Marturisirea de credinta a Cultului Penticostal

Poza recenta- cladirea primei biserici penticostale (1922) din Romania-Paulis:

MĂRTURISIREA DE CREDINŢĂ

Institutul Teologic Penticostal din Bucureşti este instituţia oficială prin care Cultul Creştin Penticostal din România îşi pregăteşte slujitorii, şi îşi asumă în întregime mărturisirea de credinţă a acestuia (Crezul niceeo-constantinopolitan, Mărturisirea de credinţă a Bisericii Creştine Penticostale şi Statutul Cultului Creştin Penticostal din România). (Sursa ITP)

Articolele fundamentale ale mărturisirii noastre de credinţă:
1. Noi credem într-un singur Dumnezeu, manifestat în trei Persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.
2. Noi credem că Biblia este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu şi că este singura normă de credinţă a credinciosului şi a Bisericii.
3. Noi credem că Dumnezeu este Creatorul întregului univers, al omului şi al îngerilor.
4. Noi credem că păcatul a intrat în lume prin neascultarea primului om, Adam, şi că fiecare om se naşte în păcat, având nevoie de mântuire.
5. Noi credem că doar harul lui Dumnezeu face posibilă mântuirea omului, prin jertfa Domnului Iisus Hristos, şi că beneficiile acestei jertfe sunt însuşite prin credinţă şi pocăinţă.
6. Noi credem că naşterea din nou a omului este opera Duhului Sfânt şi că Duhul Sfânt continuă să lucreze în viaţa credinciosului dându-i acestuia puterea de a face fapte bune (de a aduce roadă) şi de a trăi o viaţă sfântă.
7. Noi credem că botezul în apă se acordă celor care s-au întors la Dumnezeu şi au fost născuţi din nou, că trebuie efectuat în Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt şi că este actul prin care credinciosul este integrat în Biserică.
8. Noi credem în botezul cu Duhul Sfânt, ca experienţă distinctă de naşterea din nou şi de botezul în apă, experienţă prin care credinciosul primeşte putere pentru slujire şi care trebuie să fie urmată de umpleri repetate.
9. Noi credem că actul Euharistiei a fost instituit de Domnul Iisus şi că el este un aşezământ esenţial al Bisericii prin care credincioşii îşi exprimă părtăşia cu ipostaza dumnezeiască a Domnului nostru Iisus Hristos.
10. Noi credem în continuitatea manifestărilor supranaturale ale Duhului Sfânt, prin darurile pe care le împarte El credincioşilor, spre zidirea Bisericii.
11. Noi credem în preoţia tuturor credincioşilor dar şi în chemarea specială a unor credincioşi de a sluji ca lucrători învestiţi în lucrare prin hirotonisire.
12. Noi credem în sanctitatea familiei, ca instituţie rânduită de Dumnezeu prin actul căsătoriei.
13. Noi credem că mandatul suprem al Bisericii este acela de a duce Evanghelia până la marginile pământului şi că acest mandat trebuie dus la îndeplinire prin efortul conjugat al tuturor membrilor ei.
14. Noi credem în a doua venire a Domnului Iisus Hristos pentru a-şi răpi Biserica, în învierea morţilor, în judecata de apoi şi în răsplătirile divine, în destinul veşnic al omului în Paradisul lui Dumnezeu sau în iad, despărţit pentru totdeauna de Dumnezeu.
Biblie din casa lui Gheorghe Bradin, Paulis, Jud. Arad.
VEZI aici Marturisirea de Credinta (INTEGRALA):

View this document on Scribd

Reclame

In awe of God’s creation – The Blue Whale – Sunetul Balenei Alabastre – Coplesit de Creatia lui Dumnezeu

Blue Whale

Blue Whale (Photo credit: Travis S.) click to enlarge

Published on Aug 31, 2012 by  Blue whales have complex calls that can be heard for miles. One scientist is on a mission to uncover the meaning of their songs.

Scientists place a critter cam (camera) on the back of a blue whale (via a suction cup) to watch and hear the drumbeat sounding call which the whale makes deep underwater.

O balena albastra, cel mai marea animal din lume, poate sa creasca la o lungime de aprox 100 de metri si cantareste aprox 63,000 kg. Balenele albastre comunica cu un sunet care se aude la distante de mai multi kilometrii. Un om de stiinta pune un aparat de filmat pe spatele balenei ca sa o urmareasca in adanc. In fiecare an aprox 2000 de balene albastre viziteaza apele Californiei intre luna Iulie si Octombrie.

 

A 44-a Conventie a Bisericilor Penticostale din Statele Unite ale Americii si Canada 2012 in Seattle, Washington

Urmatoarea Conventie a 45-a din 2013

va avea loc la Biserica Happy Valley,

Phoenix Arizona, Pastor Cornel Avram.

VEZI aici PREDICILE de Sambata Seara –

VEZI aici PREDICILE de Vineri Seara –

VEZI aici PREDICILE de Duminica

31 august – 3 septembrie 2012

IN DIRECT – live link 

 

Pastorul Vasile Antemie – Pastor Coordonator
First Romanian Pentecostal Church
8315 NE 155TH Kenmore WA 98028
(425) 488-7783

Lista de Contact – http://www.frpcs.org

Din Invitatie- TEMA:

Cu acest prilej dorim să abordăm o temă actuală și extrem de importantă pentru bisericile şi familiile noastre din aceste timpuri. Conducerea bisericii noastre a primit îndemnul de la Domnul ca tema acestei Convenţii să fie: Eu şi casa mea vom sluji Domnului”(Iosua 24:15b). Chemăm fraţii slujitori ca la Convenţia din 2012 să dezbatem pe larg această temă a slujirii din trei perspective diferite: perspectiva personală, cea familială și cea a bisericii ca întreg. Scopul acestei teme se dorește a fi concretizat într-un îndemn puternic pentru o dedicare proaspătă la nivel personal, familial şi bisericesc pentru slujirea Domnului Dumnezeului nostru. (sursa http://conventie.credo.tv/)

Cocursul Bilblic pentru tineret va avea loc pe

1 Septembrie din cartea GENESA.

Categoriile de varsta:

1. Varsta   7-13 ani – Genesa, cap. 1-11
2. Varsta 14-19 ani – Genesa, cap. 1-27
3. Varsta  20-30 ani – Genesa, cap. 1-50

Meydenbauer Center is Bellevue, Washington’s premier convention center and performing arts theatre.

Meydenbauer Center

Downtown Bellevue
Address : 11100 NE 6th Street – Bellevue, WA 98004
Phone: 425-637-1020  www.meydenbauer.com

Accommodations

Hyatt Regency Hotel (booked)
900 Bellevue Way NE
Bellevue, WA 98004

Hilton Hotel
(guest access code is RPC3)
or call Reservation Line:1-800-643-7907,
Hotel Direct:1-425-455-1300

Red Lion Hotel
(guest access code is ROMA0831)
or call Reservation Line: 1-800-733-5466,
Hotel Direct: 425-455-5240

Romanian contact for hotels: Nelu Termure at 425-502-2924 

Linkuri pentru turism – Seattle

Video of Seattle, Washington, including driving downtown, Puget Sound, Space Needle, Bridges, Pike Place Market, West Seattle and more! Nice view of Seattle from the sky (Space Needle)

…and a guide from a young man who moved to Seattle

http://conventie.credo.tv/index.php/media-desktop

RC Sproul – The Bible and the Life of the Mind

From the 2010  Desiring God 2010 National Conference  – Think: The Life of the Mind and the Love of God. For audio file and notes click here – http://www.desiringgod.org/resource-library/conference-messages/thinking-deeply….

Scripture: Acts 17:22–28

Sermon on Mars Hill

22 So Paul stood in the midst of the Areopagus and said, “Men of Athens, I observe that you are very religious in all respects. 23 For while I was passing through and examining theobjects of your worship, I also found an altar with this inscription, ‘TO AN UNKNOWN GOD.’ Therefore what you worship in ignorance, this I proclaim to you. 24  The God who made the world and all things in it, since He is Lord of heaven and earth, does not dwell in temples made with hands; 25 nor is He served by human hands, as though He needed anything, since He Himself gives to all people life and breath and all things; 26 and He made from one manevery nation of mankind to live on all the face of the earth, having determined theirappointed times and the boundaries of their habitation, 27 that they would seek God, if perhaps they might grope for Him and find Him, though He is not far from each one of us;28 for in Him we live and move and exist, as even some of your own poets have said, ‘For we also are His children.’

 

Pavel Rivis-Tipei – Botezul Duhului Sfant (Video)

Inceputurile bisericii penticostale in Romania – invitat special pastorul Pavel Rivis-Tipei, presedintele Cultului Penticostal din Romania cu Tudor Petan.

Calea, Adevarul si Viata via AlfaOmegaTV.ro

LIVE / IN DIRECT Congresul Asociației Bisericilor Baptiste Române din SUA și Canada 31 August – 2 Septembrie 2012

Conferinta a trecut. Am adaugat linkuri de la programele conventiei in format video.

Vezi aici un interviu video cu Daniel Branzei

Va rog aveti rabdare si lasati sa se incarce video pe pagina dumneavoastra (3-4 minute). L-am postat avansat la minutul 90 unde incepe predica Pastorului Branzai). Pentru cei ce doresc sa vizioneze intreg programul si celelalte programe ale conferintei faceti click aici –

Predica Pastorul Daniel Branzei la inchiderea Conferintei:

Al 99-lea Congres incepe un an de sarbatoare centenar care va culmina la Conferinta din 2013.

 

Congresul nr. 100, Cleveland, Ohio 2012

Mărturisind lucrările Domnului în fiecare generație (Psalmul 78:3, 4)
Vineri, 31 august 2012
12.00 – 3.00 PM – întâlnire de lucru a Comitetului Executiv
3.00 – 5.00 PM – întâlnirea păstorilor
5.00 – 7.00 PM – Cina
7.00 – 9.00 PM – Serviciu Divin Predică: Fr. Ioan Brisc, Fr. Florin Filip

Sâmbătă, 1 septembrie 2012
9.00 – 9.45 AM – rugăciune și cântare
10.00 AM – lucrările Congresului
1.00 PM – masa de prânz
2.00 PM – 4.30 PM – repetiții pentru formațiile muzicale, iar pentru toți ceilalți participanți la Congres un Seminar cu tema „Evanghelia în lumea postmodernă“.
4.30 – 5.30 PM – cina
6.00 – 9.00 PM – Serviciu divin [Independence High School, 6001 Archwood Rd., Independence, OH 44131]
Predică: Fr. Daniel Mariş, Fr. Sorin Sabou, Fr. Sebi Rusu

Duminică, 2 septembrie 2012
9.30 AM – rugăciune [Independence High School, 6001 Archwood Rd., Independence, OH 44131]

Rugăciune: Fr. Viorel Clintoc, Fr. George Dancea
10.00 – 12.30 PM – serviciu divin Predică: Fr. Liviu Ţiplea, Fr. Valentin Popovici, Fr. Dan Paul
3.00 – 5.00 PM – serviciu divin Predică: Fr. Daniel Brânzei, Fr. Radu Ştir

Adresa Bisericii Baptiste Române din Cleveland: 581 East Ridgewood Drive, Seven Hills, OH 44131. Cu excepția serviciilor divine de sâmbătă seara și duminică dimineața, toate întâlnirile se vor desfășura la biserică.

IMPORTANT:
Adresa Bisericii Baptiste Române din Cleveland: 581 East Ridgewood Drive, Seven Hills, OH 44131. Cu exceptia serviciilor divine de sâmbătă seara si duminică dimineata (cand ne vom intilni la [Independence High School, 6001 Archwood Rd., Independence, OH 44131]), toate întâlnirile se vor desfăsura la biserică.

(Harta)  Hoteluri din zona – Lista de hoteluri<

Vezi aici pentru camere cu pret redus pentru participantii Congresului.
Pastorul  Bisericii Baptiste Române din Cleveland – Dan Paul
Telefon 216-642-3131
Dorim sa va comunicam ca acum puteti sa urmariti in direct serviciile bisericii la pagina noastra de video – http://www.clevelandrbc.org/video/

R.C. Sproul (3) Holiness and Justice

Watch Part 1 – RC Sproul- The Holiness of God

Watch Part 2 – The Holiness of Christ

From the 2007 Desiring God Conference. For notes or audio file click here – http://www.desiringgod.org/resource-library/conference-messages/the-holiness

Text – Leviticus 10:1-7

The Sin of Nadab and Abihu

10 Now Nadab and Abihu, the sons of Aaron, took their respective firepans, and after putting fire in them, placed incense on it and offered strange fire before the Lord, which He had not commanded them.  And fire came out from the presence of the Lord and consumed them, and they died before the Lord. Then Moses said to Aaron, “It is what the Lord spoke, saying,

‘By those who come near Me I will be treated as holy,
And before all the people I will be honored.’”

So Aaron, therefore, kept silent.

Moses called also to Mishael and Elzaphan, the sons of Aaron’s uncle Uzziel, and said to them, “Come forward, carry your relatives away from the front of the sanctuary to the outside of the camp.” So they came forward and carried them still in their tunics to the outside of the camp, as Moses had said. Then Moses said to Aaron and to his sons Eleazar and Ithamar, “ Do not uncover your heads nor tear your clothes, so that you will not die and that He will not become wrathful against all the congregation. But your kinsmen, the whole house of Israel, shall bewail the burning which the Lord has brought about. You shall not even go out from the doorway of the tent of meeting, or you will die; for the Lord’s anointing oil is upon you.” So they did according to the word of Moses.

My notes from the introduction:

  • Charles Allen once remarked: God had only one Son and He made Him a preacher. After I had taught seminary for a while, I spent 2 years on the staff of a church and went back into education, the Ligonier Study Center and back to the seminary classroom and one night a student came to me with stars in his eyes and he said, „What was it like for you when you were just a preacher?  And I was apoplectic. I said, „What do you mean just a preacher? I said, „Don’t you understand that there is no higher calling on this planet than the pulpit ministry? And I said, „I’m not a preacher because I don’t think I have what it takes to be the shepherd of a flock. The demands are excruciating, the appreciation minimal and there’s nothing that I desire more in the latter years of my life than to try and be an encouragement to pastors, to ministers. Ten years ago, I answered the call to become the minister of preaching and teaching at St. Andrews Chapel in Florida. And I have to tell you, in all the different things that I’ve been involved in my lifetime, this has been the most fun and the greatest joy and delight. There is nothing like the opportunity of having to speak to the same people week in and week out, to preach through whole books of the Bible and to not worry about trying to impress anybody when we’re meeting again on the Lord’s day and we’re coming to the Book, to hear, not my opinions, not my agenda, not the latest pop psychology or current events, BUT TO HEAR A WORD FROM GOD.
  • Before the apostle Paul died and he wrote his final letter to his number 1 student and protege, Timothy; when he got to the end of that letter, explained to Timothy that he was about to be poured out  and he gave his last instructions- he didn’t write to Timothy: Hey Timothy, preach! He said, „TIMOTHY, PREACH THE WORD.” „Preach the Word in season and out of season. That’s what our vocation is. And, we are only as faithful as we are to that task.  (min 4:21)

Notes from DesiringGod.org:

There are a series of passages categorized as „The Hard Sayings”–those sayings that make us say, „How can God do something like this?”

In this passage, sons of Aaron indulged in a little experimentation. They came to the altar and offered unauthorized fire. God’s response was immediate, dramatic, and severe. He executed them on the spot. How do we respond to a story like this?

In the denomination I was ordained in, the P.C.U.S.S.R…er…I mean the P.C.U.S.A., they used curriculum that warned high schoolers not to take the OT literally. They used this text to show that if the stories were literal, then God must have a dark and evil side. It taught that, since we know this is not how God is, these stories must be explicable by natural events, and God didn’t do it.

It is shocking how understated the Bible is sometimes. Two of Aaron’s fall dead and no emotional reaction is recorded. You can imagine Aaron’s response–„I’ve been faithful and is this the thanks I get?” But what is significant is Moses’s reply–„Don’t you remember the commandment: „By all who come near me I will be regarded as holy. I will tolerate nothing less.”

Lots has changed since Moses and Aaron’s conversation, but not the character of God. He has never, and will never, negotiate his holiness.

Another understatement: „And Aaron held his peace.” You better believe it. What else could he do? Was he going to fight with God? Tell him he was overreacting? Ask for some latitude? Is he going to call god silly or inane? Can’t we just play a little? No–Aaron shut his mouth.

Moses has the corpses of Nadab and Abihu carried out of the camp from the tabernacle in the center of the camp. God did not just want these guys killed; he wanted them all the way away, outside the borders, in outer darkness. For heaven’s sake don’t let them lie there in the sanctuary!

Moses told Aaron to not mourn for these men. They are not worthy of being mourned.

It was the Lord who killed Nadab and Abihu. He brought down the fire. It was not a terrestrial accident but the judgment of a holy God.

Consider now the story of Uzzah. The ark of the covenant was being carried in a cart. This was not the way it was designed to be carried. It should have been on the shoulders of priests. When one of the oxen stumbled the ark looked like it was going to fall. Uzzah keeps it from tipping in the mud. God’s reaction was not, „Thank you, Uzzah!” No, God killed Uzzah instantly. Uzzah believed that mud would desecrate the ark, but mud is just dirt and water obeying God. Mud is not evil. God’s law was not meant to keep the ark pure from the earth, but from the dirty touch of a human hand. Uzzah presumed his hands were cleaner than the dirt. God said no.

Now in the New Testament. Ananias and Sapphira lie to the Holy Spirit and die without a second chance.

Sometimes it seems like God boils over in temper tantrums that are inexcusable. From our perspective, we can think the God of the Old Testament was brutal–some kind of a demiurge. Just look what warranted the death sentence in the Old Testament. But in the New Testament, God seems to have become more easy-going.

Our view is so distorted. Let’s go back to creation where the list of capital offenses was unending. Any sin was death–„The day you eat of it, you shall surely die.” The slightest sin–the tiniest infraction–the smallest peccadillo–is an act of cosmic treason. Any infraction says to God that we believe that our will trumps his and that we can do whatever we want.

We are so accustomed to grace. Like the Israelites, we need God, ask for grace, receive it, forget it, and go back to sinning–despising God’s holiness without fear of his judgment.

Now to Luke 13. Two disasters: Pilate kills worshipers and mixes the blood with the sacrifices, and the tower of Saloam falls killing 18 innocent bystanders. Question for Jesus: „What’s up with this? Where was God?” But on 9/11, God was in the same place he was in 9/10–sovereign on his throne.

Jesus did not say that these two events happened while God was asleep. Jesus did not say that God was diverted by counting the hairs on someone else’s head.

Jesus gave the same answer regarding each disaster: „You’re asking me the wrong question. If you really wanted to know about the providence of God, you would ask the real question–why didn’t the temple fall on my head? Why wasn’t it my blood.”

We are shocked by justice and presume upon grace.

I’ve been asked every conceivable theological question except, „Why did God save me?” We all harbor the idea that we deserve it. We think that heaven just wouldn’t be heaven without us. This is the greatest lie in the history of the world.

We are no longer amazed by grace and we are shocked–in total consternation–by justice.

The essence of grace is that God is not required to give it to us. If you ever feel like God owes it to you, let a light go off in your mind that reminds you that you have just mixed up grace and justice.

The hand of God holds us over the pit of hell. And you can’t give any reason for God to not drop you into that pit. That was Jesus’ message when he said that unless you repent it will be your blood mingled with the sacrifice.

If on the day of judgment I look at Jesus and he says to me, „I don’t know who you are. Please leave.”–if that happens to me–I’ll be surprised, but I also know this: I would have no ground for complaining about it. He is holy and I am not.

Our only relationship with God is by grace.

By John Piper. ©2012 Desiring God Foundation. Website: desiringGod.org

Vladimir Pustan – A aștepta vremea lui Dumnezeu nu-i slăbiciune ci nemărginită putere

PAGINA Vladimir Pustan PREDICI aici

sursa pozei si articolului www.ciresarii.ro

Viata ca o alegere

Există alegeri pe care le facem în viață și pe care Dumnezeu le binecuvântează cu bucurie. Există alegeri la care Dumnezeu zice ”NU” cu hotărâre. Și există alegeri pe care le facem și la care Dumnezeu nu zice nimic. Ne lasă să ne descurcăm singuri…

Eu cred că aceste poziții ale lui Dumnezeu sunt date de felul în care facem aceste alegeri și mai ales de motivația lor.

Filosoful Xenofon, un elev al lui Socrate, a primit o invitație de a merge la Sardes pentru a preda la o școală deschisă de curând. A plecat așa cum era obiceiul să consulte oracolul dar n-a întrebat dacă să meargă sau nu ci în ce fel să facă lucrul acesta. Iar pentru această poziție Socrate l-a dojenit.

Alexandru Macedon era să o bată pe preoteasa de la Delphi, până aceasta i-a spus că e de neînvins. Din ziua aceea n-a mai cercetat oracolul spunând că nu mai are ce să-i spună nou.

În locul lui Iuda, apostolii l-au ales pe Matia prin tragere la sorți dar de Matia nu s-a mai auzit nimic după aceea…

Pavel a fost oprit prin proorocie la Agab în casă de a se duce la Ierusalim. Nu a ascultat, iar restul e istorie…

Cel mai mare dușman al unei alegeri este formula ”Așa simt eu…” . Iar simțurile sunt înșelătoare ca inima și sunt tributare stărilor de moment. Poate mâine nu mai simți la fel…

Încercăm să convertim voia noastră în voia lui Dumnezeu și apoi ne mirăm de ce tace cerul…

Binecuvântat e deci, cel oprit pe loc în fața unei uși închise.

După ce-și va pipăi cucuiul va cânta laude… A aștepta vremea lui Dumnezeu nu-i slăbiciune ci nemărginită putere. Dar lucrurile acestea nu vin decât odată cu maturizarea spirituală și cea fizică.

De aceea bucurați-vă încă de vara ce se trece… Nu costă nimic…

sursa www.ciresarii.ro

R.C. Sproul – The Holiness of Christ

From the 2007 Desiring God Conference – for audio or notes click here – http://www.desiringgod.org/resource-library/conference-messages/holiness-and-justice

Text – Mark 4:35-41

Jesus Stills the Sea

35  On that day, when evening came, He *said to them, “Let us go over to the other side.” 36 Leaving the crowd, they *took Him along with them in the boat, just as He was; and other boats were with Him. 37 And there *arose a fierce gale of wind, and the waves were breaking over the boat so much that the boat was already filling up.38 Jesus Himself was in the stern, asleep on the cushion; and they *woke Him and *said to Him, “Teacher, do You not care that we are perishing?” 39 And He got up andrebuked the wind and said to the sea, “Hush, be still.” And the wind died down and it became perfectly calm. 40 And He said to them, “Why are you afraid? Do you still have no faith?” 41 They became very much afraid and said to one another, “Who then is this, that even the wind and the sea obey Him?”

 

Notes from DesiringGod.org website

Holy is a nuanced word. It has two primary meanings. It’s secondary meaning is moral purity („be ye holy as I am holy”). It’s primary meaning is transcendent majesty, otherness.

There was a push in 19th century theology to deny God his transcendence and reduced him to only imminence. In response to this there was an overreaction that made him only transcendent. Not just other, transcendent, but wholly other. Ganz ander. This came from a zeal to protect his majesty, but in the process rendered God unknowable. In the middle, where we want to be, God is supremely different, but not totally different.

Rudolph Otto explored cultures to see how various religions understand what it means to be holy and how they respond to the sense of the presence of the holy. His book is called Das Heilige, or The Idea of the Holy. He found that every society has some idea of the holy built into its religion. Otto reduced the sense of the holy to two words: mysterium tremendum–that which we do not comprehend producing a sense of dread, horror, and terror whenever we draw near to it. The common response to the supreme alien is trembling, quaking.

One last prolegomena:

If you analyze the writings of distinguished 19th and 20th century atheists, you will see that not many took time to argue against the existence of God–that was taken care of by the Enlightenment. Their question was, since there is no God, how do we account for the fact that mankind is incurably religious. Every culture is steeped in some kind of worship of a transcendent being. They all came to the same conclusion: the driving force of religion is psychological weakness and need. Creatures are afraid of what can destroy them. In fear, they create gods in their own image. Freud summed it up, saying that we are terrified of death. And since nature is not a respecter of persons, we must learn how to deal with nature’s hostility. We personalize nature in order to deal with nature’s indifference. And we then take it one step forward and we make nature sacred by attributing to it a personal deity who has the power to protect us. This, Freud believed, was the cause of religion.

With that in view let’s look at Mark 4.

While a terrible tempest was tearing the boat apart, Jesus was asleep. Disciples were scared and annoyed at Jesus–„Don’t you care that we’re perishing?”

Jesus did not rebuke them. He rebuked the very forces of nature instead.–„Peace! Be still!” Imagine this. You wake your leader up and ask for help and he starts talking to the water and wind. But this is the one by whom, through whom, and for whom all things were made. And he used his authority over the forces of nature. Instantly the wind stopped–not a zephyr in the air–and the sea was like glass.

What reaction would you expect from the disciples. Perhaps, „Thank you, Jesus!” But, no. They became greatly afraid. Now their terror was not of the wind and sea but directed at Jesus. „What manner of man is this that even the wind and the sea obey him?”

We pigeonhole people in our minds. We look at them and making instantaneous judgments. We divide people into categories, species, and genus. And for the first time in their lives, the disciple met a person for whom they had no category. They were in the presence of a man in a class by himself. His otherness was so alien they were terrified.

One of the top ten phobias in America is xenophobia, the fear of foreigners. The disciples were xenophobic with a vengeance. Christ was an alien. At the heart of his difference was that he was holy. There is an aversion built into the heart of man against anything holy.

Try to get inside Peter’s mind when Jesus told them to throw their nets on the other side of the boat. He must of thought it was a joke–perhaps „He is the Lord, humor him.” They obeyed and every fish in the Sea of Galilee jumped in. If you were Peter what would you do–„Tell you what, have I got a deal for you!” An astute business man would cut a deal with Christ. But Peter looked at Jesus and said, „Depart from me, for I am a sinful man.” Jesus hadn’t given a sermon on repentance, he just said where to throw the net. But in the presence of the holy, Peter became aware of his own sinfulness.

In response to Freud and the others, then: why would we invent a God more terrifying than the nature we hope he will protect us from?

Listen to unbelievers talk about Jesus nowadays: great teacher, terrific humanitarian. But this kind of opinion can only be kept from the safe vantage of 2,000 years. Why did his contemporaries kill him? Jesus was not crucified because he said to consider the lilies how they grow, but because he said to consider the thieves how they steal. The world could not endure the holy one of Israel.

Who hated Christ the most? The ones who the public deemed as holy. But their holiness was counterfeit, and counterfeit is exposed by the genuine. The first to recognize Jesus were the demons and they were terrified. Even the demons quake at holiness.

We are in leadership.–What kind of Jesus do we teach? Do you only want a blessed Jesus–meek and mild? Or do you want Jesus the stranger and Jesus the commander of nature? Are you declawing and defanging Christ? People don’t need that. They need to see him in the fullness of his Glory, in the majesty of his power, in the authority of his command. Nothing less will do for a dying world but a redeemer who is altogether holy.

We don’t know what Christianity is until we worship God and love him for what he is and not only for what he gives.

I am not obsessed with holiness because I am holy. I love the holiness of God because it is my only hope. Without his mercy and holiness there would be no restraint to my wickedness.

But we cannot only love him for his holiness. We must also know and love him for his loveliness and his excellency in his holiness.

By John Piper. ©2012 Desiring God Foundation. Website: desiringGod.org

David: Isus Hristos m-a salvat din 27 de ani de homosexualitate

Ezechiel 36:25-27

25 Vă voi stropi cu apă curată, şi veţi fi curăţiţi; vă voi curăţi de toate spurcăciunile voastre şi de toţi idolii voştri. 26 Vă voi da o inimă nouă, şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră, şi vă voi da o inimă de carne. 27 Voi pune Duhul Meu în voi, şi vă voi face să urmaţi poruncile Mele şi să păziţi şi să împliniţi legile Mele.

2 Corinteni 5:17

 Căci, dacă este cineva în Hristos, este o făptură (Sau: zidire.) nouă. Cele vechi s’au dus: iată că toate lucrurile s’au făcut noi.

David mărturiseşte despre cum a fost salvat dintr-un mod de viaţă care i-a consumat 27 de ani din viaţă. El era afundat adânc în acest mod de viaţă şi doar prin harul lui Dumnezeu a fost eliberat şi făcut o făptură nouă în Hristos. 1 Corinteni 6:9 – Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici cei care practică homosexualitatea.

Published on Aug 28, 2012 by  http://www.illbehonest.com/romana

Mă numesc David, am 44 de ani, şi aceasta este mărturia mea cum Isus Hristos m- a salvat din 27 de ani de homosexualitate. Spun aceste lucruri din dragoste, nu din ură. Spun aceste lucruri ca unul care a trecut pe acolo, care ştie cum e, ştie cum e să trăieşti în homosexualitate, ştie cât de fără speranţă e. Desigur că tu te poţi bucura de viaţa ta, de anumite aspecte ale vieţii tale, te poţi bucura de aspecte sexuale ale ei, de alcool şi de toate celelalte lucruri, dar nu este deloc o bucurie permanentă. În cele din urmă trece, iar tu trebuie să faci mai mult, să cauţi mai mult. Aşa că vă rog, căutaţi adevărata dragoste, adevărata bucurie, adevărata împlinire care poate fi găsită doar în a fi împăcat cu Dumnezeu prin Hristos, prin lucrarea lui Hristos de pe cruce.

Aşa că spun aceste lucruri din dragoste, nu din ură. Spun aceste lucruri nu din judecată, nu judec pe cineva, Spun doar ceea ce Cuvântul lui Dumnezeu spune. Cuvântul lui Dumnezeu este cel care ne va judeca. De fapt, Cuvântul lui Dumnezeu e cel care spune că toate aceste lucruri sunt greşite, eu doar spun oamenilor ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu. Aşa cum ar fi trebuit să-mi spună cineva mie. Prietenul meu care a încercat să îmi spună, a încercat-o în cel mai frumos mod, într-un mod creştinesc; îmi spunea că trăiam un stil de viaţă contrar cu ceea ce voia Dumnezeu, nu doar în orientarea mea sexuală, ci în fiecare aspect. Prietenul meu ştia că nu eram cu adevărat creştin.

Aşa că spun aceste lucruri cu dragoste şi mă rog pentru sufletul tău, şi mă rog să primeşti aceste lucruri, şi să strigi la Domnul să te salveze, şi să te facă o făptură nouă pentru că El poate să salveze şi El te va salva.

Când am ajuns la adolescenţă, noi nu am mai mers atât de mult la biserică, părinţii mei au început să aibă probleme, iar în final au divorţat. Mai târziu mama mea s-a recăsătorit, iar după ce s-a recăsătorit am început din nou să mergem la biserică şi îmi amintesc că eram oarecum bucuros că mergeam iar la biserică, dar totul era superficial. Ascultam imnurile şi eram emoţional, iar pe atunci prietenii mei au început să iasă în faţă şi să facă mărturisiri de credinţă. Aşa că într-o dumninică am fost mişcat de sentimente şi de muzică şi de ceea ce făcuseră prietenii mei şi m-am dus în faţă şi am luat o decizie pentru Hristos. Nu chiar ştiam ce fac şi nici nu am înţeles ce se petrecea exact. Doar ştiam că ceva nu era bine. Toţi prietenii mei făcuseră acest lucru, aşa că m-am simţit obligat să fac şi eu la fel. Am ieşit în faţă şi m-am aşezat în primul rând, şi diaconul a venit şi mi-a spus că trebuie să îl accept pe Isus în inima mea şi mi-a cerut să repet o rugăciune. Am repetat rugăciunea şi îmi amintesc că mă gândeam, „Asta e tot?” Şi următorul lucru a fost că el m-a bătut uşor pe spate, m-a ridicat în faţa congregaţiei şi mi-a spus că sunt mântuit. Toţi m-au felicitat la ieşire şi am plecat toţi să luăm prânzul, dar eu eram la fel de pierdut pe cum intrasem. Două săptămâni mai târziu eram la fel de pierdut ca atunci când am fost botezat, pentru că niciodată n-am înţeles cu adevărat ce făceam, niciodată n-am înţeles doctrinele harului şi a milei.

Pentru un timp am trăit această viaţă creştină falsă, Aveam o mască de creştin pe care mi-o puneam şi pretindeam că sunt religios. Aveam probabil 16 ani şi încă de pe atunci dorinţele păcătoase creşteau înăuntrul meu. Îmi amintesc chiar cum, în biserică fiind, aveam gânduri păcătoase despre alţi oameni de acolo şi despre alţi tineri de vârsta mea, şi îmi aduc aminte cum îmi spuneam: “Ei, gândurile astea o să plece, o să-mi treacă.” Dar ele deveneau din ce în ce mai puternice pe măsură ce mă complăceam în ele. Şi uite-aşa, în acelaşi an, pe când încă aveam 16 ani, deci la vârsta de 16 ani, am ajuns să mă culc cu primul bărbat care mi-a ieşit în cale. Îmi amintesc că la început am fost foarte ruşinat şi foarte indignat de ceea ce făcusem, dar în acelaşi timp firea mea păcătoasă era satisfăcută de plăcerea păcatului în sine. Cu trecerea timpului m- am obişnuit tot mai mult cu ideea şi îmi amintesc că deja mi se părea natural, ceva normal, că doar faceam şi eu ceva.. Simţeam vinovăţie şi credeam că e din cauză că făceam ceva ce nu trebuia să fac la acea vârstă, dar de fapt venea din faptul că făceam ceva împotriva lui Dumnezeu, aşa a apărut vinovăţia în mine.

La scurt timp m-am angajat şi atunci am început cu adevărat să mă răzvrătesc împotriva părinţilor, în aproape orice mod posibil. Am început să consum droguri şi băuturi alcoolice, la care am fost expus la servici. Am vrut să încerc orice lucru posibil ca şi adolescent, să trăiesc la maxim şi să mă răzvrătesc cât pot împotriva părinţilor mei, fără să trebuiască să plec de acasă. În cele din urmă părinţii m-au dat afară din casă, am avut o ceartă puternică în urma căreia am plecat de acasă. După aceea am încercat să mă las de droguri, căci îmi era foarte greu să mă descurc de unul singur aşa că am încercat să mă las de droguri şi mi-am spus „ia să mă angajez eu în marină”, ăsta fusese un vis de-al meu, să mă angajez în marina militară, căci voisem dintotdeauna să mă fac marinar.

Am plecat pe vapor, iar imediat cum am fost la o mai mare distanţă de părinţi, a fost ca şi cum aş fi pus paie pe foc, păcatul meu a prins aripi. Aveam un salar, nu aveam părinţi cărora să le dau socoteală, eram responsabil doar faţă de „Unchiul Sam” [guvernul american] iar în California am fost expus la tot felul de păcate. Şi nu a durat mult până am dat de probleme din cauza acelor păcate. Toate păcatele mele, băutura, drogurile, sexul m-au adus într-o stare atât de rea încât am ajuns la spital. În spital mi-au făcut mai multe teste, iar unul dintre ele a fost pentru droguri. Şi au descoperit astfel tot trecutul meu legat de abuzul de droguri. Cam în acelaşi timp a ieşit la iveală şi înclinarea mea sexuală, iar în marina militară era interzis să fii homosexual. În doar câteva luni, toate visele mele de a face carieră în marină s-au spulberat. Şi nu-mi mai rămăsese decât să-i urmez pe prietenii mei homosexuali, ei erau canadieni ce locuiseră în state dar acum se întorceau în Canada. Deci m-am dus cu ei şi i-am lăsat pe părinţii mei, nu le-am spus unde mă duc, doar am plecat şi dus am fost.

Timp de doi ani am locuit în Canada dar nu le-am spus alor mei unde sunt. Nu i-am contactat deloc, din punctul lor de vedere puteam să fiu mort deja. Şi-mi amintesc că erau momente când deveneam foarte deprimat şi mă întrebam, “Oare viaţa nu înseamnă decât să bei, să te droghezi şi păcatul ăsta? Odată eram la o petrecere şi toţi erau înăuntru, bând şi făcând tot felul de lucruri. Eu eram afară pe balcon, şi eram atât de sătul de viaţă şi de toate, şi atât de dezgustat de mine însumi încât m-am gândit să mă sinucid şi mi-am spus, „aş putea să sar de pe balcon” iar 22 de etaje mai jos, sau 23, voi fi mort şi voi scăpa de toate. Aşa că am decis să o fac şi eram deja foarte hotărât, căci simţeam că sunt sătul, sătul de toţi şi de toate. Aşa că m-am ridicat pe margine şi eram gata să sar, dar chiar înainte să ridic piciorul ca să sar, îmi amintesc cum nişte gânduri au apărut de nicăieri, iar unul din ele era „Întodeauna există speranţă la Dumnezeu” şi trebuia să-L găsesc pe Dumnezeu ca să pot găsi acea speranţă. Iar apoi următorul gând care mi-a venit în minte a fost că nu puteam face asta pentru că era ceva rău, şi că era un păcat să iau o viaţă, inclusiv propria mea viaţă. Iar ultimul gând pe care mi-l amintesc a fost că nu puteam să aduc ruşine părinţilor mei în acest fel. Am început să plâng şi mai mult şi m-am îndepărtat de margine fugind de la acea petrecere, iar pe majoritatea oamenilor acelora nu i-am mai văzut niciodată. Am continuat totuşi să-mi trăiesc viaţa bând şi consumând alcool, nu m-am curăţit cu adevărat. Am încercat, dar nu a mers. În cele din urmă am plecat din Canada şi m-am întors acasă; am fost prins lucrând ilegal în Canada şi am fost trimis înapoi în Texas. Îmi amintesc când m-am întors în Texas, la început totul a fost bine, eram bucuros să fiu din nou cu familia mea, dar apoi am început să mă simt vinovat pentru stilul de meu de viaţă în mijlocul lor şi pentru că beam şi făceam toate celelalte lucruri. Mi-am dorit cu disperare să plec din nou de la ei, aşa că partenerul meu de la acel moment urma să se transfere, şi mi-a spus, „Hai în California.” Şi am folosit ocazia asta ca să fug, să plec de la ei, gândindu-mă că asta mă va face să mă simt mai bine, că îmi voi putea trăi viaţa aşa cum doream. Aşa că am plecat în California. Acolo în California lucrurile nu au mers mai bine, pentru că eram tot aceeaşi persoană care am fost dintotdeauna. Doar cu ceva mai mulţi bani acum, pentru că aveam o slujbă bunicică.

Făceam tot felul de lucruri pe care nu le făcusem înainte, am continuat să decad în păcatul meu şi să fac şi mai multe lucruri regretabile. Îmi amintesc că mă gândeam, „Dacă aş putea încerca doar aceste câteva lucruri, aş fi fericit.” Credeam că ele m-ar face fericit, că aş fi împlinit, că aş fi împăcat. şi chiar dacă niciodată nu am fost împăcat cu cine eram cu adevărat, totdeauna a fost o parte din mine care undeva adânc în interior, ştiam că nu eram bine, totuşi voiam să continui aşa, era ceea ce devenisem. Am continuat să mă droghez şi să beau, şi aşa am ajuns foarte bolnav, m-am lăsat să mă deshidratez puternic şi am sfârşit petrecându-mi Anul Nou în spital cu the IV drip, fiind rehidratat şi nu am realizat, dar la acel moment aveam pneumonie, iar eu am părăsit spitalul şi eram foarte bolnav. Faptul că am fost hidratat m-a ajutat să mă simt mai bine un timp, dar în cele din urmă pneumonia m-a prins puternic şi am sfârşit înapoi în spital, şi îmi amintesc cum partenerul meu m-a dus la spital şi următorul lucru pe care îl ştiu este următoarea zi, când doctoriţa a intrat şi a vorbit cu mine şi mi-a spus că aveam cel mai grav caz de pneumonie dublă pe care-l văzuse vreodată şi că eram puternic deshidratat şi că dacă nu aş fi fost adus atunci, aş fi murit. Şi-mi amintesc că eram mulţumitor lui Dumnezeu, dar în acelaşi timp mă gândeam, „sunt atât de tânăr şi n-am făcut încă atâtea lucruri, nu m-am bucurat de atâtea păcate.” Aşa că stând acolo în spital în zilele de recuperare care au urmat, eram recunoscător lui Dumnezeu, am spus mulţumesc, dar nu chiar într-un mod sincer. Eram recunoscător că aveam o nouă şansă de a merge şi păcătui împotriva lui Dumnezeu, împotriva lui Hristos. Deci în timp ce eram în spital, mi-am planificat ce urma să fac prima dată, cum îmi voi împlini poftele desfrânate. Şi desigur, de îndată ce am putut, asta am şi făcut. Am ieşit şi am trăit pentru poftă. Am trăit pentru băutură, pentru droguri. La scurt timp eram din nou în acea stare deprimată. Cam pe atunci am început să merg la un fel de acţiune politică, şi acolo era un prieten care era creştin şi el m-a întrebat dacă eram şi eu creştin şi i-am zis „da, sunt creştin. De când aveam 16 ani.” Şi el m-a întrebat care era povestea convertirii mele, iar eu cred că i-am zis exact aşa: „Ce e aceea?” Realmente nu aveam nicio idee despre ce vorbea, şi el mi-a spus că aceea e istorisirea a cum te-a salvat Dumnezeu. Aşa că i-am povestit cum am mers în faţă în biserică. El a părut mai degrabă neimpresionat şi nu părea să fi crezut, aşa că a continuat să îmi pună încă câteva întrebări, iar când a simţit că sunt puţin iritat, a încetat, nu înainte de a-mi spune că el chiar crede că eu nu sunt creştin. Îmi ştia stilul de viaţă, ştia că eram homosexual, şi încerca să îmi arate cu blândeţe că nu puteam trăi aşa şi totuşi să fiu un copil al lui Dumnezeu. Eu n-am priceput asta, ochii mei erau orbiţi de diavolul. Trăiam în nelegiuire şi înăbuşeam adevărul cum zice acolo [Romani 1:18].

Am început să ascult emisiunea radio găzduită de Todd Friel. Îmi amintesc gândindu-mă în timp ce îi ascultam vorbind… el spunea ceva despre oamenii care nu sunt de acord cu Biblia, că ei au o părere proastă despre Scriptură. Asta m-a făcut să mă gândesc: păi, chiar nu am o părere înaltă despre Scriptură, iau doar ce vreau să cred din ea. Voiam să cred că eram un copil al lui Dumnezeu, dar trăiam un mod de viaţă complet contrar cu ceea ce cerea El. Făcusem aproape fiecare păcat posibil. Furasem, minţisem, probabil spuneam 50 de minciuni în fiecare zi şi niciodată nu mă deranja. Mă drogam, pofteam, curveam, făceam toate aceste lucruri care erau contrare cu ceea ce trebuia să fie un creştin adevărat. Am început să fiu mai atent la emisiune şi la ceea ce învăţa el, şi comparam ce credeam eu a fi adevărat cu ceea ce spunea Biblia. Am început să citesc Biblia. Şi am descoperit că nimic din ce credeam nu se potrivea cu ce spunea Biblia înafară de faptul că Isus Hristos a murit pe cruce. Ăsta era singurul lucru care se potrivea cu ce credeam. Am realizat că aveam un Dumnezeu aici în minte pentru care trăiam, un Dumnezeu care era ok cu păcatele mele. Cum spune în 1 Corinteni 6 versetele 9 şi 10: Există o mulţime de păcate. Nu încerc să scot în evidenţă doar homosexualitatea. Fiecare păcat ne va separa de Dumnezeu. Fiecare păcat ne va osândi la o veşnicie întreagă în iad. Asta ne arată cât de sfânt este Dumnezeu. Uneori nouă ne este greu să înţelegem cât de sfânt este Dumnezeu. Ei bine, dacă întoarcem faţeta şi ne uităm la ce spune Cuvântul lui Dumnezeu, dar privind din spate… veşnicia unui suflet care plăteşte pentru totdeauna în iad… Pedeapsa şi chinul vor plăti mânia lui Dumnezeu, vor plăti plata împotriva unui Dumnezeu Sfânt. Atât de sfânt este Dumnezeu. Este infinit de sfânt. Mai mult decât am putea înţelege vreodată. Doar neprihănirea lui Hristos ne va salva de la acea condamnare, doar asta ne va salva. Cam pe timpul acela, partenerul meu de la acel moment care ştia că mă consideram creştin, şi niciodată n-a avut probleme cu asta, dar când chiar am început să citesc Biblia şi să acord atenţie Scripturii şi să mă compar cu ce spunea Biblia… atunci a început să se simtă ameninţat de acest lucru. Realmente s-a împotrivit să studiez şi să citesc Biblia. De fapt la un moment dat a devenit abuziv verbal şi a început să mă facă în toate felurile şi să vorbească urât despre creştini şi despre Hristos. Îmi amintesc când vorbea de Hristos, că ceva din mine simţea durerea a cât de greşit era ce spunea. Ştiam că îl hulea pe Domnul care ne-a dat viaţă tuturor. Şi stăteam şi îmi notam cuvintele lui. Nu ştiam că Domnul avea să folosească acest lucru pentru a-mi deschide ochii la adevărul Cuvântului Său. Aşa că am continuat să studiez Cuvântul Lui şi să ascult acea emisiune radio.

Am realizat că chiar trăiam pentru mine, nu pentru Dumnezeu. Nu fusesem niciodată un creştin cu adevărat. Cel puţin nu credeam să fi fost. Mă gândeam că poate trebuia să îmi rededic viaţa. Aşa că am început să mă rog Domnului să aibă milă şi să îmi arate adevărul cu privire la mine şi cum să trăiesc pentru El. Cam pe la acest moment totul s-a prăbuşit. Singurul lucru pozitiv era că Domnul îmi luase dorinţa de a bea. Nu mai beam cum făceam altădată. A îndepărtat din mine dorinţa pentru orice fel de droguri. Nu mă mai drogam deloc. Nici nu mai fumam marihuana, ceea ce era un lucru extraordinar şi văd acum că a fost harul lui Dumnezeu şi mila Lui că a făcut posibile aceste lucruri şi El mi-a făcut mintea limpede ca să pot gândi şi crede adevărurile Lui.

Odată ce mi-a deschis ochii la adevărul Său, am început să mă adâncesc tot mai mult în Scriptură şi am înţeles că trebuia să plec de acolo. Că nu puteam creşte în credinţă cu niciun chip, în credinţa în Hristos care înmugurea în mine, dacă mai stăteam acolo, în acel mediu. Aşa că m-am mutat înapoi în Texas, cu sora şi mama mea. Am încercat să mă pocăiesc, să strig după milă şi am realizat că nu eram mântuit şi L-am implorat să mă salveze, dar doream să păstrez un singur păcat cu mine, doream să păstrez homosexualitatea cu mine. În mintea mea mă gândeam, „Păi.. o să găsesc un mod de a o justifica, o să găsesc un mod de a o face să fie în regulă, o să găsesc un mod de a face acest lucru în secret. Aşa că evident Domnul nu m-a salvat, şi am strigat aşa către Dumnezeu să mă salveze din Septembrie 2008 până în Decembrie 2008. M-am rugat să mă salveze, şi El nu m-a salvat. Am aici un verset care spune că El nu mă va salva până ce nu mă pocăiesc de toate păcatele mele. M-am dus la înmormântarea verişoarei mele în Amarillo, de unde sunt. Soţia verişorului meu murise, iar la înmormântarea ei ceruse să se predice evanghelia. Cu o seară înainte vizionasem o predică a lui Paul Washer numită „Mesaj Şocant Adresat Tinerilor” şi acolo Paul Washer vorbeşte despre faptul că problema nu e că mai păcătuim, ci că tot ce am făcut noi vreodată este păcat. Şi am realizat că asta era adevărat în viaţa mea. Tot ce am făcut eu vreodată era doar păcat. Niciodată nu fusesem convertit cu adevărat. Nu făcusem niciodată nimic bun. Poate am mai fost drăguţ câteodată, dar de fapt niciodată n-am făcut altceva decât să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu. Toată viaţa mea fusese un păcat împotriva lui Dumnezeu. Şi el spunea că Isus a murit pentru păcatele mele şi că a purtat păcatele mele pe cruce, şi îmi amintesc că am înţeles clar că păcatele mele L-au pus pe Hristos pe cruce. Eu eram responsabil pentru moartea Lui. El a purtat păcatele mele. Păcatele lui David.

Atunci am început să înţeleg mai bine cine era Hristos. Ce însemna crucea şi ce a făcut El acolo pe cruce. Până atunci nu înţelesesem niciodată ce înseamnă cu adevărat pocăinţa, că e o întoarcere de la păcat, că e mai mult decât a spune că îţi pare rău. Deci până atunci ceea ce făcusem era să spun doar „îmi pare rău” şi să încerc să găsesc o cale de a-mi trăi felul meu de viaţă. Dar acum realizam că nu aveam nicio speranţă. Nu era nicio speranţă pentru mine fără Hristos, eram sortit să stau în acest stil de viaţă, să trăiesc în păcat şi apoi să merg la judecată, acolo în iad, unde meritam. Aşa că am strigat la Dumnezeu să mă salveze. Şi m-am dus la înmormântarea verişoarei mele şi ultimua dorinţă a ei a fost ca la înmormântarea ei să se predice evanghelia. Aşa că am stat acolo şi am ascultat evanghelia şi am auzit despre gloriile crucii şi ce a făcut Hristos. Şi un lucru mi-a venit în minte: chiar acum, puteam fi eu în sicriu şi dacă aş fi eu, chiar în acel moment aş fi în drum spre iad. Aş merge acolo unde merit pentru că tot ce am făcut vreodată a fost doar păcat. Aşa că am strigat către Domnul să mă ierte, să-mi dea timp să ajung acasă şi să mă pocăiesc cu faţa la pământ aşa cum El merită.

În acea seară, când toţi plecaseră şi eram singur în camera mea, am îngenuncheat pe podea şi mi-am mărturisit fiecare păcat de care îmi puteam aminti. Mi-am mărturisit homosexualitatea şi toate păcatele mele împotriva lui Dumnezeu, toate care mi le aminteam, totul. Şi I-am cerut să mă ierte pentru ele şi să mă ajute. I-am cerut să mă ierte pentru păcatele ascunse, pentru cele pe care nici nu mi le puteam aminti atunci, pentru cele care erau păcate înaintea Lui şi nici nu ştiam de ele. L-am rugat frumos să mă ierte pentru cum am trăit, pentru că m-am răzvrătit împotriva Lui. Pentru că totdeauna ştiusem că există Dumnezeu şi că există Hristos, dar niciodată nu înţelesesem ce înseamnă să fii în El. Ce înseamnă să fii răscumpărat de El, să Îl iubeşti, să Îi slujeşti, să fii iertat, să fii regenerat. Aşa că în seara aceea m-am rugat şi L-am implorat să aibă milă, să mă ierte, să mă ajute.

Nu ştiam cum o să mă ajute, nici nu mă gândeam de fapt că ar fi posibil. Sincer să fiu, nici nu credeam că mă putea ajuta. Nu auzisem niciodată de cineva care să fi fost salvat de homosexualitate. N-am auzit niciodată de cineva care să aibă nădejdea de a fi izbăvit de ea. Aşa că m-am rugat, „Doamne, o să mă arunc înainte cu credinţă în Tine.” Credinţă că, cumva, mă vei salva şi mă vei feri de a mai păcătui, că mă vei face să mă pot împotrivi ispitelor şi la orice va veni. M-am culcat în acea seară neştiind dacă sunt salvat sau nu, dar m-am trezit următoarea dimineaţă şi am simţit că lucrurile se schimbaseră. Nu mai simţeam vina, apăsarea vinei, apăsarea aceea de parcă ai fi sub o manta. Apăsarea de a trebui să iei o decizie… în lunile precedente fusese doar apăsare, vină şi convingere de păcat. Acum ştiu că aceea era convingere.

Deci ştiam că ceva era diferit în mine dar încă o parte din mine nu credea că aş putea fi salvat de homosexualitate. Am continuat să mă îndoiesc de Domnul. Dar apoi am găsit versetul care spune „Atunci Ţi-am mărturisit păcatul meu şi nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis, “Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!” Şi Tu ai iertat vina păcatului meu.” Psalmul 32:5

Şi mă gândream: în sfârşit, m-am pocăit cu adevărat. Am înţeles ce însemna să te pocăieşti, nu ascunsesem nimic de El. Chiar dacă nimic nu Îi era ascuns Lui, nici măcar n-am încercat să fac asta, ci am adus totul înaintea Lui şi de aceea mă simţeam altfel în acea zi. De aceea m-am simţit altfel în zilele care au urmat, pentru că condamnarea, vina nu mai era. El o luase pentru că mă salvase. Şi din acea zi înainte, am simţit cu adevărat că dorinţele pentru acele lucruri pier, iar acum, aproape doi ani mai târziu, stau şi mă minunez. Un an şi jumătate mai târziu, mă gândesc, „Uau! Dumnezeu este bun!” Eu care nu credeam în El, am păşit în credinţă şi El a făcut ceea ce a spus că va face. M-a luat, mi-a luat acele dorinţe, m-a făcut o nouă făptură exact aşa cum spune Cuvântul Lui. El mi-a dat o înimă nouă cu dorinţe noi, iar eu Îi mulţumesc şi mă bucur pentru ce a făcut El pentru mine şi mă minunez de bunătatea şi mila Lui faţă de mine, de îndelunga Sa răbdare şi îngăduinţă. Mă simt obligat să spun acest verset. L-am mai citit.

Evident, orice homosexual care a ascultat predici sau a citit Biblia, a descoperit acest verset deja, dar era o parte din el pe care niciodată nu o observasem înainte. Spune aşa: „Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă înşelaţi în privinţa aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici homosexualii nici sodomiţii, nici hoţii, nici cei lacomi, nici beţivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreţii nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.” Am ştiut acea parte, dar versetul 11 nu l-am ştiut niciodată, nu-l mai citisem niciodată, iar când l-am citit, m-am bucurat nespus în adevărul lui. „Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost îndreptăţiţi, în Numele Domnului Isus Hristos şi prin Duhul Dumnezeului nostru.” Şi am realizat că asta era ceea ce se întâmplase cu mine. Dar aţi fost spălaţi, aţi fost sfinţiţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, Am fost îndreptăţit de Hristos şi am fost făcut o făptură nouă. Am fost predestinat să fiu un slujitor al Său, să-L slujesc pe Dumnezeu. Aşa că acum mă bucur că mi-a dat această inimă nouă, această dorinţă nouă de a merge şi a-L sluji, de a face voia Lui şi de a trăi pentru El. Uneori sunt încă ispitit, dar ştiu că nu e nimic greşit în asta, a fi ispitit nu înseamnă a păcătui. Chiar şi Hristos a fost ispitit. Ştiu că mă pot întoarce spre Hristos când sunt ispitit. Acest lucru mă mângâie. De asemenea mă mângâie ce spune 1 Corinteni 10:13, Nu v-a ajuns nicio ispită care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda.” Şi am văzut că acest lucru este adevărat oridecâte ori m-am odihnit în puterea lui Hristos pentru a învinge ispita; El m-a ajuat. De fiecare dată, în orice împrejurare, de orice păcat a fost vorba. Dar de fiecare dată când încerc să mă descurc pe propriile puteri, cad. Nu mi-e frică de ce aduce viitorul pentru că ştiu că am fost împăcat cu Dumnezeu prin Isus Hristos, Fiul Său care a suferit şi a suportat mânia lui Dumnezeu pentru mine pe cruce. Ştiu că Isus Hristos m-a salvat de sub puterea păcatului şi El te poate salva şi pe tine. Şi nădăjduiesc că toţi cei care privesc acest video se vor întoarce de la stilul lor de viaţă, de la stilul lor păcătos de viaţă, oricare ar fi acela, şi vor fi împăcaţi cu Hristos, cu Dumnezeu. Aceasta se poate doar prin Hristos, pocăindu-te de păcatele tale, întorcându-te de la ele şi punându-ţi încrederea în Hristos. Aşa cum am făcut eu atunci când am păşit prin credinţă spre Hristos, El m-a luat şi îmi amintesc cât de imposibil mi se părea, dar El a făcut-o.

Şi stau azi aici, o făptură nouă în Hristos, ştiind că El a plătit totul pentru mine la cruce şi mi-am găsit speranţa în El. Dacă nu eşti în Hristos, nu ai nicio speranţă, nu există nicio speranţă pentru tine. Aşa că mă rog să iei în considerare adevărurile pe care le-ai auzit în acest video. Te rog ia în considerare să te întorci la Hristos. Predă-te Lui. Vino la cruce şi lasă acolo toate păcatele tale. Nu înăbuşi adevărul în nelegiuire, cum spune Romani 1. Noi toţi facem acele lucruri. Şi eu am făcut la fel timp de mulţi ani, chiar dacă undeva în mine ştiam că era greşit. Acum uitându-mă în urmă îmi dau seama că a fost greşit şi asta e repulsia aceea pe care am simţit-o la început. Aşa că mă rog ca acest lucru să fie adevărat şi pentru tine, că vei fi iertat în Hristos. El a plătit pentru păcatele mele pe cruce. Păcatele mele trecute, prezente şi viitoare. Doar Hrisos poate face această lucrare pe cruce. Noi nu o putem face.

Tu poţi fi eliberat din păcatul tău, poţi fi salvat cu adevărat, poţi fi cu adevărat eliberat din robia oricărui păcat care te trage în jos. Fie că e homosexualitate, băutură, droguri, adulter, pornografie, sau orice altceva, Hristos te poate elibera din toate acele lucruri. Asta a făcut El la cruce. Romani 4:25 spune că El a fost dat pentru păcatele noastre şi a înviat pentru îndreptăţirea noastră. Aşa ajungem îndreptăţiţi, prin lucrarea lui Hristos de la cruce. Când cerul priveşte spre noi, când Dumnezeu Creatorul se uită la noi, El mă vede prin Hristos, prin sângele lui Hristos. El vede neprihănirea lui Hristos dăruită mie. Nu e nimic ce fac sau ce voi face. Doar Hristos mă salvează, doar El îmi poate da speranţă, doar El îmi poate aduce bucurie şi fericire adevărată în viata mea, şi nu mă refer la partea financiară. Ci mă refer la adevărata bucurie lăuntrică de a fi împăcat cu Dumnezeu, cu Hristos, de a fi robul Său. Doar prin Hristos am simţit acea condamnare şi vină luată. Fără Hristos nu este nicio speranţă. Dacă nu Îl ai pe Hristos şi nu eşti mântuit, tu înfrunţi mânia lui Dumnezeu, despre orice păcat ar fi vorba, homosexualitate, băutură, alcool, orice. Dacă ai păcătuit o singură dată, ceea ce toţi am făcut, eşti vinovat pentru încălcarea tuturor poruncilor lui Dumnezeu. Aşa că singura speranţă pe care o ai e lucrarea de răscumpărare a lui Hristos de pe cruce. Deci te îndemn să strigi la Hristos, să strigi la Dumnezeu. Strigă la El să îţi deschidă ochii la adevărul care poate fi găsit în Hristos, la adevărurile Cuvântului Său. Doar El poate. Dumnezeul acestei lumi, care e Satan, te-a orbit să nu mai vezi adevărul şi doar când Dumnezeu te cheamă şi îţi dă jos solzii de pe ochi, atunci vei vedea adevărul care se găseşte în Cuvântul Său. Adevărul care se găseşte în Hristos şi în cruce.

Iar dacă tu cauţi cu adevărat asta, strigă la Hristos. El poate să te salveze şi te va salva. Isus spune că noi trebuie să ne naştem din nou pentru a putea intra în Împărăţia lui Dumnezeu. Dacă nu suntem născuţi din nou, nu vom reuşi niciodată, nu-L vom vedea niciodată, nu vom fi eliberaţi din robia păcatului niciodată. Doar prin Hristos, prin regenerare, adică prin naşterea din nou, putem fi salvaţi. Vreau să vă dau un citat din John Newton. Spune: „Nu sunt ce trebuie să fiu. Nu sunt ce vreau să fiu. Nu sunt ce sper că voi fi într-o altă lume. Dar totuşi nu mai sunt ce am fost odată şi prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt.” Şi sunt un păcătos care nu merită nimic, salvat de sub mânia lui Dumnezeu de Isus Hristos, pe cruce. Şi îi mulţumesc Lui în fiecare zi pentru răbdarea pe care a avut-o cu mine, în împotrivirea mea. Îi mulţumesc în fiecare zi pentru că m-a chemat chiar dacă eu nu ascultam. Chiar când alergam în căile mele, El a continuat să mă cheme şi Îi mulţumesc că m-a salvat şi Îi mulţumesc pentru Hristos şi pentru ce a făcut El la cruce. Şi mă rog ca într-o zi, aceia din voi care mă ascultaţi şi care vă luptaţi cu orice fel de păcat care vă separă de Dumnezeu, să strigaţi către Domnul pentru pocăinţă şi iertare. Să vă pocăiţi şi să vă întoarceţi la Hristos cu adevărat. Dacă nu eşti mântuit, trebuie să îţi cercetezi viaţa şi să vezi că ai nevoie de Hristos şi că nu vei fi niciodată fericit fără El. Te botez în Numele Tatălui, al Fiului şi al Duhului Sfânt.

R.C. Sproul – (1) The Holiness of God – Isaiah 6

From the 2007 Desiring God conference. For notes or audio file:  click here for the Desiring God website (www.desiringGod.org)

Text – Isaiah 6:1-8

Isaiah’s Vision

6 In the year of King Uzziah’s death I saw the Lord sitting on a throne, lofty and exalted, with the train of His robe filling the temple. Seraphim stood above Him, each having six wings: with two he covered his face, and with two he covered his feet, and with two he flew.And one called out to another and said,

“ Holy, Holy, Holy, is the Lord of hosts,
The  whole earth is full of His glory.”

And the foundations of the thresholds trembled at the voice of him who called out, while the  temple was filling with smoke. Then I said,

“ Woe is me, for I am ruined!
Because I am a man of unclean lips,
And I live among a people of unclean lips;
For my eyes have seen the King, the Lord of hosts.”

Then one of the seraphim flew to me with a burning coal in his hand, which he had taken from the altar with tongs. He touched my mouth with it and said, “Behold, this has touched your lips; and your iniquity is taken away and your sin is forgiven.”

Isaiah’s Commission

Then I heard the voice of the Lord, saying, “Whom shall I send, and who will go for Us?” Then I said, “Here am I. Send me!” He said, “Go, and tell this people:

‘Keep on listening, but do not perceive;
Keep on looking, but do not understand.’
10 “ Render the hearts of this people  insensitive,
Their ears dull,
And their eyes dim,
Otherwise they might see with their eyes,
Hear with their ears,
Understand with their hearts,
And return and be healed.”

A few (my) notes from the message given at the Desiring God Conference:

  • If we are to desire God, it is imperative that we desire the God who is and not a god of our own imagination and what I’ve appreciated about John’s (Piper) ministry over these many  decades is that he knows who God is. And he doesn’t seek to hide the true God from people for convenience’s sake, but has been relentless and courageous, as we all must be to proclaim and set forth for all the people of God, the character of God in all of His glory.
  • Sproul states that Isaiah 6 is his favorite text that sets forth the holiness of God. Isaiah chapter 6 gives to us the record of Isaiah’s call to be a prophet. In order to be a prophet in ancient Israel it was a lonely task because at the forefront of that vocation was to be a prosecutor of God against people that violated the terms of their covenant with God. So, the life expectancy of a prophet in Israel was about the same as a first lieutenant in combat. It was not a pleasurable enterprise and the land was filled with false prophets, who made the task of the authentic prophet all the more difficult. And the thing that distinguished the false prophet from the true prophet was not simply that the true prophet was faithful to the word that God had given him, but, the true prophet was called directly and immediately by God. That’s why the prophets were so zealous to record the circumstances of their call, which Isaiah has done for us here in this chapter (Isaiah 6).
  • After reading Isaiah 6:1-10: What you have just heard is the unvarnished word of God. This is not an insight delivered from an ancient Hebrew teacher. This is a word that comes from heaven, with all of its inspiration, infallibility and inerrancy. Before which words, we as mortals should tremble. I don’t know what year King Uzziah died, sometime in the 8th century BC, but there is a bit of irony when pinpointing the kink’s demise as corresponding to the same year that a little village was founded across the Mediterranean, the village that would be named Roma. The city that, centuries later would provoke intersection between the force of the mightiest empire of antiquity with the man that was the chief subject of the future prophecy of Isaiah. The year Roma was born Isaiah was commissioned as a prophet of God. (Sproul suggests further reading on King Uzziah in 2 Chronicles ch. 26) Those of us familiar with Chronicles and Kings know that it reads like a rogue gallery, because most of the monarchs in Judah and in Israel were men of unspeakable wickedness and infidelity. We are hard pressed to find even a handful of Godly kings during that period. But, if we were to rate the great kings of that nation, surely David would be accorded first place. And in any important list of monarchs we would include Josiah and Hezekiah. But, we should  never exclude from that list this man who was Uzziah.
  • Uzziah came to the throne when he was 16 years old and he reigned in Jerusalem for 52 years. And, perhaps the only king in the history of the Jewish people, that had greater accomplishments on the battlefield then Uzziah was David himself.   Uzziah built the strength of the military to a level rivaling that of David. His agricultural project reforms brought unprecedented prosperity to the land. And, the Bible says of this king that for most of his reign that he did that which was right in the face of the Lord. Unfortunately, toward the end of his reign he became full of himself and he ended his life like a Shakespearean tragic hero. He got so puffed up with himself that he irrigated  his own province the right to perform the task of the priesthood. And so, he entered with his censor into the temple and moved to offer incense there, which absolutely shocked the priest. It horrified them in fact and they moved one man to stop the king from this act of sacrilege and they pled with him and said, „King, you are not permitted to minister here, in the sanctuary. God has set us apart for that task”. When they protested this intrusion into their domain, Uziiah became furious and demanded they give way so that he could perform what he wanted to do. At that instant God struck him with leprosy and forbade him any further entrance into the temple. He could no longer be the king, he could no longer worship in the presence of his people and he was consigned to solitary confinement in his dying days.
  • So, this man’s 52 year reign ended in shame and in disgrace. However, when he died it was truly the end of an era. And, when a monarch of this duration passes from the scene, there’s a sense of unsettled spirits among the people. They don’t know what the future will bring and I don’t know if that was the psychology that provoked Isaiah to enter into the temple. I don’t even know if he was in the ‘earthly’ temple  or if the vision he records here was a visit into the heavenly temple. In any case, the throne of Israel was vacant.
  • „I saw the Lord sitting upon a throne”- At approx. 14th minute Sproul explains the difference between the word Lord and LORD. LORD Yahweh is the name of God.  Add on Adonai, is the supreme title for God. God has many names in the Old Testament, but, the title that I say, that was most exalted is the title Adonai, which means ‘the one who is absolutely sovereign’. The God who is holy is the God who is sovereign.  He is Adonai, the supreme ruler of heaven and earth. Translation in the New Testament, of the Old Testament’s Adonai is the Greek word Kyrios (κύριος) for the title LORD. And, you know that title can be used in different ways. What is astonishing is that that  title which for the most part is reserved for God in the Old Testament Scriptures, is now given to the Son of God.
  • Philippians 2:9 ‘Therefore God exalted him to the highest place and gave him the name that is above every name,”. What is this name that is above every name? Most people say, „Jesus”. No, that is not what Paul says. The name that is above every name is the name Adonai. The name Kyrios (κύριος), which is given to Jesus. And so Paul concludes that „at the name of Jesus, let every knee bow and every tongue confess that He is Adonai. John tells us that the content of this vision that Isaiah beheld was of the exalted Son of God, on the throne, prior to His incarnation.

  • Verse 1 – „I saw the Lord, sitting on a throne, high and lifted up. The train of His robe filled the temple. In the ancient times, the status of a ruler, the loftiness of a king, in many ways was measured by the stuff and substance of his garments. Were they purple? White, ermine, mink or simply wool? How big was the train of his garment? Here, Isaiah sees a monarch on the throne, high and lifted up and the train of his garment is so massive, that it furls over the sides of the throne into the front of the sanctuary and encompasses the entire interior of the sanctuary. There had never been a king like this before, where the train of his robe would fill the temple. That’s what Isaiah saw as he gazed into heaven.
  • „And above Him stood Seraphim, and what follows is an anatomical description of the seraphim. One of the most remarkable aspects of God’s work of creation is the efficiency with which God makes His creatures. He makes them and shapes them suitable for their environment. When He makes the Seraphim , He creates them with the anatomy suitable for their environment, because the immediate environment of seraphim is the presence of God.  And to be in the presence of God and the presence of His unveiled glory, every moment of the day, requires a certain anatomical apparatus. They’re given 2 wings to cover their eyes. Remember when Moses was on the mountain and he makes the great request; he said, „Lord, let me see your face”. And you know what God said, he said, „Moses, I don’t think you understand what you are asking for. I will carve out a cleft in the rock, I will place you there and I will pass you by and I will pass by you and let you have a momentary glance at my back, but My face shall not be seen. To look upon My face is to die”. Looking into the face of God is banned from our eyes, from the first sin. And the reason why we cannot see God is not because there is an innate deficiency with our eyesight. The problem is not with the eye, it’s with the soul. In the Beatitudes, who is given the promise that they will see God? The pure in heart. They shall see God. Moses’ heart was not yet pure; he wasn’t allowed to see God. We have that eschatological promise that John tells us, „We don’t know yet what we’re gonna be like, but, we do know this, that when He comes, we will be like Him because we will see Him as He is- in His essence. Not by way of some refraction of glory, not by way of a simple burning bush, theophany or pillar of cloud or of fire, but we will see Him as He is (which is called the beatific vision, the vision that will give to our souls its supreme blessedness. But, in the meantime, He remains invisible, hidden from our eyes, inaccessible and His glory is so intense that even when His shekinah is manifested on this planet, to the eyes of the people like Saul on the road to Damascus, he’s blinded by it and it is so glorious in its intensity, that even the angels who are made to live in the immediate presence of God  every day, have to shield their eyes from the brilliance of His glory.
  • With 2 wings he covers his feet. Why that? The feet, biblically, are symbols of creatureliness. Back to Moses when he notices the bush that is burning without being consumed and the voice comes out of the bush saying to him, „Moses, Moses, take off your shoes from off your feet, for the ground on which you are standing is holy ground”. What made it holy? It was the intersection, the visitation when God came into his (Moses) presence. (Moses) your feet are a symbol that you are of the dust. Your frame is of dust and your feet are of clay and in My presence, you cover your creatureliness.  And, even the angels, the seraphim’s in heaven, as exalted as they are, are still creatures, and so they cover their feet in the presence of God.
  • The other 2 wings are for flying. But, the real import of this vision that Isaiah records is not found in the anatomy of the seraphim, but in their message. ‘One called to another’, I imagine that this was some heavenly chorus, ‘Holy, Holy, Holy is the Lord of Hosts”- the God of the heavenly armies- the whole earth is full of His glory (his weightiness, his substance, his majesty- that provokes the angels to sing, „Holy, Holy, Holy”, what we call the three time holy. What’s the significance of that to the Jew? If they wanted  to express emphasis they used  repetition. Paul and also our Lord did it all the time. Do you notice that the seraphim’s don’t say that „God is holy”. Nor are they content to say that He is „Holy, Holy”. But the heavenly song that celebrates the character of God, declares that He is „Holy, Holy, Holy!” You see, taken now to the 3rd degree, taken now to the superlative degree, nowhere else in Scripture is an attribute of God elevated to the 3rd degree. The Bible does not say „God is love, love, love”. Or „mercy, mercy, mercy”. Or „justice, justice, justice”. Or even „sovereign, sovereign, sovereign”. But, that He is „Holy, Holy, Holy”. (40 th minute with 20 more minutes to go)

Gabi Lupescu – Cum sa rezolvi conflictele…vechi !!!

Exista oameni care cauta pacea, dar cei mai multi sunt implicati in conflicte si altii in  si   mai …. multe conflicte. Unele sunt rezolvate repede, dar altele ajung sa ia vechime  si odata cu vechimea  aduna multa amaraciune, ura si dispret in inimile celor ce se afla in conflict.    Care sunt conflictele in care te alfi acum ?   Nu vrei sa stii cum ai putea sa rezolvi aceste conflicte ?   In acest mesaj vom privi  ce raspuns are pentru noi Dumnezeu in Cuvantul Sau scris la ,   1 Corinteni 6 : 1-11  .     Acesta este pasajul biblic mentionat:

” Cum ? … Cand vreunul din voi are vreo neintelegere cu altul, indrazneste el sa se judece cu el la cei nelegiuiti si nu la sfinti  ?. Nu stiti ca sfintii vor judeca lumea ?. Si daca lumea va fi judecata de voi, sunteti voi nevrednici sa judecati lucruri de foarte mica insemnatate? Nu stiti ca noi vom judeca pe ingeri ?. Cu atat mai mult lucrurile vietii acesteia? Deci, cand aveti neintelegeri pentru lucrurile vietii acesteia, voi puneti judecatori pe aceia pe care Biserica nu-i baga in seama? Spre rusinea vaostra zic lucrul acesta. Astfel, nu este intre voi nici macar un singur om intelept, care sa fie in stare sa judece intre frate si frate? Dar un frate se duce la judecata cu alt frate, si inca inaintea necredinciosilor! Chiar faptul ca aveti judecati intre voi, este un curus pe care-l aveti. Pentru ce nu suferiti mai bine sa fiti nedreptatiti? De ce nu rabdati mai bine paguba? Dar voi singuri sunteti aceia care nedreptatiti si pagubiti, si inca pe frati! Nu stiti ca cei nedrepti nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu? Nu va inselati in privinta aceasta: nici curvarii, nici inchinatorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomitii, nici hotii, nici cei lacomi, nici betivii, nici defaimatorii, nici hraparetii nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Si asa erati unii din voi! Dar ati fost spalati, ati fost sfintiti, ati fost socotiti neprihaniti, in Numele Domnului Isus Hristos, si prin Duhul Dumnezeului nostru”  . (1 Corinteni 6:1–11)

Crestinii din Corint erau implicati in multe conflicte.   Apostolul Pavel scria: ” Fratilor, am aflat de la ai Cloei, ca intre voi sunt certuri. Vreau sa spun ca fiecare din voi zice: ” Eu sunt al lui Pavel!” – ”Si eu sunt al lui Apolo!” – ”Si eu, al lui Chifa!” -”Si eu al lui Hristos!” (1 Corinteni 1:11–12) Motivul lor de cearta nu erau liderii, ci imaturitatea spirituala a crestinilor care in loc sa aprecieze lucrul si contributia tuturor slujitorilor la zidirea bisericii, se atasau de unii pentru a fi impotriva altora. Acelasi capitol mai departe relateaza ca crestinii erau in conflict cu necredinciosii, care ii disconsiderau, nu-i credeau, ceia ce se intampla si in ziua de azi. In capitolul 3 Apostolul Pavel spune ca imaturitatea lor spirituala si certurile care erau in biserica, in mare parte au fost produse de actiunile rele ale unor pseudo-lideri, care au provocat aceste certuri astfel dorind sa distruga templul lui Dumnezeu care este biserica. Capitolul 4 al cartii arata ca corintenii erau in conflict si cu parintele lor spiritual, Pavel, care a venit si le-a vestit Evanghelia, pentru ca ei nu mai recunosteau autoritatea lui si contributia care a adus-o pentru mantuirea lor si cresterea spirituala. Capitolul 5 arata un alt mare conflict care a fost provocat de un imoral din biserica, care traia in incest cu mama lui vitrega, iar ceilalti crestini nu-l confruntau lasand sa fie afectata toata biserica de acest rau. Toate aceste conflicte se imparteau in doua categorii: 1)conflicte intre crestini si necredinciosi, care erau mai putine la numar si 2) conflicte intre crestini, inauntrul bisericii. Capitolul 6 al cartii 1 Corinteni ne relateaza situatia cea mai rea, cand conflictele din biserica au ajuns atat de mari incat au mers nu doar in lume, ci tocmai in fata scaunului de judecata al statului roman.

              Conflictele în biserică .     Au apărut aici din pricina că cei care se numeau crestini si care au fost chemati la o viata sfanta, in afacerile si relatiilor lor se nedreptateau unii pe altii si isi aduceau paguba unii altora, iar apoi nici macar nu doreau sa-si recunoasca partea de vina. Apostolul Pavel spune ca ei aveau in biserica oameni intelepti care ar fi putut sa rezolve conflictele dintre ei, dar din pricina ca ignorau autoritatea bisericii si autoritatea liderilor lor, apelau la autoritatea statului si a judecatorilor, despre care Pavel spune ca erau nelegiuiti. Si daca asa spune el despre judecata statului Roman, a carui model este studiata la orice facultate de drept, atunci spuneti-mi, dragii mei, la cine merg crestinii de azi cand vor sa-si rezolve conflictele lor. Nu este corect asa, conflictele trebuiau rezolvate in biserica si doar in biserica, penru ca nu este  o autoritate mai sus decat biserica pe acest pamant care sa exercite dreptatea lui Dumnezeu, dupa Legea lui Dumnezeu. Atunci cand crestinii nu recunosc aceasta autoritate, ei vor duce conflictele inaintea saunelor omenesti de judecata.

              Conflictele inaintea scaunelor omenesti de judecata.       Este intresant cum apostolul califica aceste scaune omenesti de judecata. Din primul verset el spune ca nu este corect pentru crestini sa mearga la judecata celor nelegiuiti. Legea satului roman este studiata astazi la toate facultaile de drept si toate statele lumii incearca sa-si faca legislatia in baza acelei romane care nu este dupa Cuvantul lui Dumnezeu. Legea lui Dumnezeu este ignorata de oameni la alcatuirea legilor pentru statele lor. Si apoi, o alta problema este ca, chiar si atunci cand legea statului este corecta, oamenii care exerseaza judecata sunt nelegiuiti de multe ori si ei nu pot exercita dreptatea. Ei pot fi cumparati cu bani, ceia ce vedem si aceasta se intimpla in fiecare tara a lumii, iar la noi in tara int-o masura foarte mare. Am privit un film documentar despre sotia unui barbat care a fost traficata si vanduta apoi exploatata ca si prostituata. Cu mult greu a reusit acel om sa-si salveze sotia si cand au mers la judecata ca sa judece pe infractor, care era un “prieten” al lui, au vazut cum in judecata, acolo unde acest om ar fi treubit in mod normal sa fie condamnat la moarte pentru crima savarsita, i s-a cerut doar sa plateasca o mica amenda. Poti merge la o astfel de judecata ca sa ti se faca dreptate? Deci, daca crestinii merg dupa dreptate la scaune omenesti de judecata, in cele mai dese cazuri lor nu li se face dreptate, ci doar sunt invinuiti si condamnati si mai mult, si cel mai rau, ei fac sa fie vorbit de rau frumosul nume de crestini pe care il purtam si oamenii nu mai doresc sa asculte de Evanghelie. Cum se vor simti la judecata, cand vor trebui sa judece pe cei nelegiuiti care tocmai din pricina marturiei lor rele, nu au crezut in Evanghelie? Nu fi unul din acesti crestini si nu merge sa-ti rezolvi conflictele cu alti crestini in fata scaunelor de judecata omenesti.

              Judecata la scaunul de domnie a lui Dumnezeu.      Era un lucru foarte cunoscut pentru crestinii din Corint si trebuie sa fie in aceiasi masura cunoscut de toti crestinii ca noi vom judeca lumea, dupa legile lui Dumnezeu, cand ei vor sta in fata scaunului de judecata a lui Dumnezeu. Tot noi, sfintii, vom judeca pe ingeri. Mai greu insa mi se pare ca va fi pentru noi cand vom judeca pe oameni printre care vor fi rudele noastre la care inca nu am mers sa le vestim Evanghelia, prieteni, colegi si nu in ultimul rand acei judecatori si martori de la scaunele omenesti de judecata in fata carora am stat. Nu ne vor invinui ei atunci ca tocmai din pricina marturiei noastre rele nu au putut sa creada in Evanghelie si sa fie mantuiti? O alta intrebare este daca vor ajunge acolo, in Imparatia lui Dumnezeu, toti cei care acum se considera crestini? Scriptura spune clar ca cei nedrepti nu vor mosteni aceasta imparatie si apoi enumara o lista a practicilor care daca sunt parte a vietii celor ce se numeste crestini, ei nu vor mosteni imparatia lui Dumnezeu.

            Daca esti mostenitor al Imparatiei lui Dumnezeu  .    Ai doar doua optiuni in rezolvarea conflictelor care le poti avea in biserica. Optiunea A… este ca sa cauti rezolvarea conflictului atunci cand esti nedreptatit. Cauta sa rezolvi cu persoana care te-a nedreptatit. Daca nu se rezolva asa conflictul, atunci mergi cu persoana respectiva la conducatorii spirituali ai bisericii ca sa judece ei intre voi si sa solutioneze aceasta situatia si sa inlature conflictul. Daca insa cealalta parte nu accepta hotararea judecatii bisericesti, si vrea sa apeleze la scaunul omenesc de judecata, adica la justitia de stat, atunci aplica optinea B…  rabda mai bine sa fii pagubit. Comparativ cu mostenirea care o ai in ceruri, Biblia spune ca lucrul in care vei fi pagubit este “de foarte mica insemnatate”. Alta optiune nu exista… Nu poti accepta sa mergi sa te judeci la cei nelegiuiti si nu accepta aceasta sub nici un pretext sau motiv.

            Vino sa mostenesti Imparatia lui Dumnezeu  !.    Poate te consideri crestin pentru faptul ca vii in fiecare duminica la biserica, pentru ca dai zeciuiala, dar in acelasi timp duci un mod de viata dublu. Daca a vrut cineva sa faca afaceri cu tine, ai procedat cu viclenie si lacomie si ai nedreptatit pe cel ce ti-a fost partener. Sfinta Scriptura iti spune sa nu te inseli! Nu poti sa mostenesti si nu vei mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Sau poate in partea ascunsa a vietii tale exista asa practici ca: curvia, preacurvia, sodomia, hotie, lacomie, betie, defaimare, etc. Nu poti sa mostenesti Imparatia lui Dumnezeu, nu te insela  !.  Asa au fost unii din Corint inainte, dar ei au venit cu pocainta la Domnul Isus si prin nasterea din nou, au fost spalati de pacatele lor, au fost sfintiti si au fost socotiti neprihaniti.   Acum ei sunt mostenitori ai Imparatiei lui Dumnezeu. Vino sa fii si tu mostenitor !.   Pocaieste-te azi din inima !.   Marturiseste-ti pacatele si lasa-te de ele ca sa traiesti o viata sfanta  ! .   Inceteaza sa te mai inseli pe tine singur !.

Dumnezeu sa ne ajute sa fim… O  BUNA  MARTURIE ,   pentru Numele Lui  , si apoi sa mostenim Imparatia Cerurilor !.  Asa  sa  fie 

The History of Christianity Part 2

photo source Wikipedia

See part 1 here – The History of Christianity Part 1

Christianity: The Second Thousand Years, has a 20 minute review of what was on the first disc and continues the story to 2000, when the documentary was updated, ending with subjects such as Televangelism, Martin Luther King, Jr, Vatican II (the 21st Ecumenical Council) and South American Catholic „Liberation theology”.

Persons and events mentioned in film: The New Sect (a review of what’s found in first part), the Dark Ages (continuing the review: barbarians and Islam threatened Europe from the 8th century on), Reformation, The Crusades, Constantinople Falls, The Protestants, Martin Luther [John Calvin], The Eastern Church, The Renaissance, The New World, The Methodists, Christianity in America, Napoleon, Doctrine of Faith, The Modern Age, Missionaries, The Mormons, The Evangelists, The Black Church, The Church today.

Length: 3 hours  VIDEO by poftc

Part 1

Part 2

Catalyst Atlanta 2012 – David Platt, Matt Chandler, Francis Chan, Nick Vujicic and many others October 3-5

Visit CatalystConference.comAccording to it’s history page info, the Catalyst Conference was conceived by Andy Stanley and several other leaders in 1999 and is specifically focused on Christian leaders under the age of 40.
Catalyst is a powerful gathering of young leaders, a movement of influencers and world changers who love Jesus, see things differently, and feel a burden for our generation. We seek to learn, worship and create together with a momentous energy passionately pursuing God. (source here)

For more information or to register (there is a fee) visit the Catalyst 2012 website – http://catalystconference.com/information Two other Catalyst Conferences have been announced- One in Dallas in the spring of 2013 (date to be determined) and another on the West Coast (city to be determined) April 17-19, 2013.

Cristian Barbosu – Primele 5 minute dupa moarte

PAGINA Cristian Barbosu PREDICI aici

Conferinta la Biserica Filadelfia Bucuresti.

Published on Aug 25, 2012 by  (Nu am informatii cu privire la data predicii, s-ar putea sa nu fie chiar asa de recenta dar doar acum a fost incarcata pe Youtube si e extrem de binevenita!)

O realitate a existentei noastre. E un subiect mega important ce Dumnezeu mi-a pus in gand in urma unei experiente cutremuratoare acum doua saptamani. Ce suntem noi Doamne? Umbra si parere. Un suspin de o clipa, iar apoi tacere ce curand ne creste si ne ia pamantul, izvorand ca apa, pierim ca vantul. De aceia vreau sa va vorbesc despre realitatea existentei noastre. Nu a vietii, ca trece dincolo de ea. Vreau sa va vorbesc despre moarte astazi. La ce se intampla la 5 minute dupa moartea ta.

Predica incepe la minutul 40.

IMPORTANT – Am postat predica cu un program care seteaza video ca sa va porneasca la minutul in care incepe predica, dar trebuie sa aveti putina rabdare. Sa asteptati 2-3 minute (5 daca calculatorul merge incet) si apoi sa apasati butonul de pornire din partea stanga, jos de tot a ecranului de video (nu cea din mijlocul ecranului). Atunci video va porni de la minutul 40 unde apare predica.

Pentru cei care doresc sa vizioneze tot programul, apasati pe titlul alb care apare la topul ecranului si va va duce la saitul Youtube cu pagina acestui program. Grupul de inchinare in primele 40 de minute este condus the Alex Tascu si tinerii Bisericii Betel din Bucuresti si canta foarte frumos. Se merita sa vizionati tot programul daca aveti timp.

Dr. P P Job of India – 33 years with International Christian Assoc founded by Richard Wurmbrand passes away

photo source – http://drjobsmission.org/home/

Links to  articles about Evangelist P P Jobs who among other callings on his life was also the Director of Voice of the Martyrs in India, working closely with Richard and Sabina Wurmbrand for 33 years:

  • Missionaries of the World.org– Peramangalam Porinju Job, an Indian preacher, often referred to as Billy Graham of India, died of heart attack Sunday in Hungary where he had gone on a preaching mission. His age was 76 and he began working as an evangelist in1963, especially among the persecuted Christians in communist and Muslim countries.The UK-based International Biographical Centre, Cambridge, nominated Job as „International Man of the Year” for 2000 – 2001. Job was the president of International Christian Association founded by Rev. Richard Wurmbrand, a Romanian evangelist who opposed communism. The Indian preacher joined the organization that works for persecuted Christians the world over 33 years ago.
  • The Berean Call – He preached at his son’s funeral Dr. Job often risks his life traveling to encourage Christians in restricted nations.. Dr. Job’s work angered many Hindus. In June of 1999 he was struck in the head with a rock hurled through his car window. A week later as his youngest son, Michael, was walking near the medical school where he was studying, a Fiat driving full speed hit Michael and drove off. Michael fell into a coma and died. Dr Job’s said of Michael’s death, „It’s as if they cut off his right arm’. However, he said, „I will continue to serve God with my left arm”.
  • Persecution.org – Dr Job has worked as an evangelist since 1963, working especially amongst the persecuted church in the Communist and the Muslim world. He was the President of International Christian Association – the worldwide Christian Mission amongst the persecuted believers founded by Rev Richard Wurmbrand. He worked actively in this organisation for 33 years.The very next year after the death (killing) of his son, in 2000, Job began the Michael Job Center to provide a sanctuary for the daughters of martyred persecuted and destitute Christians. Currently there are approximately 500 girls at the Centre who have come from all over India.
  • Indian Christian News Online– Internationally known evangelist and Charismatic preacher Dr PP Job passed away yesterday, August 19, after suffering a massive heart attack. Dr Job (67) was travelling Hungary to preach at a church in Tiszanagyfalu. „A relentless crusader, he was constantly on the move ignoring his own health and he was a true soldier who continued faithful even under adverse conditions,” said Christian columnist MPK Kutty who knew Dr Job since his initial days in Delhi. „With a heavy heart I received the message of Dr Job’s passing away in Hungary. We had known each other since the time I landed in Delhi in 1968 and witnessed his labours in Lord’s vineyard.” „He is a miracle and God’s special creation,” adds Kutty, who eulogises the renowned evangelist as a groundnut vendor and Communist who would „become a modern hero for Jesus Christ in a world that is a still a threat to His disciples”.
  • Dr. PP Job official website – read more about PP Job and his ministries.

Here is video that thanks to BrinksTV, it  is publishing it on the internet:

My life for the girls – Dr. P.P. Job

by  2 days ago

In 2009 we have produced the documentary „The girls of India”. Then in 2012 we have produced another documentary with Dr. P.P. Job. You will get a brief introduction with a flashback to the previous documentary. Bert Dorenbos of Cry for Life Holland is the interviewer. The building in scaffolding was opened in 2009 and now it has his destiny as „Master of Business Administration (MBA)”. What is new added, is a building intended for baby girls aged 0-3 years. Girls are not wanted and instead to kill the girl-child, they will be taken care of. If nobody does it, Dr. Job does.

Unfortunately, seven weeks after the recordings we received sad news. Dr. Job suddenly deceased on August 19th, 2012. At that time, Dr. Job was in a church in Hungary. In the morning he had preached and in the afternoon Dr. Job got a heart failure. We, from the Brink Media Team, know Dr. Job as a humble man of God, a great visionary with grandiose plans, a man expecting miracles of God.
His relation with God and complete trust in God was admirable and an example for many. Not knowing that this was his last tv interviews, we already had given the new documentary the title: „My life for the girls”.

We will miss Dr. Job.

His last words in the interview were:
„All miracles seem exaggerated for people who do not believe, but every miracle is a reality for people who believe in miracles”

Brink Media Team – Foundation Help Persecuted Christians (HVC) – Cry for Life Foundation

My life for the girls – Dr. P.P. Job from BrinkTV on Vimeo.

Funeral information from Mrs. Mary Job:

Thank you all for your messages of condolences, prayerful support and personal visits which enabled me to pass through these days of bereavement following the unexpected demise of my husband.

Dr P.P. Job entered his heavenly abode on Sunday, 19 August 2012 at 18.30hrs (IST) near Budapest, Hungary where he had addressed a Sunday morning gathering at a local church. After lunch while taking rest he had a sudden heart attack. Expert medical help and hospitalization immediately could not revive him.  His mortal remains are being brought to New Delhi tonight, (Saturday 25 August).
The public viewing and funeral of his earthly remains will be conducted as under:

Sunday 26 August 2012

1400 hrs- The Cathedral Church of the Redemption, 1 Church Road North Avenue, New Delhi-11.

Funeral Service led by His Grace Dr. Joseph Mar Thoma, Metropolitan, Mar Thoma Church.

Monday 27 August 2012

1400 hrs- Michael Job Centre, Near Sulur Boat Club, Coimbatore.

Public Viewing and Homage by Michael Job Institutions.

Tuesday 28 August 2012

1600 hrs- York Cemetery, Prithviraj Road, New Delhi.

Mortal remains will be laid to rest.

I request your continued prayers and support for furthering the ministry of Dr. P.P. Job and the Institutions he had nurtured and developed.
Dr Mrs Mary Job

An interview by Petru Amarei of Romanian Television Network (in English):

Dr. Job is the first missionary from India to evangelize different countries spanning the five continents of the world. He has toured 129 nations many times over, spreading the Word of God –preaching often in areas that could have cost him his life.

Dr. Job is the managing director of Sabina Printing Press, the largest Christian printing press in India, which publishes over 3 million pieces of Christian literature every year in 37 languages for distribution worldwide.

Dr. Job has fought many battles in his life but the loss of both of his sons, John and Michael, because they were preachers of Gods word, has been his toughest battle by far. Out of great grief has come extreme joy with the work that has been started in Michael and Johns name. Dr. Job now has approximately  five hundred girls who are from martyred, persecuted or destitute parents.

ONLY GIRLS?

In India, girls are not as desirable as boys because of the dowry system. Parents of girls are expected to pay a sizable amount of money [dowry] to the family of the man she marries, and that causes a lot of girls to be aborted, or abandoned early in life. Girls who are orphaned have no options, and Christian girls especially have limited hope for a successful life. At the Michael Job Center our girls are all taught that they have value in the eyes of God, and that God loves them.

HOW MANY

At this time our family is approximately 500 girls ranging in age from 3 to 23 and more than 50 committed staff who care for, love and teach them.

These Children receive a top notch education, housing and food and most importantly they receive a new lease on life, hope and a future. Many of these children will grow to become the future leaders of India. SOURCE here and here.

While he was most well known for evangelizing the masses in India and the founding of the school for girls, here is a list of other institutions he founded and worked through:

Dr. Job has established the following institutions
1. The Love In Action Society (ESTD. 1972)
Founder & President
2. Tortured For Christ (ESTD. 1973)
Founder & Editor
3. Sabina Printing Press (ESTD. 1976) (Largest printing press in India)
Founder & Managing Director (Named for Sabina Wurmbrand)
4. Christian Medical Centre (ESTD. 1984)
Founder & Director
5. Michael Job Orphanage (ESTD. 2000)
Founder & Director
6. Michael Job Memorial Higher Secondary School for Girls (ESTD. 2003)
Founder & Correspondent
7. Michael Job Memorial College of Education
(B.Ed. & M.Ed.) for Women (ESTD. 2004)
Founder & Chairman
8. Michael Job College of Arts & Science for Women (ESTD. 2005)
Founder & Chairman
9. Dr. Job’s Mission (ESTD. 2003)
Founder & President
10. Dr. Job’s Mission To The Persecuted Church Inc., USA
Founder President
11. Ittianam Enterprises (ESTD. 2008)

Bishop Florin T. Cimpean: Dr. P.P. Job was promoted to glory!

Bishop Florin Cîmpean în misiune în India cu Dr. P.P. Job si o delegatie de Romani

Dr. P. P. Job has been promoted to Glory. I was so honored to have known him for the last several years as man of God and as a true friend. Even though we got to know each other only for the last several years, there was a mysterious connection.
.
Forty two years ago, Dr. Job visited Romania for the first time. He went there as a messager of  Richard Wurmbrand to visit and inquire about the underground and persecuted church. Because he was not from the West, but from India, he was allowed to enter one of the most draconically controlled countries. It was the year I was born in Romania. Later on, when the communist regime fell in 1989 and Richard Wurmbrand visited Romania for the first time after he was expelled from the country, I was the first one to interview him for the Word of Truth magazine.

.

When I met Dr. Job for the first time in Chicago, we connected instantly, both standing in the shadow of a great faith giant (Wurmbrand). He became like a father to me and myself as a son, being the about the same age as his older son. As he was adopted by Wurmbrand, he adopted me spiritually. Dr. Job was a disciple of Wurmbrand and he was raised to stand for the underground and persecuted church around the world. Even when the Voice of the Martyrs was in some way taken away from him, he remained the Voice that crys out in the wilderness of the persecuted church, of the oppressed and abandoned, a voice that no one and nothing could silence.
.
Dr. P.P. Job was a hero for Christians around the world, a model of leadership, a preacher with spirit-charisma, a man of integrity that stood for justice. He was a titan of faith, yet a very humble and a modest man. Like a tree planted on the river shore, he was fruitful and countless crowds benefitted from his gifts. The storms came over his life. He lost his sons, but he never lost the SON. He was sometimes almost crushed, but never defeated. He was a voice for the voiceless and he was a force for the powerless and a provider for the hungry. He travelled across the world to represent those could not represent themselves. He was selflessly giving himself to others.
.
When he was staying at our house in Chicago, I often had the strange feeling that I am hosting an angel. Now I could testify that he was a messenger of God for a world in crisis.
Bishop Florin Cimpean marching at
the Rally for Indian Abolition of Girl/Child Discrimination
Dr. P. P. Job stood for life, for the persecuted church, for orphans, for the oppressed, for the helpless, for the gospel and ultimately for Christ. Now Christ stands for Him. The heaven is welcoming home a human being that belongs to a better world, God’s world. Welcome home, Saint. I lost a father, a friend, a partner. The heaven gained a Saint.
.
He was long due for a promotion. Dr. P. P. Job was promoted to Glory!
Bishop Florin T. Cimpean
Chicago

Ruth Tomuta: Dr. P.P. Job remembered as a Light

Ruth Tomuta cu Rev. Ilie Tomuta si Dr. PP Job in India – http://genesismission.com/

To simply call Dr. P.P. Job an evangelist, would be to tragically demerit his name and life long devotion to God.

Or even yet—to call him the Billy Graham of India, the “International Man of the Year 2000-2001” (nominated by The International Biographical Centre, Cambridge, United Kingdom), the President of the International Christian Association, the Director of the Sabina Printing Press. a preacher to over 129 nations, an author, and also a pioneer of over eleven Christian institutions— to call Dr. P.P. Job by these titles would not do him justice.

I remember the first time Dr. P.P. Job came to preach at Philadelphia Romanian Church of God; he spoke about justice. He read from what he reffered to as hisbook (the Book of Job), and he proclaimed with all power and passion that God was a God of justice. He said, with now tears forming in his eyes, that although he has lost his two beautiful sons and ultimately everything dear to him, he believes that every decision God makes is the correct one and he will never cease to worship God and proclaim His love. He was definitely a true bearer of the name Job.

And this is how Dr. P.P. Job should be remembered: as a Light that never ceased to shine the Glory of God.

            “No one after lighting a lamp covers it with a jar or puts it under a bed, but puts it on a stand, so that those who eneter may see the light” (Luke 8:16)… Dr. Job was a true light of our Lord Jesus Christ, in that he not only lit up rooms with his smile and God’s love, but he lit up all of India. Saving girls and children from India’s perverted streets and beliefs, he lit up the faces of now over 500 orphan girls. He supported them and brought them up with the utmost care and attention. Like a beacon, he never ceased to shine and just like Job, he never seemed to waver in the storms.

            “Walk as children of light” (Ephesians 5:8b)… The best part about Dr. P.P. Job, that you can never fully grasp from merely his titles, is howpure and childlike he was. Though he was the founder and the father of hundreds of young orphan children, he played and laughed with them as if he was their best friend. His smile was always pleasantly genuine. Most importantly, Dr. Job displayed an unflatering faith and trust in God, a quality and child-like nature which Jesus often spoke about.

When others saw India as a corrupt and barren land, Job trusted God to provide a spring of hope. One of his favorite stories to share was how a baby girl, who now lives and studies at the Michael Job Center, was found burried alive. Her head was barely peaking above the ground when she was discovered. Job knew that she was more than just an abondoned girl, she was a root of hope, growing between millions of other un-noticeable sprouting flowers. Job looked at a nation of poverty and death, and just like an innocent child of God, he dreamt of miracles and and wonderous possibilities.

“And in all the land there were no women so beautiful as Job’s daughters” (Job 42:15)… Dr. P.P. Job’s orphanage, now blossoms with new girls everyday, and no one can deny that they are the most precious and beautiful girls India has ever seen. Abandoned babes, neglected young girls, beaten, forgotten and outcast women, regardless of what they have been through, these girls will never stop smiling or singing songs of praise to our mighty Lord and Savior Jesus Christ. You can tell that they are truly the daughters of Dr. P.P. Jobnothing can extengish their lights or keep them down for too long! Dr. P.P. Job called them the future Great Lady of India. (So don’t fret my dear girls over the loss of your great father job, for he is heaven’s gain.)

            “And let them be lights in the expanse of the heavens to give lightupon the earth.’ And it was so” (Genesis 1:15)… Although Dr. P.P. Job now resides peacefully in heaven, he continues to give light upon the earth. He will forever be a light in the expanses of the skies and his love will never be forgotten…

RUTH TOMUTA

http://genesismission.com/

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari