Florin Ianovici – Ce spune Ghetimani? la Biserica Poarta Cerului Suedia (1)

Ianovici Suedia

In viata, ai voie sa fi trist, dar n-ai voie sa disperi.

Sa stiti iubitii Domnului ca noi n-am fost facuti de Dumnezeu sa traim in felul asta. Imi dau seama cat de departe ne-a purtat pacatul. Iubesc pe Dumnezeu, datorita faptului ca modul in care a gandit El existenta noastra a fost diferit. Dumnezeu l-a asezat pe om in gradina Edenului si nu ne=a furat-o nimeni, am pierdut-o noi. Si am dat-o pe o mana de tarana si pe o lume de gunoaie. O sa spune-ti, „N-am dat-o eu frate, a dat-o Adam.” Ma tem ca nu-i asa. Ma tem ca fiecare zi din viata noastra nu este altceva decat o –- a ceea ce vrei sa fi si sa traiesti… Oricat am fugi dupa Eden, se pare ca Edenul l-am pierdut si asa ramane. Probabil ca indiferent in ce lor am merge si cat de frumos ar fi, Eden n-ai sa mai gasesti niciodata. Probabil ca singurul lucru care ar putea sa insemne Edenul sunteti voi. Si poate ca singura prezenta a Edenului este atunci cand inchidem ochii si cantam. Adica, singura prezenta a Edenului este atunci cand stam in prezenta lui Dumnezeu si spunem, „Doamne ai mila de sufletul meu”, vedem un crampei din gradina Edenului. Caci ce este gradina Edenului fara Hristos, decat un loc gol?

Dar, acum, indiferent ca vei sau nu vrei, cu Ghetimani te vei intalni. Orice om al lui Dumnezeu, care si-a pus nadejdea in Hristos si intr-o zi a zis, „Gata, vreau sa merg dupa Tine”, va ajunge mai devreme, sau mai tarziu in Ghetimani. Pentru ca Biblia spune ca nu putem merge pe alta cale, decat pe urma pasilor Lui. Toti vom merge pe calea Mantuitorului, si Mantuitorul a ajuns in Ghetimani. In Ghetimani sunt cateva lectii, care chiar si oamenii din secolul XXI le poate invata. Fiecare cuvant din sfanta Scriptura este pentru noi nevoia pentru noi puterea de a care avem nevoie zilnic.

Sunt doua momente periculoase in viata de credinta.

  1. Cel mai periculos (paradoxal) e viata dupa botez. O sa credeti ca cel mai greu moment e botezul. Va spun ca cele mai grele momente sunt dupa botez. Biblia spune ca dupa botez, Duhul l-a dus pe Isus Hristos in pustie. Si acolo a avut o intalnire cu cel rau si cel rau a cautat sa il ademeneasca pe Domnul Isus Hristos. Bagati de seama, ca dupa ce v-ati pocait exista o avalansa de lucruri in viata voastra, dicolo de care cel rau vrea sa va spuna, „Nu merita sa-L slujesti pe Dumnezeu”. Bagati de seama ca dupa ce v-ati pocait a-ti avut o serie de necazuri, la care nu v-ati asteptat, dincolo de care v-ati pus intrebarea: Nu era mai bine cand nu eram eu pocait? Cati dintre voi n-ati zis lucrul asta- „N stiu, dar de cand m-am pocait am intrat intr-o serie de necazuri, cand eu nu eram pocait n-am avut necazuri din astea. Stiti de ce? Pentru ca diavolul loveste si zice in felul urmator, „Nu merita sa incepi o viata cu Dumnezeu”. Dar, marit sa fie Isus Hristos ca pe voi v-a scapat si pe mine m-a scapat. Acuma nu mai suntem incepatori in credinta. In privirea acestei incercari grea in viata, de a fi ademeniti, multi dintre noi am scapat.
  2. Dar mai vine un ceas si mai vine un moment. Cu foarte multi oameni, care am stat de vorba inainte sa plece in vesnicie si inainte cu cateva ceasuri ca Domnul Isus sa-si dea Duhul, Satana a venit si L-a lovit in duh „Nu merita”, acelasi cuvant. Cuvantul care l-a spus la inceput, „Nu merita sa pleci cu Domnul Dumnezeu pe cale il va spune si la sfarsit de viata. De ce au grija oamenii sa dea greutate cuvintelor Satanei?

Atatea poveri pun oamenii pe spatele altor oameni si atata dezamagire duc oamenii, ca uneori cuvantul Satanei pare un cuvant bun: „nu merita”. Atatia dintre noi am facut deservicii credintei. Va spun: Cei mai multi ce sunt raniti din Biserica nu sunt raniti din lume, cei mai multi din biserica nu sunt mahniti de lume, pentru ca lumea e dusmanul si in fata dusmanului te pregatesti. N-ai asteptari mari. In fata celor din afara nu ai pretentii. Dar, in fata celor care sunt in biserica deschizi bratele si s-ar putea sa fi injunghiat, pentru ca nimeni nu te-a ucis cat te-a ucis biserica. Ciudat e ca uneori, noi ne ucidem cu succes unii pe altii. Ma rog in seara aceasta, in Numele Domnului Isus Hristos: Cine a inceput credinta cu Domnul, sa termine cu Domnul! Si sa ne ajute Domnul Isus sa nu fim pricina de poticnire pentru nimeni! Sa ma ajute Dumnezeu sa nu ranesc nici un frate de al meu si celui flamand sa-i dau sa manance, celui insetat sa-i dau sa bea, celui necajit sa dau o incurajare si celui pierit sa-i dau o veste buna. Sa stiti, iubitii Domnului, ca noi nu venim la biserica doar sa ne alimentam (sau sa ne incarcam bateriile). Venim la biserica sa ne slujim unii altora, sa ne incurajam unii pe altii si sa ne purtam poverile unii altora. Venim la biserica nu doar sa ni se dea ci ca sa si dam. (8:00) (Photo below via souljournaler.blogspot.com)

Paharul suferintelor – De multe ori in viata n-am inteles ce inseamna paharul suferintelor. De multe ori cantam despre paharul suferintelor, dar el nu e o sorbitura. Sa nu va asteptati in viata ca veti avea parte de un singur necaz. Paharul inseamna mult – nu o inghititura, ci multe inghitituri. Biblia spune ca dupa un val, un val cheama alt val. Vreau sa va spun ca in fiecare zi am parte de bucurii nespuse, dar nu-i saptamana sa am incercare. Nu-i saptamana sa nu trebuiasca sa port o lupta. Stiti de ce? Pentru ca paharul nu-i o sorbitura. Sa nu fiti naivi. Sa nu credeti ca suntem in concediu. Sa n credeti ca trebuie sa stam cu garda jos. Satana vrea sa ne cearna si ar vrea ca nici unul sa nu ajunga in rai. Cel rau este un vrajmas si un dusman si turba ca un leu turbat, cautand sa apuce, mai ales pe cei alesi. Niciodata sa nu te lasi pacalit si inselat… Ci sa spui: Doamne stiu ca numai Tu ma poti tine in picioare. Nu va incredeti in puterile voastre. Paharul suferintelor nu este o sorbitura- cine stie cat de mare e paharul tau si paharul meu.

Avem un soi de ipocrizie noi, predicatorii. Dumnezeu din cer sa ne ierte. Uneori ipocrizia aceasta nu este pentru ca noi suntem ipocriti. Ci e din ipocrizia voastra ca si voi sunteti ipocriti. Pentru ca nu vreti sa auziti de la amvon lucruri slabe, vreti sa auziti numai lucruri tari. Pentru ca nu vreti sa auziti ca oamenii de la amvon au si ei probleme si uneori sunt ingenunchiati in viata. Vreti sa vedeti doar super eroi la amvon. Ei, nu va vorbeste in seara aceasta un super erou, ci va vorbeste un om, care in fiecare zi lupta sa fie mantuit. Ca noi nu vrem sa auzim decat declaratii triumfaliste, nu vrem sa auzim decat super marturii, pe care Dumnezeu vindeca pe banda rulanta. Eu va spun ca am vazut oameni care au murit. Va spun ca sunt oameni care nu au paine pe masa si se inchina la aceluiasi Dumnezeu. Dar nu vrem sa auzim lucrurile acestea si atunci de multe ori suntem nevoiti sa va spunem ce vreti voi sa stiti. Dar, fie ce-o fi in seara asta, eu va spun ce am in inima. Mie nu-mi pasa de ceea ce spune omul, cand ceea ce spune omul nu e de acord cu ceea ce spune Domnul, pentru ca eu nu voi da socoteala inaintea omului.

In multe situatii, cand ma uit la Dumnezeu sunt descurajat, pentru ca mie mi se pare ca ceea ce cere Dumnezeu nu e usor. Dumnezeu imi cere ca fiecare gand al meu sa fie rob ascultarii de Hristos. Si eu am ganduri din astea de multe ori, pentru ca nu ma pot concentra la Dumnezeu 24 din 24 de ore si mi-e frica de lucrul asta. Pentru ca uneori vine o stare ciudata si m-am uitat ca nu totdeauna cuvintele mele sunt drese cu sare, nu totdeauna ochi mei sunt ochi curati si ma uit intotdeauna cu ochi curati. Uneori ma vad  si mi-e frica de ceea ce vad in mine. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care cere foarte mult. M-am uitat, iubitii Domnului si am vazut ca standardul lui Dumnezeu este inalt si de multe ori ma simt descurajat. Ma uit cum se ruga Domnul Isus si cand ma compar cu EL ma simt ca un vierme, nu ca un om. Cand vad ce face Domnul Isus intr-o zi, cand ma uit la ceea ce a avut Domnul Isus Hristos, sau mai degraba la ceea ce nu a avut Domnul Isus Hristos pe pamant, imi dau seama ca intre mine si El e o prapastie. Nu spuneti, iubitii Domnului, ca veniti iimbracati la biserica oricum. Daca pantofii nu sunt asortati cu costumul, nu-l iei. Nu spuneti ca veniti oricum, va uitati in oglinda cel putin de 2-3 ori. E diferenta in ceea ce sunt eu si ceea ce e El. Si de multe ori cand ma uit la felul de vietuire a Domnului Isus Hristos, im zic: „Pot eu sa ma numesc urmasul lui Isus?” E diferenta in ceea ce suntem noi si ceea ce este El? E diferenta! Asta e adevarul si Dumnezeu sa ne ajute sa nu fie. Pentru ca El a zis ca trebuie sa traim ca El!  (14:00) (Mai sunt 10 minute netranscrise)

Comments are closed.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat: