Nelu Brie – A Doua Şansă – la Biserica Betania Cluj 25 Noiembrie, 2012

Multumesc sorei Bibi Danaila pentru atentionare la predica fratelui Nelu Brie. Faceti click pe poza fr. Nelu Brie sa accesati video sau cititi transcrierea predicii mai jos.

PAGINA Nelu Brie PREDICI aici

Ninive – capitala Asiriei via http://www.bible-history.com

Nelu Brie, pastorul Bisericii Emanuel din Sibiu si profesor la Institutul Teologic Penticostal din Bucuresti predica despre

Textul Iona 3:1-10

Existenta noastra se desfasoara in doua planuri diferite: planul terestru si planul ceresc. Viata fiecaruia dintre noi se desfasoara in aceste 2 planuri. Aceste doua dimensiuni se influenteaza reciproc. Pe pamant, noi oamenii facem ceea ce socotim potrivit sa facem. Deciziile si actiunile noastre se consemneaza, se unesc intr-un mesaj care pleaca spre lumea de dincolo. Mesajul nostru ajunge in spatiile creseti. Este consemnat. Atrage dupa sine decizii, ecouri,  care apoi se intorc in planul omenesc si ne determina viata.

In esenta, acesta este adevarul de la care se porneste in cartea profetului Iona. Oamenii, pe pamant fac ceea ce ei considera potrivit. Faptele lor se aud in cer, nasc decizii in cer care atunci se intorc pe pamant si determina cursul vietii.

In planul terestru este vorba de o cetate antica, capitala a unei dintre cele mai mari imperii care a existat vreodata- orasul Ninivei, capitala imperiului Asirian. Notitele continua sub poza. Fa click pe poza sa vizionezi predica la Biserica Betania Cluj:

Watch live streaming video from bisericabetaniacluj at livestream.com

Faceti click pe poza sa accesati video. Cateva instructii pentru video la Livestream. Lasati ca video sa se descarce inainte de a-l porni (3-5 minute). Chiar la inceput va aparea o reclama scurta. Lasati reclamele de cate ori vin, daca le opriti, va va intrerupe mai des. Reclamele baner- peste ecran in partea de jos pot fi inchise- faceti click pe coltul din dreapta ‘close’ de cate ori apare. E cam ghinion cu reclamele lor, dar merita vizionarea programelor chiar daca Livestream pune mai multe reclame. Predica incepe la minutul 73:00 (1 ora 13 min).

Textul Iona 3:1-10

Transcriere din predica:

Ninive, s-a scris de ei in Genesa

In planul terestru este vorba de o cetate antica, capitala a unei dintre cele mai mari imperii care a existat vreodata- orasul Ninivei, capitala imperiului Asirian. Orasul era un oras foarte vechi. Existenta lui era consemnata inca din primele pagini ale sfintelor scripturi. Geneza cap. 11 vorbeste deja despre zidirea orasului Ninive. Un oras vechi, cu o religie idolatra. Numele orasului venea, de fapt, de la zeitatea principala. Orasul s-a mai numit Ninua, zeita s-a numit Ninua. Mai tarziu a fost cunoscut sub numele de Ishtar de la Israeliti cand au mers in idolatrie s-a numit Astarte. Orasul era un oras idolatru si foarte puternic. Scriptura spune aici ca avea o lungime cat cale de trei zile. Ruinele pot fi descoperite pe o suprafata de 50 km lungime. Ca de la Cluj la Dej, atata era orasul Ninive. Un oras foarte mare, puternic, zona fortificata era inconjurata cu ziduri inalte pana la 30 de metri si cu o latime ce lasa la trecere trei care de lupta. In spatele zidurilor orasul era de necucerit.

In jurul orasului s-a format un imperiu cunoscut in istorie pentru atrocitatile sale. In campaniile de cucerire, armata Asiriana a nimicit tot ce a intalnit. Ce era bun de dus in robie a dus in robie. Iar restul era trecut prin foc, prin sabie. In urma ramanea doar distrugere. Un popor foarte crud, cruzimea lui fiinddescrisa chiar si pe paginile sfintelor scripturi. Acesti oameni, construind un imperiu atat de puternic, renumiti pentru cruzimea lor s-au socotit de neinvins. Numai ca incet, incet faptele lor s-au strans intr-un mesaj si mesajul a fost transmis in lumea cereasca.

In cer a avut loc un sfat

Cu aceasta ne mutam in spatiul ceresc. Intr-o zi, potrivit primelor versete din cartea Iona, in cer a avut loc un sfat. Este posibil ca evenimentele sa se fi petrecut dupa modelul relatat la inceputul cartii Iov. Ingerii sfinti au fost prezenti la sfat. Au venit cu toti din toate partile, iar Dumnezeu pe scaunul de Domnie. In mijlocul acelei adunari in care nu stim ce s-a mai spus, cineva a adus o veste. Vestea a fost privitoare la nelegiuirea din cetatea Ninive. Vers. 2 ne spune „caci rautatea ei,’ zicea Dumnezeu, „s-a suit pana la Mine.” Este posibil ca acel purtator de cuvant sa fi trecut in revista toate atrocitatile care s-au petrecut in oras si in afara lui de catre cetatenii acelui oras. Crime, jafuri, ucideri, torutri de tot soiul. Toate atrocitatile si faptele mizerabile, rautatile. Vorba imparatului din Ninive: Faptele de asuprire, calea lor cea rea.

Ne putem inchipui revolta pe care ingerii au aratat-o la auzul acelor teribile  cuvinte. In atmosfera  din cer cu siguranta ca a plutit un gand. Ceva trebuie facut. Asa lucrurile nu mai pot sa ramana. Hotararea a fost luata. Ninive sa fie nimicita. A fost stabilita data nimicirii, hotarate instrumentele judecatii, delegati purtatorii judecatii. Planul pedepsirii a fost facut minutios si stabilit in fiecare detaliu. Mai trebuie aprobarea finala. Dumnezeu a spus ca planul este bun. Ninive sa fie nimicita. Numai ca, intr-un mod surprinzator pentru oamenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu, nu insa pentru ingeri. Dumnezeu a zis: „Dar, mai inainte sa ajunga solii purtatori ai pedepselor divine in Ninive vom trimite un profet. Profetul ales a fost Iona si mesajul a fost:

A Doua Şansă

Un cuvant scurt: „Inca 40 de zile si Ninive va fi nimicita.” Acest mesaj dur, scurt, fara posibilitate de rastalmacire. Contine in sine insa vestea cea buna  a şansei a doua. Poate ca cineva va intreba: „De ce a doua  şansă? De ce a doua şansă pentru noi? Raspunsul cred ca este urmatorul:

(A) Prima şansă Fiecare din noi am ajuns un stadiu al credintei noastre cand Dumnezeu  a vazut ca in noi s-a dezvoltat suficient de bine discernamantul intre bine si rau. A existat cand inocenta noastra de prunci- te uiti la un bebelus de 6 luni si nu stie nici pe ce lume, nici cum il cheama. Ce sa stii apoi ce-i bine si ce-i rau? Dar creste. Incet, incet se inalta si vine un moment in existenta sa cand Domnul Dumnezeu cercetandu-l stie: Pruncul acesta cunoaste ce-i bine si ce-i rau. In urmatoarea clipa sau ceas, sau zi el este dus intr-o intersectie. Aceasta intersectie se numeste intersectia morala. I se pune in fata alegerea- alegi binele sau alegi raul.

Ajuns in intersectie, acolo este prima şansă. Si ce am ales? Cati ne gasim aici am ales răul. Caci din pricina acelei alegeri facute oamenii sunt declarati de Dumnezeu pacatosi si lipsiti de slava lui Dumnezeu. Si cu smerenie spunem ca asa suntem si noi. Acolo a fost prima şansă. Acuma, ea s-a incheiat, s-a consumat.

(B) Şansa a doua – Insă, inainte ca Dumnezeu sa aduca judecata pentru faptele acumulate de dupa prima intersectie si pana in prezent, Dumnezeu decide sa ofere şansa a doua. Sa ne uitam la cuvintele citite ca sa vedem care este economia a şansei a doua.

La a doua şansă Dumnezeu ofera har 

El ofera har, harul mantuirii. Iata cum incepe propovaduirea lui Iona: INCA 40 de zile si Ninive va fi nimicita.” Inchipuiti-va ca Domnul Dumnezeu, printr-un profet, ar vorbi foarte convingator vreunuia din noi, un mesaj de tipul: Inca 40 de zile si te vei prapadi intr-un teribil accident de circulatie. Ce a-ti spune la auzirea unui asemenea mesaj? Dar, sa stii sigur ca-ti vorbeste Dumnezeu , nu ca te sperie un om. „Inca 40 de zile si tu vei pieri.” Ce fel de mesaj ar fi acesta? Ne-am ingrozi. Dar in acelasi timp ar trebui sa ne legam de cuvantul „inca”, pentru ca in cuvantul „inca” este concentrat tot harul lui Dumnezeu. In alte vorbe, tocmai ce Domnul Dumnezeu comunica cetatii era ca lungi ani in care Dumnezeu a fost favorabil orasului- zilele acelea, saptamanile si lunile acelea in care harul lui Dumnezeu s-a revarsat si inca mai sunt,. Dar, din ele au mai ramas 40 de zile. Dumnezeu ofera har. Dumnezeu ne-a dat si noua har. A lasat si peste noi favoarea Sa, bunavointa Sa, iubirea Sa, dizpozitia de a ne ierta pacatele. O inima deschisa pentru pacatosi care L-au suparat pe Dumnezeu prin pacate. Pentru Ninive, ca de altfel si pentru noi, harul lui Dumnezeu este exprimat in doua feluri:

(1) Har – Mai intai Dumnezeu trimite un mesager.

Mesagerul a fost Iona, un mesager credibil. Cu siguranta ca inainte ca sa ajunga Iona in Ninive, a ajuns in Ninive vestea sosirii lui Iona. Si cetatea era in mare framantare. Oare ce va zice mesagerul din peste? Un mesager credibil.

Mai credibil insa decat Iona este mesagerul care ni se adreseaza prin sfanta evanghelie. El este Domnul nostru Isus Hristos. Noi, ceilalti, purtatorii Lui de cuvant. Dar El e mesagerul. Si marturia credibila a lui Dumnezeu este ca El a inviat din morti. Si harul Lui Dumnezeu se exprima prin acest mesager credibil: Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu care poarta cu sine un mesaj.

(2) A doua componenta a harului- Mesajul.

Mesajul lui Iona a fost mesajul celei de a doua sanse care este atat de concentrat comunicat si ingrozitor comunicat. Si bine ca mesajul pentru noi e altfel: „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” Ca apoi Pavel sa spuna, ca incununare: „Dumnezeu, harul lui Dumnezeu care aduce mantuire pentru toti oamenii a fost aratat.” Acest har ni s-a aratat si noua, ca nu ne-a nimicit Dumnezeu cand am savarsit pacate. Asta nu inseamna ca nu ne-a vazut ca am pacatuit. Faptul ca am continuat sa traim e din pricina harului.

Aduceti-va aminte de Anania si Safira. Doi oameni care s-au facut vinovati de pacat mare in ochii lui Dumnezeu. Au vandut un ogor si au vrut sa injumatateasca darul. Nu-i nici o problema. Socotiti dumneavoastra ca venind la adunare si Petru l-a intrebat pe Anania: Anania, cu banii astia a-ti vandut mosia? De ar fi zis Anania: „Frate Petru, nu cu atata, cu mai mult. Dar, m-am inteles cu nevasta-mea ca avem nevoie de o parte de bani si uite, pe astia-i aducem, ii dau cu inima larga in numele Domnului Isus. Ar fi zis Petru: Domnul o sa primeasca darul tau, nu-i nici o problema. Nimeni nu-i ceruse sa aduca toti banii. Numai ca el, mincinosul, amagit de diavolul declara public ca sunt banii toti. In urmatoarele secunde a cazut jos la pamant mort. Si cateva ceasuri mai tarziu Safira cade la fel.

Citind acolo m-am gandit. Ce-i aici oare? Exceptie sau regula? Regula. Exceptia e cu noi. Exceptia este posibila doar din pricina unui har, care inainte sa vina judecata rosteste cuvantul „inca”. Acest „inca” extinde, face o extensiune ca si cum ar intinde timpul, a pune acolo o enclava in timp ca sa ofere o sansa. Cand Dumnezeu ofera har El e cu inima deschisa pentru oameni. Iertarea este disponibila. Impacarea este posibila. Duhul lui Dumnezeu se revarsa si cerceteaza. Inima omului e framantata, convinsa. Cu ea, Duhul in constiinta argumenteaza dovedind ca-i pacat la mijloc si ca-i nevoie de neprihanire si ca vine judecata. Duhul creeaza circumstante favorabile mantuirii, precum cea din seara aceasta.

Nu poti crede, nu te poti schimba, dar la biserica ai putut veni. Asta-i harul lui Dumnezeu. In vremea harului Dumnezeu e favorabil. Nadajduiesc sa fie favorabil fiecaruia dintre noi si socot ca simpla noastra prezenta aici confirma ca si-n dreptul nostru este valabil cuvantul „inca”.

(3) Harul este limitat.

Cand Dumnezeu ofera sansa a doua El ofera un har limitat. „Inca 40 de zile”. Harul lui Dumnezeu este inepuizabil. Nimeni nu va putea vreodata sa epuizeze sensurile profunde ale harului lui Dumnezeu. El este nemarginit, inaltimea sau lungimea, sau adancimea si profunzimea Sa e de neconceput pentru mintea omeneasca. Unde nici un om nu vede sansa si posibilitate de indreptare Dumnezeu vede si investeste si culege. Ca e harul Lui imens, de necuprins, inepuizabil. Dar limitat. Sa nu creada cineva ca harul lui Dumnezeu tine la nesfarsit. Harul lui Dumnezeu e plin de iubirea si de generozitatea Lui, de favoarea lui Dumnezeu.

Pai, sa se uite Dumnezeu la tine si sa te vada pacatuind, mintand, injurand, curvind, furand, traind in tot felul de pacate- sa te vada, toate astea sub privirile Lui Dumnezeu si Dumnezeu sa se uite tolerant. Oare nu acesta este sensul cuvintelor: indelunga rabdare? Sau: trecuse cu vedere pacatele facute dinainte? Sau cuvintele: Dumnezeu nu tine in seama vremea de nestiinta? Este o imagine teribil de impresionanta. Un Dumnezeu tolerant din pricina harului. De n-ar fi tolerant am impartasi soarta lui Anania si Safira. Dar e bun. Dar nu e doar bun Dumnezeu e bun, dar nu e doar bun. Harul lui Dumnezeu este limitat.

Dovezi biblice: Isaia 55:6 – „Cautati pe Domnul cata vreme se poate gasi„. Vremea este impartita in doua. O vreme Dumnezeu poate fi gasit. O vreme Dumnezeu e aproape si dupa aceea urmeaza o vreme in care Dumnezeu nu mai poate fi gasit si nici nu este aproape.  Evrei 4:1- „Sa luam dar bine seama, atata timp cat ramane in picioare sa intram in fagaduinta Lui, nici unul din voi sa nu se pomeneasca venind prea tarziu„.

Prea tarziu- nu e dupa ce mori, prea tarziu este dupa ce se gata harul. „Sa luam bine seama”, greceste, verbul inseamna: ingroziti-va, tremurati in voi la gandul de spaima ca tot amanand sa va impacati cu Dumnezeu a-ti putea trece in ziua 41-a (a Ninivei, a distrugerii), dupa care nu-i mai nici un har. Luca 19:41-Bucuria Ierusalimului si plansul Domnului Isus: „Cand s-a apropiat de cetate si Isus a vazut-o, a plans pentru ea.” Stiti de ce a plans. Auziti cuvintele: „Daca ai fi cunoscut si tu in ce zi (era ziua 40 a Ninivei) lucrurile care puteau sa-ti dea pacea. Dar acum ele sunt ascunse de ochii tai… Pentru ca n-ai cunoscut vremea Mea cand ai fost cercetata.” 

Har, dar limitat. Sa nu credeti ca aceste adevaruri sunt valabile doar pentru altii. Ele ne cuprind si pe noi. Sa nu socotim ca harul lui Dumnezeu tine de cand ne nastem pana murim. La unii da. Dar, la acei la care tine atat de mult stie Dumnezeu si El nu spune aceasta taina nimanui. Este posibil prin mecanismele rugaciunii de mijlocire, cum gasim in multe locuri din scriptura, ca vremea harului sa se prelungeasca. Mare, mare binecuvantare este sa ai un tata, o mama, un barbat, o sotie, sau un prunc care se roaga pentru tine. Mare har, mare binecuvantare. Sa ia omul acesta, mijlocitorul, sa ia unealta judecatorului si sa-L induplece pe Stapan. Sa zica omul cu securea ca vine la anul ca sa taie smochinul neroditor. Pana atunci il mai lasam.

Sa nu dispretuiti rugaciunile de mijlocire. In ele se intampla o economie pe care ochii nostri de carne si mintea noastra nu o poate patrunde.

Ce se intampla cand se ia harul? 

In vremea harului Dumnezeu e favorabil. Ingerii lui Dumnezeu protejeaza. Urmeaza o relatare personala (! ora 40 min)–E vremea harului. Va chem sa ne intoarcem la Hristos cu grabire, la gandul inspaimantator ca s-ar putea incheia cu harul chiar in seara aceasta.

(C) Dupa har vine judecata. „Inca 40 de zile si Ninive va fi nimicita. Paradigmul, tiparul dupa care Dumnezeu a lucrat in vechime pana in vremurile noastre este acelasi: Har, o vreme si apoi judecata. Cu un individ, cu o natiune, tot asa a lucrat. Cand omul isi vede pacatele se apuca de post si pocainta. Cainta fara lacrimi si fara rugaciune este simulacru. Barbatii din Ninive s-au pocait iar raspunsul lui Dumnezeu este in vers. 10. Dumnezeu a vazut ce faceau ei si ca s-au intors dupa calea cea rea.

Reclame

A Systematic Look at the Connection Between Emotions and Singing for Christians

MusicIf you are involved in the music ministry print and read this article carefully and give it serious, prayerful thought. If you are not, print it anyways and share it with your music director and pastor. This is a valuable and thoughtful analysis for us all to consider.

This excellent article was just published in the Themelios Journal over at the Gospel Coalition titled- Music, Singing and Emotions- Exploring the Connections written by Rob Smith.  Rob Smith lectures in Systematic Theology and Music Ministry at Sydney Missionary & Bible College in Sydney, Australia.

First, a sample of a couple of gems from the article:

…singing not only helps us to engage the emotional dimensions of our humanity, but that singing truth helps us to engage with the emotional dimensions of reality, thus helping to bridge the gap between cognitive knowledge and experiential knowledge. (From point 2.2 Singing and emotions)

In terms of the implications for church life, it should be clear that music and singing whilst not of the esse(i.e., essence or being) of the church are vital for the beneesse (i.e., the health or well-being) of the church. So we would be foolish to neglect them-particularly when Scripture commends them so strongly. At the same time we must also be careful to protect them-for there is always the possibility of misusing music and song. As Jeremy Begbie astutely observes: ‘If the orientation is askew, or the emotion inappropriate, then manipulation, sentimentality, and emotional self-indulgence are among the ever-present dangers.’ (from point 5.2 Implications for Church life)

Smith points out that the Old Testament

reveals a profound link between the joy that results from experiencing God’s salvation and the making of music and the singing of songs. We see this first in Exodus 15 where after the LORD has rescued the people of Israel from the Egyptian army, Miriam takes a tambourine in hand (v. 20) and as all the women follow her with tambourines and dancing...

where there is salvation there is joy and where there is joy there is singing. They follow one another as night follows day and day follows night. For as people are taken from an experience of slavery to an experience of redemption, from an experience of God’s anger to an experience of his comfort, from a place of fear to a place of trust, they have every reason to rejoice. And out of their joy they sing and make music.

In the New testament he points to role and the fruit of the Spirit and it’s correlation to emotions:

When we come to the New Testament, the first thing to note is the emotional dimension of the Spirit’s fruit and the Spirit’s role, therefore, in bringing us to emotional maturity. That is, most (if not all) of the fruit of the Spirit listed by Paul in Galatians 5, whilst clearly not being exclusively emotional in nature, and profoundly practical and relational in their outworking, nonetheless have an irreducible emotional component to them. Furthermore, learning to bear such fruit is part and parcel of the process of being transformed into the likeness of Christ (2 Cor. 3:18) or growing up into Christ (Eph. 4:15). And this clearly involves growing up emotionally as part of the package. Jeremy Begbie puts the point well: ‘Through the Spirit, we are given the priceless opportunity of-to put it simply-growing up emotionally: having our emotions purged of sin and stretched, shaped, and reshaped.’

But does this have anything to do with music and song? Begbie certainly thinks so. In fact, he immediately follows the preceding statement with this one: ‘It is perhaps in worship and prayer, when we engage with God directly and consciously, that this will be (or ought to be) most evident.’ In a more recent essay he makes his thought even more explicit: ‘[M]usic is particularly well suited to being a vehicle of emotional renewal in worship, a potent instrument through which the Holy Spirit can begin to remake and transform us in the likeness of Christ, the one true worshipper.’

Read the entire article at the Gospel Coalition – Music, Singing and Emotions- Exploring the Connections written by Rob Smith

Lee University Music Festival 2012 – Festivalul de muzica crestina

Lee Universtity este o universitate a denominatiei Bisericilor lui Dumnezeu (Church of God) in Cleveland, Tennesse, universitate de la care au absolvit multi Pastori si tineri evanghelici. Corul Universitatii Lee este invitat sa cante la inaugurarea presedintelui in luna Ianuarie la Washington D.C.

Published on Nov 20, 2012 by 

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari