Renunta La Pacat Sau Vei Pieri by Tim Conway

(via) ibhglobal

Iată întrebarea pe care vreau să o pun acum: de ce pocainta si credinta sunt lucruri atat de greu de realizat? De ce implica atat zbatere? De ce sunt asa multi oameni care-si doresc sa intre? Cine nu va putea să intre? Si, de ce?

Acum, asculta foarte atent, am de gând să-ţi spun un alt verset. Acest verset se gaseste la sfârşitul Bibliei şi te-as ruga sa remarci felul in care se incheie Biblia prin felul in care se incheie aceasta ultima carte a Noului Testament, iar ultimul lucru pe care Domnul Isus vrea sa-l faca cunoscut acestei lumi este acesta: „celui ce ii este sete, să vină! cine vrea sa ia apa vietii fara plata, sa vina!

Da-mi voie sa te intreb ceva: „este oare poarta care duce spre cer, spre Imparatia lui Dumnezeu prea ingusta? Da, este îngusta. Este chiar foarte îngusta. Dar Eu vă spun acest lucru: Este suficient de largă si suficient de deschisă pentru ca orice persoana care vrea sa intre sa poata intra prin ea! Garantat, oameni buni! Orisicine, care este insetat sa mearga şi sa bea. Dumnezeu nu a închis usa pentru a nu putea fi salvat. Chiar, dimpotriva, EL o tine larg deschisa pentru toti cei care sunt insetati. El spune: Dacă ai dorinta de a veni inauntru, Vino! Acesta este adevarul. EL spune: „Vino.” Este atât de simplu. Nu te intrebi cateodata: „Dacă e atât de uşor de ce suna atat de complicat? Ne este aratata uşa, suntem indemnati sa intram prin ea, in Imparatia lui Dumnezeu. Toţi cei care doresc pot intra. Asa de usor si totusi, sună atât de greu!

Imaginati-va ca poarta catre Împărăţia lui Dumnezeu este ca o capcană pentru maimuţe. Stiu că unii dintre voi au auzit despre acest lucru. Acest tip de capcana pentru prins maimuţe despre care voi vorbi in continuare nu este un basm, o poveste. Acest lucru este real. Acest lucru este real iar maimutele se comporta cu adevarat in felul acesta. Stiti cu totii ca daca cineva vrea sa prinda o maimuta cu intentia de a o manca, nu este interesat in a prinde maimuta nevatamata, ci pur si simplu trage o sageata prin ea si o pune apoi pe farfurie. Dar, cei care doresc să captureze maimuţe pentru grădinile zoologice, doresc ca maimuţa sa ramana nevătămata. Ei au o anumita tehnica. Ei bine, cum? In principiu, ei folosesc fie un dovleac sau o nucă de cocos sau o sticlă. Să utilizam flaconul de sticla în aceasta ilustraţie. Se foloseste o sticla ce are o deschizatura prin care maimuta poate sa-si bage mana inauntru, iar inauntru se pun nuci, dar doar nuci pe care maimutele le consuma in mod obisnuit. Ce se întâmplă, de fapt? Maimuţa pune mâna prin gâtul sticlei, ajunge la nuci, şi apucă una dintre nuci. Ei bine, exista o problema acum. Pentru ca are nuci în mână, pumnul ei inchis e prea mare pentru a ieşi din gâtul sticlei. Acum v-ati gandi in felul urmator : maimuţă lasa nuca din mana si fuge ! Asa ar fi normal dar, spre surprinderea voastra, braconierii au descoperit ca maimuta nu lasa niciodata nuca din mana. Si chiar si atunci cand braconierii vin iar maimuta ii vede si incearca disperata sa fuga, nici macar atunci nu da drumul nucii din mana. In final, braconierii o prind si o baga in sac. Şi sa ştiţi, vă voi spune din nou, aceasta nu este o legenda. Acesta este modul în care braconierii captureaza maimute, am citit despre el pe internet. Nu am vazut cu ochii mei asa ceva dar am toate motivele sa cred ca este adevarat.

Usa prin care se intra in Împărăţia lui Dumnezeu este exact la fel. Este destul de mare pentru tine pentru a putea trece prin ea daca arunci afara acesti ochi şi lasi din mana acele nuci pe care Hristos iti cere sa le lasi. Asta e ideea. Dacă nu smulgi ochii nu vei putea trece prin usa. Dacă nu renunti la acele nuci, nu poti trece prin usa. oricine dintre voi, care nu se leapada de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu. (Luca 14:33). Usa este destul de larga pentru a putea trece prin ea doar daca renunti la tot ce ai. Dar dacă există chiar şi un singur lucru în viaţa ta la care nu esti dispus să renunti, un idol în viaţa ta, la care nu vrei sa renunti, Nu vei putea trece. Idolii şi păcatul sunt prea mari pentru a putea trece prin aceasta usa Esti chemat sa intri pe poarta, esti poftit inauntru, esti invitat, esti rugat, ti se poruncesti sa intri. Ti s-a poruncit sa te pocaiesti si sa crezi. Ti se porunceste sa treci prin acea usa. În unele cazuri, Dumnezeu insista ca păcătosul sa intre prin acea uşa. În alte cazuri, Dumnezeu pledează, prin slujitorii Săi, să intri prin acea uşa. EL iti porunceste asta El o face în cel mai afectuos mod posibil. El vine de fapt jos, la nivelul păcătosului şi spune: „Veniţi să ne judecăm împreună!” Inseamnă că EL este dispus sa aiba de-a face cu păcătoşii. El ne porunceşte: „Vino.” El a oferit o modalitate prin care sa venim, Dumnezeu nu a închis uşa pentru nimeni.

Problema este ca cei mai multi oameni au cate o nuca in mana la care nu renunta. Cei mai mulţi oameni ar renunta la multe lucruri pentru a mosteni cerul dar nu ar fi dispusi sa renunte la TOT. Ei au acele una sau doua nuci mai deosebite la care nu vor renunta. Ei nu le vor da drumul, cu toate ca stiu cat de periculos este acest lucru, chiar dacă aud că există un astfel de lucru ca iadul. La fel ca acea maimuţă atunci când vede braconierii ca vin si vede pericolul chiar in fata ei stiind ca acesti oameni o vor lua si o vor duce intr-un loc in care nu si-ar dori sa mearga Şi chiar şi atunci când păcătosul stie ca Dumnezeu o să vină dupa el şi o sa-l arunce intr-un loc unde nu-si doreste sa mearga. Chiar şi atunci când va vedea pericolul, el nu-i va da drumul!

De ce nu-i va da drumul? De ce oare? Raspunsul se gaseste in cartea Evrei. Evrei 3:13 si se numeste înşelăciunea păcatului. Daca stam sa ne gandim, stiti de ce oamenii nu se vor pocăi? Deoarece ei nu cred. Asta e problema, ei nu cred cu adevărat. A crede o miciuna inseamna a fi un necredincios. Pacatul este înşelător. Practic, fiecare păcătos care nu va intra. De ce credeti ca exista toate aceste mulţimi de oameni care încearca sa intre si nu pot? Vă voi spune de ce, deoarece acestia au cate o nuca în mâna lor. Ei vor veni spunand „am încercat să fiu salvat. Am strigat catre Dumnezeu pentru a fi mântuit. ” Lasă-mă să-ţi văd mâna. Da asta e ceea ce m-am gândit, nu pot sa-si traga mana afara, deoarece au o nuca în mâna lor şi vor veni, cu ochii în lacrimi spunand „am chemat pe Domnul, dar EL m-a salvat, si fac si asta, si cealalta si vin si la biserica si EL tot nu ma salveaza. Stii de ce? Ai nuca în mână. Da drumul nucilor chiar acum si scapa-ti viata!

Ştiti ceva? Cu 19 de ani în urmă, am avut anumite păcate în viaţa mea la care nu am vrut sa renunt şi am ştiut, pentru că Dumnezeu mi-a arătat: „Vei merge in iad pentru aceste păcate”. Si am ştiut ca merit asta, dar au existat anumite pacate de care nu am vrut sa scap. Acum am să vă spun acest lucru, că, in acea noapte de 4 iulie 1990, când am deschis mâna, BANG, am fost salvat. Aşa de repede!

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Related articles

Reclame

Al Baker – Why are we Losing our Children?

Via Banner of Truth Trust, UK (05/11 issue)
It was a turn of events from God. (2 Chronicles 10:15).

In his book, Already Gone: Why your kids will quit church and what you can do to stop it, author Ken Ham sites a survey that says two-thirds of evangelical young people will leave church by their early twenties.1 Surprisingly, Ham has found that those who attend Sunday School are the most likely to leave the church. Why? The children are more than likely told that God made the world out of nothing (so far so good) but their exposure to atheism in general and evolution in particular in public schools and in television and movies undermines what they hear at church. That’s because pastors, parents, and Sunday School teachers are not giving their children a reason for the hope that is in them (1 Pet. 3:15). These twenty somethings are living with a gross inconsistency and they opt for the broad way that leads to destruction (Matt. 7:13-14).

While no doubt true, there is also a deeper cause for this apostasy. In 2 Chronicles 10 we are told that after Solomon’s death, Jeroboam, the son of Nebat, who had been in exile since Solomon’s attempt to murder him, ventures back into Israel with hopes of repairing the rift between him and Solomon’s administration. Rehoboam, the son of Solomon, is made king after his father’s death, and Jeroboam comes to him, hat in hand as it were, agreeing to serve him if he will ‘lighten up’ on Jeroboam and his friends. Rehoboam tells him to go away for three days and then return for his answer. Rehoboam consults the older men who had been his father’s consultants, asking them what they thought he should do. They said that by all means he should go easy on them. If he did so, then they would serve him forever. We are told twice, however, that Rehoboam did not listen to their counsel, and instead consulted with the young men who grew up with him and served him. They told him to be hard on them. In their sophomoric bravado they, in essence, were saying, ‘You are the king. You must show your power and authority. Anything less is a sign of weakness not becoming such a great, young king.’ Jeroboam returned for Rehoboam’s answer and he said, ‘My father made your yoke heavy, but I will add to it; my father disciplined you with whips, but I will discipline you with scorpions.’ The people naturally rebelled saying, ‘What portion do we have in David? Every man to your tents, O Israel!’

If we stop here then we may conclude that the moral of this historical narrative is to listen to wise counsel coming from older people and reject ungodly counsel coming from young people. But not all older people give wise counsel and not all young people give foolish counsel. Something deeper is brewing here and that’s where verse 15 comes into play. A vast portion of the kingdom was taken from Solomon and given to Jeroboam. Why? ‘It was a turn of events from God that the Lord might establish his word, which he spoke through Ahijah the Shilonite to Jeroboam the son of Nebat,’ (1 Kings 11:29-39). Why was God upset with Solomon? We are told in 1 Kings 3:3 that as he began his reign Solomon loved the Lord and walked in the statutes of his father. By 1 Kings 11:1, however, he loves foreign women and has gone after their gods. More specifically, Solomon brought to Israel Ashtoreth, the goddess of the Sidonians, the female counterpart of Baal, the fertility god and goddess. In order to ensure prosperity by having many children, animals, and crops people regularly engaged in cult prostitution to appease Ashtoreth. Solomon also built a high place for Chemosh, the god of the Moabites, on the Mount of Olives, the place where Jesus would sweat drops of blood for us some nine hundred years later. Solomon did so for geo-political reasons. He felt threatened by the Moabites and needed a way to keep them in check. But the worst of all was the Ammonite god Milcom, a bronze god with a bull’s head, having outstretched arms with a hole in its belly. This god was made red hot with fuel and while drums were beating to drown out the cry of babies, parents regularly placed their infants in Milcom’s arms, rolling them down into his belly, they being burned alive as sacrifices to their parents’ desire for pleasure.2

Solomon forfeited ten of the twelve tribes because of his idolatry. This came not merely as a divine fiat. Cause and affect are always in play. Rehoboam grew up in a household where he heard his father Solomon say one thing, but do another. He said that he loved Yahweh, but in addition to Yahweh he also bowed down to Ashtoreth, Chemosh, and Milcom. So Rehoboam never considered the fear of Yahweh as important. Instead he was prejudiced against the counsel of the older men. He considered himself to be one with the young men in their sophomoric bravado. He was filled with pride too. He loved the idea of running roughshod over Jeroboam. After all, he was the king. He could do as he pleased.

Solomon turned his heart away from God

As with Solomon and his idolatry, the big three of sex (cultic prostitution through Ashtoreth), power (geo-political security through Chemosh), and money (sacrificing children to Milcom to allow a woman the lifestyle she chooses or sacrificing one’s children for one’s career) are very much at play today. So bottom line — we are losing our children, just as Rehoboam lost most of the kingdom, because of our idolatry. Sex, power, and money still plague us, threatening to destroy our children, seeking to tear them from our covenantal grasp.

Are you bowing to the god of sex? Women, are you dressing immodestly? Are you spending too much time and money on the way you look? Men, are you secretly on the internet looking at pornography? Sin always costs us dearly. You may think you are getting away with your actions but your sins will eventually find you out. You will be exposed. It will negatively impact your children. Count on it! Are you worshipping at the high place of power? Do you compromise biblical convictions to get to the next level in your company? Women, are you buying into the world’s lie that you get your worth from your career, that staying home with young children is boring and below your gifts and talents? Are you seeking the god of wealth? Jesus says that you cannot serve both God and mammon, that you will love the one and hate the other (Matt. 6:24). Do you sacrifice your young children’s spiritual lives by placing them in public schools because you want to work outside the home? Is there no other alternative?3 Have you really thought about the implications of exposing your children to seven hours per day, one hundred and eighty days a year, to godless atheism? As I am wont to say from time to time — just raising the question. Can there be anything more precious to us than our children and grandchildren! We lose our children, as Rehoboam lost the kingdom, because of idolatry. May God give us grace to tear down these altars that threaten to undo us all!



Notes:

1. Pages 37ff address this ‘Sunday School Syndrome.’

2. Can you see the parallel today with these abhorrent gods? Worship of Ashtoreth, the fertility goddess, observed through sexual perversion, reminds us of our god of sex. Setting up Chemosh on the Mount of Olives to solidify geo-political power smacks of worshipping at the altar of power. And sacrificing children to Milcom reminds us of a woman’s ‘right’ to her own body, aborting her children because she wants nothing to get in the way of her career; of men sacrificing their children’s nurture by working ridiculous hours to make more money and gain more financial security. As Solomon says, ‘There is nothing new under the sun’ (Eccles. 1:9). Man still pursues the big three — sex, power, and money.

3. Sometimes there is no alternative. A single mother must work. Perhaps the husband does not make enough money to put the children into a Christian school. Perhaps the mother does not have the gifts or patience to home school her children. And it may be that older children, say teens, are able to ‘stand above the crowd’ and go to public schools, having been firmly grounded on the Christian world view. My intent here is to challenge you to your present way of thinking on these matters.

Rev. Allen M Baker is Pastor of Christ Community Presbyterian Church in West Hartford, Connecticut. His sermons are available at sermonaudio.com

Marturie – un fost securist care a persecutat Penticostalii la Bucuresti

O marturie impresionanta a fratelui Samuel Gheorghita Stratulat de la Hunedoara,care in timpul comunismului a fost maior de ‘Securitate’. El ne marturiseste despre persecutia securitatii romane din acea vreme, impreuna cu el, impotriva fratilor Penticostali despre care ei credeau ca sint cei mai periculosi dintre toate confesiunile religioase din Romania ideologiei ateiste a regimului de atunci.  Le erau frica de Penticostali, declara dinsul, pentru ca acestia aveau ceea ce nici o alta miscare religioasa din Romania nu o aveau – Duhul Sfint, motiv pentru care Securitatea a dorit sa stirpeasca cu desavirsire pe Penticostali. El personal schingiuaia in bataie pe frati si pe surori, pina intr-o zi cind o sora batrina l-a vizitat si i-a spus ca ea are un medic care poate sa- i ajute fetita lui care nu putea sa umble si era surdo-muta. Cind sora i-a spus ca pe medicul care poate  sa-i vindece fetita il cheama Isus, el plin de furie si-a prins bastonul si i-a spus batrinei ca ii arata el dumnezeul lui (bastonul) si cind acesta a ajuns la un metru de sora batrina, a cazut la pamint la picioarele ei, foarte bolnav. Ea i-a spus atunci ca medicul Isus ii va vindeca fetita. La scurt timp dupa aceasta, printr-un alt frate arestat si batut a avut loc vindecarea. Fratele Gheorghita ne povesteste viata lui de dinainte si dupa ce l-a primit pe Hristos.

Printre relatarile sale el spune ca daca cumva vreo biserica isi marea incaperea cu un metru sau doi pe de-ascuns, spionii ii pirau iar persoana responsabila era arestata si platea pentru lucrare cu bataie si cu citiva ani de inchisoare sau uneori chiar cu moartea in crematoriul de la Bucuresti. Erau oameni ai securitatii care chiar se botezau numai ca sa fie printre pocaiti dindu-se drept fratii lor ca sa poata sa adune informatii despre fiecare din ei.
Ultima relatare este despre”pocaitii” care fugeau din Romania. Gasim cum un sot care a incercat sa treaca frontiera a fost prins si bagat in inchisoare , la fel si sotia care chiar daca nu a fost la frontiera sa fuga, a fost si ea bagata in inchisoare iar copii acestei familii erau luati si dusi la casa de copii. Aceste lucruri se intimplau de regula din ordinul, spune el, al lui Elena Ceausescu.(la minutul 45) Vom asculta si vom plinge impreuna cu acest frate de cainta lui si de ceea prin care au trecut multi din fratii nostri penticostali intr-un timp de intunerec si de presecutie din Romania.

Uploaded by

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari