Opt lucruri pe care le tanjesc intr-o Biserica de A W Tozer

Articol preluat de la blogul AWTozero.wordpress.com:

Opt lucruri pe care le tanjesc intr-o Biserica

Mi-este teamă de noul val de religie care a venit. A început în Statele Unite şi acum se răspândeşte. Este un fel de ezoterism al sufletului şi al minţii însoţit de fenomene ciudate. Mi-e teamă de orice nu necesită de curăţie de inimă şi neprihănire a conduitei în viaţa din partea individului.
Tânjesc de asemenea ca, prin îndurările blânde ale lui Cristos, să existe printre noi urmatoarele lucruri:
1. O simplitate frumoasă. Întotdeauna sunt precaut faţă de artificialitate şi complexitatea religiei. Aş vrea să văd simplitate. Domnul nostru Isus a fost unul dintre cei mai simpli oameni care a trait vreodată. Pur şi simplu, nu-L puteai implica în nimic formal. El a spus ce avea de spus la fel de frumos şi de natural precum cântă o pasăre dimineaţa în copac. Aceasta este ceea ce aş vrea să văd restaurat în biserici. Opusul acesteia este artificialitatea si complexitatea.

2. O dragoste creştinească radiantă. Îmi doresc să văd o restaurare a dragostei creştineşti care să radieze în aşa fel încât să fie imposibil să găseşti pe cineva care să vorbească cu asprime sau fără milă despre cineva sau cuiva. Aceasta necesită multa chibzuinţa şi multa rugaciune necontenită. Diavolul ar intra în convulsii. Ar fi atât de supărat şi aşa de dezamagit că ar sta îmbufnat ani în şir în iadul creat chiar de el. În această ultimă perioadă de moarte a dispensaţiunii
creştine ar trebui să existe un grup de creştini care să aibă dragoste radiantă, nişte oameni atât de iubitori încât să nu-i poţi face să vorbească nedrept şi fără milă.

3. Un sentiment de reverenţa plină de umilinţă. Sunt dezamăgit de faptul că venim la biserică fără sentimentul prezenţei lui Dumnezeu şi fără sentimentul reverenţei pline de umilinţa. Există religii false, secte religioase stranii şi secte ale creştinismului care cred că Îl ţin pe Dumnezeu într-o cutie şi atunci când se apropie de cutia aceea, simt o reverenţă plină de teamă şi de uimire. Binenţeles că tu şi eu vrem să fim izbaviţi de un asemenea păgânism sau de o asemenea sectă falsă. Dar am vrea de asemenea să vedem un grup de oameni care să fie ferm convins că Dumnezeu este cu ei – nu într-o cutie sau într-un biscuit, ci în mijlocul lor – să ştie că Isus Cristos este cu adevarat printre ei şi să aibă sentimentul reverenţei pline de umilintă atunci când se aduna împreună!.

4. O adiere a informalitaţii pline de bucurie. Marele predicator englez care a fost păstor timp de mulţi ani la capela Westminster din Londra – G. Chambal Morgan – şi-a lăsat biserica şi s-a dus în Ţara Galilor unde trezirea era în desfaşurare sub Evan Roberts la începutul secolului. A stat în acea ţară o vreme şi a absorbit slava ce ieşea de acolo. Am citit predica care a tinut-o congregatiei lui dupa aceea; a fost cea mai mustrătoare predică pe care a ţinut-o el vreodată.
Le-a spus:,,Cântările voastre sunt lipsite de bucurie, comportarea şi vorbirea sunt lipsite de bucurie şi nu aveţi acel avânt şi acea bucurie pe care am văzut-o în Ţara Galilor.”I-a sfătuit că au nevoie să ajungă într-un punct în care să-I cuprindă acea adiere a informalitaţii pline de bucurie.

5. Un loc în care fiecare să-i socotească pe ceilalţi mai buni decât pe ei însişi.
Ca urmare a acestui lucru, toţi ar trebui să dorească să slujească şi nimeni să nu caute să obţina o poziţie anume. Nimic nu e mai dureros de amuzant ca ambiţia în biserica lui Cristos. E ca şi cum un om, care ajunge într-o barcă de salvare datorită faptului că a fost salvat de la moarte în adâncurile oceanului, începe să se ambiţioneze pentru a deveni căpitanul micii bărcii în drumul acesteia de a-i salva pe cei ce sunt în ea. E ca şi cum un om ar vrea să pătrundă într-o zonă distrusă, lovită de cutremur în care oamenii mor, iar el se luptă pentru o poziţie înaltă acolo.

6. O sinceritate de copil. Iubesc copii datorită sinceritaţii lor incredibil de frumoase. Se uită la tine şi iţi spun cele mai simple lucruri posibile. Dacă ar fi puţin mai mari, ar roşii până în vârful urechilor, însă ei sunt absolute de neprefăcuţi. Îmi place să vorbesc cu ei, îmi place să vină la mine şi să stăm de vorbă, pentru ca înainte să plece întotdeauna îmi spun anumite lucruri. Dacă nu vrei să se afle ceva, nu spune celor micuţi, deoarece ei spun absolut orice. Nu au nimic de ascuns. Cred că, cu limitele cuvenite vârstei noastre adulte, ar trebui ca, din punct de vedere spiritual, să fim atât de neprefăcuţi încât să nu fie loc pentru duplicitate sau pentru nesinceritate.

7. O prezenţa a lui Cristos care să fie un miros placut de smirnă şi aloe. Când te obişnuieşti cu mirosul hainei Lui, nu mai vrei nimic mai puţin. Dacă nu ai mirosit niciodată smirnă sau aloea din plantele de fildeş putem să ne continuăm viaţa şi să nu tânjim după aşa ceva. Dar o singură adiere frumoasă a miresmei hainei Lui şi nu vom mai fi vreodata multumiţi cu ceva mai puţin!

8. Răspunsuri la rugăciuni.Minunile n-ar trebui să fie rar întâlnite. Nu sunt un predicator al miracolelor. Am fost în biserici în care se anunţau întâlniri în care urma să se înfăptuiască miracole. Dacă arunci o privire într-un ziar de sâmbătă, vei vedea din când în când pe cineva care ajunge în oraşul tău şi face următorul anunţ:,,Veniţi să vedeţi minuni\”.De acest fel de minuni nu-mi pasă.
Nu poţi să obţii un miracol aşa cum obţii o reacţie chimica. Nu poţi să obţii un miracol, aşa cum obţii cine ştie ce act de magie făcut de un magician pe scenă. Dumnezeu nu se vinde în mâinile magicienilor religioşi. Eu nu cred în acest fel de miracole. Cred în miracolele pe care Dumnezeu le dă oamenilor Lui care traiesc atât de aproape de El, încât răspunsurile la rugăciuni sunt obişnuite, iar minunile nu le sunt nefamiliale.
Johm Wesley nu şi-a permis niciodată să predice despre minuni, dar minuni care au urmat lucrarea lui John Wesley au fost de necrezut.Odată, trebuia să-şi împlinească o obligaţie, dar calul a început deodată să şchiopăteze şi nu a mai putut merge. Wesley s-a dat jos, a îngenunchiat lângă cal şi s-a rugat pentru vindecarea lui.A poi s-a urcat din nou şi a început să călăorească înspre locul în care trebuia să ajungă, fără ca animalul să mai şchiopăteze. Wesley nu a făcut reclamă acestei minuni şi nu a spus:\”O să ridicăm un cort mare şi o să facem miracolul cunoscut.” Dumnezeu pur şi simplu făcea aceste minuni pentru el.

Deşi Charles Spurgeon nu a predicat vindecarea, totuşi, în Londra s-au vindecat mai mulţi oameni ca răspuns la rugăciunile sale, decât a vindecat vreodată un doctor acolo. Despre acest fel de minuni vorbesc.

Asa ar trebui sa fie Biserica…

C. H. Spurgeon – Marea nevoie de Duhul Sfint

This set of images was gathered by User:Dcoetz...

Image via Wikipedia

Marea nevoie de Duhul Sfant 

Autor: Charles Spurgeon

Daca nu avem Duhul Sfant, mai bine am inchide bisericile, am bate usile in cuie, am pune o cruce neagra pe ele si am striga: \”Doamne, ai mila de noi!\”. Daca voi, lucratorii spirituali, nu aveti Duhul lui Dumnezeu, mai bine nu ati predica, iar voi, oameni buni, mai bine ati sta acasa.

Cred ca nu vorbesc prea dur cand afirm ca o biserica fara Duhul Sfant este mai degraba un blestem decat o binecuvantare. Daca nu ai Duhul Sfant, draga lucratorule crestin, afla ca stai in calea altcuiva -esti intocmai ca un pom fara roade, ocupand un loc in care ar putea creste un alt pom roditor. Aceasta este o lucrare solemna; Duhul Sfant sau nimic -si mai rau decat nimic- moartea si condamnarea pentru o biserica ce nu tanjeste dupa Duhul, plangand si gemand pana ce Acesta se vede la lucru in mijlocul ei. El este aici; n-a plecat nicaieri de cand a fost lasat la Cincizecime. Deseori El este indurerat si intristat, pentru ca este gelos si sensibil, unicul pacat de neiertat tine de Persoana Lui binecuvantata.

De aceea sa cautam sa fim foarte atenti cu El, umbland smeriti inaintea Lui si asteptandu-L cu ardoare -indepartand din viata noastra orice L-ar impiedica sa locuiasca in noi si sa fie cu noi pe vecie. Fratilor, pacea sa fie cu voi si in duhul vostru!

sursa

Family Series 6 – How to pray and intercede for your wife, husband – 2 books in pdf format

Author: Andrew Case. (source)

Water of the Word

Husbands, love your wives, as Christ loved the church and gave himself up for her, that he might sanctify her, having cleansed her by the washing of water with the Word. ~Ephesians 5:25-26

Let Us Imitate Christ as He Prays for His Bride “Christ Jesus is the one who died—more than that, who was raised—who is at the right hand of God, who indeed is interceding for us” (Rom 8:34).
“He is able to save to the uttermost those who draw near to God through Him, since He always lives to make intercession for them” (Heb 7:25).
Jesus Christ prays for us. He prays for His Bride. He sets the glorious example of the husband who never tires in making intercession for her. It is a breathless wonder, a staggering and stupefying truth. Are you a husband like Jesus? Do you want to be?

Every earthly marriage has been ordained to point to the perfect union in the age to come—to reflect, albeit dimly, the intimacy and ecstasy of knowing our Saviour face to face. And if we are to be obedient to the command, “Love your wives as Christ loved the church” (Eph 5:25) we must not only show a cruciform, sacrificial love, but must also follow Christ’s precedent of continual intercession for our wives, pleading constantly for their sanctification (Eph 5:26). When we pray like this we imitate Jesus’ beautiful example of praying for His Bride. Click  icon on the left to read the rest of the book (in pdf format).

Prayers of the excellent wife

She does him good, and not harm, all the days of her life. ~Proverbs 31:12

In the beginning God created the heavens and the earth. And He made everything in the heavens and on the earth. And God saw that it was good. All of it. Except one thing: “The LORD God said, ‘It is not good that man should be alone’” (Gen 2:18). This staggering declaration has never stopped resounding throughout history as man senses again and again his keen need of a “helper fit for him.” And she is indeed fit for him, having been built from his own body to build him up.
The primeval story of her creation is nearly too good to be true. As Martin Luther comments, “Perhaps no one would believe the account of how Eve was created, were it not clearly taught in Scripture.”  The account reads as follows:Now out of the ground the LORD God had formed every beast of the field and every bird of the heavens and brought them to the man to see what he would call them. And whatever the man called every living creature, that was its name.

The man gave names to all livestock and to the birds of the heavens and to every beast of the field. But for Adam there was not found a helper fit for him. So the LORD God caused a deep sleep to fall upon the man, and while he slept took one of his ribs and closed up its place with flesh. And the rib that the LORD God had taken from the man he made into a woman and brought her to the man. Then the man said, “This at last is bone of my bones and flesh of my flesh; she shall be called Woman, because she was taken out of Man.” Therefore a man shall leave his father and his mother and hold fast to his wife, and they shall become one flesh. And the man and his wife were both naked and were not ashamed. (Gen 2:19-25)

There is a beautiful, purposeful meaning to be seen in how God brings her into being. The story has a “poetic flavor” that leads to the outburst of poetry from the man. In an attempt to bring out some of this meaning and flavor, Matthew Henry comments that the woman was “not made out of [the man’s] head to top him, not out of his feet to be trampled upon by him, but out of his side to be equal with him, under his arm to be protected, and near his heart to be beloved.”

Under divinely induced sleep,a rib is taken out of the man. This should not be seen merely as a surgical operation, but as a brilliant depiction of the relationship between a man and his wife. She is intricately woven out of his very substance, one flesh with him, ontologically bound to him as the helper who stands always at his side. Calvin observes that something was taken from the man in order that he might embrace, with greater benevolence, a part of himself. He lost, therefore, one of his ribs; but, instead of it, a far richer reward was granted him, since he obtained a faithful associate of life; for he now saw himself, who had before been imperfect, rendered complete in his wife.

God deliberately did not form her out of the dust from the ground, but instead built her from the man’s living, organized substance. Neither did God create her out of nothing. Thus, among all the living creatures, woman remains entirely unique in her origin and at the same time inextricably linked to the man, deriving her spiritual and material nature from him.

A theology of headship is portrayed beautifully by the depiction of the woman being built from the man. In his letter to the Corinthians the Apostle Paul references this account to make a point: “For man was not made from woman, but woman from man. Neither was man created for woman, but woman for man” (I Cor 11:8-9). Previously in the same chapter Paul has just said that “the head of a wife is her husband” (I Cor 11:3), to which he now adds primordial support.

The implications of woman’s origin are profound. Her dignity and worth, her necessity, her role in life and marriage,  and her unique beauty have been established by God from the beginning. She was made to be a man’s faithful helper. And there is no greater help she can offer him than her prayers on his behalf to the One who alone can provide perfect, sovereign help. When the psalmist sings, “I lift my eyes to the hills. From where does my help come?” he answers his own question with the words, “My help comes from the LORD who made heaven and earth.” You are not sufficient succor for him. A stronger Hand must come to his aid.

Blessed is the wife who pleads often for this mighty Hand to keep her husband’s life; who begs for him at the gates of Grace. This is the sort of woman who fears the LORD, feels her own weakness, and finds refuge and righteousness in Jesus Christ. She wants God for her husband. She is to be praised.

Click the icon on the right to read the rest of the book (in pdf form).

Other posts from this series:

 

 

 

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari