Emil Bartos (2) Discernerea voii lui Dumnezeu (Cum sa descoperi voia lui Dumnezeu pentru tine?)

PAGINA Emil Bartos PREDICI/STUDII

emil-bartosVezi Partea 1-a aici- Emil Bartos (1) Definirea voii lui Dumnezeu

Si oamenii mari ai lui Dumnezeu cautau voia lui Dumnezeu. Cateodata ai sentimentul acesta ca nu esti in voia lui Dumnezeu. Ce faci? Iata un Psalm care te poate ajuta:

Psalmul 25 La Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul. În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de ruşine, ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine! Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine: ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei.

Arată-mi, Doamne, căile Tale, şi învaţă-mă cărările Tale. Povăţuieşte-mă în adevărul Tău, şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mîntuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea! Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sînt vecinice.Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţa mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne!

Domnul este bun şi drept: de aceea arată El păcătoşilor calea. El face pe cei smeriţi să umble în tot ce este drept. El învaţă pe cei smeriţi calea Sa. 10 Toate cărările Domnului sînt îndurare şi credincioşie, pentru cei ce păzesc legămîntul şi poruncile Lui.

11 Pentru Numele Tău, Doamne, iartă-mi fărădelegea, căci mare este! 12 Cine este omul, care se teme de Domnul? Aceluia Domnul îi arată calea pe care trebuie s’o aleagă. 13 El va locui în fericire, şi sămînţa lui va stăpîni ţara. 14 Prietenia Domnului este pentru cei ce se tem de El, şi legămîntul făcut cu El le dă învăţătură. 15 Eu îmi întorc necurmat ochii spre Domnul, căci El îmi va scoate picioarele din laţ. 16 Priveşte-mă şi ai milă de mine, căci sînt părăsit şi nenorocit. 17 Neliniştea inimii mele creşte: scoate-mă din necazul meu! 18 Uită-Te la ticăloşia şi truda mea, şi iartă-mi toate păcatele mele. 19 Vezi cît de mulţi sînt vrăjmaşii mei, şi cu ce ură mare mă urmăresc.

20 Păzeşte-mi sufletul, şi scapă-mă! Nu mă lăsa să fiu dat de ruşine cînd mă încred în Tine! 21 Să mă ocrotească nevinovăţia şi neprihănirea, cînd îmi pun nădejdea în Tine! 22 Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui.

vezi notite din predica sub video.

poartacerului

Te-ai regasit in acest Psalm? Toti ar trebui sa ne regasim in el. Mesajul acesta este continuare de la primul mesaj- vezi aici- Emil Bartos (1) Definirea voii lui Dumnezeu, mesajul esde despre ‘Cum sa descoperi voia lui Dumnezeu pentru tine?’ In prima parte, am incercat sa definim voia lui Dumnezeu. Acum, trebuie sa stiti ca Dumnezeu nu se poate defini corect, absolut. Orice definitie a noastra, orice incercare a noastra de a-L explica pe Dumnezeu este partiala, este incompleta.

De aceea, teologii, in general, se impart in doua:

  1. Sunt asa numitii teologi rationali, care incearca sa explice cu ajutorul limbajului, terminologiei, cuvintelor Scripturii, cu ajutorul logicii, ratiunii, cu ajutorul gandirii speculative cam cine este Dumnezeu si cum lucreaza El. Aceasta gandire, mai rationala a dominat evul mediu si o perioada buna din inceputul modernitatii. S-a dovedit ca o astfel de teologie rationala ajuta partial. Te duce pana la un punct si apoi te lasa. Mai mult nu poti, n-ai idei sa sti sa explici. Mai ales, cat priveste esenta divinitatii.
  2. Exista a doua categorie de teologi, numiti teologi mistici. Teologii care incearca sa explice  pe baza experientei si ei folosesc o cu totul alta metoda. Nu folosesc mijloacele, informatiile care ne sunt date, pe care sa le explicam, sa le interpretam. Ci, ei afirma ce nu este Dumnezeu, nu ce este El. E mai usor- spun ei- sa afirmam ce nu este Dumnezeu. Asta este la indemana noastra pentru ca suntem limitati. O astfel de teologie, mai experientiala, adica, bazata pe trairea cu Dumnezeu este specifica comunitatilor Evanghelice. Desi, nu exclude folosirea ratiunii.

Cel mai mult, in bisericile noastre aplicam un fel de teologie experientiala, bazata pe relatia, pe trairea intima cu Dumnezeu. Incercam sa dam si explicatii, pana la un punct. Dar, dincolo de ratiune, dincolo chiar de experientele pe care le avem, e nevoie de un ajutor de sus. Noi nu-L vom putea intelege, sau explica pe Dumnezeu nici cu ajutorul ratiunii si nici cu ajutorul exclusiv al experientei. Pe langa minte si pe langa inima avem nevoie de revelatie, de descoperire de la Dumnezeu, care nu intra in nici o categorie umana. De aceea, credinta noastra nu este o credinta pur rationala sau pur experientiala. Este o credinta care implica ratiunea si experienta, dar care, in final se supune, se subordoneaza revelatiei Dumnezeiesti. Dumnezeu, credem noi ca ni S-a descoperit. Noi putem cunoaste voia lui Dumnezeu pentru ca El ne-o descopera, nu pentru ca noi avem capacitatea in noi insine sa o cunoastem. Daca nu ar fi mila lui Dumnezeu, sa ne descopere ceva din voia Lui n-am pricepe nimic. (11:00)

Dumnezeu ne-a vorbit in mai multe feluri, spune in Evrei 1. De exemplu, Dumnezeu ne-a vorbit prin prooroci, in vechime, in special. Dumnezeu ne-a vorbit, in cele din urma, prin Fiul Sau Isus Hristos, care este revelatia suprema. Isus Hristos, Fiul li Dumnezeu este descoperirea suprema, ultima a lui Dumnezeu. Tot ce vrei si trebuie sa cunosti despre Dumnezeu iti este dat in Isus Hristos. De aceea, Domnul nostru Isus Hristos este centrul inchinarii noastre, centrul vietii noastre intime, de partasie. Ne rugam in numele Lui, chemam numele Lui peste noi, pentru ca este Dumnezeu intrupat, venit printre noi. Daca vrei sa cunosti voia lui Dumnezeu, vei ajunge sa o cunosti. Dar, ai nevoie pentru aceasta de descoperire. Poza via http://blog.priorityministries.com

De aceea, voia lui Dumnezeu nu se poate intelege rational pur. Nu se poate intelege numai experiential. „Ca asa am trait, asa am avut eu sentimente.” Sentimentele te pot pacali. Ratiunea te poate abandona. Este si o vorba in limba Romana: Uneori mintea minte. Nu poti sa faci din ratiune si nici macar din trairile tale autoritatea finala in probleme de credinta, de cunoasterea lui Dumnezeu, a cunoasterii voii lui Dumnezeu. Dincolo de ratiune si dincolo de experienta este revelatia, descoperirea. De aceea, ca sa cunosti voia lui Dumnezeu, tu trebuie sa intelegi ca este un proces, nu este ceva instant. Vei cunoaste etape in dezvoltarea voii lui Dumnezeu, a planului lui Dumnezeu in timp. E un proces. Ti se da un cadru general in care tu traiesti, in care voia lui Dumnezeu s-a descoperit. Dar, ca sa ajungi sa cunosti specific voia lui Dumnezeu pentru tine, asta inseamna un proces de sfintire, de lupta spirituala chiar. De aceea sunt impotriva celor ce cauta sa dea surogate crediciosilor. Lucruri usoare, ca si cum cineva poate sa ajunga el singur sa caute voia lui Dumnezeu pentru tine, si pentru tine, si pentru altii. Nu cred in acestia, sunt inventii.

Voia lui Dumnezeu se descopera ca un proces. In procesul sfintirii cauti si gasesti voia lui Dumnezeu. A-ti sesizat in Psalmul 25, cum David vorbeste despre procesul de descoperire: Doamne, arata-mi Tu caile Tale, invata-ma cararile Tale.. Nu vine de odata. Psalmul 143:10 Invata-ma sa fac voia Ta, ca Tu esti Dumnezeul meu. Duhul Tau cel bun sa ma calauzeasca pe calea cea dreapta. Da, Duhul este acolo. Dar tu trebuie sa fi invatabil. Voia lui Dumnezeu se invata. Cine iti da impresia ca el stie oricand voia lui Dumnezeu, nu cred ca este biblic si nici sanatos spiritual. In acest cadru, insa credem ca Dumnezeu se poate descoperi intr-un mod specificfiecaruia dintre noi.

Avand aceasta baza, in primul mesaj am abordat anumite posibilitati sau mijloace prin care Dumnezeu ni se descopera. Am stabilit ca exista o voie ascunsa a lui Dumnezeu, pe care nu o sa o cunoastem niciodata. Noi nu putem patrunde in esenta Dumnezeirii a vietii Dumnezeiesti.

  1. Voia decretiva (ascunsa) a lui Dumnezeu – Ce putem noi cunoaste este doar daca El ni se descopera. De aceea exista o voce ascunsa, decretara, adica o voie care a decretat anumite evenimente, un plan care se deruleazasi se va implini pentru ca nimeni nu poate sa se opuna planului lui Dumnezeu. Ce El a determinat, aceea se va implini. Aceasta-i voia decretiva- nu o cunoastem.
  2. Voia descoperita (revelata) a lui Dumnezeu pe care o poti cunoaste. Dar, exist o alta parte a voii lui Dumnezeu, voia descoperita. Totul depinde insa de sfintirea ta, si de a folosi mijloacele pe care Dumnezeu ti le-a pus la indemana. (17:00)

Providenta

Pentru unii, cuvantul providenta e strain. Vine de la un cuvant latinesc pro vedere – a vedea inainte. Este un atribut esential fiintelor rationale. Noi oamenii putem actiona, nu doar cu o gandire imediata ci cu o gandire mai dinainte, sa anticipam evenimente. Asta este capacitatea unei fiinte personale. Noi putem sa anticipam, sa pregatim, sa supraveghem derularea unui proces daca dorim sa obtinem un rezultat. Asta numai fiintele rationale pot sa o faca. Doar fiintele rationale pot anticipa, pot pregati in vederea obtinerii unui rezultat dorit. Care sunt aceste mijloace prin care putem cunoaste voia revelata a lui Dumnezeu? Le-am impartit in 3 categorii:

1. Partasie cu Dumnezeu

  • (1)Partasie cu Dumnezeu. Exista mijloace prin care poti cunoaste voia lui Dumnezeu, datorita partasiei intime cu Dumnezeu. Acestea sunt la indemana fiecarui credincios. Sunt cele mai importante mijloace.  Insistam mult pe partasie. Si partasia nu inseamna doar tu in camaruta ta. Partasia inseamna  noi impreuna. Venim impreuna la casa Domnului sa ne impartasim, sa ne protejam unii pe altii. Sa cunoastem prezenta lui Dumnezeu impreuna. De obicei, biserica cand se aduna trebuie sa aiba obiective (in rugaciune) mai mari decat cele de zi cu zi. Aceste mijloace prin care poti cunoaste voia lui Dumnezeu sunt: 
  1. Cuvantul lui Dumnezeu – principiile care sunt in Scriptura
  2. Rugaciunea – O comuniune si o comunicare. Cand ai partasie cu Dumnezeu, adica cand comunici cu Dumnezeu, cand te sfintesti si El iti vorbeste. Rugaciunile noastre sunt participative. Sa nu crezi vreodata ca rugaciunea ta schimba ceva in planul lui Dumnezeu. Planul lui Dumnezeu, acea voie ascunsa, noi nu o putem cunoaste, aia nu se modifica. Se modifica insa procesul prin care noi putem participa si rugaciunile noastre sunt o invitatie la a lucra impreuna cu Dumnezeu. Si nu conteaza daca se schimba ceva sau nu se schimba ceva pentru ca tu te rogi, Important este ca Dumnezeu ti-a dat harul sa te rogi si rugaciunea, intai, te schimba pe tine. Impreuna cu Dumnezeu se misca lucrurile. Dumnezeu are nevoie de rugaciunile noastre, de aceea, tot ce facem aici, mai ales cnad ne unim impreuna si mijlocim inaintea lui Dumnezeu conteaza in economia lui Dumnezeu. Dar, cu toata smerenia trebuie sa o spunem, ca toate aceste rugaciuni se aliniaza doar in planul lui Dumnezeu. (20:00)
  3. Marturia launtrica a Duhului Sfant. Cand iei anumite decizii in viata si faci anumite actiuni sa ai pace in sufletul tau, pacea launtrica data de Duhul lui Dumnezeu. Sa nu iei niciodata decizii mari in timp de criza pentru ca atunci faci greselile inerente tensiunii din viata ta. Ia decizii atunci cand pacea Duhului s-a stabilit, a ramas in viata ta. Dar, acestea sunt mijloace datorita partasiei cu Dumnezeu.

Dincolo de aceasta partasie avem alte mijloace pe care Dumnezeu ni le-a pus la indemana. Exista mijloace prin care poti cunoaste voia lui Dumnezeu si care sunt asigurate de providenta lui Dumnezeu.

Cand Dumnezeu actioneaza providential inseamna ca Dumnezeu pregateste, anticipeaza evenimentele care au loc in acest univers si in istoria omenirii chiar. Dumnezeu nu este surprins despre evenimentele pe care noi le facem. De aceea noi credem in providenta. Acest atribut asociat divinitatii vrea sa ne spuna ca Dumnezeul nostru care a creat intreg universul, care a demarat istoria aceasta in care suntem integrati si noi pastreaza in existenta tot ce a creat El. Asta inseamna ca Dumnezeul nostru este implicat in creatia Lui. Ca, Dumnezeu nu a abandonat creatia dupa ce a adus-o in existenta, cum spuneau deistii candva. Dumnezeu protejeaza intreaga creatie materiala impotriva distrugerii. El asigura fiintarea pentru ca natura, materia nu se poate autointretine. Mai mult de atat, Dumnezeu nu numai ca intretine tot ce a creat, Dumnezeul nostru colaboreaza cu toate puterile secundare, dupa legile lor de operare. Puterile naturii, fortele care exista in aceasta natura nu lucreaza prin ele insele. Dumnezeu este la lucru in fiecare act, eveniment al acestei creatii. El energizeaza creatia si creaturile sa lucreze in mod specific pentru atingerea unui scop, pentru ca totul a fost creat de El. Fiinta ersonala, rationala, perfecta, infinita, desavarsita.

De aceea, noi credem ca prin aceasta putere providentiala, Dumnezeu creatorul directioneaza toate lucrurile  spre un scop final. Dumnezeu se manifesta pe Sine in acest univers si toate au un scop. Crezi tu lucrurile acestea? Asta ar trebui sa crezi ca si credincios crestin adevarat. Unii vorbesc despre conincidente. E un termen pe care il folosim natural. Imi place cum a definit cineva coincidenta: In universul lui Dumnezeu, coincidenta inseamna cand Dumnezeu a decis sa ramana anonim. In aparenta sunt coincidente, dar nu, Dumnezeul nostru are un scop si are un plan. Exista o ratiune pentru orice, chiar si atunci cand ne doare. Deci, in acest context, al providentei lui Dumnezeu poti gasi voia lui Dumnezeu. Pentru ca exista providenta, deja tu ai mijloace prin care poti cunoaste voia lui Dumnezeu. (30:00)

Circumstantele sau imprejurarile.

Daca tu crezi ca Dumnezeu este suveran si ca toate au un scop pentru ca sunt create, totul este creat si tu esti creat fiinta rationala perfecta- inseamna ca trebuie sa crezi cu adevarat ceea ce spune Pavel in Romani 8:28 „ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu. Noi folosim acest termen, mai ales in timp de suferinta. Dar nu este doar referitor la suferinta. Textul acesta, daca-l credem vrea sa spuna ca toate evenimentele, daca le iei izolat n-au sens. Daca le iei impreuna primesc sens. Impreuna ele dau sens vietii tale. Si asta trebuie sa cauti. Nu trebuie sa explici fiecare eveniment in parte si aici faci greseli. Aici este ceva ce numai tu cu Dumnezeu poi trai. N-ai nevoie de explicatii. Nici nu cauta explicatii la toate circumstantele din viata ta. (31:52) La minutl 32 fr.Bartos spune despre accidentul mortal al sotiei sale. Crede insa, ca in providenta lui Dumnezeu, chiar daca nu ai explicatii in detalii la fiecare eveniment, Dumnezeu isi duce planul la indeplinire si este cel mai bun plan.

Planurile noastre nu sunt mai bune ca planurile Lui.  Exista evenimente, circumstante, imprejurari care nu mai sunt sub controlul nostru si trebuie sa acceptam acest lucru. Daca nu accepti, sfarsesti in ateism, in agnosticism, te razvratesti impotriva lui Dumnezeu, cum fac foarte multi tineri pentru ca nu pricep niste lucruri precum ar vrea ei.Dar, asta arata o imaturitate in viata. Dupa ce parcurgi viata aceasta vei intelege ca nu poti controla totul, ca n-ai raspuns la toate si ca cea mai buna atitudine este de smerenie. Sa accepti ca Dumnezeu stie mai bine decat tine. Fi pregatit ca orican Dumnezeu sa interfereze cu viata ta, cu planurile tale. Dumnezeu poate oricand interveni in lumea Lui.

Iacov 4:13-15  Ascultaţi, acum, voi cari ziceţi: ,,Astăzi sau mîne ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie, şi vom cîştiga!„ 14 Şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mîne! Căci ce este viaţa voastră? Nu sînteţi decît un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere. – 15 Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: ,,Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.` Putem noi sa spunem asa? Ne-am obisnuit noi sa dam credit lui Dumnezeu impotriva circumstantelor, adica, pe care noi sigur nu le putem explica. Cu alte cuvinte, eu imi fac partea, eu planific lucrurile, ma rog, cred, dar trebuie s alas loc interventiei providentiale ale lui Dumnzeu, oricand, pentru ca de aceea este Dumnezeu. Pana si apostolii au experimentat aceasta schimbare de planuri. Au vrut sa mearga intr-o cetate. Duhul lui Dumnezeu le-a vorbit si nu le-a dat voie pentru ca Duhul lui Dumnezeu, cand este in tine iti arata, iti deschide sau iti inchide anumite usi. Iti da rapsunsuri, dar iti lasa si loc pentru intrebari. Niciodata, insa, sa nu pui circumstantele peste Cuvantul lui Dumnezeu. Pana si imprejurarile care vin peste tine trebuie sa fie subordonate Cuvantului lui Dumnezeu.

Dar, Dumnezeu poate sa luceze prin circumstante. Uita-te atent la ele. Circumstantele, imprejurarile insa nu sunt determinante. Ele sunt orientative. Ele sunt acolo ca sa iti arate niste directii, nu neaparat detalii in viata ta. Dumnezeu insa poate lucra prin anumite imprejurari si poate sa-ti inchida usi, poate sa-ti deschida usi. Nu-l condamna pe Dumnezeu. Obisnuieste-te sa-I dai credit Dumnezeului tau si vei vedea ca vei face dinimprejurari partenerul tau de viata, pentru ca ele sunt partea providentei lui Dumnezeu, a unui plan care se deruleaza, care alimenteaza si oricum se va implini. Fi intelep asa dar si fi smerit si integreaza aceste imprejurari. Si crede exact ce spune Pavel: Ca toate lucrurile lucreaza impreuna  spre binele celor ce il iubesc pe Dumnezeu. (40:00)

2. Consilierea matura din partea credinciosilor maturi

Consilierea matura pe care poti sa o primesti din partea credinciosilor maturi. Consilierul nostru suprem este Duhul Sfant. Noi pe El il avem intotdeauna, de partea noastra, cu El ne consultam si El ne poate invata adevarul. Dar, in providenta lui Dumnezeu, El ne-a pus la indemana, nu doar imprejurari, ci si oameni- oameni maturi in credinta, care pot sa ne ajute , ca sa cunoastem voia lui Dumnezeu pentru noi. De obicei, trebuie sa iti alegi oameni maturi in credinta, adica cei care cunosc sfanta Scriptura, care au experienta de viata, care sunt gata sa te asiste. Bisericile au nevoie de acesti oameni maturi, de mentori, de vizionari. Dar, trebuie sa va spun ca si oamenii acestia sunt oameni si pot gresi. Desi in providenta lui Dumnezeu ei sunt la indemana noastra, creditul pe care il dam acestora este mai putin decat dam la Cuvantul Sfant al Scripturii, sau rugaciuni intime sau marturii launtrice a Duhului Sfant. (41:00)

Dar, avem nevoie de astfel de oameni maturi, langa noi. De exemplu, daca vrei sa cunosti voia lui Dumnezeu pentru o lucrare, apeleaza la astfel de oameni maturi. Intreaba-i: Ce parere au despre tine, despre darurile pe care le ai? Sau, poate ca ai vrea sa faci o lucrare si nu iti cunosti darul. Un om matur in credinta poate sa iti spuna: Din cate te cunosc, acesta este darul tau si nu forta acolo unde ai vrea tu, sau crezi tu ca ai un dar. Modul in care un crestin matur te consiliaza, adica, te asculta este diferit, pentru ca meodele lui sunt diferite. Toti oamenii ai lui Dumnezeu au avut mentori. Pe mine ma ingrijoreaza liderii care nu au mentori. In mod normal, bisericile ar trebui sa supravegheze toti liderii bisericii, daca au sau nu mentori care sa-i dea socoteala de viata lor. Avem nevoie de ei, de sfatul lor. Sfatul mentorului nu este deasupra Cuvantului lui Dumnezeu. Dar, poate sa te ajute. In final, tu vei decide. Dar, ai nevoie de acesti mentori, de acesti oameni ai credintei. Nu ei sunt cuvantul final in viata ta. Pana si mentorii trebuie verificati prin Cuvantul Sfant al lui Dumnezeu. S-ar putea ca unii sa iti dea un sfat, dintr-o experienta personala si sa nu fie in conformitate cu principiile biblice. Atunci, principiile biblice decid si nu sfatul mentorului, oricat de drag iti este si oricat de bine iti suna sfatul lui. (44:00)

Aici am un cuvant pentru tineri. Vrei sa te casatoresti? Bine faci. E biblic si sanatos. Dar, ce am observat iarasi, este ca tinerii nu isi consulta parintii. Am trait si acest lucru in viata mea, din pacate. Copiii nu ii considera pe parinti, adesea, mentorii lor. E o mare greseala pentru ca cel care te cunoaste mai bine  si care ti-a dat sfatul cel mai bun e parintele tau care te-a crescut. Te cunoaste in toate partile. Cum e posibil sa iei decizii mari in viata, fara sa te sfatuiesti cu parintii tai? Sigur, ma refer aici la parinti credinciosi, cu frica de Dumnezeu. Dar, aceasta reicenta a tinerilor, fata de sfatul parintilor ii poate costa greu pe unii dintre ei. Fa-ti din parintele tau primul mentor si va fi bine de tine.

Mai exista un domeniu aici, in providenta lui Dumnezeu, prin care putem cunoaste voia lui Dumnezeu. Ne-am uitat la imprejurari, ne-am uitat la mentori, sau la oameni maturi in credinta si mai exista o categorie, pe care am pus-o sub titulatura ‘Semne Supranaturale’.

3. Semne Supranaturale

Semnele supranaturale intra sub o zona secundara a cunoasterii voii lui Dumnezeu. Ce a fost mai important deja stim. Cand ai partasie cu Dumnezeu prin cuvantul sfant, prin rugaciune, prin relatia intima cu Duhul lui Dumnezeu, cand te uiti atent la circumstante si cand consiliezi- cand ceri sfatul matur a celor in credinta; sunt primele si cele mai importante mijloace de a cunoaste voia lui Dumnezeu pentru tine. Venim si la semne pentru ca este posibil. In Biblie citim despre astfel de semne supranaturale. Dar, toate aceste semne care vin de la Dumnezeu, nu au venit in urma unei staruinte a omului, ci ca initiativa lui Dumnezeu. Semnul vine pentru ca Dumnezeu vrea sa-ti vorbeasca in mod special, nu pentru ca tu insisti.

Dumnezeu ti-a pus deja la indemana suficiente mijloace curate, pline de putere, prin care sa cunosti voia lui Dumnezeu. De exemplu, Dumnezeu poate sa foloseasca, asa cum a facut-o si in Vechiul Testament, anumiti profeti, anumiti prooroci, care in special, sa stiti ca au fost reformatori spirituali. Ei nu se preocupau numai cu a prezice un viitor. Acesti profeti aplicau legea Domnului, supravegheau aceasta lege in popor, chemau poporul la legaminte noi. Profetii falsi erau cei care isi prezentau propriile pareri si visuri drept profetii. Si Dumnezeu i-a pedepsit. Profetii adevarati depindeau in totalitate de Dumnezeu. Erau ei sfinti. Se sfinteau ei intai. Si apoi mergeau catre popor ca si poporul sa se sfinteasca. Si profetii se supuneau principiilor cuvantului sfant al lui Dumnezeu. Deci, daca cineva are o profetie, un cuvant special de la Dumnezeu, trebuie sa vezi daca profetia indeplineste criteriile. Si care sunt aceste filtre?

  1. Cuvantul – Tot ce spune sa fie conform Cuvantului lui Dumnezeu
  2. Caracterul – profetul trebuie sa fie om de caracter, un om curat, sfant inaintea lui Dumnezeu. Carcterul defineste profetul adevarat.
  3. Comunitatea – Orice profet trebuie sa se supuna comunitatii din care face parte.Sa fie trimis de comunitate si sa fie verificat de aceasta comunitate.
  4. Conformitatea – adica implinirea profetiei.

Da, Dumnezeu poate sa ne vorbeasca prin oamenii speciali ai Lui, in vremuri speciale, cand Dumnezeu ia initiativa. Nu cand programam noi. Noi nu-L programam pe Dumnezeu.

Dar, mai exista inca o modalitate prin care Dumnezeu poate sa-si descopere voia fata de tine.O ignoram adesea. Si anume, am pus-o sub forma aceasta: (photo via http://nehemiahproject.org/)

Dumnezeu isi poate descoperi voia prin personalitatea ta

Aici ma refer la faptul ca Dumnezeu iti respecta personalitatea. El te-a creat. Asta esti tu si Dumnezeu te iubeste asa cum esti, cu coeficientul tau de inteligenta mai mic sau mai mare, ca estimai mic sau mai tanar. El te-a creat. Tu ai o personalitate si pentru ca esti in viata astazi, aici, inseamna ca Dumnezeu are un plan cu tine si ca, in providenta Lui, El te-a inclus si pe tine. Si trebuie sa te simti onorat pentru acest lucru. Dar, in personalitatea ta, El a pus cel putin doua mijloace prin care iti  descopera voia Lui.

  1. Prin dorinte curate– Dumnezeu poate sa puna in inima ta dorinte curate, conforme cuvantului sfant, si conforme voii morale ale lui Dumnezeu. Aceste dorinte trebuie sa fie tinute curate totdeauna, sfintite. Vezi Romani 12:1 „Va ndemn dar fratilor, pentru indurarea lui Dumnezeu sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie, sfanta, placuta lui Dumnezeu. Aceasta va fi din partea voastra o slujba duhovniceasca.” Dorintele tale curate pot sa fie folosite de Dumnezeu  in a-si descoperi detaliile planului Sau cu tine. Doar atat, cere sa ai dorinte curate, inima curata. Dorintele tale sa fie dorinti solide pentru convingeri solide. Sa ai incredintari curate. Si Domnul le va putea folosi pentru calauzire.
  2. Prin gandirea curata – Logica chiar. Dumnezeu ti-a dat minte, trebuie sa o folosesti. Multumeste lui Dumnezeu ca ai o minte sanatoasa, e un dar de la Dumnezeu. Ratiunea ta are utilitate, e de folos in limitele, desigur, credintei. Dar cand ei o decizie sa fie rationala, luata in lumina Scripturii. Sa poti, cu mintea ta, decizia aceea sa o filtrezi, sa o duci in Scriptura ca sa vezi daca e corecta sau nu. Si decizia ta poate sa tina cont de strategie, de plan. Dumnezeu asteapta sa facem planuri. Retineti ca principiu general, ca adevarata calauzire vine in actiune. Dumnezeu nu calauzeste oamenii lenesi. Sfinteste-te, citeste, cauta, fa strategii, pune dorinta curata acolo si Dumnezeu va putea folosi personalitatea ta pentru a te calauzi.

Partasie, Providenta, Personalitate. Acestea sunt caile prin care Dumnezeu isi descopera caile fata de noi, in mod concret. Cu cat stai mai mult in partasie cu Domnul si crezi in providenta Lui, care implica un plan si esti si tu in el, si daca tii viata ta, fiinta ta, personalitatea ta curata, Dumnezeu isi va arata voia Sa fata de tine. Si va fi mare bucurie sa descoperi ca esti in voia Lui. Dumnezeu sa ne tina pe toti in voia Lui, care este buna, placuta si desavarsita.

Anunțuri

Who is Jesus? John MacArthur

John MacArthur on CNN’s Larry King, about 4 years ago, with John Meacham, Managing Editor of Newsweek Magazine, Father Michael Manning, Dennis Prager, Radio Host, Deepak Chopra.

The Meaning and Message of the Life and Death of Jesus

The full program (45 min)

C. S. Lewis – The Screwtape Letters (4) The Rationalization of Evil, Akrasia, or „The Lust of Deceit”

Taken from the C.S. Lewis Study Program ‘The Screwtape Letters’ a six-part video study guide of one of the most popular and profound works of C.S. Lewis. By Dr. Jerry Root – noted C.S. Lewis scholar and faculty member at Wheaton College. CSLewisInstitute

The Screwtape Letters is a satirical Christian apologetic novel written in epistolary style by C. S. Lewis, first published in book form in February 1942. The story takes the form of a series of letters from a senior Demon Screwtape to his nephew Wormwood, a Junior Tempter. The uncle’s mentorship pertains to the nephew’s responsibility for securing the damnation of a British man known only as „the Patient”. The Screwtape Letters comprises thirty-one letters written by a senior demon named Screwtape to his nephew, Wormwood, a younger and less experienced demon, who is charged with lewis holy trinity churchguiding a man toward „Our Father Below” (Devil / Satan) and away from „the Enemy” (God). (Read more, including the plot of the book at Wikipedia)

Here are the six parts Dr. Root covers in 4 separate videos (which I will posts as soon as they each become available):

  1. Background
  2. Doctrine of Hell
  3. Three major themes that run through these letters
  4. Antidote to Screwtape’s wiles and what Lewis might say about how we might protect ourselves against various forms of temptation.

The Screwtape Letters Part 1 – The Background

The Screwtape Letters Part 2 – C. S. Lewis’s Concept of Hell

The Screwtape Letters Part 3 – Pride throughout the letters

Part 4 – The Rationalization of Evil

Akrasia, or „The Lust of Deceit”

We are almost predatory about self deception and Screwtape advises his nephew, Wormwood to help people in that regard, to be self deceived. The word Akrasia means to make excuses and rationalize bad acts. It self justifies. Remember that even when Christ was dying on the cross for our sins, there were those at the foot of the cross who said, „If you’re the Son of God, come down from the cross and save yourself.” We understand the ‘save yourself’ mentality. But, Jesus didn’t come to save himself, He came to save lost humanity. And, Job’s self referential experience, and we’re tender towards Job because he’s suffering, and any time we suffer, we wanna give people in the moment of their crisis a wide swath of understanding and patience. But, Job, even in his hurting moments, God says to him: Gird up your loins like a man, Job, and I will ask you and you will instruct me. It’s a very ridiculous juxtaposition of God as the student and Job as the teacher. And then He says to him, „Will you really annul mu judgments, that you may be justified?”

The bad alternative to repentance is this akrasia, this rationalization. It’s a bad alternative to repentance and the obedience that follows on the heels of repentance. Obedience is the opener of eyes. We might say, akrasia is the closer of eyes. It keeps us from seeing reality. Obedience allows me to live in the benefits of omniscience. I’m a pea brain, I don’t know very much. But, every time God, in His omniscience, calls me to obedience, I can live beyond my own capacities. If I obey Him, I receive the benefits of omniscience. Furthermore, obedience is the splint that God places on a broken life in order that it might mend. But, disobedience and akrasia, in willful blindness, keeps me in that broken state.

We get the concept for akrasia from Aristotle’s ethics. Aristotle wrote: vice is unconscious of itself. It’s a statement that Lewis himself footnotes in the abolition of man, from Aristotle’s ethics. Lewis is very much aware of this concept of self deception. Lewis writes from the preface of Paradise Lost- Continued disobedience to conscience makes conscience blind. Then, of course, Paul in Romans 1:18 – „We suppress the truth in our unrighteousness.” Screwtape urges Wormwood to engage in a corrupted form of rhetoric, to keep his patient blind. (8:25) So we see first:

The rhetoric of Rationalized Behavior:

  • The Unknowing Falsification of Reality
  • Intentional & Dishonest
  • Devoid of Principle or Legitimate Ends
  • Self-referentialism

Photo from http://www.swordofthespirit.net

Screwtape tells Wormwood: Jargon, not reason is your best ally in keeping your patient from church. In his Oxford History of English Literature, Lewis said of the Renaissance humanists, in their reaction to the medieval literature, he said, „They jeer, but they do not refute.” You can call a person a name, you can be dismissive of that other person, but, never engage them rationally to see if your ideas hold muster against the challenges that must come. Screwtape says, „By the very act of arguing you awake the patient’s reason. And once it is awake, who can foresee the result?” Reason is an ally to faith, it’s not an ally to self justification. Real criticism is going to do 2 positive things to my faith. (1) It’s gonna cause me to prune those accoutrements that have surrounded my faith, that are false. Maybe I picked them um blindly from my subculture. I entered into something like a group think, that can sometime occur in religious communities. (2) Or, the challenge can help me to understand my faith more robustly, as I see that my faith position stands up to the challenge, even as I engage in seeing how I can answer the particular questions that are brought up in the moment. Screwtape wants us to avoid that kind of thinking, because that kind of thinking, again, either prunes the falsehood or strengthens the truth and helps us see its vitality.

Truth is not reality, truth is what I think about reality when I think accurately about it. In Letter 1, Screwtape wants to keep those he seeks to destroy in a state of moral blindness. Screwtape writes: Give to him, your patient, a grand general idea that he knows it all, and that everything he has happened to pick up in casual talk and reading is a result of modern investigation. And so, then the person moves towards informal fallacies and logic, and we don’t even realize we’re blinding ourselves in these processes. In Letter 2 Screwtape talks about this rationalized behavior in more detail. He writes to Wormwood: All the habits of the patient, both mental and bodily are still in our favor. Because those habits, especially if they are bad will tend towards the rationalization of the habit. If you move the person again towards reason, then they apply the reason to the habits and they try to adjust the scoliosis of their life to the plum line of reality, and they start to change and get better. Screwtape writes: Keep everything hazy in his mind now, and you will have all eternity wherein to amuse yourself by producing in him the peculiar kind of clarity which hell affords. Screwtape also advises Wormwood to notice hypocrisy in others also, while remaining blind to his own hypocrisies.

Lewis and Tolkien, both often quote this passage from Plato’s laws, where Plato says: An abuse does not nullify a proper use. A lot of time we point to abuse and we think the problem is solved. But, the abuse is usually the anomaly, the misuse of a particular thing. If we judge any segment of society by its worst example, nobody could stand. But, we find then, that we’re moving towards Screwtape’s inculcation of hypocrisy and delusion, when we begin to dismiss an entire class because we’re projecting the bad example on the whole.

In Letter 3, this rationalized behavior moves towards blame. Screwtape advises Wormwood to redirect his patient’s thinking towards unrealities. He says, „You must bring him, your patient to a condition to practice self examination for an hour, without discovering any of those facts about himself, which are perfectly clear to anyone who has ever lived in the same house with him, or worked in the same office. Screwtape advises to keep his patient constantly irritated by things his mother does, without thought how irritating his own actions might be to others. At the end of the day, he has 2 visions of reality. The false vision of his mother, who is not as bad as the one he projects on her, and the false image of himself, which is not as good as the one he projects on himself. Wormwood is instructed to make that imaginary person daily less and less than the real mother. 24:37

There is another rhetoric Screwtape engages in. It’s- The Rhetoric of Rationalized Behavior: Intentional & Dishonest. In Letter 6, Lewis allows us to enter in this particular topic. He is engaged also in The Rhetoric of Rationalized Behavior: Devoid of Principle or Legitimate Ends. He basically creates an illusion of truth, we see this in Letter 23. We can have a kind of very religious illusion of truth. I believe that there are 2 kinds of people in this world. Goofy people who know they’re goofy, and goofy people who are dangerous. Lewis has Screwtape say, „Get your patient on a quest for the historical Jesus, which is always a distraction from reality, because this historical Jesus they’re pursuing is a Jesus of their own construction. First, he says, each historical Jesus is unhistorical. Second, all such construction places their importance of the historical Jesus on some peculiar theory he was supposed to have promulgated, which thus destract men’s mind from who He really is and what He actually did. A third aim, Screwtape writes, is by these constructions to destroy the devotional life. Instead of the Creator adored by his creature, you have merely a leader claimed by a partisan, and finally a distinguished character approved by a judicious historian. Fourth, a religion of this kind is false to history in another sense, Screwtape writes. No nation and few individuals are really brought to the enemy’s camp by the historical study of the biography of Jesus. It is simply his biography. The earliest converts were converted by a single historical fact: The resurrection. And a single theological doctrine: The redemption operating on a sense of sin, which they already had.

And the Screwtape says: About the general connection between christianity and politics our position is more delicate. Certainly, we do not want christianity to flow over into their political life, for, the establishing of anything like a really just society would be a major disaster for Screwtape and his kind. On the other hand, we do want men to treat christianity as a means, just a means. In some senses, devoid of principle, and devoid of particular and righteous ends, preferably, of course as a means to their own advancement. But, failing that, even the means to anything, even to social justice. The thing at first is to get a man to value social justice as a thing the enemy demands, and then work on him to the stage at which he values christianity because it may produce social justice. C S Lewis said: When the means become autonomous from the principle and ends, they become evil. He even says: Even when love becomes a god, it becomes a demon. He’s not saying social justice is inappropriate. He’s saying that even social justice can become a distraction, if it leads away from centering on Jesus.

Screwtape says, in Letter 26: Get your patient to believe this, not because it’s true, but for some other reason. This leads to the Rhetoric of Self Rationalized Behavior: Self-referentialism. While Lewis rightly acknowledged that all judgments rightly imply a standard, judgments are destined to go wrong when the standard is self-referential. And this is the thing we always want to avoid, this kind of rationalization.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari