Adrian Martin – notite din jurnal – predici in parc

Sa continuam sa postim si sa ne rugam pentru fratele Adrian Martin, ca Dumnezeu sa il insoteasca impreuna cu tinerii din grupul lui, care in fiecare Miercuri vestesc Evangheliapr in parcuri intr-un oras din Romania. In aceasta saptamina va vesti Evanghelia pe strazi Luni, Marti si Miercuri in alta zona a tarii.

notitele din saptamina trecuta…

suntem coplesiti ca Mana Domnului ne-a insotit si-n aceasta saptamana. Multumim Domnului pentru credinciosia voastra in sustinerea noastra si fie ca jertfa voastra in rugaciune sa fie de un miros placut inaintea Lui.
Miercuri am stat din nou in „valea plangerii” alaturi de prea-iubitii mei tovarasi de jug: Marius,Natalia,Mihaela,Roxana si Corina.
 Aceasta „vale” din „Livada Postei”- este un loc in care mortii umbla, respira, mananca, beau si totusi raman aceleasi oase moarte, in fata carora am predicat si saptamana trecuta.
Oare cand ii va trezi Domnul? Cand vor invia acesti morti in pacat?
Oare cand vor respira mirosul placut de smirna, aloe si casia, de pe vesmintele Marelui Imparat?
Oare cand vor manca din Painea Vietii, ca sa nu mai flamanzeasca niciodata?
Oare cat timp va mai trece pana cand vor bea din Izvorul Apelor Vii, ca sa nu mai inseteze niciodata?
Sarmanii acestia, le-am spus de atatea ori ca orice genunchi se va pleca inaintea Ta… De ce ar dori un pacatos sa ingenuncheze „plin de groaza” inaintea Ta? Cand ar putea sa ingenuncheze de pe acum in adorare…
Doamne ajuta-ne, ca in ziua aceea glorioasa sa spunem si noi ca Pavel: „Sunt curat de sangele tuturor…”
Cand am inceput sa citesc din Ioan 6 despre Painea Vietii, mi-am adus aminte ca slova omoara. Duhul este Cel ce da viata! De-ar fi cuvintele noastre duh si viata, exact ca ale Mantuitorului nostru. Chiar in acele clipe m-am abandonat in suveranitatea Lui Dumnezeu.
Citeam si predicam, iar oamenii din fata mea deveneau tot mai batjocoritori, ma intrerupeau si-mi puneau tot felul de intrebari, si cu cat le raspundeam mai bine, cu atat ei deveneau mai agitati si rautaciosi.
Fiecare cuvant pe care-l spuneam le oparea mandria, la fiecare chemare la pocainta, la abandonare in bratele Lui, se impietreau si mai tare. Ajunsesem la un moment dat sleit de putere, fiecare fraza despre dragostea lui Hristos pe care o rosteam, imi provoca durere pentru ca le vedeam ochii reci si plini de ura fata de Domnul meu.
Ramasesem fara cuvinte, si tacerea nu a adus cu ea, decat mai multa mahnire si dezamagire. Dupa cateva momente Domnul mi-a trimis ajutor din Sion si m-a inviorat in duhul meu.
Din nou i-am chemat la Hristos, de data aceasta insa personal, pe fiecare pe nume, i-am indemnat sa se lepede de ei insisi si sa-L urmeze. In cele din urma, cel mai impotrivitor dintre ei, pe nume Gica, a inceput sa planga si sa strige:
 „Nu pot, nu pot sa vin la El, e prea tarziu…nu mai e nici o speranta pentru mine!!!”
Atunci L-am predicat pe Hristos nadejdea noastra pana cand m-au parasit puterile, dar el continua sa planga si sa strige: ” Nu pot, nu pot!!!”
Isaia 53 au fost utimele mele cuvinte din partea Domnului pentru ei.
Iar predica am sfarsit-o in genunchi si in lacrimi  impreuna cu toti fratii mei, cerand indurare Tatalui pentru ei…
Marius a predicat dupa mine despre dragostea Tatalui si mizeria fiului risipitor. Am ramas din nou uimit de inima de Tata a lui Dumnezeu care e gata sa-si primeasca fii risipitori acasa. Din nou insa ne-a indurerat pe toti, cand  l-am vazut  pe O–-, drogandu-se ca si data trecuta . Miercuri insa s-a asezat langa Marius in timp ce predica, si se droga chiar langa el.
O imagine infioratoare care ne va urmari inca multa vreme…
 G–, a inceput cand predica Marius, sa marturiseasca ca el nu este om, pentru ca seara trecuta si-a batut cel mai bun prieten.
Dar nu a vrut sa primeasca consolare din partea Evangheliei… Si in ciuda predicarii clare din acea zi, cei mai multi dintre ei au ramas doar ingandurati, treziti la realitatile vesnice, dar in continuare neconvertiti…
Intoarce-i Tu Doamne si se vor intoarce acasa in bratele Tale, asemenea fiului risipitor.
Tovarasul vostru de jug,
Adi Martin (06/22)
Reclame

Curiculum Personal al unui Crestin (via Gabi Lupescu)

                        Numele: M-ă numesc „Copilul lui Dumnezeu”. Am primit acest nume când am fost înfiat… mi l-au înregistrat direct în Cartea vieţii. Încerc să îl port cu demnitate. „Vedeţi ce dragostea ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem…”                 

                        Data naşterii: M-am născut de două ori. Ultima dată m-am născut pentru cer. „Adevărat, adevărat iţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.’’

                       Locul naşterii: Locul în care m-am născut şi-a lăsat puternic amprenta asupra mea. Prima dată m-am născut într-un loc mizer, numit fărădelege, numit păcat. Şi astăzi încă plătesc tribut faptului că m-am născut acolo. A doua oară m-am născut din Dumnezeu. „Iată că sunt născut în nelegiuire şi în păcat m-a zămislit mama mea… dar binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare , ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Hristos, la o nădejde vie, şi la o moştenire nestricăcioasă şi neîntinată şi care nu se poate vesteji, păstrată în ceruri pentru noi.”

                     Familia: Am un Tată grozav, e cel mai grozav Tată din Univers. Îl cheamă Dumnezeu. Şi mă iubeşte enorm. Am şi un frate mai mare. Are 33 de ani şi vreo câteva veşnicii. Ca orice frate mai mare, are tot timpul grijă de mine. Îmi place când oamenii spun că semănăm…”Căci pe aceia pe care i-a cunoscut mai dinainte, i-a şi hotărât mai dinainte să fie asemenea chipului Fiului Său, pentru ca El să fie întâi-născut dintre mai mulţi fraţi.”

                        Adresa: Am locuit câţiva ani pe Str. Pierzării. M-am mutat de acolo. Deocamdată nu am o locuinţă stabilă. Sunt străin şi călător. În credinţă au murit mulţi eroi ai Scripturii, „fără să fi căpătat lucrurile făgăduite: ci doar le-au văzut şi le-au urat de bine de departe, mărturisind că sunt străini şi călători pe pământ.”

                        Categoria socială: Am fost rob. Acum sunt fiu moştenitor… şi ce voi mai fi… nu mi s-a arătat încă. „Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când Se va arata El, vom fi ca El ; pentru că Îl vom vedea aşa cum este… Şi , dacă suntem copii, suntem şi moştenitori: moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos.”                         

                          Studiile: Studiez în şcoala lui Isus. Credinţa, nădejdea, dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor, smerenia şi altele. Multe discipline încă îmi dau mari bătăi de cap. Dar îmi place să cred că sunt un elev silitor. Mă străduiesc să fiu pregătit pentru marele examen. „Învăţaţi de la Mine, căci eu sunt blând şi smerit cu inima.” „Arată-mi Doamne, căile Tale şi învaţă-mă cărările Tale. Povăţuieşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă…”

                              Profesia: Am primit cea mai onorabilă slujbă dintre toate: aceea de a fi slujitorul tuturor. Încă încerc să mă deprind cu ea. Oricum, slujba aceasta se plăteşte foarte bine. Dar nu acum… Şi nu aici… „Ci oricare vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; şi oricare vrea să fie cel dintâi între voi, să fie robul tuturor.”

                          Antecedente penale : Da, am şi aşa ceva. Am comis o crimă. Mi-am ucis propriul eu. Pentru asta, am primit pedeapsa maximă : am fost condamnat la fericire eternă. „Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi s-a dat pe Sine Însuşi pentru mine.”                           

                               Proprietăţi: Sunt suficient de bogat, ca să nu mă îngrijorez pentru ziua de mâine. Iar când nu va mai fi un mâine, Cineva mi-a lăsat moştenire întregul cer. „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra…Nu va îngrijoraţi, deci, de ziua de mâine ; căci ziua de mâine se va îngrijora de ea însăşi.”

                                 Hobby-uri: Îmi place să călătoresc : sunt în drum spre patria cerească. Îmi place şi să citesc : nu e nici o zi în viaţa mea fără Scriptură. Şi în general îmi place să-mi trăiesc viaţa din plin: o trăiesc pentru Dumnezeu. „Căci pentru mine a trăi este Hristos… căci dacă trăim pentru Domnul trăim…   

                                 Situaţia actuală: Tot ce sunt acum, sunt prin harul Lui Dumnezeu şi harul Lui faţă de mine e nemăsurat…. „Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Şi harul Lui faţă de mine n-a fost zadarnic ; ba încă am lucrat mai mult decât toţi : totuşi nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care este în mine.”

                                  Data morţii: Încerc să mor în fiecare zi. Faţă de mine însumi. „De aceea , să omorâm mădularele noastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia… şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate, evlavie, aşteptând fericita noastră nădejde şi arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor Isus Hristos.”

T-i  se  potriveste  si  tie… acest  C V   ?  Fii  binecuvantat …de  Cel  ce  este  Vesnic  Dumnezeu  !!! .  Asa  sa  fie .

If we believe in the continuation of all spiritual gifts, should we pursue them?

Sam Storms at Desert Springs Church.

In awe of His creation – Auroras (northern and southern lights) Aurora diminetii (video)

Psalmi 19  (click for English)

(Către mai marele cîntăreţilor. Un psalm al lui David.) Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mînilor Lui.

2O zi istoriseşte alteia acest lucru, o noapte dă de ştire alteia despre el.

3Şi aceasta, fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit:

4dar răsunetul lor străbate tot pămîntul, şi glasul lor merge pînă la marginile lumii. În ceruri El a întins un cort soarelui.

5Şi soarele, ca un mire, care iese din odaia lui de nuntă, se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz:

6răsare la un capăt al cerurilor, şi îşi isprăveşte drumul la celalt capăt; nimic nu se ascunde de căldura lui.

7Legea Domnului este desăvîrşită, şi înviorează sufletul; mărturia Domnului este adevărată şi dă înţelepciune celui neştiutor.

8Orînduirile Domnului sînt fără prihană, şi veselesc inima; poruncile Domnului sînt curate şi luminează ochii.

9Frica de Domnul este curată, şi ţine pe vecie; judecăţile Domnului sînt adevărate, toate sînt drepte.

10Ele sînt mai de preţ decît aurul, decît mult aur curat; sînt mai dulci decît mierea, decît picurul din faguri.

11Robul Tău primeşte şi el învăţătura dela ele; pentru cine le păzeşte, răsplata este mare.

12Cine îşi cunoaşte greşelile făcute din neştiinţă? Iartă-mi greşelile pe cari nu le cunosc!

13Păzeşte de asemenea pe robul Tău de mîndrie, ca să nu stăpînească ea peste mine! Atunci voi fi fără prihană, nevinovat de păcate mari.

14Primeşte cu bunăvoinţă cuvintele gurii mele, şi cugetele inimii mele, Doamne, Stînca mea şi Izbăvitorul meu!

VIDEO:

Plasma from solar flares or coronal mass ejections travel along solar wind to ultimately produce aurora’s in Earth’s polar regions. This visually stunning explanatory video takes you on a journey from sun’s interior to the Earth’s upper atmosphere. Credit: NASA/University of Oslo/Arcticlightphoto

Film – Planeta Privilegiata

Multi au afirmat despre Planeta Pamant ca este un nor nesemnificativ de praf, plasat la voia intamplarii intr-un cosmos imens. Insa dovezile astromonice sugereaza contrariul.

Cind omul nu mai poate sa creada (2)

Cititi Part 1 aici – Nu se poate trai fara credinta

Totul depinde de credinta adevarata

De fapt, lucrul cel mai important este să aveţi credinţa adevărată, salvatoare!

Fiecare om îşi are propria lui credinţă. Pe când eram student şi locuim cu mama, a venit într-o bună zi o doamnă în vizită la mama. Pentru că mama tocmai nu era acasă, am spus:

— Stimată doamnă, nu este acasă. Va trebui să vă mulţumiţi cu prezenţa mea.

— Foarte bine, a spus ea politicoasă. După ce am invitat-o să ia loc, m-a întrebat:

— Cu ce vă ocupaţi? I-am răspuns:

— Studiez teologia.

— Poftim!? a strigat ea. Teologia? Cine mai crede în ziua de azi? Este imposibil să mai crezi!

Mai mult

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari