aceasta trezire penticostala in mijlocul sasilor luterani din Transilvania a inceput ii anul 1919 la Darlos, prin intermediul unor sasoaice baptiste care au fost influentate de o penticostala venita din SUA. Michael Thelman a fost botezat cu Duhul Sfant in anul 1923 si a primit botezul in apa in 1927 la Viena (Austria), in timpul Conferintei Penticostale, unde l-a intalnit pe misionarul suedez penticostal George Steen. Mai tarziu, Steen a vizitat Romania  si l-a ordinat pe Thelman ca pastor al bisericilor penticostale sasesti (Darlos, Curciu, Boian etc.). Se pare ca Thelman avea sa devina unul dintre cei mai importanti pastori penticostali ai minoritatilor etnice din acel moment. De asemenea autoritatilor romane nu le-a pasat nici de miscarea penticostala din mijlocul maghiarilor. in anul 1997 Biserica Penticostala Maghiara din Timisoara si-a celebrat cei 70 de ani de la infiintare (1927 – 1997). Conform lui C. Cuciuc: “Independent de miscarea penticostala din Banat si Transilvania, o romanca care a venit din SUA a inceput ss raspandeasca invatatura penticostala in Bucovina.” In 1926 erau deja 6 biserici penticostale in judetul Arad: Paulis, Cuvin, Arad (Micalaca), Maderat, Pancota, Toimos. Episcopul Comsa intr-o petitie trimisa prefectului de Arad, in 1926, i-a acuzat pe penticostali de fanatism si ca erau instrumente ale comunistilor. El a cerut represalii si de asemenea sa fie intentat un proces impotriva penticostalilor, care chiar a vut loc. Gh. Bradin din Paulis si Ilie Gavril din Toimos au fost arestati si trimisi in fata Curtii Martiale din Sibiu si de acolo la Timisoara, unde au fost eliberasi pentru ca nu era nici un motiv pentru ca sa fie judecati.

Amvonul din prima Biserica Penticostala din Romania, in Paulis 1922.

CAPITOLUL 3

PRIMA EXPANSIUNE PENTICOSTALA ROMANA (1927-1994)

In editia din 1927 a “Noului Ghid pentru secte”, Episcopul Comsa a denuntat pe Teodor Andras din Detroit si pe Pavel Budean din Arkon, caa sustin pe penticostalii din Paulis si ca au relatii cu secta evanghelista din Iasi. Observam ca penticostalii sunt adesea numiti “Evanghelistii” in tari ca Rusia, Ucraina si Slovacia pans in zilele noastre. Deci erau penticostali in capitala unei provincii Moldova din Romania, chiar daca ei pot fi confundati prin numele lor, cu Crestinii dupa Evanghelie (in Romani asa se numeste Biserica Fratilor) Comsa era bucuros ca erau doar patru biserici penticostale in Arad si era sigur ca acest numar nu va creste. Cei patru pastori penticostali ale acelor biserici erau: Vasile Semeneascu (Cuvin), G. Bradin ( Paulis), Dumitru Buda (Pancota), Gheorghe Urlea ( Micalaca). In martie 1927, Ilie Ghelbeleu, preotul din Toimos, a chemat jandarmii din Radna sa aresteze pe participantii unei adunariri penticostale din satul sau. Printre credinciosii arestati erau Partenie Pera si Mihai Olar din orasul Lipova. Amandoi au fost batuti cu un lant pe talpile picioarelor. Partenie Pera nu a rezistat si a murit dupa cinci saptamani de dureri ingrozitoare, lasand in urma o vaduva si doi orfani. El a devenit primul martir penticostal roman. Jandarmul ucigas a fost amendat cu 1000 lei si a fost promovat de la gradul de agent la cel de plutonier. In Bihor, la nord de Arad (cele doua judete din provincia Crisana, in vestul Romaniei) penticostalismul s-a raspandit din 1927, cand Pavel Ciuci din Picleu a fost ordinat de G. Bradin. Evanghelizarea a fost continuata in Bihor de lucratori inzestrati cu daruri spirituale ca Mihai Tarhenai din Brusturi, Mihai Urs si Ioan Urs. In Banat (S-E Romaniei) cel mai cunoscut lucrator, Alexandru Isbasa a fost convertit la penticostalism in 1927 cand a vazut vindecarea divina a lui Traian Manguta, un penticostal roman din satul Birchis. Miscarea penticostala romana a inceput in Timisoara in 1928. Isbasa care era un pastor in Birchis a devenit pastorul celei mai importante biserici din Timisoara, din anul 1947. Dinca Ciolac a fost pastorul unei alte biserici penticostale din Timisoara, si era mereu credincios conducerii lui Bradin, nu ca Isbasa. in Faget, un oras de munte din Banat, pastor era Ilie Tuda. In Moldova de Sud si N-E Valahiei, credinta penticostala a fost propovaduita de Solomon Borlovan din 1928. Prin el Mihai Radu din Galati si Ioan Bododea, un pastor baptist din Braila, s-au convertit la penticostalism in 1928. In Braila, un important lucrator penticostal era Leon Ioan. In Bucovina (N Romaniei) un pionier al penticostalismului era Cristian Gavrila din Balca, din 1928. Alti lucratori mai mari erau Teodor Daniliu, Guranda din Dumbraveni, Procopie Mireuta si Dumitru Mireuta din Volovta si Vladimir Onofrei in Radauti. Ministrul Cultelor a repetat interdictia Penticostalismului prin decizia nr. 24536 din 1928. Astfel in toamna lui 1928 cam 50 de lideri penticostali s-au intalnit in casa lui G. Bradin in Paulis, ca sa-si organizeze activitatea si sa redacteze “Principiile de Credinta”. La intalnire au participat: Gh.Bradin, Mihai Olar, Alex Isbasa, Ioan Neta, G. Lela, G. Urlea, I. Bododea, Mihai Radu si altii. S-au hotarat sa publice revista penticostala “Vocea Adevarului” si sa publice alta Declaratie de credinta. Organizatia Penticostala a luat numele de Asociatia Religioasa “Biserica lui Dumnezeu Apostolica” cu G. Bradin ca presedinte si Mihai Olar ca secretar. Editorul revistei trebuia sa fie Ioan Bododea. Declaratia de credinta din 1924 a fost retiparita in 1928. Revista “Vocea Adevarului” a fost publicata de Ioan Bododea in Ianuarie 1929; iar cu nr.3/1929 si-a achimbat numele in “Cuvantul Adevarului”. Deoarece nu era posibil sa obtii recunoasterea Guvernului pentru o asociatie religioasa condusa de binecunoscutii penticostali cu centrul in judetul Arad, leaganul penticostalismului roman, o strategie adecvata a fost formulata. La o intalnire in Braila, pe 22 Februarie 1929, bisericile penticostale din S-E Moldovei si N-E Munteniei (Galati, Lascar Catargiu, Costache Negri si Brailita) s-au organizat ca Asociatia religioasa “Biserica lui Dumnezeu Apostolica”, cu Ioan Bododea presedinte si Mihai Radu secretar. Scopul era ca aceasta asociatie sa fie recunoscuta oficial si dupa aceea toate bisericile penticostale din tara sa devina membre ale acelei asociatii. Sediul central al Asociatiei trebuia sa fie in Brailita (o periferie a Brailei). Ioan Bododea si Mihai Radu au semnat o petitie pentru o recunoastere oficiala catre Ministerul Cultelor, inregistrata cu nr. 15723/15 iunie 1929. La inceput au primit un oarecare raspuns favorabil, in ceea ce priveste Declaratia sau scurta Expunere a Principiilor Bisericii lui Dumnezeu, dar recunoasterea a fost amanata dupa perioada de testare. In 1930-1931 autoritatile statului si-au dat seama ca noua asociatie era penticostala si au interzis-o. Penticostalii din zona Braila-Galati au contribuit la raspandirea credintei penticostale la Iasi, capitala Moldovei si in Basarabia (acum Republica Moldova). Pentru un timp au publicat in rusa si romana revista Ustishitel (Mangaietorul) pentru cititorii basarabeni Vasile Gaspar, un pastor baptist din Braila a scris in 1929 o brosura impotriva penticostalilor, dar in acelasi an a devenit un predicator in bisericile penticostale. In 4 aprilie 1930, un bine cunoscut lucrator penticostal Stefan Moscu a fost ordonat ca misionar in sudul Moldovei. In 1930, 21 de persoane au fost botezate in raul Siret in judetul Braila. Pe 31 august 1930 Vasile Gaspar a fost ordinat ca lucrator penticostal. A lucrat in N-E Munteniei (Greceanca-Buzau) si Banat (Oravita). Conform unui scriitor secular I. M. Popescu, Ioan Bododea a introdus un nou sistem organizatoric la baza comunitatii sau bisericii locale; apoi ca un organism religios si administrativ – filiala unind comunitatile unui judet sau din diferite judete; si in final Comitetul Executiv – ca un organ religios, administrativ si reprezentativ; un sistem care continua si astazi. Dupa 1929, cateva Comunitati regionale ale bisericii apostolice au fost infiintate. In 1929, Eugen Bodor din Burdujeni (periferia Sucevei) – un viitor fruntas al miscarii penticostale – a fost convertit la penticostalism. Filiala Sucevei a Bisericii Apostolice pentru Bucovina si Moldova de nord a fost infiintata in frunte cu Cristian Gavrila conducatorul filialei. Pionierii credintei penticostale din Bucovina au trecut lantul muntos Carpatilor Orientali catre estul Transilvaniei si au evanghelizat judetul Bistrita. Lucrarea a fost continuata de evanghelisti locali ca: Elisei Rus din Negrilesti, Dumitru Moldovan din Dobric si altii. In Maramures (N Romaniei)credinta penticostala a fost raspandita inainte de 1930 de un emigrant intors din Argentina in Sighetu-Marmatiei capitala provinciei, unde o biserica adventista s-a convertit la Penticostalism. In 1936 a fost infiintata Biserica Penticostala din Razoare. In Transilvania penticostalismul s-a raspandit din valea Somesului in N (jud. Cluj) in Valea Jiului in S (jud. Hunedoara). Pionierii penticostali au fost: Vasile Crisan si Ioan Sima (jud. Cluj), Ioan Bododea, lucrator penticostal in Alba-Iulia, capitala istorica a provinciei, Iacob Mariuta si Iacob Padurean in Turda , resedinta jud. Turda, Nicolae Oprean in Brasov (din 1940). In capitala provinciei Oltenia, Craiova penticostalismul a fost plantat de Tudor Macarie, dupa 1930. In 1939 a fost ordinat acolo Alexie Vamvu. In Bucuresti intre anii 1930-1942 lucratori penticostali au fost Ioan Danciu (din1936) si din 1940 Pantelimon Cojocar.

CAPITOLUL 4

LUCRARILE DUHULUI SFANT IN ROMANIA

Raspandirea miscarii penticostale in Romania  a adus cu sine botezuri spirituale si vindecari divine. In aceasta privinta, principalele surse istorice sunt revistele penticostale, care au publicat aceste marturii. Astfel, Cuvantul Adevarului relateaza: “In 1923 opt persoane au fost botezate cu Duhul Sfant. In 1924 alte zece persoane din Paulis au primit botezul cu Duhul Sfant. In 1926 patruzeci si doi de oameni au primit botezul cu Duhul Sfant, iar in 1927 alte 117 persoane au primit acest botez. Dupa aceea, aceste botezuri au fost mult prea dificil de contabilizat. In memoriile sale, Pavel Bochian (1918-1996) relateaza despre vindecari divine infaptuite in satul sau Mocrea (judetul Arad) in 1929 prin Dumitru Buda, lucrator in Pancota. Se spune, de asemenea, despre primul botez spiritual din Mocrea in 1930. El depune si o marturie impresionanta despre propriul sau botez cu Duhul Sfant in 1934, insotit de vindecarea divina a mamei sale. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva cazuri selectate din revista Cuvantul Adevarului. In martie 1930 Ioan Urlea citea revista “Cuvantul Adevarului”, cand instantaneu a primit botezul cu Duhul Sfant. Maria Berc din Reia-Hateg (judetul Hunedoara) a experimentat o vindecare miraculoasa dupa sapte ani de suferinta; in acelasi timp ea a fost botezata cu Duhul Sfant si a vorbit in limba rusa. Sotul ei necredincios luptase in Primul Razboi Mondial in armata austro-ungara si fusese prizonier in Rusia. El a iesit in strada strigand ca sotia lui vorbeste in limba rusa, limba pe care nu o stiuse niciodata. Mihai Tarhenti din Brusturi a avut darul vindecarii. Prin el s-au facut multe vindecari miraculoase marturisite in scris sau prin viu-grai. In memoriile sale, Pavel Bochian reda cateva experiente spirituale personale impresionante din perioada 1945-1951: vorbiri in limbi (germana si slovaca), vindecari divine, exorcizari, o viziune prin care a stat de vorba cu Domnul Isus Hristos (decisiva pentru viitorul lui de leader penticostal). El relateaza ca dupa 21 august 1968, cand o invazie sovietica ameninta Romania, printr-un mesaj profetic in biserica penticostala din Vicovu de Sus s-a spus ca ingerii pazeau frontierele tarii si nu avea sa se intample nimic. Inspectoru cultelor a comunicat acest lucru dictatorului Ceausescu. Multi de alti martori certifica lucrarea darurilor Duhului Sfant in Biserica Penticostala din Romana de la inceputuri pana in zilele noastre. Nu este, insa, usor a le verifica pe toate si a separa autenticul de folcloric.

CAPITOLUL 5

PRIMA PERIOADA DE PERSECUTIE DIN ROMANIA

Cazurile de persecutie redate in cateva numere ale revistei Cuvantul Adevarului din ianuarie pana in septembrie 1931 ilustreaza varietatea si extinderea generala a persecutiilor. Penticostalii erau amendati, intemnitati sau batuti chiar atunci cand erau surprinsi rugandu-se in casele lor sau stand de vorba pe strada. Casele lor de rugaciune erau inchise, distruse sau golite de mobila. Prigonitorii erau jandarmii, primarii, judecatorii, preotii si pesoane private. Chiar in inchisori, penticostalii erau tratati mai aspru decat alti detinuti. De exemplu, in inchisoarea din Sanicolau Mare erau pusi in celule pline de excremente. Torturile ar putea fi ilustrate cu cele de la Minerul-Arad. Politistii i-au luat la jandarmerie, unde barbatii cu musteti lungi (dupa obiceiul transilvanean de atunci) au fost spanzurati de mustati. Apoi, podelele jandarmeriei erau frecate cu fetele lor si au fost supusi la abuzuri fizice. In unele cazuri, persoanele turturate au obtinut certificate medicale si au depus plangeri la Ministerul de Interne, dar n-au primit nici un raspuns. Intr-un caz, tortura a devenit un spectacol public. In Ilva Mare penticostalii au fost obligati ca, in locul boilor, sa traga carele pline cu pietre si balast pe strazi, intr-o zi de targ, fiind insultati de consateni. La scoala, copiii le erau batuti la palma cu baioneta. Dupa plangerea trimisa Ministerului de Interne, seful de post trebuia demis si trimis in judecata in fata Consiliului de Razboi, dar plangerea a fost retrasa, pentru a evita represaliile noului comandant al jandarmeriei. In Maieru un astfel de comandant a deschis focul asupra unui penticostal; denuntarea a fost de asemenea retrasa. Cele mai importante ziare democratice romanesti ale timpului Dimineata si Adevarul au fost scandalizate de persecutia religioasa (un nou fenomen in Romania).  Mai intai Dimineata a publicat un articol pe 20 noiembrie 1931 despre teribila persecutie impotriva sectelor religioase, subliniind partea clerului ortodox. Mihail Sevastos a protestat impotriva persecutiei religioase intr-un articol publicat in “Adevarul” pe 21 noiembrie 1931. Totusi, Ministerul Cultelor, prin decizia nr. 114119/1933 a declarat penticostalii, atat sub acest nume cat si sub noul lor nume de Biserica lui Dumnezeu Apostolica, ca fiind o secta interzisa. Dupa multe petitii si proteste, Ministerul Cultelor, prin decizia nr. 44627/1934 a cerut prefectilor rapoarte privind conduita penticostalilor. Cele mai multe rapoarte au fost favorabile, dar penticostalii n-au fost recunoscuti oficial. Episcopul Comsa al Aradului a protestat impotriva activitatii publicistice penticostale din Lipova si a determinat o actiune impotriva lui G. Bradin si Mihai Olar, care au fost inchisi timp de o luna: din 23 oct. pana in 23 noiembrie 1936; in acest timp prigonitorul a murit. Ultimul numar al revistei Cuvantul Adevarului inainte de a fi interzisa in 1937 relateaza moartea unui penticostal din cauza persecutiei in dec. 1936. Pavel Bochian relateaza inchiderea sa si judecata penala din 1938, in timpul regimului autoritar al lui Carol al II-lea cand prim-ministru era Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. Persecutia a fost, insa, mai aspra in timpul dictaturii militare a generalului Ioan Antonescu (sept. 1940 – aug. 1944). La 17 sept. 1942 Voicu I. Rusin din Lascar Catargiu a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare pentru ca nu si-a abandonat credinta penticostala. La 24 august inchisoarea a fost lovita de un proiectil, care l-a ucis si pe Voicu Rusin, ultimul martir din prima perioada penticostala (1922 – 1944). Prin decretul nr. 9270 / 28 dec. 1942, maresalul Antonescu a interzis toate asociatiile religioase neoprotestante din cauza ca aceste “secte” erau sustinute din SUA si Marea Britanie. Curtile Militare nu au pregetat sa-i condamne pe neoprotestanti. Inchisorile pentru femei din Cernauti Jilava, Mislea si cele pentru barbati din Craiova, Alba-Iulia si Timisoara au fost aglomerate cu neoprotestanti. G. Bradin mentioneaza cazurile lui Franz Michiticiuc si nepotul sau Ivan Bosovac, doi tarani din Serauti, pe care Curtea din Cernauti i-a condamnat in 1942 pe fiecare la cate 15 ani de inchisoare pentru credinta lor penticostala. Sotia lui Bosovac a fost condamnata sub aceeasi acuzatie, cei cinci copii ramanand fara nici un suport. Ei au fost pusi in libertate din penitenciarul din Arad dupa caderea lui Antonescu in august 1944. Stefan Ardelean (77 ani) si sotia lui Petra (74 ani) din Graniceri -Arad au fost vizitati de fiul lor, Moise Ardelean si Petru Bonca. Praful de pe genunchii lor fu dovada faptului ca se rugasera. Batranii au fost condamnati in 16 aprilie 1943 la un an si doua luni de inchisoare si au fost pusi in libertate in 28 februarie 1944. Cei doi tineri au fost eliberati pe 1 sept. 1944. Maresalul Antonescu a facut un plan de deportare a penticostalilor in Transnistria. Sute de mii de evrei si tigani au fost exilati in Transnistria, unde multi dintre ei au murit, dar Dumnezeu i-a scapat pe “sectanti” de acest destin. Ei n-au scapat, insa, de inchisorile din tara. Istoricul I. M. Popescu justifica persecutarea crestinilor de catre Antonescu, deoarece ei refuzau sa lupte in razboi. Totusi, nici un penticostal nu a fost inchis pentru refuzul de a satisface serviciul militar. De exemplu, Ioan Fascu din Sucevita venise acasa de pe front intr-o permisie in 1944. Jandarmii l-au prins rugandu-se cu alti tineri crestini si l-au trimis in judecata la tribunalul din Cernauti. Primarul satului a marturisit in fata Curtii ca acuzatul era un bun cetatean, iar armata a certificat ca fusese si un bun soldat. Un singur martor a spus ca acuzatul s-ar fi declarat impotriva Statului si a religiei de Stat. Fascu a fost condamnat la 25 de ani de inchisoare. Mai tarziu el avea sa spuna lui Pavel Bochian:”Judecatorul care m-a condamnat pentru 25 de ani a fost la randul lui condamnat la 25 de ani de inchisoare de catre noile autoritati (dupa caderea lui Antonescu). Mi-e mila de el si nu-i doresc rau pentru rau”. De aceea penticostalii romani nu l-au considerat pe maresalul Antonescu un erou, cum il considera mare parte din romanii de astazi.

sursa pozei Revista Cuvantul Adevarului Februarie 2012

CAPITOLUL 6

CONTROVERSE

Cel care l-a invatat pe Gh. Bradin doctrina penticostala a fost Pavel Budean care i-a trimis lui Bradin articole care mai apoi au fost publicate in revista “Cuvantul Adevarului” Budean reprezenta penticostalismul american conservator opus curentului modernist. In penticostalismul romanesc curentul principal a fost condus de Bradin, care a fost influentat de diferite invataturi (precum cele legaliste) de la Greco-Ortodocsi, Adventisti sau din alte surse. De cealalta parte, misionarii straini penticostali cu o tendinta mai moderna, au inceput o noua lucrare in Romania. Acesti misionari, in general, erau fosti emigranti in SUA, care mai tarziu s-au intors in tara lor, de exemplu Gustave Herbert Schmidt (1891-1958) si Nicholas Nikoloff (1900-1964) care din 1927 au lucrat in Rusia si in Misiunea pentru Europa de Est (REEM). Publicatia oficiala a lui REEM a fost “Chemarea Evangheliei”, sponsorizata de un om de afaceri californian, C. W. Swanson. Schmitt a deschis pe 2 Mai 1930, primul Institut Biblic Penticostal in Europa de Est in Orasul liber Danzig (astazi Gdansk in Polonia). Ca decan al Institutului Biblic din Danzig (D.B.I), Schmitt a fost urmat de N. Nikoloff din 1935 pana la 1938 cand D.B.I. a fost inchis.Faimosul invatator biblic Donald Gee (1891-1966), vice-presedinte al Adunarii lui Dumnezeu din Anglia la acel timp (1934-1944), a contribuit ca profesor la pregatirea tinerilor evanghelisti la D.B.I. Ei s-au intors in mai multe tari din Estul Europei, sa invete pe altii. REEM a lucrat intr-o stransa legatura cu Assemblies of God din SUA, pana in 1940 cand super-intendentul REEM, Schmitt a fost inchis de nazisti. In 1929, REEM a trimis misionari in Ungaria de unde au fost expulzati. Unul din ei a plecat in Cehoslovacia iar celalalt, Janos Lerch – la Timisoara in Romania. In 1930, Gustav Schmitt a venit la Timisoara pentru a-l vizita pe Janos Lerch. REEM nu practica ritualul spalarii picioarelor, practicat de penticostalii romani la fiecare Cina a Domnului. Afara de aceasta REEM a acceptat consumul moderat de alcool, spre deosebire de penticostalii romani , care interziceau categoric bauturile alcoolice. Unii dintre pastorii penticostali romani au acceptat aceste lucruri si alte invataturi ale REEM in schimbul unui sprijin financiar. Dupa C.Cuciuc, “unii predicatori baptisti convertiti recent / la penticostali / au manifestat un spirit noncomformist inca din 1930. In 1931 penticostalii romani se despart: divergentele s-au ivit in legatura cu incercarea unor lideri de introduce o purtare modernista (haine moderne, flexibilitate cu privire la relatiile maritale, libertatea de a arenunta la ritualul spalarii picioarelor , si de a avea contacte variate cu miscarea penticostala de pe glob, etc.).” Trandafir Sandru, explica impartirea in felul urmator:”in orasul Danzig… a fost infiintat Institutul Biblic. Unii emisari de acolo au venit in Romania  si au luat contact cu unii pastori penticostali si au dispretuit opinia liderilor din miscarea Penticostala; ei au cauzat o ruptura in interiorul miscarii. Unii tineri au fost invitati sa urmeze cursurile Institutului din Danzig.Nepasarea in alegerea lor s-a vazut cand doi dintre ei au fost exclusi pentru motive morale (Eugen Bodor si Gheorghe Catargiu).Scoala din Danzig a fos o scoala buna, avand ca unul dintre profesori pe fratele Donald Gee, cu care, dupa al doilea razboi mondial am avut bune legaturi. Punctul major al doctrinei celor din Danzig a afirmatia ca, Botezul cu Duhul Sfant este primit cu semnul vorbirii in limbi, iar cei care nu vorbesc in limbi, oricum primesc botezul cu Duhul Sfant conform cu 1 Corinteni 12:13.Bradin a negat botezul spiritual fara vorbirea in limbi si a continuat sa sustina ca modestia in imbracaminte si abstinenta de la bauturile alcoolice erau necesare pentru mantuire.El a pledat pentru actul spalarii picioarelor ca un act al partasiei si a respins interpretarea adventista ca fiind doar un act de umilinta.Aceste principii sunt inca in zilele noastre incluse in Declaratia de Credinta a Bisericii Apostolice Penticostale din Romania. Ruptura in interiorul miscarii penticostale romane s-a produs in 1931.Curentul principal condus de Gh. Bradin a pastrat numele Biserica lui Dumnezeu Apostolica, la care a fost neoficial adaugat cuvantul “Penticostala”, cu scopul sa se difere de grupul inclus in REEM, care a luat acelasi nume si a mai adaugat “Crestini botezati cu Duhul Sfant.“ (Noi am scurtat numele primului grup cu BDAP si celalalt nume cu CBDS.) BDAP a fost in mod clar principala grupare din moment ce ea a pastrat revista “Cuvantul adevarului” principala sursa de informatie asupra sciziunii. In 1932 centrul BDAP a fost stabilit la Lipova, iar redacaia revistei impreuna cu personalul s-a mutat de la Braila la Lipova, revista fiind tiparita la Arad.In 1933 episcopul Comsa din Arad a inceput lupta impotriva centrului din Lipova condus de Bradin si prin adresa nr.561/1933 s-au cerut prefectilor din judetele Arad si Timis represalii aspre. In 1933 BDAP a trimis la Bucuresti pe secretarul Ioan Danciu pentru demersuri catre guvern..In 1936 Bradin si M. Olar au fost arestati. Secretarul general s-a mutat definitiv la Bucuresti cu redactia revistei “Cuvantul adevarului”. El a devenit redactor sef si a pastorit in Biserica BDAP din Bucuresti (13, str.Gr.Manolescu).In 1937 revista a fost oprita. Se pare ca Bradin si Olar nu au condus gruparea BDAP in 1937-1938, persecutia si lipsa de bani fiind una dintre motive. Ei au parasit BDAP in 1938 cu bisericile din Paulis si Lipova si s-au unit cu Asociatia Independenta Baptista, condusa de Alexandru Szaday, fara sa nege credinta lor penticostala. Ei au neatelegeri cu Szaday si au intrat in Uniunea Baptista din Romania, semnand o declaratie de credinta baptista. Astfel BDAP a fost dezorganizata in 1938; bisericile locale nu au urmat pe alti lideri sau alta organizatie si au raspuns apelului lui Bradin, cand el s-a intors inapoi in miscarea penticostala in mai 1945,reorganizand BDAP. Bradin a marturisit ca a facut doua mari greseli: prima cand el l-a pus intr-un post de conducere pe Ion Bododea in 1929, cealalta cand s-a intors inapoi in Biserica Baptista. Evident aceasta marturie a scos in relief ca Bradin l-a considerat pe Bododea principalul responsabil de ruptura din 1931. Provincia Banat a fost leaganul grupului cuprins in REEM, dar misionarul Janos Lerch se pare ca nu a facut discipoli romani acolo, cu exceptia, poate a lui Alexandru Isbasa, un pastor de sat, Birchis (langa Oravita) care a primit un important post de pastor in Timisoara, nu mai tarziu de 1935. Isbasa s-a putut uni cu CBDS inainte de 1935, dar nu ca lider al acestora la acel timp. El a fost dat afara din BDAP in 1934. Biserica din Timisoara s-a format in 1935 si s-a afiliat la CBDS. Se adunau in casa lui Ioachim {unea ii a fost pastorita de doi pastori: Isbasa si de Pavel Nicola. Astazi numele ei este Elim si continua sa nu practice ritualul spalarii picioarelor. Provincia Bucovina, cea mai compacta regiune penticostala in Romania, a dat fara indoiala un lider al CBDS, Eugen Bodor din Burdujeni – Suceava, care a studiat la scoala din Danzig. Bisericile penticostale din Bucovina difera inca in zilele noastre fata de celelalte biserici penticostale din Romania cu privire la Cina Domnului si actul spalarii picioarelor, act pe care nu-l practica. Vechii penticostali din Muntenia si Bucuresti care nu sunt de acord cu spalarea picioarelor (de ex Constantin Caraman) se considera a fi urmasii lui Ioan Bododea si Eugen Bodor. Acesti doi lideri au fost la conducerea lui CBDS de la inceput pana in 1933. Acest inceput nu poate fi mai tarziu de 1932, cand Bradin a luat conducerea revistei Cuvantul Adevarului. Asa ca anul 1929 poate marca inceputul doctrinei REEM, raspandita in Banat de Janos Lerch; in anul 1930 fiind primul contact al lui Gustav Schmitt cu penticostali romani iar anul 1931 apare asociatia CBDS (Crestinii Botezati cu Duhul Sfant). Sponsorizat de REEM, Bododea a publicat pentru un scurt timp revista “Credinta Apostolica”. REEM a sponsorizat multi lucratori din multe tari din estul Europei, asa ca Bododea si Bodor nu aveau bani indeajuns. La o conferinta a CBDS ei au fost acuzati de nepricepere in administratie financiara si au fost dati afara din CBDS (1933). Conferinta a cerut reunificarea miscarii penticostale romane. La o conferinta in Medias cele doua grupuri penticostale s-au reunit dar unitatea nu a durat. Gustav Schmitt a trimis din nou suport financiar si CBDS s-au separat inca o data de BDAP (Biserica lui Dumnezeu Apostolica Penticostala). Noii lideri ai CBDS erau Vasile Gaspar si Gh. Catargiu. Revista Cuvantul Adevarului raporteaza luptele din interiorul miscarii penticostale in 1934. Astfel, Eugen Bodor a fost dat afara din bisericile penticostala de catre adunarea generala a acestora din Suceava. El invata din nou la acel timp actul spalarii picioarelor, dar Bucovina a cedat acest ritual pentru binele tuturor. Vasile Gaspar (pastor in Greceanca – Buzau) Alexandru Isbasa (pastor in Birchis langa Oravita) si Gheorghe Almajan au fost dati afara din BDAP pe baza 1 Cor 5:11. Bineanteles Vasile Gaspar (vechi pastor baptist ca tovarasul sau Bododea) a devenit liderul CBDS, impreuna cu Gheorghe Catargiu (fost student al scolii din Danzig, la fel ca tovarasul sau Bodor). Gaspar si-a mutat centrul in orasul Oravita. Isbasa a devenit pastor in Timisoara (1935 – 1947) si in aceasta pozitie, lider al CBDS. Alt grup penticostal “Ucenicii Domnului Iisus Christos”(UDIC) se pare ca nu aveau nici o legatura cu ruptura Bisericii Apostolice a lui Dumnezeu, lucru datorat raspandirii invataturii scolii din Danzig. Toate marturiile arata ca acel grup a considerat profetiile mult mai importante ca Scriptura. Alte surse considera in mod gresit acest grup ca influentat in unele privinte de “Martorii lui Yehowa”. Crestinii vechi din Busuresti (fara ritualul spalarii picioarelor) au considerat ca BDAP a fost legata cu Biserica lui Dumnezeu din SUA, CBDS – de Adunarile lui Dumnezeu din aceeasi tara, iar UDIC nu avea nici o legatura. Dupa marturia lui Constantin Caraman, UDIC a aparut inaintea primului razboi mondial condus de Ioan Jiloveanu. Aceasta este si opinia lui Petru Ardeu. UDIC s-au raspandit in special in Bucuresti, reprezentand penticostalismul popular si avand cel mai mic numar de membri in comparatie cu celelalte doua grupari. Conform lui I .M. Popescu, in 1938 a aparut al patrulea grup penticostal, cunoscut sub numele de “tremuratorii”. Batranii penticostali isi amintesc de acest grup doar pentru ca numele sau devenise o porecla pentru penticostalii romani. Astfel de grupuri mici adesea apareau si dispareau. Oricum, penticostalismul romanesc nu a disparut in timpul marii persecutii a regimului autoritar (1938-1944), dar era dezorganizat. Dupa anumite estimari, existau 7400 credinciosi penticostali in 1938.

CAPITOLUL 7

REORGANIZAREA PENTICOSTALA  (1945 – 1950)

Din 23 august 1944 pana in 30 decembrie 1947 a fost o perioada de tranzitie de la dictatura lui Antonescu la un regim comunist absolutist. Miscarea penticostala a folosit libertatea religioasa relativa pentru a se organiza si a obtine un statut legal. Tanarul de 20 de ani Trandafir Sandru si prietenul sau apropiat Iulian Florea au fost alesi la o conferinta preliminara la Pancota (ianuarie 1945) drept imputerniciti ce trebuia sa obtina recunoasterea oficiala a BDAP. Reprezentantul BDAP in Bucuresti era Ioan Danciu. Ei au adresat petitii in februarie 1945 Ministerului Ccultelor si Ministerului de Justitie, insa fara a primi niciun raspuns (din cauza unor tulburari interne existente in Romania. Cartierul general al BDAP era in Arad in apartamentul lui Petru Oala (str. Cocorilor , nr..65) I. Florea, P. Oala, T.Sandru si alti frati au vizitat adesea in Paulis pe G. Bradin si l-au convins pe acesta si pe M. Olar sa vina din nou in miscarea penticostala, in mai 1945. Prestigiul lor a fost necesar pentru reorganizarea BDAP. Conferinta de reorganizare a BDAP a avut loc in Arad pe 20 mai 1945.Au fost alesi G. Bradin ca presedinte , Mihai Olar ca vicepresedinte, G. Urlea casier general, T. Sandru secretar si editor al revistei BDAP ???Vestitorul Evangheliei”. Directia presei (cenzura comunista) nu a aprobat aceasta noua revista care a aparut din august 1945 pana in februarie 1948 in Arad. BDAP a editat de asemenea in maghiara revista ???Apostoli Hit” si trei almanahuri in 1946, 1947, 1948. O importanta reorganizare penticostala a avut loc in CBDS oficial numita “Biserica Apostolica a lui Dumnezeu” sau “Asociatia crestinilor botezati cu Duhul Sfant”, avandu-l ca presedinte pe Alexandru Isbasa, cu cartierul general in Timisoara (str. Semenic , nr. 4). Isbasa a publicat in Timisoara revista “Lumina Evangheliei”. Centrul “Asociatiei crestinilor botezati cu Duhul Sfant” s-a mutat la Bucuresti in 1946 cand aceasta asociatie a fost recunoscuta oficial. Noul cartier general a fost mai intai in strada Ecaterina Bazilescu si apoi pe Calea Mosilor nr. 312. In 1947, Isbasa a fost inlocuit de Pantelimon Cojocaru din Bucuresti. Isbasa a replicat convingand multe biserici penticostale care nu faceau actul spalarii picioarelor sa se alatrue la BDAP (Arad) pastrand ritualurile lor specifice.. In 1948, P. Cojocaru a ramas singurul pastor al bisericii din Calea Mosilor nr. 312. Bodor a infiintat o noua biserica in Bucuresti strada Coltea, nr. 8. El s-a alaturat BDAP Arad si a contribuit ca si alte biserici ale ???Asociatiei crestinilor botezati cu Duhul Sfant” sa adere la BDAP.(Arad), pastrandu-si trasaturile caracteristice. A treia regrupare a fost in asociatia religioasa a UDIC. In timpul razboiului, ei se intalneau in Bucuresti la subsolul sorei Ionescu din Splaiul Independentei, pastorul lor fiind Ion Jiloveanu. Cartierul general al UDIC a fost prima data acolo, dupa aceea s-a mutat pe soseaua Crangasi, nr.23, intr-o casa donata de Toader Handrea, cea mai spatioasa cladire penticostala din Bucuresti. UDIC a fost oficial recunoscuti in anul 1948. Toate cele trei grupari penticostale aveau impreuna 15000 membri in 1945. Acest numar era probabil dublul celui existent inainte de razboi. In 1945, membrii BDAP (Arad) ereau imprastiati in special in provinciile din Crisana si Transilvania, membrii “Asociatiei crestinilor botezati cu Duhul Sfant”, in Banat si Bucovina si UDIC – majoritatea in Bucuresti. Muntenia si Moldova se imparteau intre primele doua grupari existente si in Bucuresti. Din 1945 pana in 1950, numarul romanilor penticostali a crescut de la 15000 la aproximativ 30000. BDAP Arad avea prestigiul unui adevarat leagan al penticostalismului din Romania  si era cea mai unita si mai dinamica dintre cele trei organizatii, astfel ca avea cel mai mare numar de membrii. Pavel Bochian a fost ordinat ca pastor supraveghetor peste toate bisericile penticostale din judetul Arad la conferinta de la Pancota din 29 iunie 1945. Inca din 1945 el a sfidat autoritatile comuniste botezand 104 oameni in Agriju Mare. O conferinta a A.C.G.P. in Arad a avut loc pe 28 octombrie 1945 cu participanti din Crisana , Transilvania, Banat Valahia si Moldova pentru discutarea Statutului Bisericii. La conferinta ministrilor marilor puteri de la Moscova (16-26 decembrie 1945) s-au hotarat printre alte chestiuni ce priveau Romania, sa se respecte si libertatea religioasa. De aceea, Ministerul Cultelor, a asigurat libertatea religioasa si s-a dezbatut noua lege a cultelor. Pe 5-6 martie 1946, BDAP a patrticipat la conferinta in care s-a discutat acesata lege. Primul document oficial favorabil pentru BDAP a fost emis de Ministerul Cultelor pe 20 mai 1946 anuntand BDAP ca se poate bucura de o libertate religioasa provizorie. Acest document a fost semnat de un director din Ministerul Cultelor care s-a convertit la penticostalism dupa Revolutia din decembrie 1989. In final, BDAP (Arad) a fost oficial recunoscut prin Decizia nr. 64.803 din 28 decembrie 1946 data de ministrul Cultelor, R. Rosculet. Filialele BDAP au inceput sa fie reorganizate in martie – aprilie 1946 de Ghe. Bradin, M. Olar, Ioan Tivadar, Stefan Moscu si altii. In mai 1946, P. Bochian si Alexie Vamvu au lucrat impreuna la reorganizarea bisericilor BDAP din Muntenia. O conferinta generala a BDAP s-a intrunit la Arad pe 15-16 august 1946 cu mai mult de 400 de delegati din intreaga tara. Pavel Bochian a prezentat un raport despre situatia lucrarii penticostale in Romania. Liderilor BDAP aflati in functiune li s-au adaugat lideri ai filialelor BDAP: Arad, Bihor, Turda, Cluj, Bucovina , sudul Moldovei, Muntenia. Noi filiale s-au format in mai – octombrie 1947:Salaj, Timis, Maramures, Alba, Somes. Bisericile ucrainene BDAP aveau un rol important in lucrarea penticostala din provincia Maramures. Delegatii din 16 filiale au participat la conferinta generala a BDAP din Arad (15 august 1947). Pe 30 decembrie 1947, regele Mihai I al Romaniei a fost detronat si a fost proclamata Republica Populara. Ca toti ceilalti conducatori ai diferitelor denominatiuni, G. Bradin trebuia sa jure fidelitate noului regim. Pe 6 ianuarie 1948, conferinta generala a BDAP Arad a hotarat sa-si stabileasca cartierul general in Bucuresti si sa organizeze un curs biblic pentru misionarii din tara in Arad..Ultimul numar al revistei “Vestitorul Evangheliei “ a aparut pe 1 februarie 1948. Dupa aceea, regimul comunist nu a mai pemis editarea revistei. In 1948, multe din bisericile penticostale din Bucovina si nordul Moldovei care pana atunci fusesera afiliate “Asociatiei crestinilor botezati cu Duhul Sfant” au decis sa se alature la BDAP si l-au trimis pe G. Irimiciuc la Arad pentru a semna actul de aderare. Ghe. Bradin a fost un autodidact si un scriitor talentat. In afara de articolele publicate de acesta in revistele penticostale, a mai editat dupa 1945 brosurile “Calea spre cer”, “Suflet si vesnicie”, “Pregateste-te sa-l intalnesti pe Dumnezeu”. Bradin a avut o viziune clara a bisericii si o mare Intelepciune in relatia sa cu regimul comunist. In opinia lui Sandru: “Un rol hotarator in recunoasterea Bisericii Penticostale l-a avut strategia lui Bradin, ce se baza pe lunga sa experienta. Aici voi mentiona doua lucruri: primul, circulara trimisa de el tuturor bisericilor din tara in anul 1948 sau ’49 in care, le cerea tuturor credinciosilor penticostali sa fie loiali (bazandu-se pe textul din Romani 13:1-2) regimului instaurat in Romania. Un al doilea lucru, cand a vazut ca regimul nu aproba doctrina vorbirii in limbi, el a ascuns aceasta doctrina “in spatele” versetelor din F.A. 2:1-4 si 1 Cor. 12:1-31. Urmand cererea lui Bradin , ziarul ”Dimineata” (acelasi care a publicat primul protest impotriva persecutiei religioase din 1931) a publicat articolul sau intitulat ???Libertatea religioasa”. Din cele 425 de cuvinte, aproape 204 erau citate din Biblie si 22 cuvinte reprezentau un citat din scrierile lui Lenin din anul 1903, un citat incomfortabil pentru regimul comunist: ”Fiecare persoana trebuie sa aiba libertatea de a apartine religiei ce si-o doreste si de asemenea, libertatea de a-si impartasi credinta”. El amintea ca penticostalii au fost acuzati ca sunt “agenti ai Moscovei”, prevazand astfel viitoarea acuzatie ca ei ar fi “agenti anglo-americani”. Conferinta generala a BDAP din 1949 a avut loc la Arad pe 2 mai. E putin cam exagerat sa se considere ca in 1949 toate bisericile penticostale s-au alaturat BDAP, in afara de bisericile “Asociatiei crestinilor botezati cu Duhul Sfant” si a UDIC din Bucuresti. Conform unei estimari aproximative in 1950, BDAP Arad avea 25.910 membri; “Asociatia crestinilor botezati cu Duhul Sfant” – 4.500; UDIC – 1.500; in total 31.900 penticostali (inclusiv copii). Ministrul Cultelor Stanciu Stoian a invitat pentru discutii pe liderii penticostalilor, baptistilor, crestinilor dupa evanghelie, adventistilor la inceputul lui februarie 1950. El le-a prezentat conditiile de recunoastere oficiala. A declarat ca guvernul va recunoaste oficial cultul penticostal numai daca celei mai mari grupari penticostale i se vor alatura celelalte doua mai mici. Astfel, in 1950 “Asociatia crestinilor botezati cu Duhul Sfant” s-a unit cu BDAP si in martie 1950, UDIC a facut acelasi lucru. Cultul penticostal a primit o recunoastere deplina, sub numele oficial de Biserica lui Dumnezeu Apostolica din Romania, pe 14 noiembrie 1950, prin Decretul nr.1203 semnat de presedintele Parlamentului, Petru Groza. Pentru a pregati organizarea administrativa si financiara a centrului filialelor CP – Cultul Penticostal multi viitori conducatori au fost formati in acest sens prin cursuri de contabilitate si subiecte doctrinare la Arad (11-27 noiembrie , 1950). Regimul comunist a recunoscut oficial 14 culte. Nu mai existau asociatii religioase si nici o secta nu a fost recunoscuta. Teoretic, penticostalii se bucurau de mai multe privilegii decat in tarile vest-europene, dar practic ei continuau sa fie cei mai persecutati.

CAPITOLUL 8

CULTUL PENTICOSTAL IN EPOCA PRIMULUI SAU PRESEDINTE GHEORGHE BRADIN (1950-1962)

Primul congres al Cultului Penticostal a avut loc la Arad pe 21 si 22 iulie. La acest congres au fost alesi presedintele (Gh. Bradin), vicepresedintii (A. Vamvu si D. Zamfir), secretarul general ( T. Sandru) si casierul central (P. Ardeu).  Cultul Penticostal a avut sediul central la Arad din 1950 si pana in 1554. A. Vamvu si T. Sandru au deschis un birou reprezentativ al Cultului Penticostal la Bucuresti in toamna anului 1951 in cladirea Bisericii pastorita de Vamvu pe strada Popa Nan la nr. 106. A. Vamvu se mutase mai devreme din Craiova la cererea BDAP. El a infiintat o biserica pe strada Marcuta nr. 58 si a mutat-o in 1951 pe strada Popa Nan. T. Sandru a venit la Bucuresti in toamna anului 1951 unde a urmat facultatea de istorie a Universitatii din Bucuresti pana in 1956 cand a obtinut o diploma in istorie avand ca specializare istoria antica. In 1951-1952 multe cursuri biblice au avut loc (in Radauti, Cluj, Timisoara si Bucuresti) pentru a corecta ???slabiciunile” doctrinare ale predicatorilor locali. In 1952 conducerea centrala a Cultului Penticostal a organizat conduceri locale pentru Adunarile Bisericii Penticostale in toata tara. Pentru prima oars, 1952, comunistii au cenzurat cantarile crestine atunci cand a aparut a cincea editie a Harfei Bisericii lui Dumnezeu. Primele lectii de scoala biblica au fost redactate de Constantin Caraman si tiparite in numarul preliminar al Buletinului CP din 1952. Buletinul CP a aparut regulat din septembrie 1953. T. Sandru a fost primul redactor sef. C. V. Roske (redactor sef din 1986) a contribuit la aceasta revista incepand cu primul numar. In prezent el inca publica principala revista penticostala din Romania.  Din 1953 Calendarul Cultului Penticostal a fost publicat cu lectiile duminicale biblice si teme zilnice de meditatie. La 12 septembrie 1954 a avut loc o adunare solemna la Arad pentru a desemna mutarea sediului central de la Arad la Bucuresti. In octombrie sediul general central al Bisericii Penticostale s-a mutat pe strada Bradului nr. 38 din Bucuresti. Anul urmator s-a mutat din nou in strada Carol Davila nr. 81 unde a ramas pana In prezent. In octombrie 1954 Pantelimon Cojocaru din Bucuresti a obtinut postul de casier central al  Cultului Penticostal in locul lui Petru Ardeu din Arad. Din 1954 pana in 1958, T. Sandru a fost pastorul bisericii celei mai mari din Bucuresti, aflata pe calea Crangasi la nr. 23 (in prezent Bis. nr. 1). Aceasta biserica si-a avut inceputurile in casa sorei Ionescu din Splaiul Indepenentei unde in mai 1948, credinciosii au fost agresati de niste agenti ai politiei secrete (secoritatii). Pastorul Ioan Jiloveanu s-a dus la sediul Securitatii pentru a protesta si a fost batut atat de crud incat a murit in scurt timp dupa aceea. Biserica s-a mutat la sfarsitul anului 1948 in Calea Crangasi condusa de pastorul Gabriel Apetrei (1948- 1954). Cursurile biblice de trei luni din 1954/1955 si 1955/1956 au fost remarcabile pentru ca printre invatatori a fost si o femeie Maria Manea. Federatia Cultelor Evanghelice (FCE), incluzand penticostalii, bapistii, Crestinii dupa Evanghelie si adventistii a fost recunoscuta oficial impreuna cu cultele respective, dar aceasta nu a durat prea mult din cauza restrictiilor comuniste. Autoritatiile comuniste au vazut ca este mai usor sa inchida bisericile prin manipularea conducatorilor lor, decat sa se foloseasca de actiunile ilegale ale agentilor Securitatii. Conducatorii CP din Bucuresti intre 1951 si 1954, A. Vamvu si T. Sandru au fost constransi sa inchida Biserica din strada Coltea nr. 8 a pastorului Eugen Bodor. Mai tarziu Eugen Bodor a fost inchis 3 luni pentru propaganda religioasa. El a fost primul teolog penticostal roman care a scris cateva studii teologice care au circulat clandestin. Autoritatile Comuniste au incercat o asa zisa ???relementare” a serviciilor bisericesti ce trebuia sa aiba loc doar Sambata seara, Duminica dimineata si lunar joia pentru Cina Domnului. Ei au incercat de asemenea sa schimbe unii lideri pentru a controla mai bine conducerea Cultului. O astfel de presiune a determinat cel de-al II lea congres al Bisericii Penticostale sa nu-i realeaga pe A. Vamvu, D. Zamfir, T. Sandru si P. Cojocaru. A fost ales un comitet executiv al CP, format din presedintele – Gh. Bradin, vicepresedintii – P. Bochian si Petru Tivadar (care a emigrat in SUA), secretarul general si redactorul se al buletinului CP – Ioan Manea si casierul central Ioan Oprea. In 1959 I. Manea si-a dat demisia fiind inlocuit de Ioan Danciu ca secretar general al Bisericii Penticostale si de Emil Bulgar ca redactor sef al Buletinului Bisericii Penticostale (1959-1964). Pavel Budean in varsta de 70 de ani, veteranul penticostalismului roman din SUA si Romania  a fost primul penticostal din afara ce a vizitat Romania dupa cel de-al II lea razboi mondial. In toamna anului 1956 el a sosit in Bucuresti in casa lui T. Sandru care era deja pe lista neagra a regimului. Budean a fost primit calduros in Bucuresti si in tara. In 1958, T. Sandru si A. Vamvu au fost demisi din functiile lor de pastori si dati afara din conducerea CP impreuna cu comitetele bisericilor din strada Popa Nan si din Calea Crangasi. Inainte sa moara la Detroit in 1958, Budean i-a cerut lui David du Plessis, secretarul general al Conferintei Mondiale Penticostale, sa-l invite pe T. Sandru la sesiunile CMP. Aceasta l-a ajutat pe Sandru sa fie reprimit mai tarziu in CP. T. Sandru a fost inlocuit din Biserica nr. 1 Crangasi de insusi presdintele CP avandu-l ca asistent pe pastorul Emil Bulgar (1958 – 1962). Intre 1962 – 1964 Bulgar singur a fost pastor in Crangasi. Vamvu a fost inlocuit din Biserica din strada Popa Nan de catre Ioan Oprea casierul central al CP. Mai tarziu pastorul bisericii din Popa Nan a fost D. Matache. Excluderea lui Vamvu, Sandru si a altor lideri ai Bisericii (chiar a tanarului C. V. Roske impreuna cu comitetele celor doua biserici) a fost parte integranta a polititicii Departamentului Cultelor – DC. Intr-adevar DC pretindea sa aprobe ordinarea slujitorilor si limita numarul lor. Astfel pentru a primi o legitimatie de pastor acestia trebuia sa semneze o intelegere de cooperare cu autoritatile statului si Securitatea si nu trebuiau sa permita manifestari supranaturale ca vorbirea in alte limbi si proorocia. In mod evident doar putini pastori au respectat aceasta intelegere. De aceea, Securitatea a incercat sa-si caute colaboratori printre pastori si cateodata a reusit. Ei trebuia sa semneze o intelegere speciala si primeau un nume conspirativ; se intalneau cu ofiterii securitatii intr-un apartament conspirativ, fiind platiti cu o suma derizorie. Poate ca uneori acesti agenti au incercat sa apere Biserica asa ca Securitatea si-a infiltrat si oamenii sai printre membrii Bisericii. O autorizatie oficiala era necesara pentru o biserica pentru a se aduna legal si pentru a avea o casa de rugaciune. Astfel de autorizatie era greu de obtinut. Cel mai greu deceniu a fost din 1955 si pana in 1964.Autoritatile s-au amestecat in oficierea actelor de inchinare. Au interzis botezul in apa pentru aceia care nu erau nascuti din parinti penticostali. Lista candidatilor trebuia sa fie aprobata de conducerea autoritatilor locale. DC aveau reprenzentati in toate judetele iar acestia trebuia sa aprobe serviciile de botez sau de casatorie. Oficialitatiile comuniste trebuia sa aprobe predicatorii din biserici; predicatorii vizitatori nu erau acceptati. Relatiile cu Bisericile si cu crestinii din Occident erau admise doar cu aprobare speciala. Distribuirea Biblilor si a publicatiilor religioase era in parte interzisa. Penticostalii nu puteau obtine slujbe in administratie, educatie si mass-media, etc. Ei erau intotdeauna suspectati ca fiind agenti ai Occidentului. Dupa politica “reglementarii serviciilor divine”, a urmat politica “simplificarii” lor. Orchestrele si fanfarele bisericii erau interzise, dar dorinta de a desfiinta corurile bisericilor nu a putut fi realizata. Ultima faza a oprimari religioase din timpul celui mai greu deceniu a fost “arondarea” bisericilor, efectuata intre anii 1960 si 1963. In multe sate, chiar in orase si chiar in capitala o multime de biserici penticostale si-au pierdut autorizatia sub pretextul ca au membri prea putini. Credinciosii erau repartizati in biserici mai mari si mai indepartate. Slujitorii bisericilor desfintate si-au pirdut legitimatiile de pastori. Pastorii erau aprobati de autoritatiile comuniste dupa o verificare indelungata. In comparatie cu perioada de existenta clandestina a Bisericii Penticostale (1922-1944), persecutia sub regimul comunist nu a parut atat de aspra precum cea a Bisericii Ortodoxe. Controlul DC si al Securitatii asupra CP a fost insa mult mai apasator decat abuzurile nesistematice ale vechiului regim care se limita sa-i inchida si sa-i agreseze pe penticostali si sa le inchida casele de rugaciune, fara sa le faca imposibila o viata spirituala libera exceptand epoca lui Antonescu. Aceasta libertate spirituala era intr-un pericol mai mare sub comunisti care de altfel au renuntat la vechile abuzuri impotriva credinciosilor. Astfel, unii penticostali nu s-au alaturat CP sau l-au parasit devenind dizidenti penticostali. Unii dintre ei au negat chiar denumirea de penticostali, numindu-se “credinciosi apostolici”. Numarul lor nu a putut creste din cauza persecutiei si uneori acestia au imbratisat doctrine eretice. Penticostalii ce au ramas in CP oficial si nu s-au supus reglementarilor opresive au fost mult mai eficienti decat dizidentii stricti, care au avut de infruntat o persecutie mai severa. Cele doua lucrari despre persecutia comunista anti-crestina din Romania  nu mentioneaza prea multi penticostali. Este usor de gasit exemple de penticostali persecutati care nu sunt inregistrati in aceste lucrari cum au fost: Ioan Jiloveanu, Eugen Bodor (ambii mentionati deja) sau Alecu Iacob dirijorul Orchestrei Filarmonicie din Sibiu si compozitorul de imnurilor penticostale (cel mai reprezentativ imn penticostal roman: “Azi Duhul Sfant e roua diminetii”), care a fost inchis in anii ’60. Cel mai faimos penticostal roman persecutat a fost Constantin Caraman care a executat munci fortate la “Canalul mortii” Dunare – Marea Neagra in 1951 – 1952. El a devenit mai tarziu un reprezentat al tuturor crestinilor persecutati si a fost din nou inchis (1963-1964; 1977). Binecunoscutul pastor luteran Richard Wurmbrand si sotia sa Sabina, niste evrei romani, au fost foarte apropiati de penticostalii romani de cand au fost botezati cu Duhul Sfant cu semnul vorbirii in alte limbi. T. Sandru in cartea sa “Trezirea penticostala”, a publicat o fotografie a sotilor Wurmbrand impreuna cu cativa penticostali in 1965 inainte ca renumitii dizidenti sa paraseasca Romania. Bisericile pastorite de pastorul Pantelimon Cojocaru din Calea Mosilor nr. 312 si de Ioan Panzaru din Soseaua Giurgiului au fost inchise, dar in acelsi timp Panzaru a redeschis o biserica penticostala in 1961 pe strada Miulesti la nr. 29, plantata in 1955 de Leon Cojoc si Negailov. Aceata biserica promitea sa aiba un viitor glorios. Presdintele CP, Gh. Bradin a murit pe data de 25 martie 1962. Serviciul funerar a fost oficiat la Arad pe dat de 28 Martie 1962, urmat fiind de o intrunire la locuinta lui Petru Ardeu unde vicepresdintele Pavel Bochian a fost ales ca presdinte ad-interim. Guvenul comunist nu a permis intrunirea congresului CP cu scopul ca un nou presedinte sa fie ales si astfel Pavel Bochian a ramas ca presdinte deplin al CP pana in decembrie 1989, pe baza Statutului CP.

CAPITOLUL 9

CULTUL PENTICOSTAL IN EPOCA CELUI DE-AL DOILEA PRESEDINTE PAVEL BOCHIAN (1962-1989)

Pavel Bochian a fost supraveghetorul comunitatii Arad a CP din 1951, post pe care l-a ocupat pana in 1965, chiar si dupa anul 1962, an in care a fost ales presedinte al CP. In anul 1965 el s-a mutat de la Arad la Bucuresti. Intre anii 1951 – 1965, Bochian a fost pastor la biserica Gloria, cea mai mare biserica din Arad. Dupa moartea lui Bradin, pastorul Bisericii Penticostale nr. 1 din Bucuresti (Crangasi) a fost Emil Bulgar, urmatorul presedinte al CP. In septembrie 1965 el a fost demis de cstre autoritatile comuniste iar Bochian a devenit pastor al Bisericii Penticostale nr. 1 – Crangasi (1964 – 1989), avandu-l pe Bulgar ca pastor asistent. (Bulgar si-a primit inapoi legitimatia de pastor doar pe data de 28 decembrie 1989.) Dupa “arondarea” bisericilor inceputa in 1961, autoritatile comuniste au pus in aplicare politica de “arondare” a comunitatilor regionale ale CP incepand cu anul 1962. Exceptand filialele Arad, Oradea si Suceava, toate filialele (chiar si cea din Bucuresti) au fost dizolvate. Supraveghetorul filialei Bucuresti, Dumitru Matache l-a inlocuit pe I. Oprea ca trezorerier central, iar in 1964 el a devenit vicepresdinte in locul lui Petru Tivadar. Filiala Arad era cea mai mare, intinzandu-se de la Arad si pana la Bucuresti si Constanta. Ea era condusa de catre Petru Ardeu, Alexandru Maris si Ioan Berar. Filiala Oradea era condusa de catre Petru Tivadar, Mihai Chise si Ioan Pop. Tivadar a emigrat in SUA in 1964. Ceilalti doi lideri au fost inlocuiti de Ioan Berar ca supraveghetor si de Constantin Creanga ca secretar. Filiala Suceava era condusa de catre Grigore Duciuc ca supraveghetor si de Dumitru Zamfir. Ei mai apoi au fost pensionati si inlocuiti de Constantin Grossu ca supraveghetor si de Dorin Udisteanu ca secretar. Toti acestia erau membrii in Consiliul Bisericesc ca si ceilalti lideri bisericesti regionali: Maramures – Gavril Latis din Razoare; in judetul Bistrita- Nasaud – George Marcus din Dumitra; in judetul Cluj – Ioan Pop din Dej si Nicolae Pop, Ioan Popa si Ioan Solodan in orasul Cluj; in judetul Hunedoara – Ilie Lipovan si succesorul sau ca pastor pe judet, Viorel Moise, in judetul Mures – Petru Murar si Augustin Berindean din Targu Mures; in judetul Brasov – cei doi pastori, Teodor Popovici si Tudor Lacatus care au construit doua cladiri bisericesti aceeasi adresa, nr. 2- 4 de pe str. Branduselor (fondatorii unei biserici care in prezent numara peste 700 de membrii); in Timisoara – Ciolac Dinca, Vasile Crisan, Ioan Mengher, Toma Dutu, Constantin Leontiuc si mai tarziu Iosif Franc si Teodor Codreanu; in provincia Oltenia – Constantin Cretan din Craiova (jud. Dolj) si Grigore Botanel din Targu Jiu (jud. Gorj); in provincia Dobrogea – Nicu Topciu din Constanta. Noul presedinte al CP, P. Bochian la primul consiliu bisericesc a propus sa fie readmisi ca membrii ai CP Trandafir Sandru, A. Vamvu, Chr. V. Roske si toti acei care fusesera eliminati in 1958. Consiliul a fost de acord cu aceasta, dar conform cu Satutul CP aprobatera necesar si acordul DC care a intarziat mult de Guvern. Sandru considera ca autoritatile comuniste au fost convinse sa accepte readmiterea sa in CP pentru ca a fost primul roman invitat la o conferinta penticostala internationala. Intr-adevar, Donald Gee a sugerat universitatii Oral Roberts din Tulsa, Oklahoma, SUA sa-l invite pe Sandru la o conferinta ce a avut loc acolo din 12 pana pe 25 noiembrie 1963. In 13 august 1963 Sandru a fost reprimit in CP si pe 1 februarie 1964 a fost numit pastor al bisericii de pe strada Miulesti nr.29, la periferia Bucurestiului. Pe 15 octombrie a fost demis din pastoratie, pentru ca a incercat sa mareasca cladirea bisericii fara permisiunea DC. La insistentele pastorului P. Bochian, Alexie Vamvu a fost de asemenea reprimit in CP si numit ca secretar general al CP cu aprobarea DC. Dupa aceasta a fost numit pastor al bisericii din cartierul Tudor Vladimirescu din Bucuresti. Dictatorul Gheorghiu Dej a inceput in 1964 politica romana de independenta fata de URSS. Aceasta politica a fost continuata din 1965 de succesorul sau N. Ceausescu.O astfel de politica avea nevoie de suportul vestului impotriva URSS, din cauza invaziei sovieticilor in Cehoslovacia din 1964. De aceea, regimul roman a devenit mult mai receptiv la presiunile vestului in favoarea libertatii religioase si detinutii politici au fost eliberati in Romania  cel putin pentru moment, In aceste circumstante, Sandru si-a recapatat licenta de pastoratie pe 27 aprilie 1968. In secret, el coopera cu Walter Holllenweger trimitandu-i materiale pentru o istorie a penticostalismului romanesc. Conducerea CP a fost reorganizata cu alegerea lui P. Bochian ca presedinte, D. Matache vicepresedinte si casier central, A. Vamvu ca secretar general, si T. Sandru ca redactor sef al Buletinului CP. Sandru a fost ajutat sa publice Buletinul CP de catre Chr. V. Roske care ilegal a tradus in romaneste multa literatura crestina tiparita in Germania pentru Romania. In Romania  a mai editat carti penticostale de imnuri si alte carti penticostale aprobate de DC. Pavel Bochian l-a numit pe Emil Bulgar ca director al Casei de Pensii a CP. Emil Bulgar si-a pierdut autorizatia de pastor in 1964 din cauza vizitei unui misionar olandez in biserica sa. In 1967, penticostalii vestici din Norvegia, Franta, Marea Britanie, SUA si Germania au vizitat Romania. Intre 12 septembrie ii 11 octombrie 1968, Pavel Bochian cu T.Sandru ca translator, au vizitat bisericile penticostale din Franta, Marea Britanie, Norvegia si au participat la o conferinţa penticostala in Trondheim. Bochian a reprezentat CP la Conferimta Penticostala Mondiala din Dallas (3-8 noiembrie 1970). CP a fost de asemenea reprezentat la Conferimta Europeana Penticostala din Berna (24 iunie – 2 iulie 1972). Mai târziu, Bochian si Sandu au fost aleşi in comitetul CEP. Delegatii din Norvegia, Belgia, Ungaria si Bulgaria au participat la celebrarea semicentenarului CP in Bucuresti pe 14 octombrie 1972. Relaţiile internaionale ale CP au avut o adevărata presiune asupra Guvernului roman cu privire la libertatea religioasa a CP. Acest lucru era necesar deoarece in anii ’60 o noua etapa a expansiunii penticostale începe in România si autoritatile comuniste au incercat sa o opreasca. De la o expansiune in regiunile rurale in special cauzata mai ales de natalitatea crescuta din familile penticostale taranesti, penticostalismul romanesc a trecut la o expansiune mai rapida in zonele de oras, astfel incat din 1956 pana in 1976 in Romania  numarul penticostalilor a sporit de la 54.000 la 100.000. /I. M. Popescu. op. cit., p. 231./ Acesta a fost rezultatul politicii comuniste care avusese ca scop o cresterere irationala a zonelor industriale si urbane. In aceste circumstante, o multime de penticostali au fost constransi sa se mute in orase care devin centre ale penticostalismului. Evanghelismul penticostal si represaliile autoritatilor comuniste pot fi ilustrate prin multe exemle. Veteranul Vasile Gaspar a primit (impreuna cu C. Caraman) o sentinta de 3 ani si 6 luni de detentie in 1963 pentru “activitate distructiva”. Ei au fost eliberati in 1964. Predicatorul penticostal C. Tarnvaski a fost arestat in 1971 si inchis pentru cateva luni pentru ca detinea Biblii si literatura religioasa. In 1971, pentru acelasi motiv a fost inchis pentru cateva luni si predicatorul tigan, Vasile Rascol din Bucuresti. In 1974-1976, el a executat doi ani de detentie pentru ca primise Biblii de peste granita, fara autorizatie. Predicatorul penticostal Cornel Mihai a fost inchis in 1971-1972 (impreuna cu C. Caraman) pentru primirea si distribuirea unor biblii. In 1974-1976, Chr. V. Roske nu avea dreptul sa primeasca nici o slujba fiind acuzat de “propaganda religioasa”. El putea fi bucuros ca nu fusese acuzat de “parazitism ” si intemnitat pentru ca nu avea slujba, precum penticostalii Viorel Lacatus (din Medias), Ioan Samu (din Medias), Francisc Paris (Darlos), care au fost condamnati in noiembrie 1978 la 6 luni de detentie pentru ???parazitism” si activitate “anarhista”, adevaratul motiv fiind activitatea lor religioasa. Din cauza unei cereri de emigrare in SUA penticostalii Paramon Gagea (Bistrita) si Simion Holbura (Mijlocenii Bargaului) au fost condamnati la 4 luni de inchisoare pentru asa-zisul “parazitism” in ianuarie 1979. Un predicator penticostal Ioan Toader inginer in Ploiesti a efectuat mai mult de 5 ani de detentie (1981-1986) pentru ca a distribuit Biblii si literatura evanghelica. In 1986, pastorul penticostal din Satul Mare, Victor Opris a fost condamnat la 9 ani de inchisoare pentru ajutorul dat acelor care au incercat sa fuga din tara. Adevaratul motiv a fost activitatea sa de evanghelizare si infiintare de biserici. In urma protestele internationale, Opris a fost eliberat dupa doi ani si si-a intensificat activitatea sa penticostala. Inmultirea bisericilor penticostale a determinat interventia autoritatilor comuniste. Astfel, constructia caselor de rugaciune era adesea stopata. Noua casa de rugaciune din Campia Turzii a fost demolata pentru ca devenise mult mai mare decat fusese aprobata. Demolarea cladirii unei biserici penticostale din Bistrita avut loc in Imprejurari tensionate, trupele de politie luptandu-se cu credinciosii si copii acestora. Noul acoperis al cladirii bisericii din Radauti a fost daramat. Cand N.Ceausescu a inceput sa demoleze in Bucuresti toate cladirile de cult prin anii ’80, prima a fost demolata cladirea bisericii nr. 1 Crangasi in 1980, desi pastorul sau era presedintele CP, P. Bochian. Ea a fost inlocuita de o mare baraca pana in prezent. Regimul comunist dadea cu mare greutate autorizatia oficiala pentru bisericile penticostale si a desfintat bisericile neautorizate , cum a fost biserica “Filadelfia” din Medias care a fost declarata ca “grup anarhist” in 1978. Credinciosii nu erau lasati sa se intalneasca nici chiar pentru scrierea unor petitii pentru primirea autorizatiei. Astfel, in 1979, lucratorii oficiali ai penticostalilor care au organizat astfel de intalniri in satul Stramba (jud.Bistrita-Nasaud) au fost insultati si amendati de politie. Pastorii aveau dreptul sa viziteze credinciosii care traiau la mare distanta de biserica si sa le dea Cina Domnului cu o permisiune speciala de fiecare data. In 1980, pastorul penticostal Nicu Topciu din Constanta a vizitat pentru cauza mentionata credinciosii din satul Nicolae Balcescu (jud. Tulcea) aflat la o departare de 100 km. de Constanta . O multime de sateni ortodocsi beti condusi de politie si oficialitatile locale i-au batut pe credinciosii adunati in casa familiei Caltea (Dupa revolutia din 1989, penticostalii din acest sat, care aveau acum o biserica oficiala, au fost atacati din nou de satenii beti condusi de preotii ortodocsi ). Pavel Bochian aminteste cateva intamplari mai fericite. O cladire penticostala din Resita a putut fi construita dupa anul 1965 deooarece credinciosii lucrasera la construirea unei fabrici de paine din oras. Biserica ilegala de pe strada Mestecanis (Arad) a fost autorizata pentru ca nu era departe granita vestica. Alte biserici neoficiale au fost tolerate:de exemplu cea din orasul Drobeta Turnu -Severin (aceasta era de asemenea la granita de sud-vest ). P. Bochian a explicat conducerii Departamentului pentru culte ca membrii a 300 de biserici tolerate au acceptat sa efectueze pentru consiliile locale munci sociale importante ca de exemplu, sa adune recolta. Pastorul T. Sandru a obtinut aprobarea autoritatilor sa mute biserica sa din Bucuresti din strada Miulesti intr-o noua casa de rugaciune care trebuia sa fie construita pe strada Sebastian nr. 43. In 1974, autoritatile au intrerupt constructia. In 1978, presiunea SUA l-a convins pe Ceausescu sa permita constructia bisericii, ea sfarsindu-se in anul 1979. Aceasta era pana 1999 cea mai mare si mai moderna casa de rugaciune din Bucuresti. Ceausescu se gandea sa o demoleze in decembrie 1989 dar revolutia l-a impiedicat sa o faca. Teodor Codreanu , pastorul bisericii Elim din Timisoara a inaugurat in 1988 una dintre cele mai moderne si mai mari dintre casele de rugaciune din Romania. Astfel de case uriase de rugaciune au fost construite pentru prima data in Arad (biserica Gloria -1966) apoi in Oradea, Baia Mare, Galati, Brasov, Vicovu de Sus. Pare de neanteles cum autoritatile comuniste au tolerat astfel de constructii religioase. Numai rugaciunile si postul pot explica astfel de miracole. Conform estimarii facute de CP in 1982 erau 785 de biserici oficiale penticostale, 142 de pastori si aproape 150.000 de credinciosi inclusiv copiii. Statisticile guvernului comunist estimau pe atunci numarul credinciosilor penticostali la 58.000. Erau aproape 300 de biserici penticostale. Dupa evaluarea. lui P. Bochian , in 1989 erau 300.000 de credinciosi penticostali in Romania. Aceste bune rezultate se datorau de asemenea acelora care au luptat pentru libertate religioasa in Romania. Baptistul Iosif Ton, penticostalul C. Caraman, ortodoxul G. Calciu Dumitreasa au atras presiuni externe impotriva lui Ceausescu care a renuntat sa-i controleze pe predicatori si botezurile in apa. In bisericile penticostale vorbirea in limbi si profetia au devenit in general libere. In 1977, Caraman a semnat un reportaj difuzat de Radio Europa Libera si a fost din nou arestat. Relativitatea extrema a tolerantei religioase manifestata de Ceausescu este ilustrata de conditiile de lucru de la Seminarul Teologic Penticostal intre anii 1976-1989. Dupa cursurile biblice pentru pregatirea pastorilor (1974-1976). Consiliul Bisericesc si comitetele filialelor au hotarat in 1976 infiintarea in Bucuresti a STP. T. Sandru a fost numit director si au fost alesi 15 studenti, cursurile durand 4 ani. Erau profesori putini si carti teologice doar in limba romana, dar studentii se straduiau prin toate mijloacele sa devina buni pastori. Autoritatile comuniste au interzis ca primele serii de absolventi sa fie ordinati ca pastori in 1980, dar Sandru a profitat de vizita unor oaspeti straini si a ordinat primii pastori formati la STP. Dupa promotia din 1980, DC a redus numarul studentilor de la STP de 15 la 5, iar dupa absolvirea din anul 1984 au fost admisi 10 studenti. Ulterior, doar 3 studenti erau admisi in fiecare an cu aprobarea speciala a Departamentului pentru culte pentru fiecare candidat. (Vom numi in continuare pe cativa absolventi ai STP: din prima generatie a STP < promotia 1980 > ii amintim pe Marinel Mesaros, pastor in Cluj unul dintre cei mai importanti conducatori penticostali din Romania, Lazar Gog, pastor in Los Angeles, Bujorel Lucaci, pastor in Sidney; din a doua generatie <1984> Ioan Gurau, supravegheatorul comunitatii regionale Brasov, Romu Mocan, pastor in Dej si unul dintre fruntasii penticostali nationali; din generatia 1988,:Martin Schaser, pastor in Viena, Luca Cretan , supraveghetorul comunitatii regionale Oltenia-Arges.). Nevoia de manuale pentru STP au determinat pe profesorii STP sa publice primele carti penticostale teologice in limba romana. ”Ghidul pastorului” (1976) continea cursurile tinute de Sandru intre anii 1974-1976. In plus Sandru a publicat in 1977 ”Viata apostolului Pavel si invataturile sale” , in 1979 ”Pneumatologia ”, in 1982 ”Biserica Apostolica Penticostala a lui Dumnezeu din Romania (in engleza si in romaneste), in 1985 ”Viata Domnului Isus Christos, activitatea si invataturile Sale”, in 1989 ”Doctrinele biblice ale bisericii”. C.V.Roske a publicat in 1979 ”Lectiuni biblice”. P. Bochian a editat in 1980 ”Biserica lui Dumnezeu si aspecte din viata sa”, apoi ”Viata apostolului Petru”, iar in 1988 ”Credinta si fapte” (in colaborare cu C.V.Roske). Emil Bulgar a publicat ”Geografia si istoria biblica” in colaborare cu A. Negoita de la Institutul Teologic Ortodox, iar A. Vamvu a publicat in 1989 “Actele de cult in Biserica lui Dumnezeu”. Incepand cu 1980, biserica penticostala si-a intarit legatura cu US Church of God renuntand la legaturile cu US Assemblies of God. Dupa 30 de ani de la cel de-al doilea congres al CP din1956, regimul comnuist a autorizat in final cel de-al treilea congres al cultului care a vut loc in 1986. A fost un succes pentru ca in acea vreme sinodului Bisericii Ortodoxe nu i se permitea sa se intruneasca pentru ca sa-si aleaga un nou patriarh in locul celui decedat. Mai mult de 100 de delegati au participat la cel de-al treilea congres al bisericii penticostale tinut la Bucuresti si au fost alesi prin vot secret o noua conducere cu multi lideri mai tineri: P.Bochian a fost reales in functia de presedinte, C-tin Leontiuc si Lazar Gog au fost alesi ca vicepresedinti, T. Sandru ca secretar general, A. Vamvu casier general si C.V.Roske ca redactor sef al Buletinului Cultului Penticostal. Emil Bulgar, Marinel Mesaros si altii au fost alesi in bordul de conducere al Bisericii Penticostale. Din cauza presiunii securitatii, Lazar Gog a plecat in SUA si a fost inlocuit de Ion Berar ca vicepresedinte. Multi penticostali au luat parte la revolutia anticomunista din decembrie 1989 in Timisoara, Arad, Bucuresti, Brasov si alte orase. Ei nu au considerat aceste evenimente ca o simpla lovitura de stat. Transformarile religioase, sociale si politice care au urmat au fost profund revolutionare si au atins chiar si economia care era bazata pe proprietatea de stat.

CAPITOLUL 10

UNIUNEA PENTICOSTALA DIN ROMANIA

Dupa revolutia din 1989, bisericile penticostale si slujitorii lor au putut sa lucreze in deplina libertate. Pastorii nu au mai fost controlati de autoritatea de stat. Revistele si cartile penticostale nu au mai fost supuse cenzurii comuniste. Politia nu i-a mai persecutat pe credinciosi iar perchezitiile prin case au fost oprite. Bisericile penticostale puteau fi acum autorizate numai de conducerea centrala penticostala – toate bisericile neoficiale au fost recunoscute. Predicarea Evangheliei s-a putut face pe scara larga. Bibliile si literatura evanghelica au putut fi importate, tiparite, distribuite si noi biserici au fost infiintate in deplina libertate. Guvernul roman nu a mai pus nici o restrictie in calea calatoriilor in strainatate ale credincosilor. Penticostalismul a continuat sa fie o religie “privilegiata”, recunoscuta oficial de statul roman, pe langa alte 14 denominatiuni (in total 15, in loc de 14,mai inainte). Asociatiile religioase au putut sa existe din nou, iar numele de “penticostal” a fost rezervat in mod exclusiv de catre statul roman CP, care incepand cu 1997 si-a modificat putin numele, intitulandu-se Uniunea Penticostala (U.P.). Vechea conducere penticostala, chiar daca a aparat bisericile penticostale, a fost totusi prea conformista in relatia cu autoritatile comuniste. Chiar si Sandru, cel mai putin servil dintre vechii lideri, era caracterizat, potrivit cu David D. Bundy de o: “adanca si sincera apreciere pentru guvernul roman si de loialitate fata de acesta”. Ei au fost depasiti dupa revolutie. De aceea Sandru vorbeste despre “criza psihologica care a afectat… pe unii credinciosi penticostali, in special pe cei tineri, ajungandu-se la unele incidente regretabile” si despre “ inima lui Pavel Bochian care a fost zdrobita de evenimentele din ianuarie 1990, cand a fost silit sa demisioneze” si “dispretul fata de cei de altadata… care si-au asumat toate riscurile timp de multi ani sa organizeze si sa inalte prestigiul Bisericii.” El a fost fericit ca cel de-al 4-lea Congres de la Cluj-Napoca din data de 15 Mai 1990, in ciuda unor deficiente a avut meritul de a mentine unitatea frateasca si de a stabiliza situatia in cult”. La cel de-al 4-lea Congres a fost ales Emil Bulgar ca Presedinte al Uniunii Penticostale (1990-1994), Marinel Mesaros si Pavel Rivis Tipei ca vice-presedintii, Trandafir Sandru ca secretar general, Ioan Gurau si Romu Mocan ca membri in comitetul executiv, Cristian Vasile Roske ca redactor sef la revista “Cuvantul Adevarului”- serie noua (de fapt, vechiul Buletin al C.P.). Noii lideri ai comunitatilor regionale au fost alesi: P.R.Tipei pentru regionala Arad, Florian Mudura pentru regionala Oradea, Marinel Mesaros pentru regionala Cluj, Constantin Macoveiciuc pentru regionala Suceava si Ioan Gurau pentru regionala Brasov. Pavel Bochian nu si-a incetat munca de pastor si invatator si la sprijinit pe fiul sau, Ioan Bochian sa infiinteze Centrul Crestin Emanuel in Bucuresti, 1990. Cladirea bisericii de la nr. 16, str. Al. I. Cuza va fi cea mai mare dintre cladirile bisericilor bucurestene. Pavel Bochian a calatorit mult in ultimii ani ai vietii lui, tinand numeroase predici si predand doua cursuri la Academia Religiilor din Bucuresti. La trecerea sa din viata in octombrie 1996, el a avut parte de funeralii de proportii nationale si internationale. Penticostalii au intrat in Alianta Evanghelica din Romania (AER) impreuna cu Baptisti, Crestinii dupa Evanghelie si o ramura evanghelica din Oastea Domnului Ortodoxa. AER a organizat mari intrunirii evanghelice si chiar evanghelizari prin intermediul televiziunii, atunci cand a fost posibil. In februarie 1992, la recensamantul de la acea data au fost inregistrati 219.151 penticostali. Cifra aceasta a fost contestata insa de unii deoarece, foarte adesea oamenii nu au fost intrebati despre religia lor, fiind inregistrati din oficiu ca “romani-ortodocsi”. Totusi recensamantul a confirmat faptul ca penticostalii sunt cei mai numerosi intre credinciosii romani evanghelici. Baptistii inregistrati la acea data au fost in numar de 109.000. In Bucovina (jud. Suceava) au fost inregistrati 30.577 penticostali si in judetul Bihor 25.381. In 13 judete, incepand cu Timis si sfarsind cu Salaj, numarul penticostalilor variaza de la 18.736.la 5.454. In urmatoarele 13 judete, incepand cu Brasov si terminand cu Gorj, numarul varia intre 4.884 si 1.137. In urmatoarele 13 judete de la Neamt la Giurgiu numarul era intre 846 si 105. In Muntenia de Sud au fost inregistrati 48 de penticostali, in judetul Olt si 42 penticostali in judetul Teleorman. In cele 4 judete din Nord au fost inregistrati 56.667 penticostali; in cele 4 judete din Vest (Bihor, Arad, Timis,Caras-Severin)- 69.459; in cele 4 judete din Est (Iasi, Vaslui, Galati, Tulcea)- 4.228; in 9 judete din Sud (din Mehedinti la Constanta) 6.129; in 10 judete din Transilvania- 70.814; in cele 7 judete din Muntenia de Nord -8.304; in cele 3 judete din V. Moldovei -3.550. Primul liceu penticostal “Logos” a fost deschis la Timisoara in 1990. Urmatoarele licee deschise au fost la Arad, Pitesti si Oradea . In 1993 au fost publicat un nou Statut penticostal si o noua Marturisire de Credinta. In 1992 , Seminarul Teologic Penticostal a devenit Institutul Teologic Penticostal Bucuresti (ITPB). Seminare teologice penticostale cu durata de pregatire de 2 ani au fost deschise in Bucuresti, Suceava si in alte locuri, pregatind slujitori autorizati, evanghelisti si Invatatori de religie penticostala, profesori care sa predea in scolile elementare, invatatori de scoala duminicala, tineri lucratori. Pentru intreaga lui activitate, rectorul I.T.P.B.,T. Sandru a primit in 1992 titlul academic de “doctor honoris causa” oferit de Scoala Teologica a organizatiei “Church of God” din Cleveland-Tennessee, S.U.A. Voluntari penticostali au inceput sa lucreze in inchisori, orfelinate, azile de batrani, case de copii handicapati si de copii bolnavi de SIDA. Evanghelistii penticostali si-au inceput si ei slujirea in Sudul si Sud-Estul Romaniei, regiuni cu o populatie penticostala rara. In 1994 a avut loc al 5-lea Congres Penticostal. Au fost alesi Pavel Rivis Tipei (pastorul bisericii “Betania” din Arad -Bradiste) ca presedinte, Emil Bulgar si Mesaros Marinel ca vice-presedinti, Ioan Gurau ca secretar general, Chr. V. Roske ca trezorier. Mai tarziu Ioan Gurtu a demisionat, fiind inlocuit de Marinel Mesaros ca secretar geneneral, Romu Mocan devenind noul vice-presedinte. In luna decembrie 1995, Secretariatul Guvernului pentru Culte l-a anuntat pe P.R.Tipei ca statisticile guvernamentale evalueaza numarul penticostalilor din Romania  la aproximativ 400.000. Intre anii 1994-1998 AER l-a avut ca presedinte pe Emil Bulgar. Vechile filiale penticostale au fost transformate in Comunitati Regionale (CR), fiind Infiintate noi Comunitati intai CR Bucuresti, si mai apoi, CR Oltenia – Arges ( in Muntenia de Vest). In functia de presedinte al CR Bucuresti a fost ales Emil Bulgar (1994-1998). Adunarea Generala Penticostala care a avut loc la Felix, Oradea (23-25 mai 1996) a aprobat Statutul de Organizare si Functionare al Uniunii Penticostale, Biserica lui Dumnezeu Apostolica din Romania publicat in 1997. De fapt acest act fundamental nu a fost inregistrat inca in mod oficial, ci el exprima preocuparea pentru descentralizare in circumstante care o fac necesara pentru unitatea penticostala. Unele organizatii penticostale ca SPMCR (Societatea Penticostala de Misiune Crestina din Romania) au tendinta de a deveni centre independente. SPMCR a fost infiintata in 1990 in Oradea si editeaza revista “Mesaj Evanghelic” . Colegiul Biblic Est- European (asociat SPMCR ) functioneaza in Oradea cu acreditare EPTA (European Pentecostal Theologic Association). Facultatea Teologica Penticostala din Ossijek (Croatia) care tine de Assemblies of God, condusa de dr. Peter Kuzmic, a deschis o scoala prin extensie in biserica Elim – Timisoara in 1990. In anul 1996 aceasta extensie a devenit o institutie educationala autonoma numita Seminarul Evanghelic Elim cu acreditarea Uniunii Penticostale Romane. Biserica Elim -Timisoara editeaza cea mai buna revista a unei biserici locale din Romania, intitulata “Elim”. Bisericile penticostale din Bucovina continua sa aiba activitati autonome. Datorita trasaturilor lor conservatoare, ele reusesc sa colaboreze cu o misiune menonita, care editeaza revista de limba romana “Samanta Adevarului”. Din 1997 C.R Bucovina editeaza revista “ Lumina Vechilor Carari”. Aradul are tendinta de a deveni primul centru al Uniuni Penticostale. Al 5-lea si respectiv al 6-lea Congres si alte importante conferinte au avut loc in Arad. In anul 1997 in incinta marii biserici penticostale “Betania” din Arad s-a deschis Facultatea de Teologie si Litere (Limba Engleza) Betania, afiliata la I.T.P.B. CR.Arad editeaza revista “Flacara Rusaliilor”. Biserica Harismatica “Agape” din Timisoara are propria scoala misionara. O importanta scoala misionara penticostala a fost deschisa in Constanta, in anul 1998, cu scopul de a pregati misionari si evanghelisti pentru Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria si Turcia. In anul 1996, a fost inregistrata oficial o asociatie religioasa Adunarea lui Dumnezeu afiliata la US Assemblies of God. Institutul Biblic Roman – acreditat de US Assembliesof God, EPTA si partial, de guvernul Romaniei – a fost o vreme asociat acelui grup, ambele avand acelasi lider, dar, incepand cu 1997 IBR a devenit o scoala ecumenica de teologie. Departamentul de Tineret al Church of God a sponsorizat construirea primei cladiri din campusul I.T.P.B. Pe data 4 noiembrie 1996, cu ocazia celei de-a 20-a aniversari a invatamantului teologic in Romania, rectorul T. Sandru a inaugurat prima cladire a noului sediu al I.T.P.B. In anul 1997 T. Sandru a fost pensionat, iar in 1998 a plecat acasa, la Domnul. Noul rector John Tipei a obtinut recunoastera provizorie din partea guvernului pentru I.T.P.B. in 1998, iar in perioada 5-6 octombrie 1999 a inaugurat noul corp de cladire. In anul 2001, in aprilie, I.T.P.B. va fi gazda celei de-a 22-a Conferinte anuale a EPTA. In noua sa forma de organizare I.T.P.B. admite, in fiecare an, 20 de studenti la cursuri de zi ( dintre care 5 fete ), si alti 20 de studenti la sectia fara frecventa, fara nici o limita pentru fete. Cursurile de zi dureaza 4 ani, iar studiile la sectia fara frecventa, 5 ani. La absolvire studentii obtin o licenta in teologie, cu specializare pastorala (pentru barbati) si cu specialitate didactica (pentru femei). Ei sunt recunoscuti de catre guvern pentru a preda religia elevilor penticostali in scoli si licee. Institutul Teologic din Bucuresti editeaza revista teologica ???Pleroma” si alte carti teologice. I.T.P.B. organizeaza si sesiuni de comunicari stiintifice. Corpul didactic al I.T.P.B. beneficiaza de cea mai inalta pregatire academica dintre toate scolile penticostale din Romania. (Ca dovada, I.T.P.B. este singura scoala superioara teologica penticostala recunoscuta de stat. Nici la Timisoara, nici la Oradea, nici la Arad, colegiile sau facultatile penticostale nu sunt recunoscute de stat iar la I.B.R. se preda teologie ecumenica.) In anul 1997, In luna octombrie s-a aniversat cel de-al 75-lea an de existenta a Bisericii Penticostale din Romania. La acea data UP dispunea de 354 slujitori ordinati (1 la 6 biserici), 800 de diaconi si 70 de misionari. Statutul UP publicat in 1997 arata la capitolul II, articolul 5 ca Uniunea Penticostala include de asemenea bisericile din Romania si Bisericile Romanesti de pretutindeni care adopta Marturisirea de credinta si Statutul UP – ACG din Romania. Unele biserici romanesti din Germania, Elvetia, Australia sunt membre ale UP din Romania.  Deasemenea bisericile penticostale din romanesti din stainatate care sunt membre in alte organizatii penticostale ( in special U.S. Churrch of God) care colaboreaza cu bisericile penticostale din Romania. Aceasta este situatia bisericilor romane din USA si Canada, etc.


Populatia penticostala a Romaniei la recensamantul din 1992 1. 1. SV – 3057715.15/2. MR – 420129.29/4. DJ – 5982. 2. BH – 2538116.16/3. IF(B) – 394430.30/5. BR – 4793. 3/1. TM – 1873617.17/4. SB – 309531.31/6. VS – 4634. 4/2. AR – 1835518.18/5. PH – 273632.32/7. MH – 4465. 5/3. BN – 1619019.19/6. BC – 210433.33/8. HR – 3706. 6/4. CJ – 157652020/7. GL – 196634.34/9. IL – 2767. 7/5. HD -1287721.21/8. DB – 192035.35/10. VL – 2478. 8/6. MM – 1210622.22/9. CV – 191136.36/11. CL – 2269. 9/1. BT – 766223.23/10. IS – 163237.37/12. BZ – 22110. 10/2. CS – 698724.24/11. AG – 156438.38/13. TL – 16711. 11/3. SM – 632225.25/12. CT – 134339.39/14. GR- 10512. 12/4. AB – 606726.26/1. GJ – 113740.40/15. OT – 4913. 13/5. SJ – 545427.27/2. NT – 84641.41/16. TR – 4214. 14/1. BV – 48842828/3. VN – 600

Linkuri http://www.sfantatreime.ro/galerie/displayimage.php?album=24&pos=10 + ITP

Pavel Rivis-Tipei – Botezul Duhului Sfant (Video)

Inceputurile bisericii penticostale in Romania – invitat special pastorul Pavel Rivis-Tipei, presedintele Cultului Penticostal din Romania cu Tudor Petan.

Calea, Adevarul si Viata via AlfaOmegaTV.ro

Superintendentul organizatiei Assemblies of God – Dr. George O. Wood la Biserica Betania, Arad

Former Attorney General at CPAC in .

Programul de la vizita  Bisericii Betania din Arad a Dr. George O. Wood care este Superintendentul organizatiei Penticostale – Assemblies of God si unul din Liderii Comitetului Executiv al organizatiei Pentecostal World Fellowship. Impreuna cu Dr. Wood au fost John Ashcroft, fostul Ministru de Justitie al Statelor Unite in anii 2001-2005 si Bob Pagett, Founding President of Assist International.

  • Minutul 16:00 Introducere
  • Minutul 49:00 Cuvint din partea lui Bob Pagett
  • Minutul 74:00  Cuvint din partea lui John Ashcroft
  • Minutul 90:00 Cinta John Ashcroft
  • Minutul 94:00 Cuvint din partea lui Dr. George O Wood

sursa video Biserica Betania

Predica George Woods

Published by 

Previous Older Entries

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


Zilele trec…

Click pe harta pt ora actuala World Time Click on map for timezone

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,483 other followers