Marius Gorcea – fondator al formatiei Speranta – Comemorare + 3 cintari

VEZI si – Marius Gorcea – Au trecut 10 ani de cand a plecat la Domnul

Dumnezeu ne-a binecuvintat prin viata si lucrarea fratelui nostru iubit, Marius Gorcea pentru o scurta vreme. Dupa noi, el a plecat la Domnul mult prea repede, dar Domnul atotstiutor stie de ce l-a dus acasa. Marius a fost un tinar foarte talentat dar mai mult decit atit, a avut o pasiune pentru evanghelizare si a fost insotit de puterea Duhului Sfint. Imi amintesc prima data cind l-am auzit cintind intr-o Duminica dimineata la Biserica Philadelphia in Chicago. Din motive ca copii ne-aufacut sa intirziem  citeva minute  nu am ajuns la ora 9 cind a inceput ora de rugaciune, In graba, ca toti parintii cu copii mici, m-am ispitit stiind ca vom intirzia la Biserica. Tot in graba, intrind pe holul Bisericii am auzit o cintare ingereasca si m-am oprit in loc, simtind o adinca cercetare. A fost o Duminica dimineata atit de frumoasa ca niciodata nu voi uita cercetarea aceea.

Marius Gorcea – Omule – Speranta vol.1

Cantarea face parte din primul album al grupului Speranta.
Text si Melodie Marius Gorcea

Speranta – Marius Gorcea – Bătrânii

VIDEO by Speranta Media

Marcela Gorcea Damsa cinta – Ma uit in jur (4 minute)

Comemorare – Marius Gorcea – Ianuarie 4, 2004

Serviciul memorial a avut loc Duminica, Ianuari 4, 2004 la ora 9 dimineata. Au luat cuvintul: Luigi Mitoi, Gabriel Gorcea, Gabi Pal, Doru Muresan, Radu Almasan, Viorel Candreanu, Vasile Antemiei, Natanael Costea, Adrian Cost, Adrian Mocian, Simi Timbuc, Daniel Nicolici, Corin Izvonaru, Ioan Pumnut, Ilie Rete.

Turneu Speranta 2003

ultimul pentru Marius Gorcea

Aici am postat 8 link-uri la 8 cintari pe care le-a cintat Marius si Gabriel Gorcea in Aprilie 1997 la Biserica Penticostala „Betel” din Zalau. Uploaded by (filmat de Avram Talos)
  1. Partea 1 Cu cine vom asemana pe Dumnezeu?
  2. Partea 2 Gindul indreptat spre Tine
  3. Partea 3 Tot noianul zorilor
  4. Partea 4 Eu cint Osana, cint Aleluia
  5. Partea 5 Tu esti iubirea
  6. Partea 6 El e Alfa si Omega, inceputul si sfirsitul
  7. Partea 7 Ce n-am facut Eu oare pentru Tine/In lumea aceasta
  8. Partea 8 Haideti crestini azi cu toti in jur sa privim

„O, Teo!”

din mici povestiri cu Wilhelm Busch…
Când am părăsit magazinul, a fost exact ora 12. La ora aceea era mare înghesuială pe strada principală. Mulţimea trecea încet pe lângă vitrine. Nerăbdător am încercat să mă strecor mai repede prin mulţime. Ce groaznic! Pur şi simplu nu reuşeam să înaintez!

Buff! M-am ciocnit foarte tare de o femeie, care se părea că se grăbeşte şi ea. Am vrut să mă scuz. Atunci, pe faţa ei a apărut un zâmbet vesel:

— O, pastorul Busch! Cât are să se mai bucure Teo, că ne-am întâlnit!

A trebuit să zâmbesc. Oricum, această întâlnire nu a fost chiar nedureroas[. Şi, de fapt – cine era această femeie?

Puţin nesigur, i-am spus că pe moment nu pot să-mi amintesc cine este. Să mă ajute puţin.

— Păi da! a spus ea binevoitoare. Nici nu mă cunoaşteţi. Ştiţi – sunt mama lui Teo!

Din nou acest Teo! Eram la fel de nedumerit ca la început. Cine era Teo?

— Ştiţi, stimată doamnă, i-am explicat, în timp ce încercam să rămânem împreună în îmbulzeală, eu cunosc o mulţime de Teo. La care vă referiţi?

— Na, la cel mare – cu păr blond – care vine tot mereu la cercul dumneavoastră de tineret. Cel care şi-a pierdut nu demult portmoneul. Atunci aţi…

Atunci mi-am amintit.

— Aşa, deci sunteţi mama acelui Teo? Na, atunci pot să vă felicit. Este un băiat grozav!

Pe acest Teo l-am remarcat în ultimul timp dintre sutele de băieţi care frecventau casa tineretului din Essen. În orele de studiu biblic stătea în faţa mea foarte atent şi încordat. Şi când se cânta, toată faţa lui radia, încât nu putea să treacă neobservat. Cânta nu numai cu gura, ci cu toată inima. Şi era deosebit de plin de zel în lucrarea de evanghelizare şi de vizite.

— Da, am mai spus încă o dată, acest Teo este un băiat grozav.

Am văzut de multe ori cum strălucesc feţele mamelor când fiii lor sunt lăudaţi. Şi de aceea m-am mirat, atunci când această mamă a devenit deodată foarte serioasă. Apoi a spus încet:

— Nici măcar nu puteţi bănui cum este el cu adevărat. Între timp am ajuns într-o stradă liniştită. Aşa că am auzit clar acele cuvinte, deşi au fost rostite în aşa fel, de parcă nu mi-ar fi fost adresate mie. Am devenit curios.

— Trebuie să existe un secret! Scumpă doamnă, v-aş fi foarte recunoscător dacă mi l-aţi spune şi mie. Pentru că ţin într-adevăr foarte mult să-mi cunosc băieţii.

Femeia s-a gândit o clipă. Apoi a izbucnit:

— Da, trebuie să vă spun totul. Vedeţi, noi am fost o familie fără de Dumnezeu. Soţul meu nu vrea să ştie nimic despre creştinism, nici până în ziua de azi. Are efectiv o aversiune împotriva creştinismului. Şi de aceea am trăit toţi fără Dumnezeu…

Femeia s-a întrerupt. Trebuia să traversăm strada. Şi – da, acum nu mai era o simplă discuţie. Era vorba despre lucruri serioase. Trebuia să se concentreze. Aşa că am dat colţul într-o stradă liniştită. Şi atunci a continuat:

— Teo a avut parcă 17 ani atunci când am observat că s-a schimbat. Când ne certam în casă, el tăcea. Şi încerca tot mereu să-mi facă bucurie. Avea atâta răbdare cu sora lui cea mică. Era, de parcă prin Teo intra în familia noastră un cu totul alt duh.

Şi, într-o zi, ne-a spus deschis că frecventează cercul dumneavoastră de tineret. Câţiva prieteni l-au introdus acolo. Şi acolo l-ar fi cunoscut pe Domnul Isus. Şi că viaţa lui îi aparţine acum lui Cristos.

Femeia a făcut din nou o pauză. Am simţit cât este de emoţionată. Am fost mişcat când a spus, că această mărturisire a scos din soţul ei numai un murmur furios. Ea însăşi s-a simţit însă ciudat în urma mărturisirii fiului ei. Inima ei a început să se neliniştească de acest lucru.

— Da, aşa se face că de atunci frecventez împreună cu Teo serviciile divine din biserica dumneavoastră.

Şi acum faţa ei strălucea.

— Acum sunt şi eu a Domnului Isus. Este ca un secret minunat, pe care-l am eu şi Teo al meu. Şi în fiecare zi citesc câte puţin în Biblie. Uneori nu înţeleg unele lucruri… şi…

Acum s-a înroşit toată de ruşine:

— Atunci îl întreb pe fiul meu. El înţelege mult mai mult. Ah, este o ruşine ca mama să înveţe de la fiul ei. Dar Teo nu este deloc mândru. El îmi explică totul atât de bine.

Cu ce voce a spus femeia aceste cuvinte! Eu aveam lacrimi în ochi. Şi prin minte mi-a trecut vechea promisiune a lui Maleahi, că inimile părinţilor se vor întoarce la copiii lor.

— Şi soţul dumenavoastrî? am mai întrebat. A zâmbit.

— Oh, nu vrea să audă încă nimic de toate acestea! Dar Teo şi cu mine – noi ne rugăm în fiecare zi pentru tata. Doar îl iubim. Este un tată bun. Într-o bună zi şi el… dacă ne rugăm aşa pentru el! Nu poate altfel…!

Tăcerea dintre noi a fost lungă. Apoi a mai început să vorbească încă o dată – aproape cu reverenţă:

— Este totuşi ciudat, ca o mamă, prin fiul ei… Restul propoziţiei a rămas nerostit. Dar am înţeles-o. Seara l-am întâlnit pe Teo la casa tineretului. Juca tenis de masă cu câţiva băieţi pe care i-a adus cu el. I-am strâns mâna:

— O, Teo! Şi el mi-a zâmbit fericit.

In Awe of Creation – Earth Bound Solar Storm Video and Meteor Shower Sounds captured

Earth Bound Solar Storm: Unprecedented STEREO View

Uploaded by   A never before seen look at the path of a coronal mass ejection from the solar surface to Earth grabbed by NASA’s twin Sun-studying satellites, letting scientists measure the expanding super-hot gas shot out by solar eruptions.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Meteor Shower Sounds Captured by Space Radar

The U.S. Air Force Space Surveillance Radar in Texas recorded echoes of the Perseid Meteors as they passed over the monitoring facility. Includes imagery of a meteor photographed by astronaut Ron Garan aboard the International Space Station.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Ravi Zacharias – The lostness of man

Lostness of Man Ravi Zacharias – Watch more Videos at Vodpod.

John Piper – How do the nations rage in vain?

(via) desiringGod.org website

Quoting Psalm 2, the early church in Acts 4 prays in a way that shows how the rage and plotting of God’s enemies are in vain.

Why did the Gentiles rage, and the peoples plot in vain? The kings of the earth set themselves, and the rulers were gathered together, against the Lord and against his Anointed (Acts 4:25-26).

The point of that citation from Psalm 2 is that the rage and the plotting of Christ’s enemies is in vain.

Why? The next sentence begins with “For.” So the explanation is coming:

For truly in this city there were gathered together against your holy servant Jesus, whom you anointed, both Herod and Pontius Pilate, along with the Gentiles and the peoples of Israel, to do whatever your hand and your plan had predestined to take place (Acts 4:25–28).

The enemies of Jesus rage in vain and plot in vain, because all their plotting is predestined by God. The rage coming out of their mouths is in the script that God wrote centuries before. They think they act sovereignly. But there is only one sovereign. And it’s not them.

So why is the rage in vain? Why is the plotting in vain?

Because the plotting is God’s plan. The rage does not fulfill their purpose but God’s purpose. The enemies’ opposition to God’s purpose is part of the opposed purpose itself.

God’s enemies do not even get the satisfaction of saying: “We frustrated your design at least for a painful season.”

No. Not for one second.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari