Protestantii din Romania – Un mini documentar de la TVR1

Europa Centrala se desparte – albastru= catolicii si rosu= protestantii in anul 1618

faceti click pe poza sa mariti poza

Redau aici cateva puncte istorice dintr-un articol de pe Wikipedia ca resursa suplimentara:

Figuri dominante ale protestantismului

• John Wycliffe, reformator englez;
• Jan Hus, reformator ceh;
• Jacobus Arminius, teolog olandez, fondatorul arminianismului;
• Heinrich Bullinger, teolog reformator;
• Jean Calvin, reformator elvețian;
• Abaomas Kulvietis, reformator lituanian;
• John Knox, reformator calvinist din Scoția;
• Martin Luther, reformator german;
• Philipp Melanchthon, luteran;
• Menno Simons, fondatorul menonitismului;
• Huldrych Zwingli, reformator elvețian;
• John Smyth, fondatorul denominației baptiste.

Etimologia termenului

Portrait of Martin Luther and of Ulrich Zwingli after his death 1531 (Photo credit: Wikipedia)

Denumirea protestantismului își are originea în acțiunea de frondă a unei facțiuni a Adunării Generale din Imperiul Germano-Roman. În anul1529 Dieta de la Speyer a adoptat o serie de măsuri care discriminau adepții reformei lui Luther, în sensul că dispunea ca statele care au adoptat hotărârile de la Worms, să aibă dreptul de a-și menține confesiunea reformată, în timp ce statele ce nu adoptaseră aceste hotărâri până la 1529, să fie obligate să renunțe la orice formă de înnoire a religiei și să păstreze vechea liturghie catolică. Împotriva acestei hotărâri, Principele Elector Saxon, împreună cu alți cinci principi germani și delegațiile a 14 orașe imperiale au protestat solemn, solicitând convocarea unui Sinod Universal sau German care să dezbată cauza lor în fața unui judecător neutru. Actul solemn, adresat Împăratului, purta numele de „Protestatio”.

Evoluția termenului „protestantism”

Odată cu evoluția istorică a curentelor reformatoare, sensul termenului de protestantism a fost extins la toate acele confesiuni care, într-o formă sau alta, împărtășeau principiile formale și materiale ale reformei lui Luther, adică au acceptat, pe de o parte, teza potrivit căreia unicul fundament al oricărei credințe creștine o reprezintă exclusiv interpretarea Sfintei Scripturi, independent de orice dogmă și autoritate, și, pe de altă parte, susțin teza mântuirii numai prin credință, adică ideea că izvorul mântuirii provine direct de la Dumnezeu, în afara oricărui merit, fără mijlocirea preotului și fără vreo condiționare materială. Unele teze ale protestantismului, în special cea referitoare laîmpărtășanie și predestinație au stârnit controverse în rândul adepților confesiunii înnoite, care au dus în cele din urmă la scindarea în două confesiuni, și anume: luterană și reformată (calvinistă). Sciziunea a devenit definitivă în urma hotărârilor sinodului de la Dortrecht, și a condus la formarea a două structuri ecleziastice diferite.

Începând din secolul al XVII-lea, din sânul celor două confesiuni s-au desprins alte grupuri care, în funcție de specificitățile naționale, respectiv de diferitele interpretări ale unor teze, au înființat noi confesiuni. O latură comună a tuturor confesiunilor protestante și neoprotestante constă în negarea și respingerea totală a principiilor teologice și teozofice ale catolicismului. Protestantismul consideră, ca falsă teza infailibilității și caracterul de unic mântuitor al Bisericii Catolice, de asemenea neagă importanța invocării și cultul Fecioarei Maria și al sfinților, infailibilitatea papei și autoritatea supremă a episcopilor, consideră ca fără valoare jurămintele preoților și călugărilor – în acest sens nu recunosc caracterul sacerdotal al organizațiilor monahale. Protestantismul nu recunoaște sistemul celor șapte sacramente ale confesiunilor catolice și ortodoxe, considerând că există numai două sacramente: Botezul și Împărtășania. Neagă învățăturile despre purgatoriu, valoarea sacrificiului, al hramurilor și pomenelilor, al absolvirii generale, al meritului faptelor bune. Cele două mari curente ale Protestantismului au cunoscut un singur moment de reunificare în 1817, când în Germania, cele două confesiuni s-au unificat, formând Biserica Luterană Evanghelică de confesiune Augustină din Germania.

Cele 5 „sola” protestante sunt:

• Sola gratia (mântuirea doar prin har),
• Sola fide (mântuirea numai prin credință),
• Sola scriptura (mântuirea numai prin Scriptură),
• Solus Christus (numai Cristos),
• Soli Deo Gloria (glorie numai Lui Dumnezeu).

multumesc lui Paul Ion pentru referinta la video.

un reportaj despre Crestinii Baptisti, Penticostali si Crestini Dupa Evanghelie din Romania
de la TVR1 Romania http://www.tvrplus.ro/editie-universul-credintei

Tinerii care se îmbată vor avea probleme mai târziu în viaţă

Tinerii care consumă mult alcool vor experimenta efectele negative ale acestui obicei, asupra creierului, mai târziu în viaţă, conform unui studiu publicat în revista de specialitate Cortex.

via Revista Semnele Timpului aici.
Studiul a examinat efectele alcoolului asupra creierului la oamenii care începuseră să consume alcool între 13 şi 24 de ani.

Cercetătorii au descoperit o gamă variată de efecte, inclusiv deteriorarea memoriei şi a procesului vizual de învăţare, micşorarea creierului şi schimbări în materia albă. Cercetătorii au avertizat că această perioadă este deosebit de importantă deoarece creierul încă se dezvoltă.

Aceste deficite pot fi reversibile, dar mai important este că pot fi prevenite prin identificarea şi ajutorarea tinerilor care obişnuiesc să se îmbete. Lăsate netratate aceste deficite progresive vor contribui major la nereuşita tratamentelor pentru dependenţa de alcool, scrie studiul, conform Huffington Post.

Alistair Begg – Proclaiming the Exclusivity of Jesus Will Result in Persecution

photo via truthendures.com

by LigonierMinistries

Alistair Begg speaks on the exclusivity of Jesus and how in church history, and today, proclaiming it results in persecution.

Recorded at the Ligonier Ministries 2010 National Conference, „Tough Questions Christians Face” http://www.ligonier.org/learn/conferences/tough-questions-christians-face-2010-national/

If the early Christians had been prepared to have Jesus simply included in the Roman pantheon of the time, then they would have managed to avoid persecution. But they didn’t, and they couldn’t. The common greetings of the Roman world which affirmed the essential deity of Caesar as their leader and sovereign meant that as they walked in the thoroughfares with each other they would affirm on a daily basis that Caesar is Lord. And as Christians they took the opportunity to say, ‘No,’ that actually ‘Jesus is Lord.’ They were beginning to understand that every knee would finally bow to Jesus. And therefore there was a radical difference in the way in which they viewed the culture at their time.

All they had to do was simply allow Jesus to be included amongst the other deities of the time.

‘Just don’t make a fuss; just find a place for him; why do you have to be these kind of people; why do you have to make such a fuss and bother about Jesus of Nazareth? We’re perfectly happy to have a place for Jesus. Look, we already have a plinth for him, and you can put a bust of Jesus there just with the rest.’

‘No,’ they said, ‘we won’t do that.’ Then they said, ‘Well if you don’t do that, we’ll turn you upside down, we’ll stick you in the ground and we’ll set fire to you. If you don’t do that we will force you to capitulate, or you will die.’ And you’ve read enough church history to know that the context in which the affirmation of the exclusive claims of Jesus was made was one which resulted in the death of those who held most forcefully to it.

But we’re a long way away from there and today is a different day, is it not? Here we are in America. Persecution may not be physical for most of us, but it certainly is intellectual. It is social in the every day events of life. And the prevailing mood which allows us to even face this question is a mood which sets itself apart from certainties. That is, apart from every certainty except the certainty that there are no certainties. The notion that somehow or another there is truth to be discovered and to be defined is increasingly missing at every point in our society.

Also from Paul Washer

Persecution or Great Awakening?

Cultural Shift of Hostility

Darrell Bock leads a panel discussion with Vic Anderson, Sandra Glahn, and David Lowery about being a Christian is a shifting and more hostile culture. http://www.dts.edu Video uploaded by dallasseminary

Jesus is sending the disciples in mission, in Matthew chapter 10, and it gives us a clue as to how He prepared them for their mission encounter. A discussion of how to preach the Gospel in a culture where the Judaeo Christian background is not the context.

Related articles

• Tim Keller – Humble Cultural Engagement (rodiagnusdei.wordpress.com)

Christians preparing for hostility

Kevin DeYoung on Christians preparing for hostility

Have you ever wondered what you would do in the face of persecution? How you could stand and not deny your faith in Jesus Christ in light of possible danger to your own life? Please read the following article from Kevin DeYoung, Pastor of University Reformed Church, East Lansing, Michigan, Kevin blogs over at the GospelCoalition.org Link to Kevin’s blog http://thegospelcoalition.org/blogs/kevindeyoung

Kevin DeYoung gives some excellent answers and exhortations on preparing for the inevitability of the coming hostility, something that some of us may have already experienced, while some may not have yet had any hostile encounters whatsoever. But, be prepared, it’s coming. Because it’s not so much about what you say anymore, what is also becoming an issue is what you believe in. And that may trigger hostility from acquaintances, neighbors, coworkers and even some of our own friends.

DeYoung asks:

How will the church of Jesus Christ respond when so many of those around us tell us that what we believe is repugnant? What will we do when we are the moral minority?

Here’s how DeYoung encourages us to look at hostility not as something to plan for or make ourselves miserable about it in order to prepare to suffer, but-

…to trust that if that day comes there will be new mercies on that morning for you. The only way to prepare to walk with Jesus on that day is to walk with him on this day.

and he encourages us not to focus on ourselves, but to meditate on Christ, and the aim of our faith is Christ:

The best preparation is not to meditate on yourself. What would I be like if I were persecuted? Would I be a coward? Will I be terrified?  Sometimes we think, “If I suffer or get cancer or something bad happens to me, I’d be a wreck. I won’t be able to handle it. If persecution comes my way, or people think poorly of me, or if I have to deal with hatred in the classroom, I will surely fail.” But that’s putting the focus in the wrong place. The answer is not to meditate on yourself, but to meditate on Christ.

If you want to see the Son of God in the clouds on your last day, you need to look upon the face of the Son of God on this day.

Be full of faith. Be full of wisdom. And pray for the Holy Spirit that you may know Christ richly, love him sweetly, and be assured of his grace and mercy to you at all times. If that is deep in your hearts, then how could you possibly deny him? How could you turn from him? How could you reject Him? He is your only comfort in life and in death.

read Kevin DeYoung’s entire article here – http://thegospelcoalition.org/blogs/kevindeyoung/2013/01/25/how-to-prepare-for-hostility