Eldad – ASPECTE NENEGOCIABILE IN TEOLOGIA INCHINARII

Carol Cymbala (sotia lui Jim Cymbala) „Noi stim ca inchinarea cea mai adanca nu se intampla atunci cand ridicam mainile si strigam „Aleluia”, sau cand cantam acele cantece la care se poate bate din palme. Inchinarea cea mai adanca se produce atunci cand ne predam mereu si mereu pe noi insine lui Dumnezeu.” (cartea ‘El ramane credincios Carol Cymbala (dirijoare a corului Brooklyn Tabernacle), Editura Casa Cartii, Oradea, 2004) Citeste mai multe citate muzicale aici – http://www.eldad.ro/

sursa – http://www.eldad.ro/

Rezumatul cursurilor despre inchinare (Fundația Jubilate)

  1. ASPECTE NENEGOCIABILE IN TEOLOGIA INCHINARII

    1. Inchinarea este trinitara. Inchinarea este darul harului de a participa prin Duhul la comuniunea Fiului Intrupat cu Tatal.
    2. Inchinarea este centrata in Dumnezeu.
    3. Inchinarea este cristocentrica; Cristos este conducatorul inchinarii noastre.
    4. Inchinarea se desfasoara doar in cadrul legamantului cu Dumnezeu, implinit in termenii Lui.
    5. Inchinarea este initiata de Dumnezeu.
    6. Inchinarea este o invitatie divina, o porunca divina si un tel divin.
    7. Inchinarea implica raspunsul total al credinciosului (minte, emotii, vointa, trup).
    8. Inchinarea este un dialog divino-uman.
    9. Inchinarea este un mod de viata.
    10. Inchinarea este o atitudine interioara exprimata prin actiuni exterioare.
    11. Inchinarea implica o sinergie a duhului si mintii.
    12. Inchinarea comunitara implica participarea tuturor credinciosilor.
    13. Intre inchinarea personala si cea comunitara exista o relatie de interdependenta.
    14. Inchinarea este un act in istorie si in acelasi timp un act in meta-istorie (un act escatologic).
  2. ASPECTE REFERITOARE LA FORMA INCHINARII

    1. Slujba-model este cea in care persoanele, adunarea si forma inchinarii sunt armonizate prin Duhul Sfant (ritualul sinergic). Slujba-model este cea pe care aproape nu o sesizam, pentru ca atentia noastra a fost atrasa doar de Dumnezeu.
    2. Slujba de inchinare trebuie sa reflecte faptul ca Dumnezeu este prezent in adunare pe baza promisiunii Lui (Matei 18:20), ca El vorbeste adunarii prin Cuvantul predicat, prin marturii, cantari, etc. si asteapta ca adunarea sa-J raspunda.
    3. Exista cateva constante in forma inchinarii – proclamarea Cuvantului, Cina Domnului, rugaciunea, partasia (adunarea), cantarea (Fapte 2:42; Coloseni 3:16; I Corinteni 14:26).
    4. Cina Domnului trebuie sa includa nu doar amintirea mortii si invierii Domnului Isus, ci si actul celebrativ, exprimat prin: ofranda multumirilor (eucharisteo), constienta participarii prin Duhul in viata Cristosului Inaltat, comuniunea cu sfintii si anticiparea parousiei.
    5. In slujba de inchinare „toate sa se faca in chip cuviincios si cu randuiala” si spre zidirea Bisericii (I Corinteni 14:26,40).
  3. PRINCIPII PENTRU EVALUAREA STILURILOR MUZICII IN INCHINARE

    1. Principiul diversitatii stilistice; Biserica nu canonizeaza stiluri.
    2. Principiul intruparii – stilul ales trebuie sa comunice comunitatii adevarul cat mai bine. Folosirea unor exprimari autohtone.
    3. Principiul asocierilor – evitarea stilurilor asociate cu frivolitatea si carnalitatea.
    4. Principiul calitatii si integritatii stilistice.
    5. Principiul unitatii Duhului in comunitate – armonia adunarii arbitreaza preferintele stilistice.
  4. ATITUDINI FATA DE IMPLICATIILE ASPECTELOR CONTEMPORANE IN INCHINARE

    1. Inchinarea nu este doar un eveniment izolat, ci in primul rand un mod de viata.
    2. Raspunsul potrivit in inchinare implica daruirea credinciosului. Noi nu suntem motivati sa participam la inchinare in primul rand din dorinta de a ni se implini nevoile, ci din dorinta de a darui, fiind preoti prin meritele Marelui Preot.
    3. Preocuparea pentru relevanta culturala nu trebuie sa afecteze integritatea teologiei. Continutul inchinarii nu trebuie diluat sau ajustat de dragul relevantei, ci trebuie sa imbrace forme inteligibile pentru contemporanii nostri, urmand modelul intruparii Domnului nostru. Noi suntem in cautarea exprimarilor potrivite care isi au radacinile in cultura romaneasca.
    4. Pentru slujba de inchinare dorim sa reevaluam si sa integram elemente valoroase si compatibile din traditiile crestine in dauna traditionalismului.
    5. Ca inchinatori, dorim sa tinem in echilibru dorinta dupa experiente personale si loialitatea fata de comunitate.
    6. Inchinarea are ca rezultat zidirea Bisericii. Inchinarea implica participarea comunitatii si incurajeaza manifestarea darurilor credinciosilor.
    7. Slujba de inchinare nu trebuie sa se afle sub „tirania” noului, ci aspectul innoirii este rezultatul relatiei autentice cu Dumnezeu.
    8. Inchinarea nu trebuie sa fie motivata de produs, transformandu-se astfel intr-un spectacol creat pentru atragerea „consumatorilor”.
    9. Muzica nu trebuie sa devina norma inchinarii(sacrament). Muzica este o unealta a dialogului divino-uman si nu una a manipularii.
  5. ELEMENTE COMUNE IN INNOIREA INCHINARII

    1. Accent pe Cuvant – atat cu privire la conceptul biblic despre inchinare, cat si la folosirea textului scripturii in slujbele de inchinare.
    2. Accent pe implicarea intregii adunari in inchinare.
    3. Interesul pentru traditie (nu in traditionalism) – explorarea formelor bisericii primare si reevaluarea unor elemente liturgice din ultimii 300 de ani din cadrul bisericilor traditionale (catolica, ortodoxa, protestanta).
    4. Muzica noua – plasarea ei in locul cel mai potrivit pentru conversatia inchinarii. Folosirea cantarilor cu texte din Scriptura. Realizarea unui spatiu sonor diversificat si adecvat prin folosirea instrumentelor.
    5. Folosirea sarbatorilor din calendarul crestin intr-un mod care sa le amplifice semnificatia.
    6. Reintroducerea artelor in inchinare. Creativitatea in inchinare implica unitatea intre integritate si imaginatie.
    7. Reevaluarea semnificatiei actiunilor speciale ale bisericii: Botez, Cina Domnului, Nunta, Inmormantare, Ordinare, Binecuvantare.
    8. Inchinarea este in relatie cu celelalte lucrari ale bisericii. Inchinarea produce dorinta vie de a veni in intampinarea nevoilor „aproapelui” nostru (sociale, educationale, etc.), de a forma ucenici, de a marturisi Evanghelia celor necredinciosi.
    9. Folosirea responsabila a exprimarilor indigene.
  6. INTREBARI PENTRU EVALUAREA MUZICII

    1. Intrebari despre muzica in sine

      • Ce este muzica si ce realizeaza ea pentru o persoana?
      • Este muzica mai mult decat un raspuns emotional al ascultatorului?
      • Este muzica mai mult decat o pregatire pentru o activitate ce urmeaza?
      • Ce este mai important – felul in care muzica este construita sau raspunsul nostru emotional?
      • Ce caracteristici ale muzicii ii determina pe oameni sa raspunda la ea?
      • Ce criterii sa folosim pentru a cataloga o anumita muzica?
      • Cum se impletesc aspectele teoretice, psihologice si sociologice in muzica?
    2. Intrebari teologice

      • Poate muzica sa-L reveleze pe Dumnezeu sau sa ne descopere anumite adevaruri religioase?
      • Poate muzica sa-L reveleze pe Dumnezeu chiar daca nu are text?
      • Este nevoie ca muzica sa fie asociata cu inchinarea pentru ca ea sa devina „sacra”?
      • Exista anumite aspecte specifice muzicii ce o determina sa fie sacra sau laica?
      • Este muzica fora text la fel de potrivita inchinarii ca si cea cu text?
      • Care este statutul muzicii in biserica de azi si cum se potriveste vietii bisericii?

      Casa Elim, septembrie 2002 (sursa http://www.eldad.ro/)

       

       

Comments are closed.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat: