Caramizile Casniciei (Part 5) Rolul soţului şi al soţiei

Citeste

  1. Part 1 Legamintul
  2. Part 2 Scopul lui Dumnezeu in casnicie
  3. Part 3 Timpul
  4. Part 4  Dragostea
  5. PAGINA ACTUALA – vezi mai jos
  6. Part 6 Reguli pentru o lupta dreapta
  7. Part 7 Finantele
  8. Part 8 Viata Spirituala

de Scott si Cheri Scheer

Societatea modernă a creat confuzie mare în ce priveşte rolurile soţiei şi al soţului şi al familiei creştine, în 9,1 milioane de case din Statele Unite, 2,6 milioane de oameni trăiesc cu partenerul lor fără a fi căsătoriţi; 1,6 milioane trăiesc cu persoane de acelaşi sex, dintre care 40% sunt homosexuali, în 1970,30% dintre mamele care aveau copii sub şase ani lucrau; 51% în 1987, iar în 1990, 75%. Nu numai că a devenit normal pentru toate femeile, inclusiv mame, să muncească, dar vedem tot mai mult cum femeile ajung să deţină poziţii pe care înainte le deţineau numai bărbaţii.

Secolul douăzeci a adus femeii dreptul de a vota, drepturi egale, salarii egale şi avansări pe scara ierarhică, în timp ce unele din aceste schimbări au fost mult întârziate, unele eforturi de a reduce diferenţele dintre bărbat şi femeie s-au dovedit a fi în detrimentul femeilor şi au dus la distrugerea căminului.

DIFERENŢE FIZICE ÎNTRE BĂRBAŢI ŞI FEMEI

– Fiecare celulă diferă prin combinaţia cromozomilor.
– Femeile au o mare vitalitate şi trăiesc în medie cu patru sau cinci ani mai mult decât bărbaţii.
– Primul deget de la mâna femeii este mai lung decât degetul al treilea de la mâna bărbatului,
– Femeile au în general metabolismul mai lent.
– Femeia are stomacul mai mare decât al bărbatului şi plămâni mai mici.
– Ea are altfel de hormoni şi tiroida mai largă şi mai activă, de aceea pielea ei este mai fină şi nu are atâta păr pe corp.

Tot din această cauză, emoţiile oscilează de la maxim la minim.

– Sângele femeilor are mai mult cu 20% celule roşii şi, prin urmare, mai puţin oxigen; corpul femeii se oboseşte mai . repede şi este mai predispusă la leşinuri.
– Bărbaţii au cu 50% mai multă forţă brută.

Una dintre cărămizile unei căsătorii reuşite este înţelegerea rolului şi a unicităţii fiecăruia. De multe ori cuplurile se luptă să treacă peste diferenţele elementare dintre un bărbat şi o femeie. Un cuplu matur le va estima şi le va folosi în beneficiul său. Cuvântul lui Dumnezeu ne-a lăsat câteva principii referitoare la rolurile bărbatului şi al femeii. Tot aşa cum „Isus Cristos este acelaşi ieri, azi şi în veci”, tot aşa planul de bază al lui Dumnezeu pentru om nu s-a schimbat o dată cu trecerea secolelor. Rolurile, presiunile din afară şi condiţiile se pot schimba în mod definitoriu, dar planul fundamental al lui Dumnezeu pentru om nu se poate schimba.

ROLUL FEMEII

„Tot aşa, între femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă şi cu trupul şi cu duhul; iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei” (1 Corinteni 7:34). „…să fie cunoscută pentru faptele ei bune; să fi crescut copii, să fi fost primitoare de oaspeţi, să fi spălat picioarele sfinţilor, să fi ajutat pe cei nenorociţi, să fi dat ajutor la orice faptă bună” (1 Timotei 5:10). „Vreau dar ca tinerele văduve să se mărite şi să aibă copii, să fie gospodine la casa lor, ca să nu dea potrivnicului nici un prilej de ocară” (1 Timotei 5:14).

Se spune că Dumnezeu a făcut omul, l-a urmărit câteva zile şi apoi a tras trei concluzii. Mai întâi de toate, aşa cum este scris în Geneza 2:18:”Nu este bine ca omul să fie singur.” A doua a fost: „Am să-i fac un ajutor potrivit.” Cea de-a treia concluzie, pe care unii dintre bărbaţi nu ar crede-o adevărată, a fost: „Pot să o perfecţionez”. Dumnezeu, în planul Său înţelept şi creator, a făcut femeia.

Eva era complementul perfect al lui Adam. Cei doi erau întocmiţi în aşa fel încât să formeze, fizic şi emoţional, un întreg perfect – unici fiecare în parte, dotaţi cu puteri diferite, dar în aşa fel încât împreună să fie perfect uniţi. Eva a fost creată în aşa fel încât trupul ei să poată aduce pe lume copii. La nivel emoţional a fost înzestrată cu răbdarea şi cu sufletul necesar creşterii lor. Dumnezeu a pus în ea dorinţa de a-şi îngriji familia. A avea grijă de casă, a face de mâncare, dar şi o deosebită intuiţie a detaliului sunt daruri speciale pe care Creatorul le-a dăruit femeii. Femeia are o deosebită abilitate în a hrăni, curaţi, îngriji, menţine confortul, iubi, îmbrăţişa, îmbogăţi şi da fără oboseală.

ROLUL BĂRBATULUI

„Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă §i este mai rău decât un necredincios” (1 Timotei 5:8). „Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Cristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea” (Efeseni 5:25).

Adam a fost înzestrat cu viziunea şi instinctul de a conduce. Din punct de vedere fizic era mai mare şi mai puternic şi a fost întocmit în aşa fel încât să apere şi să aducă cele necesare. Agresivitatea sa putea fi uşor temperată printr-un cuvânt plin de iubire sau printr-o mângâiere de către Eva. El putea să răpună un urs şi un moment mai târziu – să îşi legene cu gingăşie copilul pentru a-l adormi. Rolul său a fost comparat cu al lui Cristos faţă de Biserica Sa, ur, exemplu de sacrificiu total, ca dăruire a emoţiilor şi a trupului în întregime pentru bunăstarea familiei sale.

TEMPERAMENTELE

Temperamentele sunt trăsături înnăscute, care ne afectează în mod inconştient comportamentul. Dumnezeu, în planul Său creator perfect, a făcut fiecare făptură unică în felul ei. Aceste diferenţe nu sunt numai de natură fizică, ele sunt şi de natură emoţională. Dumnezeu a adunat emoţiile laolaltă şi le-a pus în noi într-un mod unic. Nici un obiect nu răspunde la stimuli aşa cum răspunzi tu. Familiile cu mai mulţi copii, crescuţi de aceiaşi părinţi, în aceeaşi atmosferă, ajung la concluzia că fiecare copil este unic în felul său.

Chiar dacă fiecare om este înzestrat cu un temperament de fond, acesta poate fi modelat şi transformat de-a lungul vieţii. Perioada copilăriei, dragostea părintească, experienţele de viaţă, obiceiurile, educaţia, autodisciplina, motivarea, atitudinea mentală, sănătatea şi puterea spirituală sunt numai câteva din lucrurile care ne pot influenţa temperamentele. Temperamentele sunt grupate în patru categorii, fiecare cu combinaţia sa de trăsături caracteristice.

Autoritate

Temperamentului autoritar îi sunt caracteristice acţiunile rapide, schimbarea, asumarea responsabilităţilor şi obţinerea de rezultate. Oamenii care au un astfel de temperament lucrează cel mai bine într-un mediu în care nu există supraveghere şi control; ei pot să facă o mare varietate de activităţi. Stilul lor de a conduce este direct şi la obiect, autoritar şi decisiv. Ei sunt motivaţi de provocări, putere şi autoritate. Cei care au acest temperament se tem să nu fie întrecuţi şi cel mai adesea se eliberează de stres prin a deveni ostili. Ei îi judecă pe ceilalţi după abilitatea de a duce la îndeplinire un lucru.

Influenţă

Temperamentului influent îi este caracteristic faptul de a spune poveşti, a verbaliza şi a genera entuziasm. Un om cu un astfel de temperament îşi doreşte o recunoaştere socială, popularitate, şi libertate faţă de a fi controlat şi faţă de detaliu. Stilul său de a conduce este neoficial şi demonstrativ; îi place să delege. Acest individ are nevoie de flexibilitate şi libertatea de a vorbi. El se teme de pierderea recunoaşterii sale şi scapă de stres prin exprimarea emoţiilor şi a sentimentelor intrinseci şi prin dorinţa de acţiune. El îi judecă pe ceilalţi în funcţie de abilităţile lor oratorice sau în funcţie de flexibilitatea pe care o au.

Fermitate

Temperamentul fermităţii presupune să fii stabil, să rămâi într-un loc sau să te ţii de o sarcină până o duci la capăt şi să dai dovadă de multă răbdare. Cei care au un astfel de temperament au nevoie de o apreciere sinceră, procedează în mod tradiţional şi dau rezultate. Stilul lor de a conduce este autodirecţionat şi le îngăduie şi altora libertatea de a interveni. Ei au nevoie de stabilitate şi de apreciere din partea altora, precum şi de timp pentru schimbare. Ei se tem de confruntări şi de schimbare. Se apără de stres prin a dormi excesiv. Ei îi judecă pe ceilalţi după constanţa şi prietenia lor.

Conformitate

Caracteristicile acestui temperament includ menţinerea standardelor, urmarea direcţiilor şi verificarea preciziei. Omul cu temperament conformist îşi doreşte un mediu care să nu aducă schimbări neaşteptate sau bruşte şi să îi asigure protecţie şi siguranţă deplină. Modul său de a conduce este calculat, structurat şi metodic. El are nevoie să facă parte dintr-un grup, într-un mediu controlat, având timp pentru analiză. Temerile sale sunt acte iraţionale şi antagonice; pentru a-şi rezolva stresul are nevoie de timp petrecut în singurătate.

Sperăm că aţi reuşit până acum să vă identificaţi temperamentul dumneavoastră şi al partenerului. Nu uita că fiecare din aceste temperamente îşi are calităţile sale deosebite, dar şi slăbiciunile sale. Nici un temperament nu este mai bun decât un altul.

Isus a fost alcătuirea celor mai bune componente ale fiecăruia dintre aceste patru temperamente. Fiecare temperament are puncte tari şi puncte slabe.

Scopul nostru ca şi creştini ar trebui să fie să ne folosim de punctele noastre tari şi să ne controlăm slăbiciunile. De multe ori în consilierea familiei auzim cupluri care se vaită: „Căsătoria noastră pur şi simplu nu merge; suntem atât de diferiţi”. De ce contrariile se atrag? Mai întâi de toate, credem că este parte a planului lui Dumnezeu. Două temperamente diferite au în general două perspective diferite. Această obiectivitate este o binecuvântare într-o perspectivă mai largă a lucrurilor.

Un ajutor potrivit trebuie să fie un complement, în al doilea rând, un om este atras în general de cineva care nu are trăsăturile pe care le are el. Temperamentul influenţabil admiră abilităţile organizatorice ale temperamentului autoritar. Temperamentul autoritar apreciază stabilitatea temperamentului ferm. Problemele apar însă atunci când nici unul nu vede cum punctele tari ale temperamentului partenerului sunt de fapt exact completarea de care celălalt are nevoie. Tendinţa temperamentului influenţabil de a pune omul înainte de datorie nu este în sine greşită; temperamentul autoritar consideră că înainte de toate este datoria. Cine are dreptate? Cine greşeşte? Nici unul. Fiecare acţionează în acord cu temperamentul său. Înţelegând astfel lucrurile, un cuplu matur îl va lăuda pe Dumnezeu pentru tot ce a pus mai bun în celălalt.

Dacă soţul tău sau soţia ta ar avea acelaşi temperament n-aţi mai avea parte de o perspectivă în plus, diferită de cea proprie. Să nu consideraţi diferenţele dintre voi ca fiind un teren de conflict, ci consideraţi-le o oportunitate de a ajunge la deplinătatea pe care Dumnezeu o doreşte în unirea voastră.

Recomandăm fiecărui cuplu să-şi evalueze temperamentele. Cei mai mulţi consilieri familiali sunt pregătiţi să vă ajute. Multe căsătorii cu probleme au fost repuse pe picioare în urma unei înţelegeri profunde a temperamentului fiecăruia. Dumnezeu v-a creat diferit ca soţ şi soţie în folosul vostru. Apreciaţi aceste diferenţe! Cea mai înaltă vocaţie a femeii este să fie o nevastă şi o mamă bună. Nu lăsa ca presiunile din partea societăţii să fie o cursă de a crede că dacă nu eşti câştigătoare la locul de muncă eşti falimentară în viaţă. Bărbaţilor – cea mai înaltă chemare a voastră este să vă daţi viaţa pentru familiile voastre. Stabiliţi-vă priorităţile! Dumnezeu are un plan minunat pentru voi; acceptaţi diferenţele care există şi împliniţi acest plan.

Teme de casă:

1. Analizează temperamentul lui.
2. Analizează temperamentul ei.
3. Fă o listă cu trăsăturile lui de bază.
4. Fă o listă cu trăsăturile ei de bază.
5. Fă o listă cu domeniile conflictuale.
6. Gândeşte-te la căi prin care aceste domenii conflictuale ar putea fi o sursă de putere.

Reclame

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat asta: