Facebook: Vorbiti intre voi cu psalmi…. (2)

Gabi Lupescu – Te simti ca a 5-a roata?


Tissot – David

A CUI E LUPTA ?

“Şi toată mulţimea aceasta va şti că Domnul nu mântuieşte nici prin sabie, nici prin suliţă. Căci biruinţa este a Domnului şi El vă dă în mâinile noastre !”. 1 Samuel 17.47

^ Hotărât, lupta este a Domnului şi noi trebuie să fim cu totul siguri de biruinţă, şi încă de o biruinţă care să dea dovadă de puterea lui Dumnezeu. Domnul este prea mult uitat de oameni şi chiar de adunarea lui Israel; si când se iveşte ocazia de a-i face pe oameni să vadă că Cel ce este măreaţa Cauză primară, îşi poate împlini planurile fără puterea omului, este prilejul nimerit pe care trebuie să-l folosim bine !.

Chiar Israel privea prea mult la sabie şi suliţa. Şi e mare lucru să nu fie sabie în mâna lui David şi totuşi David să ştie că Dumnezeu va birui o întreagă armată de duşmani.

Dacă luptăm din toată inima pentru adevăr şi dreptate, să nu aşteptăm să avem la îndemână norocul sau talentul nostru, nici alt mijloc văzut de influenţă.

Dacă am lupta pentru noi înşine, ne-am putea teme; dar dacă luptăm pentru slava Domnului Isus, cine va putea să ne stea împotrivă ?

Să ţinem, deci, piept filisteanului; dacă Domnul oştirilor este cu noi, cine va fi împotriva noastră ?

Se spune despre David, la versetul 9 ca „ajungea din ce in ce mai mare …si Dumnezeu era cu el”! In primul rand nu prea poti sa ajungi “mare” de unul singur! Numai daca nu cumva ai o chemare speciala de a ajunge “mare “ intr-un mod singuratic! (dar si atunci tot ai nevoie de ajutor –in mod sigur!)

Daca ne uitam la versetele ce urmeaza, observam ca DAVID A AVUT O ECHIPA !!! Si inca una foarte buna!! Tu ai o echipa, „joci” in ea sau esti rezerva?.. stiti cand e buna a 5 –a roata la masina…? Exact atunci cand ai cea mai mare nevoie de ea !!!! Pana atunci pare „un bagaj in plus ”- nimic nu e ceea ce pare!

Vedem ca David a avut exact ceea ce ii trebuia : o echipa ! Dar nu de ciurucuri…nu de rebuturi ci de viteji! Da O ECHIPA DE VITEJII !!! Exact ce-i trebuia! Pentru consolidarea Imparatiei.. pentru ocrotire dar si pentru „extindere”. Si vreau sa stii ceva : Vitejii trebuie pretuiti!! Ai pierdut vitejii, esti condamnat la infrangere ! Si de ce sa nu pastrezi ce Dumnezeu ti-a dat?

Poate tu esti unul dintre viteji, sau poate ai un prieten viteaz sau poate cresti asemenea unui viteaz (viteaza), oricum ar fi – primeste un sfat :fi integru, loial principiilor sfinte si lasa-le sa-ti calauzeasca viata …

In awe of creation – Underwater photo – Coplesit de creatia lui Dumnezeu – Poza de sub lacul inghetat

In Awe of Creation Page here – Pagina Coplesit de creatia lui Dumnezeu

A photo taken in frozen underwater. Poza facuta de sub un lac inghetat. (ATI)

But Christ Has Been Raised, You Are Not Still In Your Sins on Desiring God

John Piper, to listen to the audio click But Christ Has Been Raised, You Are Not Still In Your Sins on Desiring God.

1 Corinthians 15:17-20

And if Christ has not been raised, your faith is worthless; you are still in your sins. Then those also who have fallen asleep in Christ have perished. If we have hoped in Christ in this life only, we are of all men most to be pitied. But now Christ has been raised from the dead, the first fruits of those who are asleep.

Review

Two weeks ago we asked the question, “What is forgiveness? What does it look like when it happens?” To answer we used a definition from Thomas Watson: forgiving those who have wronged us includes

  1. resisting revenge,
  2. not returning evil for evil,
  3. wishing them well,
  4. grieving at their calamities,
  5. praying for their welfare,
  6. seeking reconciliation so far as it depends on you,
  7. and coming to their aid in distress.

Then last week we asked, “How can we do this? Where do we get the freedom and the power to act in a way that crosses our nature?” Forgiving is to a fallen human heart what flying is to a heavy human body. How can we do this flying? We took our clue from John Bunyan’s poem:

Run, John, run, the law commands
But gives us neither feet nor hands,
Far better news the gospel brings:
It bids us fly and gives us wings.

The gospel bids us fly—it commands us to forgive those who have wronged us. But it also gives us wings. Last week we saw two gospel wings with three feathers each in Ephesians 4:32–5:2.

Wing #1: What God did for us before we were born

  1. God loved us with a special saving love before we were born.
  2. Christ died for us with a special covenant purpose of taking us for his bride.
  3. This sacrifice for us was a sweet aroma to God and he was satisfied with it.

Wing #2: What God did for us during our lifetime

  1. God put us into a relationship with Christ so that his death and righteousness count for us.
  2. God adopted us into his eternal family.
  3. God forgave all our sins.

If we really believe these six things, if we rest in them and get our hope and our joy from them, we will be able to do the gospel-flying called forgiveness. If these things are true, we can forgive. If these things are true, we can endure anything. If these things are true, we can go on giving and giving and giving 70 times 7, because the love of God and the sacrifice of Christ and the inheritance we have as God’s children are inexhaustible.

The Resurrection: A Reward for Jesus’ Sacrifice

Now the question I ask today, on this Easter Sunday morning, is this: “If all this gospel-flying—this power to live in love and forgive those who wrong us—if this is accomplished by the love of God and the death of Jesus, then what does the resurrection of Jesus from the dead add to it?”

To answer this let’s look at 1 Corinthians 15:17, “If Christ has not been raised, your faith is worthless; you are still in your sins.”

If Christ Was Not Raised, You’re Still in Your Sins

To be “in your sins” is the opposite of being “in Christ.” When we are “in Christ,” we get what Christ can do for us, namely, eternal life. When we are “in [our] sins,” we get what sins can do for us, namely, eternal condemnation and death (Romans 6:20–23).

Paul says, “If Christ has not been raised . . . you are still in your sins.” We are still bearing our guilt, still under condemnation, still alienated from God, still unforgiven.

Why Is This So?

But why is this if the death of Jesus satisfied the Father (as we saw last week)? If it’s true that “every debt that you ever had has been paid up in full by the blood of the Lamb” (not the resurrection of the Lamb, cf. Romans 5:9; Ephesians 1:7), then why are we still in our sins if the Lamb does not rise from the dead?

The answer—or at least an essential part of the answer—is that the resurrection of Jesus is the reward of his sacrifice. And if the reward is not given, it’s because the sacrifice is deficient. And if the sacrifice is deficient, we are still in our sins.

Easter and Being Forgiving People

So you can see that the point of Easter is tremendously relevant to whether we can be a forgiving people or not. If Christ has not been raised, then all the gospel feathers in the wings that support gospel-flying (forgiving) are defective. If God will not let his own Son fly from the tomb and take his seat at the Father’s right hand in glory, it’s because his sacrifice for our sins was defective. It won’t work. We are still in our sins. John Bunyan was wrong. The gospel does not bring us better news: it bids us fly, but it does not give us wings.

So the resurrection of Jesus is tremendously important for our capacity to forgive one another. It is the reward that God gives to his Son precisely because his sacrifice is so totally sufficient for our forgiveness and for our power to forgive.

Hebrews 13:20–21a

Let me try to show some of the evidence that the resurrection of Jesus is the reward of his sacrifice. The book of Hebrews makes this plain in three different places. Start at the end of the book. In Hebrews 13:20–21a it says, “Now the God of peace, who brought up from the dead the great Shepherd of the sheep through the blood of the eternal covenant, even Jesus our Lord, 21 equip you in every good thing to do His will.”

This sounds like Jesus died for himself. Look at it again: “[God] brought up from the dead the great Shepherd of the sheep [that is, he raised Christ from the dead] through [by means of] the blood of the eternal covenant.” Christ was raised from the dead through his own blood!

But we know from this same book—especially from this book (Hebrews 4:15; 5:9; 7:26, 28; 9:14)—that Christ was without sin and did not need anyone to die for him, not even himself! So when it says in 13:20 that God raised him from the dead “through the blood of the eternal covenant,” I take it to mean that his sacrifice so perfectly secured his covenant promises for his people that God rewarded him with resurrection to carry those promises into eternal force.

So the resurrection of Jesus validates the infinite value of the blood of Jesus. If he is raised, the sacrifice was sufficient, and you are not still in your sins. There is gospel-flying.

Hebrews 2:9b

Another text that shows this is Hebrews 2:9b, “He has been made for a little while lower than the angels, namely, Jesus, because of the suffering of death crowned with glory and honor.” There it is again: “Because of the suffering of death crowned with glory and honor.” The glory and honor that Jesus received in the resurrection and ascension was “because of his suffering and death.” His resurrection was the reward of his suffering.

Therefore if he has not been raised, then it is because God does not regard his sacrifice as worth rewarding. It is defective. And we are still in our sins.

Hebrews 10:12–14

We get an even deeper insight into this rewarding of the Son in Hebrews 10:12–14, “He [Christ], having offered one sacrifice for sins for all time, sat down at the right hand of God [there's the connection between the sacrifice and the resurrection, but he's going to say how they are connected], waiting from that time onward until His enemies be made a footstool for His feet. For [crucial word! "because"] by one offering He has perfected for all time those who are sanctified.”

Now we can see the connection between the offering Jesus made and his resurrection: Verse 12, “Having offered one sacrifice for sins for all time, he sat down at the right hand of God [he was raised!] . . . (v. 14) FOR [because] by that one offering he perfected for all time those who are sanctified.”

In other words the sacrifice of Jesus for our sins was so complete that he perfected us for all time by that one sacrifice. This is awesome—all sins forgiven, past, present, future on the basis of one sacrifice. All God’s people who by faith in Jesus are being progressively sanctified now have in fact been definitively, perfected before God for all time—and that by ONE sacrifice, the perfect, all-sufficient sacrifice of Jesus of his own blood.

Therefore—for this reason—he sat down at the right hand of God. The resurrection was the Father’s reward for such an utterly complete and marvelous work on the cross.

If Christ had not been raised from the dead, we would still be in our sins because that would mean his sacrifice was deficient. But he has been raised and the point of all these texts is that this resurrection is the reward for his sacrifice and a validation of its utter perfection and sufficiency to make us perfect before God.

Isaiah 53:10–12

We could go to Philippians 2:6–11 and see the same thing where Paul says that since Christ emptied himself and was obedient unto death, THEREFORE God has highly exalted him and given him a name above every name.

But I think it might strengthen our faith even more if we go to an Old Testament prophecy and see the truth of Christ’s resurrection and, even there 700 years before the event, its connection to the sacrifice of Christ. Even Isaiah (53:10–12) saw that the resurrection of the Servant of the Lord would be the reward of his suffering, and the proof that his suffering was sufficient to justify his people. Notice the crucial connections as I read

The Lord was pleased to crush Him, putting Him to grief; if [note this "if"] He would render Himself as a guilt offering, He will see His offspring, He will prolong His days [that's the resurrection!—"if" he gives himself as an offering], and the good pleasure of the Lord will prosper in His hand. 11 As a result of [notice again the connection] the anguish of His soul, He will see it [its fruit] and be satisfied; by His knowledge the Righteous One, My Servant, will justify the many, as He will bear their iniquities. 12 Therefore [i.e., because he justified many by bearing their iniquities] I will allot Him a portion with the great, and He will divide the booty with the strong [this is the reward of resurrection], because [here it is one last time, "because"] He poured out Himself to death, and was numbered with the transgressors; yet He Himself bore the sin of many, and interceded for the transgressors.

So already 700 years before the death and resurrection of Christ Isaiah saw them and the connection he saw was that the resurrection of Christ was the reward of his sacrifice and the validation of his suffering to cover sin.

  • If he would render himself as a guilt offering, THEN he will see his offspring, he will prolong his days.
  • As a result of the anguish of his soul, he will be satisfied (with its fruit in resurrection).
  • Because he bears the sins of many, THEREFORE God will allot him a portion with the great.
  • He will divide the booty with the strong BECAUSE he poured out his life to death.

Summary

So we come back from Hebrews and Philippians and Isaiah to our original question from 1 Corinthians 15:17: If it’s the blood of Christ, the death of Christ, that covers all our sins and justifies us before God, then why are we still in our sins if the Christ does not rise from the dead?

The answer we have seen is this: the resurrection of Jesus is the reward of his sacrifice. It is the proof of how perfect and all-sufficient his sacrifice was. Therefore if God does not give the reward, it is because the sacrifice is defective and our faith is futile and we are still in our sins. The gospel gives no wings and we are left unforgiven and unforgiving.

But the message of Easter is the shout of 1 Corinthians 15:20, “But Christ has been raised.” And Paul gives the evidence for it in 1 Corinthians 15:5–8—the people Christ appeared to: individuals, small groups, a large group, many of whom were still alive as Paul wrote so that the Corinthians could investigate his claim, “But Christ has been raised.”

Therefore our faith is not futile and we are not still in our sins and we are not unforgiven and we need not be—indeed, cannot be—unforgiving. The gospel does give wings:

Far better news the Gospel brings,
It bids us fly and gives us wings.

Doubt not his sacrifice can save,
God sealed it with an empty grave.
And by his blood and life we live
And now have freedom to forgive.

The resurrection of Jesus is an exclamation point of God’s joy and celebration of all that Christ did for us in his dying. Christ is alive today for this reason: to deliver to us personally and powerfully everything he died to obtain. Including the joy of being forgiven and the doubled joy of being forgivers.

To acknowledge this and embrace it and celebrate it, would you sing with me these words (to the tune of “Be Still My Soul”):

I then shall live as one who’s been forgiven;
I’ll walk with joy to know my debts are paid.
I know my name is clear before my Father:
I am His child, and I am not afraid.
So greatly pardoned, I’ll forgive another;
The law of love I gladly will obey.

John Piper @Desiring God Website DesiringGod.org

Jesus’ Resurrection: Atheist and Theist Dialogue – Antony Flew and Gary Habermas

http://www.veritas.org/talks – Did Jesus die, was he buried, and what happened afterward? Join legendary atheist Antony Flew and Christian historian and apologist Gary Habermas in a discussion about the facts surrounding the death and resurrection of Jesus Christ. Join the third and final debate between Flew and Habermas, one that took place shortly before Flew admitted there might be a God, just before his death.

Over the past two decades, The Veritas Forum has been hosting vibrant discussions on life’s hardest questions and engaging the world’s leading colleges and universities with Christian perspectives and the relevance of Jesus. Learn more at http://www.veritas.org, Uploaded by

Florin Ianovici – Frica? Victorii fara slava!

Debora

PAGINA – Predici Florin Ianovici aici

Un tablou biblic deosebit de interesant il regasim in Vechiul Testament in :

JUDECATORI 4 :4-9

4Pe vremea aceea judecător în Israel era Debora, proorociţa, nevasta lui Lapidot.
5Ea şedea subt finicul Deborei, între Rama şi Betel, în muntele lui Efraim; şi copiii lui Israel se suiau la ea ca să fie judecaţi.
6Ea a trimes să cheme pe Barac, fiul lui Abinoam, din Chedeş-Neftali, şi i -a zis: ,,Iată porunca pe care a dat -o Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Du-te, îndreaptă-te spre muntele Taborului, şi ia cu tine zece mii de oameni din copiii lui Neftali şi din copiii lui Zabulon;
7voi trage spre tine, la pîrîul Chison, pe Sisera, căpetenia oştirii lui Iabin, împreună cu carăle şi oştile lui, şi -l voi da în mînile tale“.
8Barac i -a zis: ,,Dacă vii tu cu mine, mă voi duce; dar dacă nu vii cu mine, nu mă voi duce“.
9Ea a răspuns: ,,Voi merge cu tine; dar nu vei avea slavă în calea pe care mergi, căci Domnul va da pe Sisera în mînile unei femei“. Şi Debora s’a sculat, şi s’a dus cu Barac la Chedeş.

Textul care a fost citit relateaza despre un plan pe care  Dumnezeu l-a pregatit pentru poporul lui Israel de a-l conduce in victorie impotriva unui imparat al Canaanului pe nume Sisera. Dumnezeu a pregatit o biruinta insa datorita faptului ca Barac conducatorul Israelului nu a avut indrazneala si suficienta incredere si s-a lasat biruit de frica acesta biruinta a fost una fara slava. De multe ori biruinta este atat de aproape. Dar neincrederea si mai ales frica ne lipsesc ea.

Datorita sentimentului de frica care de pune stapanire pe inimile noastre mersul nostru in viata, calea noastra este una fara slava.
Frica reprezinta astazi un sentiment care stapaneste inimile oamenilor mai mult decat ar crede unii.Timpul in care traim caracterizat printr-o permanenta competitie, modelele create de societate referitoare la omul de succes, presiunile de grup duc de multe ori la aparitia unui sentiment de frica puternic.

Insecuritatea economica, lipsa comunicarii dintre soti si membrii familiei, sarcinile din ce in ce mai mari pe care trebuie sa le ducem conduc de multe ori catre frica.Superficialitatea si ignoranta, batjocura si ironia celor dein jurul nostru ne fac sa ne ascundem si sa ne fie frica sa vorbim deschis sa ne spunem pararile de frica ca am putea fi sanctionati.
De la prima carte a bibliei din Genesa capitolul 3 la Apocalipsa capitolul 21 intelegem ca frica exista si constituie o problema extrem de importanta.

Astfel in Genesa ni se spune ca Adam a raspuns atunci cand Dumnezeu l-a chemat cu urmatoarele cuvinte : ,,Ti-am auzit glasul in gradina si mi-a fost frica pentru ca eram gol si m-am ascuns,Genesa cap.3vers 16

O prima constatare in ceea ce priveste frica este aceea ca ea apare atunci cand nu ne asumam constient si matur responsabilitatile actelor noastre.

Adam a fost omul care nu a ascultat de Dumnezeu.El a pacatuit ca si Eva.Dar nu si-a asumat responsabilitatea esecului. A fugit si s-a ascuns. A preferat sa fuga gandindu-se ca poate nu va mai da socotoala. Dar inaintea lui Dumnezeu totul este gol si descoperit. Nu poti fugi nicaieri si El sa nu fie acolo. Pana cand nu vei aseza in lumina cercetarii faptele tale, pana cand nu iti vei asuma responasbilitatile in mod constient vai fi in lumea aceasta un fugar plin de frica. Tendinta omului este aceea de a fi ezitant si de a invinovati pe altii sau a te considera o victima a imprejurarilor. Negresit sunt multe lucruri care pot concura la esec dar cel mai important lucru este sa ni-l asumam plini de responsabiitate si maturitate.

Avraam o numeste pe sotia sa sora din pricina fricii ca i-ar putea fi luata de catre faraon.

Fratii lui Iosif spre exemplu, au savarsit o mare nelegiuire prin faptul, ca datorita geloziei, au aruncat pe fratele lor mai mic Iosif intr-o fantana, lasandu-l prada mortii si au ascuns acest lucru de tatal lor, care il iubea deosebit de mult pe Iosif, spunandu-i ca l-am mancat fiarele pustiului..Au ascuns acest lucru, dar frica i-a urmarit toata viata.Insa in momentul cel mai greu al vietii lor ei au putere sa isi dea seama de greselile lor si isi asuma in mod constient responsabilitatea greselii.,,Da am fost vinovati fata de fratele nostru de aceea vine peste noi necazul acesta,,

Evrei 12-13 ,,croiti carari drepte cu picioarele voastre pentru ca cel ce schiopateaza sa nu se abata din cale ci mai degraba sa fie vindecat,, Vindecarea vine atunci cand vii in lumina dreptei judecati a lui Dumnezeu si cand il lasi pe El sa indrepte raul pe care l-ai facut prin acordarea iertari..

Psalmul 117-17,,Nebunii prin purtarea lor vinovata si prin nelegiuirile lor, ajunsesera nenorociti.sufletul lor se desgustase de orice hrana si erau langa portile mortii.Atunci in stramtorarea lor au strigat catre Domnul.El… a trimis cuvantul Sau si i-a tamaduit.
Tamaduirea presupune sa te indrepti spre dreptatea lui Dumnezeu care s-a descoperit prin cuvantul Sau intrupat in Hristos Isus.
Iosif care il prefigureaza pe Isus determina in fratii lui Iosif remuscari, durere fata de actul de samavolnicie comis.Dar Iosif le trezeste constiinta nu pentru a-i chinui ci pentru a-i ajuta sa fie vindecati de frica care ii stapanea , de spaima care domnea in viata lor pentru un pacat ascuns fata de care nu si-au asumat in mod deplin si constient responsabilitatea.Dupa ce lucrurile au fost marturisite si ei si-au asumat raspunderea au fost vindecati si au avut bucurie.Frica a fost invinsa pentru ca vina le-a fost iertata.

A doua constatare in ceea ce priveste frica este aceea ca ea apare cand ne lasam subjugati de oameni din dorinta de a fi acceptati de catre acestia.

Saul cu Samuel (Tissot)

,,Atunci Saul a zis lui Samuel :am pacatuit caci am calcat porunca Domnului si n-am ascultat cuvintele tale ;ma temeam de popor si i-am ascultat glasul,,1Sam.15.24

Cat de usor ne lasam influentati de cei din jur si savarsim lucruri de care mai apoi ne este rusine.La locul de munca, la scoala sau chiar in familie, ne temem de critica celor din jur, ne temem de reactiile lor batjocoritoare si intram in hora pacatului.Macar ca intelegem ca nu e bine, mintim si noi, barfim si noi, furam si noi. De teama ca seful nostru ne-ar da afara daca i-am spune adevarul mintim.De teama ca cei din jur ne-ar respinge si ne-ar izola barfim si noi.De teama ca sotia sau sotul ne critica ca nu aducem suficienti bani, furam si inselam si noi.

De teama represaliilor tagaduim si faptul ca suntem credinciosi.Ioan 9 :22…nu stim cine i-a deschis ochii.Intrebati-l pe el…..au zis aceste lucruri pentru ca se temeau de Iudei( sa fie dati afara din sinagoga)

Pentru a ne pastra un loc de munca sau anumite avantaje tagaduim puterea lui Dumnezeu pentru noi si zadarnicim planurile Sale.
Ceea ce trebuie sa facem este aceea de a nu ceda presiuni celor din jur cand te indeamna la pacat.frica de a fi respins de cei din jur daca nu faci ca si ei te poate conduce la pierdera locului in imparatia lui Dumnezeu.Cuvantul Domnului spune ca lui Saul ca urmare a faptuuli ca temandu0se de popor i0a facu pep lac pentru a nu isi pierde pozitia de imparat, tocmai de aceea el a pierdut in mod real si impartia pamanteasca si cea cereasca.

Dorim atat de mult sa fim acceptati de catre oameni.Important e ceea ce spune Dumnezeu despre noi. Araon cedeaza presiuniii exercitate de catre popor si construieste un vitel de aur pe care il numesc dumnezeu.Care este sistemul de valori al celor din jur de conteaza atat de mult pentru tine ?Nu stii nu ai auzi vorbindu-se de Dumnezeu cel care a facut cerurile si pamantul ? Cat de pilduitor este acest lucru. Un vitel aceasta este ceea ce omenirea poate produce chiar si astazi. Nu mai mult.

Nicodim vine la Isus doar noaptea din pricina fricii de a fi exclus din Sinod. Petru inainte de venirea unora din partea lui Iacov manaca impreuna cu cei netaiati imprejur dar mai apoi de teama celor taiati imprejur s-a dat deoparte. Paradoxul este ca noi nu castigan nimic nici chiar omeneste atunci cad de frica celor din jur nu umblam cu dreptate.

A treia constatare este ca frica apare ca urmare a subestimarii.

iscoadele se intorc din Canaan

Numeri 13:31-35 …”Tara pe care am strabatut-o, ca s-o iscodim este o tara care mananca pe locuitorii ei;toti aceia pe care i-am vazut acolo sunt oamani de statura inalta.Apoi am vazut in ea pe uriasi si ,pe copii lui Anac care se trag din neamul uriasilor: inaintea noastra si fata de ei eram niste lacuste”

Unele dintre cele mai puternice arme sunt armele folosite impotriva mintii. Nu degeaba sunt avertizati de catre apostolul Petru in prima epistola cap 1 vers 13:”De aceea, incingeti-va coapsele mintii voastre fiti treji…”In Efeseni 4 cu 23 ni se spune:…”sa va inoiti in duhul mintii voastre si sa va imbracati in omul cel nou facut dupa chipul lui Dumnezeu…”

Sentimentul de inferioritate, sentimentul de nepotrivire, lipsa de incredere, subestimarea stapaneste multi oameni in ciuda credintei lor si a cunoasterii cuvantului lui Dumnezeu.Desi isi inteleg calitatea de oameni ai lui Dumnezeu sunt oameni care sunt neputinciosi, au manile legate datorita sentimentului pregnant de inutilitate, datorita fricii de esec, fricii de a fi analizati, masurati, cantariti si judecati. Nu ne putem imbraca cu omul cel nou facut dupa chipul lui Dumnezeu si vedem doar acest lucru:… pe ceilalti ca niste uriasi… iar pe noi ca niste lacuste! – referinta la textul mai sus citat – Oricat ar fi de binecuvantata tara Canaanului, oricat ar fi de clare cuvintele lui Dumnezeu, oricat ne-ar spune Dumnezeu ca puterea lui este cu noi… ramanem in afara tarii binecuvantate, ne lipsim de biruinta unei vieti in care sa stapaneasca El datorita subestimarii.

Traim cu subestimarea, cu lipsa de incredere dar folosim anumite argumente pentru a nu fi obligati sa ne confruntam cu problema pe care o avem.Asupra noastra se creeaza o presiune imensa.Sarcinile pe care le avem de indeplinit ni se par foarte mari iar resursele noastre prea putine.De cele mai multe ori este adevarat.Dar in loc sa incercam sa ne eliberam de acesta imensa presiune stand de vorba in mod onest cu Dumnezeu noi folosim diferite subterfugii, diferite supape ca se ne eliberam de presiune, dar niciodata problema nu isi gaseste vindecare.

Supape:
oameni suntem!A gresi este omeneste.Toti oamenii gresesc, nimeni nu este supraom.Nu pot sa fac fata sarcinilor pentru ca in fond nu sunt decat un om.Nimeni nu ar putea face acest lucru.2Imp.6-15:’’Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis de dimineata si a iesit.Si iata ca o oaste inconjura cetatea, cu cai si cara.Si slujitorul a zis omului lui Dumnezeu:Ah!domnul meu cum vom face?Suntem doar niste oameni.Iata in fata noastra o mare ostire inamica.Omeneste ar fi sa fugim, sa ne ascundem.Nu putem lupta.Ce gand, auzi…sa luptam.Nu putem suntem doar biete fiinte umane.E omeneste daca incercam sa fugim, sa scapam. Eventual poate si un compromis e bun ca sa putem scapa.Care este raspunsul Domnului?

Deschiderea ochilor! Ca sa vada ceea ce nu putea vedea.sa vada resursele lui Dumnezeu. Puterea Sa, planul Sau, mila Sa.

Nu este logic! Nu putem face nimic. Pentru ca nu este logic. Logic este sa stai cuminte. Nu este rational. Nu este normal. Cum iti inchipui tu ca Dumnezeu ar putea face ceva cu cineva ca tine. Nu vezi ce esti? Nu vezi cine esti? Nu e logic ce vrei tu  1Samuel 17 cu 10 si 11.: ’’Filisteanul a mai zis: Arunc astazi o ocara asupra ostirii lui Israel! Dati-mi un om ca sa ma lupt cu el. Saul si tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale Filisteanului si au fost cuprinsi de o mare frica.’’si 33…’’nu te poti duce sa te bati tu cu filisteanul acesta, caci tu esti un copil si el este un razboinic din tineretea lui’ ’Cu alte cuvinte…nu este logic. Este irational. Cine esti tu si cine este el de poti ca poti castiga. Stai linistit. Nu ai nici o sansa caci este ilogic. Si uite asa ramane ocara asupra noastra. uite asa toata viata traim cu minciuna ca noi nu putem lupta pentru ca suntem doar niste copii si este ilogic sa te lupti tu ca un copil cu un razboinic incercat.Nu putem face nimic.nu vom avea niciodata bani de intretinere pentru ca nu avem salariu…nu putem fi vindecati caci nu s-a gasit nici un leac… nu putem sa vorbim despre Dumnezeu fiind ca suntem prea slabi. De unde? Nu e logic. Va intreb cine a invins logica sau copilul David? Poate Dumnezeu sfida logica oamenilor? Poate Dumnezeu sfida imposibilul. Evrei 11 cu 11: ’’Prin credinta si Sara cu toata varsta ei trecuta a primit puterea sa zamisleasca… “Hei unde sunt doctorii acestei lumi? Unde sunt logicienii si statisticienii? Cine ne va ridica ocara? Cine ne va spala rusinea? Nu, nu Dumnezeu singur. Ci tu impreuna cu El.

la ce folos? La ce bun? Ce pot eu schimba? Au incercat si altii si lumea este la fel. Nu are sens sa lupti pentru ca nimeni nu are nevoie de asa ceva.1Imp.19 cu 4: ’’El s-a dus in pustie unde, dupa un drum de o zi, a sezut sub un ienupar si dorea sa moara, zicand: Destul! Acum Doamne, ia-mi sufletul, caci nu sunt mai bun decat parintii mei!’’

Destul! Nu mai vreau sa aud mimic. La ce bun? Lumea nu se poate schimba. Toate lucrurile raman la fel indiferent de ce fac eu. Vestim putin cuvantul lui Dumnezeu unui vecin, unui prieten si daca vedem ca nu se intoarce la Dumnezeu spunem: treaba lui, sa faca ce vrea, eu mi-am facut datoria. O! de ar spune si Dumnezeu la fel despre noi am fi pierduti pe vecie. Spre deosebire de aceasta atitudine Pavel spune: 2Cor.11 cu 28: Cine cade in pacat si eu sa nu ard? Noi nu mai ardem. Noi spunem:am incercat dar la ce folos?

La ce folos? Orice lucru facut pentru Dumnezeu conteaza. Conteaza un pahar cu apa dat in Numele Lui. Conteaza orice strop de transpiratie pe ogorul evangheliei.conteaza ca tu lupti. Conteaza ca tu esti unul care spune: ’’Noi nu suntem insa din aceia care dau inapoi…’’ Evrei 10 cu 39

Efectele subestimarii

Subestimarea blocheaza, paralizeaza potentialul
Impactul inferioritatii..Blocarea.Irosire.Indoiala.Ezitare.Neputinta.Intimidare.
Ex:pilda polilor.Unui om i-a fost incredintat un pol cu sarcina de a-l pune in negot in vederea realizarii unui profit pentru el si stapanul polului.Insa acesta prefera sa ingroape polul, san u il investeasca, desi l-a acceptat . Explicatia consta in faptul ca se temea de esec si nu si-a investit banul ci l-a ascuns.A incercat sa il protejeze.Frica de esec,frica de a fi respins de stapan l-a inghetat.Frica de a fi comparat cu altii, frica de a risca.l-a detrminat sa faca ceea ce fac toti oamenii care se subestimeaza:nimc!

Subestimarea distruge visele
Dumnezeu a avut o viziune pentru Israel. O tara minunata pe care chiar ei o descriu ca fiind incredibila. Dar mesagerii au inceput sa se planga fiind cuprinsi de frica.De unde a venit acesat frica? De la faptul ca ei s-au subestimat. S-au vazut pe ei ca niste lacuste si pe locuitorii Canaanului ca niste uriasi.Perceptia lor asupra lucrurilor i-a facut sa aiba o concluzie:ne vor manca locuitorii Canaanului. Iosua si Caleb descriu tara Canaanului la fel ca ceilalti dar perceptia lor este diferita si la fel concluziile. Depinde cu ce ochi vezi lucrurile. Cu ce credinta.”Domnul este cu noi, nu va temeti”

Subestimarea deterioreaza relatiile cu ceilalti
Daca ne consideram inferiori si lipsiti de valoare este greu sa poti aprecia dragostea lui Dumnezeu. Nu Ii mai vezi purtarea Lui de grija. Incepi sa nu mai fii multumit de nimic si sa ai resentimente. Sentimentul de inferioritate, subestimare va izoleaza tocmai pentru ca in final fiind singur sa va poate rapune mai usor. Poporul dupa ce l-a ascultat pe Iosuba si pe Caleb care vorbeau despre faptul ca trebuie sa creada in puterea lui Dumnezeu, reactia poporului a fost ca a vrut sa ii omoare cu pietre. Si astazi zboara atatea pietre in jurul nostru.Si unii sunt loviti si sangereaza. Inceteaza sa mai privesti la tine in felul acesta pentru ca nu vei face decat rau celor din jur. Lipsa increderii in sine, o gresita imagine de sine nu va afecta doar planul trairii personale ci va avea ca efect deteriorarea relatiilor cu ceilalti.

Subestimarea afecteaza planul profesional
Nu pot realiza lucrurile la fel ca ceilalti deoarece acestia sunt mult mai buni ca mine. Nu pot vorbi la fel ca ceilalti deoarece nu am o dictie la fel de buna ca altii.Nu pot vorbi nu pot lucra, eu nu pot face nimic. Stam si asteptam sa ne treaca viata intre durerea sentimentului ca suntem inferiori altora si lipsa de detreminare si energie , de vlaga spirituala datorate obezitatii noastre in viata de credinta.

Remedii
In slabiciune puterea lui Dumnezeu este facuta desavarsita.
“Si El mi-a zis:”Harul Meu iti este de ajuns;caci puterea Mea in slabiciune este facuta desavarsita. ’Deci ma voi lauda mult mai bucuros cu slabiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos sa ramana in mine. De aceea simt placere in slabiciuni…”2Cor 12cu 9 si 10.

Dumnezeu nu cauta supraoameni. Dumnezeu nu cauta genii. El a ascuns planurile Sale de inteleptii acestei lumi si le-a descoperit pruncilor. Dumnezeu nu cauta vedete ci pe cei nestiuti, necunoscuti, saraci in duh.Dumnezeu folosete balbaiti, foloseste depresivii fugari, foloseste pescarii, vamesi si chiar femei care au avut o moralitate indoielnica, foloseste pe toti aceia care pot da raspuns la singura inrebare majora a vietilor noastre pusa de Dumnezeu:’’caut un om!’ ’O inima care sa bata pentru mine. Pe cineva care sa spuna:nu sunt bun Doamne, pleaca de la mine…-  asa cum raspunde sfantul apostol Petru la intalnirea cu Mantuitorul! Ca El sa spuna:nu, nu Petru, nu Ioane la tine am venit si Eu nu gresesc. Tu ai pret in ochii Mei. Tu esti omul pe care. Il caut.
Mai mult.
Oameni incearca sa isi ascunda slabiciunile de teama ca ar putea fi respinsi si judecati. Omul lui Dumnezeu isi vede slabiciunile, le recunoaste si prin faptul ca le recunoaste capata indurare de la Dumnezeu care isi arata astfel puterea in el. Nu recunoaste slabiciunile tale, ascunde-te si vei fi un istovit toata viata, un nesigur, un singuratic nemultumit si fara biruinta. Recunoaste slabiciunile tale inainte lui Dumnezeu si El isi va revarsa puterea peste tine.

Indrazniti caci Eu am biruit lumea
1Tes.1cu 5:’’In adevar Evanghelia noastra v-a fost propovaduita nu numai cu vorbe, ci cu putere de la Duhul Sfant si cu o mare indrazneala.’’
’’cand au vazut ei indrazneala lui Petru si Ioan s-au mirat intrucat stiau ca erau oameni necarturari si de rand;si au priceput ca fusesera cu Isus”Fap 4cu 13.
“’propavaduia imparatia lui Dumnezeu si invata pe oameni cu tota indrazneala (Pavel)Fap.28 cu 31.
“Fiindca dar avem o astfel de nadejde (slujba aducatoare de neprihanire) noi lucram cu multa indrazneala”2Cor.3cu12.

Sa crezi fagaduintele lui Dumnezeu
’…te laud ca m-ai facut o fiinta asa de minunata.”’Psalm 139 cu 14.
Dumnezeu vorbeste despre cei credinciosi intr-un chip coplesitor. El ne numeste semintie aleasa si o preotie imparateasca, copii ai Sai, lumina a lumii. Oare face Dumnezeu conversatie politicoasa cu noi cand ne spune lucruri atat de marete? Oare Dumnezeu promite lucruri mari pentru cei ce cred ca sa ii faca sa se simta mai bine? Vrea Dumnezeu sa ne gadile firea si orgoliu cand ne promite biruinta? Raspunsul tine de fiecare in parte.

“…Eu te izbavesc, te chem pe nume:esti al Meu. Daca vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine si raurile nu te vor ineca;daca vei merge prin foc, nu te va arde si flacara nu te va aprinde. Caci eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Sfantul lui Israel, Mantuitorul tau. De aceea pentru ca ai prêt in ochii Mei, pentru ca esti pretuit si te iubesc, dau oameni pentru tine si popoare pentru viata ta.”Isaia 43 cu 1,2,3,4

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


Zilele trec…

Click pe harta pt ora actuala World Time Click on map for timezone

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,182 other followers