Micimea Unui Om Mare: (1) Nesinceritatea si Remediu – Lazar Gog

Rev. Dr. Lazar GogPrimul mesaj din seria: Micimea unui om mare- 12 mesaje diferite in care vom putea sa intelegem acest concept. De multe ori, cei mari sunt mici. De multe, ori cei mici, in estimarea noastra sunt mari. Unul dintre mesaje va purta chiar acest titlu „Micimea Unui Om Mare”. Mesajul de astazi se va intitula: Nesinceritate si remediu.Textul de astazi ni-l reprezinta pe parintele credintei, pe Avram. El este parintele natiuni iudaice, din el se trage poporul evreu, un popor creat de Dumnezeu pentru faptul ca Avram si Sara au nascut cand omeneste nu se mai putea naste. De aceea, poporul evreu este un popor creat. Avram este parintele credintei pentru biserica.Apostolul Pavel dezvolta conceptul acesta in epistola catre Romani, catre Galateni,  si ne explica cuvantul lui Dumnezeu din Vechiul Testament pe aceasta tema. Ceea ce trebuieste observat de noi, de fiecare, este ca oameni de marimea lui Avram, parintele credintei, oameni care asculta de Dumnezeu pana inca nu-L cunosc prea bine… Cand Dumnezeu i s-a revelat in Ur, in Mesopotamia (Genesa 11:31) si i-a spus sa plece de acolo si sa se mute in Canaan (Gen. 11:31) in tara fagaduintei, pe care i-o va da-o lui si urmasilor lui ca mostenire, Avram a ascultat de Dumnezeu. Deci e un om care asculta de Dumnzeu si totusi are slabiciunile lui. Are alunecarile lui, caderile lui.

Insa, partea incurajatoare din aceasta istorie si alte istorii similare, David va fi un exemplu in aceasta directie, este ca oameni ca Avram, oameni ca David, care au esuat amarnic in fata lui Dumnezeu au stiut sa se ridice. Au stiut sa-si recunoasca vina, au stiut sa se pocaiasca si au acceptat ca experienta vietii lor, inclusiv partea negativa, sa fie lasata scrisa in paginile sfintelor Scripturi, ca sa fie o marturie peste veacuri pentru orice generatie. Si oricine sa poata sa cunoasca ca daca-n viata are parte de alunecari, de caderi, cata vreme este in viata, Dumnezeu ii/ne da sansa sa ne ridicam, sa ne intoarcem.

O problema cu care este confruntat orice om al lui Dumnezeu la un moment dat in viata este nesinceritatea. Avram se comporta nesincer. Si nu numai nesincer, chiar construieste o minciuna, spunand ca Sarai este sora lui. Si lucrul acesta ii aduce probleme, lucrul acesta ii aduce o stare de frica si pentru moment o stare de tensiune intre el si Dumnezeu. (6:45) VIDEO by Emanuel Church Anaheim

Genesa 12:10-20

10 A venit însă o foamete în ţară; şi Avram s’a pogorît în Egipt, ca să locuiască pentru cîtăva vreme acolo; căci era mare foamete în ţară. 11 Cînd era aproape să intre în Egipt, a zis nevestei sale Sarai: ,,Iată, ştiu că eşti o femeie frumoasă la faţă. 12 Cînd te vor vedea Egiptenii, vor zice: ,Aceasta este nevasta lui!` Şi pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă. 13 Spune, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.„14 Cînd a ajuns Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă. 15 Slujbaşii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut -o şi ei, şi au lăudat -o la Faraon; şi femeia a fost adusă în casa lui Faraon. 16 Pe Avram l -a primit bine din pricina ei; şi Avram a căpătat oi, boi, măgari, robi şi roabe, măgăriţe şi cămile. 17 Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon şi casa lui, din pricina nevestei lui Avram Sarai. 18 Atunci Faraon a chemat pe Avram, şi i -a zis: ,,Ce mi-ai făcut? Pentruce nu mi-ai spus că este nevastă-ta? 19 De ce ai zis: ,Este sora mea`, şi am luat -o astfel de nevastă? Acum, iată-ţi nevasta; ia -o, şi pleacă!„ 20 Şi Faraon a dat poruncă oamenilor lui să -l petreacă pe el, pe nevastă-sa şi tot ce avea.

Photo credit wikipedia

1. Realism pentru credinciosi

Gen 11:5 si 12:10a – Realismul de care vreau sa luam nota cu toti este ca problemele ne ajung si in Canaan, si in tara fagaduintei, si in locul unde suntem binecuvantati. Acesta este realismul. In Canaan, in locul unde te-a pus Dumnezeu, in locul unde ai ascultat de Dumnezeu, in locul unde m-am dus dupa voia lui Dumnezeu, acolo ne ajung problemele. Si aceste probleme au un caracter intreit:

  1. Vom avea probleme fiecare in Canaanul nostru. Nu suntem lipsiti de ele. In imparatia lui Dumnezeu, cuvantul ne spune prin ap. Pavel „El, Pavel, invata si indemna pe ucenici sa staruie in credinta,” si spunea ca in imparatia lui Dumnezeu trebuie sa intram prin multe necazuri. Faptele Ap. 14:22 Pocainta este iertare de pacat, dar nu este scutire de incercari si de necazuri. A fi membru activ in imparatia lui Hristos inseamna a fi lucrator impreuna cu Isus (1 Cor. 4:1; 2 Cor, 6:1), dar, inseamna si a fi partas  la suferintele Domnului Isus Hristos.(Filipeni 3:10). Insa in toate acestea trebuie sa stim ca putem sa fim mai mult decat biruitori. (Romani 8:37) In toate acestea trebuie sa stim ca nu suntem singuri. Orice incercari, orice necazuri vom avea, cum spunea Isus Hristos, „In lume veti avea necazuri.” Cine va avea necazuri? Cei ce sunt in Canaan. (Ioan 16:33). In toate acestea suntem mai multe decat biruitori si avem, deasemenea, aceasta fagaduinta mare, aceasta binecuvantare mare in Matei 28:20: Isus Hristos este cu noi in fiecare zi. Dar, realismul ca care tu si cu mine trebuie sa privim la viata si trebuie sa privim la mersul vietii este ca, in Canaan fiind, nu suntem scutiti de probleme. Ne ajung necazurile si problemele. Ne ajung incercarile. In Canaanul tau si al meu este timp de seceta si de foamete. Este timp de incercari, este timp de atacuri din partea celui rau, din partea diavolului. In Canaanul tau, in locul binecuvantat. Vei trai ura fratilor mincinosi. Vei avea razboi in familie. In Canaanul tau si al meu vom avea abandon din partea celor apropiati. Te vei ruga lui Dumnezeu si nu vei avea raspuns la rugaciune, cum spune in Matei 15:23a Aceasta femeie striga „Isuse, fiul lui David, ai mila de mine, fiica mea este muncita rau de un drac.” Si cuvantul Domnului spune prin evanghelistul Matei „El nu i-a raspuns nici un cuvant.” De cand te rogi si nu ai raspuns la situatia ta? Esti in Canaan. De cand strigi la Dumnezeu si nu ai rezolvata problema? Poate o suferinta, o boala, neputinta, criza cu copiii, necazurile din casa. Esti in voia lui Dumnezeu, suntem in locul unde ne-a chemat El. Suntem in locul ascultarii, suntem in locul binecuvantarii si totusi, trebuie sa fim realisti, locul acela, ca si Avram in Canaan, locul acela este locul unde te ajung problemele.  (12:10)
  2. Descopera scopul incercarii tale in Canaan. (1 Petru 1:5-9) Voi sunteti paziti de puterea lui Dumnezeu, prin credinta, pentru mintuirea gata sa fie descoperita in vremurile de apoi. In ea voi va bucurati mult, macar ca acum, daca trebuie, sunteti intristati pentru putina vreme, prin felurite incercari, si trebuie sa fim incercati, fiindca daca nu ne ajung incercarile lui Dumnezeu, incepe sa ne ia ingamfarea pe dinainte, incepem sa uitam de binecuvantarile lui Dumnezeu. Incepem sa credem ca si Nebucadnetar ca toate lucrurile ni le-am facut noi si ni se cuvine. „pentru ca incercarea credintei voastre, cu mult mai scumpa decit aurul care piere si care totusi este incercat prin foc, sa aiba ca urmare lauda, slava si cinstea, la aratarea lui Isus Hristos, pe care voi Il iubiti fara sa-L fi vazut, credeti in El, fara sa-L vedeti, si va bucurati cu o bucurie negraita si stralucita, pentru ca veti dobindi, ca sfirsit al credintei voastre, mintuirea sufletelor voastre. Ce spune ap. Petru in acest pasaj pentru cei din Canaan, pentru cei care sunt in biserica, pentru noi care suntem in imparatia lui Dumnezeu? El spune cateva lucruri. Primul: Credinta este un prilej de mare bucurie. Credinta este scutul nostru. Credinta este mai valoroasas decat aurul. Atunci, trebuieste sa fim incercati, asa cum este incercat aurul. Incercarea in credinta trebuie sa ne aduca in final, acesta este scopul: Lauda, glorie si cinste atunci cand va veni Domnul nostru Isus Hristos. De ce credeti ca in sfanta Scriptura scrie aceste doua mari adevaruri: Nu stiti ca voi veti judeca lumea si Nu stiti ca voi veti judeca pe ingeri? Ingerii cazuti, bineinteles. Pentru ca trecand prin aceleasi incercari prin care au trecut toti oamenii, Dumnezeu te va folosi pe tine si pe mine ca martor si in ziua judecatii va spune: Tu de ce nute-ai pocait? Pentru ca se va deschide cartile si oamenii vor zice, „Eu vreau sa fiu judecat cu dreptate, Doamne. Li se va deschide cartea faptelor, cartea vietii, cartea trairii, cartea experientei. Toate lucrurile vor fi citite si, „Tu de ce nu mi-ai slujit?” „Pai, eu am fost bolnav cu cancer si cand am aflat ca sunt bolnav cu cancer, Te-am blestemat, n-am vrut sa ma pocaiesc.” Si te va chema pe tine, care ai trecut [rn aceiasi situatie. „Si tu, cum ai fost in viata?” „Bolnav cu cancer.” „Si ce ai facut?” „Am zis, ‘Doamne, ai mila de mine!’ si totusi mai lasat in situatia aceasta.” „Si ce-ai facut?” „Am zis, Chiar daca smochinul nu-si da rodul, chiar daca grau pe camp nu mai este, chiar daca boii din grajduri au murit, chiar daca nu mai am conturi la banca, chiar daca mi-au luat masina, chiar daca mi-am pierdut casa, chiar daca mi-am pierdut sanatatea, chiar daca stiu ca voi muri peste 3 luni de zile, eu tot in Domnul ma voi bucura.” Vei judeca pe ingeri. Vei judeca lumea, tu si cu mine. Credinta, in final, trebuie sa-ti aduca lauda, glorie si cinste. Credinta te lipeste de Isus Hristos si credinta trebuie sa te conduca sa ramai rabdator pana la sfarsit. (1 Petru 1:9, Matei 24:13). (16:00)
  3. Incercarea in Canaan te autodescopera (Proverbe 24:10) Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea.Deci, atunci se vede. Uite ce se poate intampla cu mine si cu tine in ziua necazului. Uite ce s-a intamplat cu Avram. In ziua necazului, in ziua incercarii, in Canaan, in biserica, cu apostolii, cu patriarhii, cu pastorul, cu familia lui, cu tine, cu casa ta, in ziua necazului, in Canaan fiind- Poti ramanea ferm in neprihanirea ta. Iov 2:9 A venit sotia la el si a zis, „Tot asa vrei sa ramai, tot neclintit in neprihanirea ta?” Si cuvantul Domnului spune: Iov n-a pacatuit de loc inaintea lui Dumnezeu. A ramas ferm. In ziua necazului, poti sa pacatuiesti in incercarea ta. Iov 1:20-22. Iov 2:10. In toate acestea, spune, Iov n-a pacatuit, dar sotia lui a gresit. „Bleasta-ma pe Dumnezeu si mori.” Deci, poti sa pacatuiesti. In ziua necazului, in Canaan fiind, poti insa sa traiesti prin credinta. Ca si Habacuc 2:4 „Doamne, uita-te in jur, poporul tau este sfasiat, poporul tau este omorat, poporul tau este dus in robie.” Dumnezeu nu i-a raspuns si atunci Habacuc a spus: Am inteles Doamne ca cel neprihanit va trai prin credinta. In ziua necazului, in Canaan fiind, poti sa slabesti in incercare- cum spunea in Proverbe 24:10.

Prin urmare: Inarmati-va si sa ne inarmam cu acest realism ca indiferent unde am fi si mai ales cand esti in Canaan, cand esti in biserica, cand esti in credinta, cand esti omul mare al lui Dumnezeu, cu care se lauda Dumnezeu. Sa nu stai pe aceasta lauda, ci sa fi realist. Si realismul este acesta: In Canaan te ajung problemele, te ajung necazurile, te ajung suferintele, te ajung neputintele. (18:50)

2. Momentul de nesinceritate

Avram, ca si noi fiecare, a dat dovada de slabiciune. In marimea lui a dat dovada de micime si inca mare micime. Se temea ca in Canaan va muri. Se temea ca in Canaan slujitorii lui se vor ridica impotriva lui. Se temea ca in Canaan, in locul binecuvantat si in locul binecuvantarii, in locul unde l-a pus Dumnezeu si a zis, „Aici te voi binecuvanta,” se temea ca va pierde totul. Nu este ciudat acest lucru? Acolo, unde ti-a spus Dumnezeu sa stai si vei fi binecuvantat, acolo sa te temi ca pieri si ca mori? Ce decizie a luat Avram? Care este micimea lui in cazul de fata, acestui mare om? Ce decizie a luat? Sa se duca Egipt. Adica, iesi de sub binecuvantare, unde te-a prins frica acuma, pentru ca ai un moment de neveghere si te duci in Egipt, te duci in lume pentru ca in sfanta Scriptura Egiptul este simbolic pentru lume.

Si daca il urmarim bine pe Avram, s-a temut de moarte in Canaan (vers 10). S-a temut ca va muri de foame si s-a dus in Egipt si s-a temut ca va fi omorat in Egipt. De ce? Pentru experientele pe care le-a avut in Egipt, pentru ca stiti ce se intampla? Si sa ma asculte tinerii, sa ma asculte familiile tinere, sa ma asculte orisicine iubeste pe Domnul si se teme de Domnul. Cand iesi din biserica, cand iesi din Canaan, cand iesi din imparatia lui Dumnezeu pentru ca esti nemultumit, ori pentru ca esti incercat, ori pentru ca a venit peste tine greutatea in Canaan si zici, „M-am lasat de Domnul. Ma duc in Egipt, ma duc in lume ca-i mai bine acolo. Da-mi voie sa-ti spun: Lucrul de care fugi, acela te ajunge. Fugi de frica, te ajunge frica. Fugi de moarte, te ajunge moartea.

Avram, in Egipt, iesind din Canaan, a inceput sa se comporte ca Egiptenii. Iesind din biserica, mai repede sau mai tarziu vei/voi/vom adopta stilul de viata al lumii, pentru ca te influenteaza lumea. Uitati ce se intampla cu Avram:

  1. Frica. (vers. 12)A fugit din binecuvantare, a iesit din biserica (daca vreti, daca vreti sa vorbim pentru intelesul vremurilor din urma), a iesit din locul fagaduintei, a zis, „Aici ma tem ca mor de foame.” Si a ajuns dincolo, in Egipt si a inceput sa se teama ca va fi omorat de Egipteni. Iov 3:25 „De ce te temi, aceea ti se intampla. De ce fugi, aceea intalnesti.” Amos 5:19 „Si veti fi atuncea ca unul care a fugit de leu, si cand a scapat de leu a dat de urs. Si cand in sfarsit a reusit sa fuga si de urs a ajuns acasa si a pus mana pe zid si a fost muscat de un sarpe.” Sigur, este o profetie profunda aici, despre Israel din zilele din urma, dar este o experienta individuala. In Egipt nu este bucurie. Cand fugi din biserica, cand fugi dinaintea Domnului, cand fugi de sub binecuvantarea lui Dumnezeu, cand in amaraciunea sufletului tau te razboiesti cu Dumnezeu si spui, „Daca Dumnezeu nu ma binecuvanteaza, daca Dumnezeu nu ma asculta, daca Dumnezeu nu-mi mai raspunde, daca nici dupa 20 de ani Dumnezeu nu ma ridica din starea in care ma aflu, din boala in care sunt, din saracia in care ma aflu, ma duc in lume, domnule si cel putin mor satul. Sa o crezi tu. O sa mori satul de probleme, de frica.
  2. Egoismul. (Gen. 12:11-12) „pe mine mă vor omorî, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă.” Al doilea lucru care se intampla cu cei ce fug in Egipt pe langa frica este egoismul. Practic, ce-i spune Avram, sotul acesta iubitor, plin de credinta? Draga, mai bine mori tu. Du-te in casa lui Faraon. Cand esti in Egipt, uita-te in jur, orice om din lume, orice Egiptean (daca vrei sa folosim expresie biblica) nu este preocupat de binele tau sau de binele meu. Este preocupat de sine. Lumea in care traim e o lume in care dau din coate. Dau si in biserica, nu numai in lume. Te calca in picioare. Trece peste cadavrul tau. Daca face $1 pe seama ta, te vinde. Pentru ca trebuie sa se implineasca, trebuie sa se satisfaca. Daca te pune in fata nu este pentru ca vrea sa fi tu promovat (ca si Sarai aici), te pune in fata pentru ca este profit pe seama aceasta, pentru el. Pentru ea este egoism. Esti preocupat mai mult de binele si siguranta ta decat de binele familiei, a semenului in Egipt. Jumatatile de adevar nu sunt placute lui Dumnezeu. Da trebuie sa fie da, nu trebuie sa fie nu. Tot ce trece peste da si nu este minciuna. Spune Mantuitorul Isus in Matei 5:37 ca ‘vine de la diavolul, tatal minciunii.’ In lume, in Egipt, egoismul te determina sa-l vezi pe semen ca pe cineva pe care-l poti uza, folosi, manipula, abuza. Acesta e scopul Egiptului. Si egoismul acesta din Egipt se prinde pe tine. Aduceti-va din nou aminte definitia pocaintei in cuvintele lui Isus Hristos, pentru ca fiecare denominatie incearca sa defineasca pocainta. Sa lese fiecare denominatie definitiile ei si sa se intoarca la Biblie si sa vedem cum Biblia defineste pocainta. Si pocainta, in cuvintele Mantuitorului nostru Isus Hristos este aceasta: Daca voieste cineva sa ma urmeze…” sa scape de egoism. „Sa se lepede de sine. Sa-si ia crucea in fiecare zi si sa ma urmeze. (28:00)
  3. Ipocrizie (Genesa 12:13) – Daca pe moment sunt nevegheator, ca si Avram, si din omul mare (pe toti ne numeste Dumnezeu mari) care spune „Spune, rogu-te, că eşti sora mea, ca să-mi meargă bine din pricina ta, şi sufletul meu să trăiască datorită ţie.” Ce insemneaza asta? Avram a pretins ce nu era. Acest lucru se intampla cu mine sau cu tine, sau cu orisicine cand iesi din Canaan si cand te duci in Egipt. Te dai drept altul. Daca te intreaba, „Esti pocait?” „Nu,” cand te prinde la mijloc, facand lucruri neingaduite. Pe de alta parte, constiinta nu te lasa in pace si spui, „Da, eu il cunosc pe Dumnezeu.” Ce sa zici, nu? Ipocrizie. „Spune ca esti sora mea, arata altceva decat esti.” Frati si surori, noi nu putem, (si nu numai noi), dar nimeni, sa fie cu doua fete si cu nici un obraz. Nu se poate. Ori suntem oamenii lui Dumnezeu, ori suntem oameni lumesti. Dar noi suntem chemati sa fim oamenii lui Dumnezeu. Sa vorbim ce suntem. Sa ne purtam ce suntem. Sa invatam pe altii ce suntem. In casa, parinte, spune copilului tau sa faca bine, dar fa tu bine prima data. Spune-i sa vorbeasca frumos, dar vorbeste tu frumos prima data. Spune-i sa fie corect, dar fi tu corect prima data. In relatia cu prietenii, daca esti credincios si le arati pe Dumnezeu, pe Hristos, mantuirea, cuvantul, poarta-te cum vorbesti.
  4. Umilire publica (Genesa 12:18) Atunci Faraon a chemat pe Avram, şi i -a zis: ,,Ce mi-ai făcut? Pentruce nu mi-ai spus că este nevastă-ta?  L-a umilit, i-a spus-o in fata tuturor. Asa se intampla si cu oricare dintre noi, unul iesit in Egipt. Iti zice, „Mai, tu injuri si esti pocait? Tu furi? Tu vorbesti de rau? Tu te imbeti? Tu comiti adulter? Tu inseli? Tu nu-ti platesti angajatii? Tu copiezi la examene? Tu nu asculti de parinti? Tu nu esti credincios sotiei? Tu nu esti credinciaosa sotului? Tu batjocoresti biserica si pastorul?” Si vei fi umilit public, pentru ca ipocrizia este urata si oamenilor si lui Dumnezeu.
  5. Creezi probleme altora. (Genesa 12:17) Cand fugi in Egipt, la momentul de nesinceritatecreezi probleme altora.  Dar Domnul a lovit cu mari urgii pe Faraon şi casa lui, din pricina nevestei lui Avram Sarai. Cand nu mai suntem ce trebuie sa fim, cand iesim de sub binecuvantare, cand iesi din Canaan, cand iesi din locul in care te-a pus Dumnezeu si te refugiezi in Egipt pentru ca in Egipt iti va fi mai bine, lucrul de care vei fi responsabil/voi fi responsabil este ca tu sau eu sau Avram creeaza probleme altora. Lucrarea Domnului este vorbita de rau. Pocainta este vorbita de rau. Numele Domnului Isus Hristos este dezonorat si mantuirea Egiptenilor este pusa sub semnul intrebarii. Pentru ca, din cauza mea sau a ta oamenii nu se pot pocai. Uita-ti ce spune David: Psalmul 69:5-6  Dumnezeule, Tu cunoşti nebunia mea, şi greşelile mele nu-Ţi sînt ascunse. Să nu rămînă de ruşine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oştirilor! Să nu roşească de ruşine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel! Sunt oameni care il cauta pe Dumnezeu si trebuie sa-l gaseasca prin mine si prin tine. Si eu si cu tine, in loc sa fim instrumentul acela prin care oamenii sa vina la pocainta, suntem oameni care impiedicam pocainta prin comportamentul nostru, prin ipocrizia noastra si prin nesinceritatea noastra. Vorbim ce nu suntem, spunem ce nu suntem si aratam oamenilor o alta fata a lui Dumnezeu. Dumnezeu este sfant si numai sfant trebuieste prezentat. Dumnezeu este da si este amin. Nu al lui Dumnezeu ramane nu pentru totdeauna. Daca este viata imorala, Dumnezeu spune nu. (35:45)

3. Remediu pentru nesinceritate 

Ce putem face? Ce poti face? Ce-a facut Avram, acest mare om, care ne da aceasta lectie de neveghere, de iesire de sub binecuvantare, de iesire din Canaan si totusi a ramas parintele credintei? A ramas omul lui Dumnezeu, a ramas persoana la care se refera Isus Hristos, pentru ca descinde din Avram. Genesa 13:1-4  Avram s’a suit din Egipt în ţara dela meazăzi, el, nevastă-sa, şi tot ce avea, împreună cu Lot. Avram era foarte bogat în vite, în argint, şi în aur. Din ţara dela meazăzi s’a îndreptat şi a mers pînă la Betel, pînă la locul unde fusese cortul lui la început, între Betel şi Ai, în locul unde era altarul, pe care -l făcuse mai înainte. Şi acolo, Avram a chemat Numele Domnului. Avram s-a pocait. Si eu trebuie sa ma pocaiesc si tu trebuie sa te pocaiesti. Suntem in viata si avem acest har.

In Egipt Avram s-a ascuns, in Egipt Avram a aratat egoism, a aratat nesinceritate, a aratat minciuna, in Egipt a creat probleme, in loc sa-L prezinte pe Dumnezeul Scripturilor pe care l-a cunoscut. In Egipt nu-l vedem pe Avram facand biserica, nu-l vedem facand altare, nu-l vedem aducand jertfe. Si atunci, in sfarsit Avram si-a venit in fire. Si ca sa-si iasa din aceasta stare de nesinceritate, sa se remedieze in relatia lui cu Dumnezeu, Avram a urmat 4 lucruri:

  1. Iesi din Egipt (Genesa 13:1) Avram s’a suit din Egipt în ţara dela meazăzi, el, nevastă-sa, şi tot ce avea, împreună cu Lot. Avram s-a intors inapoi in Canaan. Nu sta pe ganduri. Intoarce-te inapoi la Domnul. Indiferent cat de adanc a fost pacatul tau, cat de adanca a fost nesinceritatea ta, cata ipocrizie ai adus si cata rusine pe Dumnezeu si pe cuvantul lui Dumnezeu. Esti in viata si Dumnezeu are rabdare cu tine si cu mine. 2 Corinteni 6:14-18  14 Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunerecul? 15 Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? 16 Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi sîntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: ,,Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.„ 17 Deaceea: ,,Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. 18 Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.„ Dar iesi din Egipt. Ajunge cu ipocrizia, ajunge cu minciuna, ajunge cu datul din coate, ajunge cu calcatul in picioare al semenului tau, ajunge cu manipularea lor pentru scopuri personale. Intoarce-te de acolo. Scutura jugul, nu mai sta rob. Iesi din ghiarele celui rau, Dumnezeu inca are loc pentru tine in Canaan. Iesi din lume.
  2. Strange familia langa tine (Genesa 13:1) Avram s’a suit din Egipt în ţara dela meazăzi, el, nevastă-sa, şi tot ce avea, împreună cu Lot. Scoate-ti familia din Egipt, scoate-ti businessul din Egipt, scoate-ti inima din Egipt, nu lasa o unghie in Egipt (Exod 10:24-26), nu lasa o dorinta in Egipt, nu lasa o emotie in Egipt. Strange familia langa tine, strange-ti copiii. Cheama-ti sotul, cheama-ti sotia, cheama-ti parintii, cheama-l pe Lot, cheama-ti rudele. Fi intelept, fi castigator de suflete. In primul rand castiga-ti sufletul tau si bucura-te de acest har mare, ca Dumnezeu inca te primeste, ca Dumnezeu inca are mila de tine. Ti-a pastrat viata, acesta este harul. Ne-a pastrat viata nu sa ramanem in Egipt, nu a fi un ipocrit, , un fatarnic, unul care se joaca de-a pocainta, ci sa ma intorc in Canaan, in patria binecuvantata. (41:30)
  3. Drege altarul cel vechi (Genesa 13:3-4) Din ţara dela meazăzi s’a îndreptat şi a mers pînă la Betel, pînă la locul unde fusese cortul lui la început, între Betel şi Ai, în locul unde era altarul, pe care -l făcuse mai înainte.
    Frati si surori, inapoi la rugaciune, inapoi la sfintenie, inapoi la ascultare de Domnul, inapoi la cuvantul lui Dumnezeu, inapoi la smerenie, frati si surori, inapoi la unitate, inapoi la pace. Drege altarul. Nu e demodat sa postim si sa ne rugam. Nu-i demodat sa staruim inaintea lui Dumnezeu. Inapoi la altar, inapoi la cararea cea veche. Ieremia 6:16 si este Isus Hristos calea, El este cararea. Inapoi la dragostea dintai Apocalips 2:4-5. Intoarce-te din nou la faptele tale dintai, la trairea aceea. Trebuie sa-ti recastigi bucuria  de a veni la casa lui Dumnezeu, bucuria de a te implica in viata bisericii, bucuria de a face ceva pentru Dumnezeu. Bucuria de a te integra acolo unde simti ca esti chemat de Dumnezeu. Canta in cor, canta in orchestra, canta in fanfara, vino la rugaciune, creeaza un grup care sa contribuie la unitatea bisericii. Dar, implica-te, sacrifica-te.
  4. Inchina-te Domnului (Genesa 13:4) Şi acolo, Avram a chemat Numele Domnului. Pleaca-te chiar acum in fata Lui. Multumeste-i pentru indelunga rabdare care a avut-o cu tine. Multumeste-i pentru mila si iertare. Multumeste-i ca nu ti-a luat viata cata vreme erai in Egipt. Increde-te in El, in El, nu in tine. Nu in faptul ca inca va mai avea rabdare cu tine, ca nu sti ce se intampla cu tine. Proverbe 3:5-8  Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările. Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău! Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale. Vrei sa-ti capeti din nou demnitatea de om al lui Dumnezeu? Intoarce-te la Domnul. Iesi din Egipt.

In concluzie: Ce faci in incercare? 

Fugi in Egipt ca-ti va fi mai bine? Avram s-a dus si de ce a fugit, aceea a intalnit. Fugi de moarte si te intalnesti cu ea. Fugi de frica si te intalnesti cu frica. Fugi de Dumnezeu si Dumnezeu intr-o zi iti va fi vrasmas. Astazi insa iti este prieten.  Va aduc aminte ce spunea ap. Pavel prin Duhul Domnului in 2 Corinteni 6:17-18  17 Deaceea: ,,Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. 18 Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.`

God deserves ultimate glory because he is the Creator – Bruce Ware (Essential Reading)

glory of GodPhoto credit unknown

God is exclusively God and incomparably God who deserves ultimate glory because he is the Creator of the heavens and the earth. God, as Creator, is independent of all that he has made, whereas we, his creatures, are dependent upon him for everything, and therefore we cannot take credit for anything we have.

Bruce Ware at Mars Hill Church Seattle last week:

Isaiah 46:5 To whom would you liken Me, and make Me equal and compare Me that we would be alike?

Isaiah 46:9-10 „Remember the former things long past, for I am God and there is no other; I am God and there is no one like Me, declaring the end from the beginning, and from ancient times things which have not been done, saying, „My purpose will be established, and I will accomplish all My good pleasure.”

My, isn’t it clear that the God of the Bible wants us to know He alone is God and there is no one that is like Him. He alone is deserving of ultimate praise and honor and glory. Now, why is that the case? Why should we be a people who want with all of our hearts, to give to God the glory that alone belongs to Him? And there are many answers in the Bible, but, I picked 3 that I think are very central reasons for understanding the greatness of the glory of God, the exclusivity of His glory, that far surpasses any glory that we would give to anything else or anyone else. Three reasons in particular the Bible upholds.

lake-tekapo-new-zealand

God is exclusively God and incomparably God who deserves ultimate glory because:

1. He is the Creator of the heavens and the earth

Isaiah 40:21-26

21Do you not know? Do you not hear? Has it not been told you from the beginning? Have you not understood from the foundations of the earth?
22 It is he who sits above the circle of the earth, and its inhabitants are like grasshoppers; who stretches out the heavens like a curtain, and spreads them like a tent to dwell in;
23 who brings princes to nothing, and makes the rulers of the earth as emptiness.
24 Scarcely are they planted, scarcely sown, scarcely has their stem taken root in the earth, when he blows on them, and they wither, and the tempest carries them off like stubble.
25 To whom then will you compare me, that I should be like him? says the Holy One.
26 Lift up your eyes on high and see: who created these? He who brings out their host by number, calling them all by name, by the greatness of his might, and because he is strong in power not one is missing.

My, what an amazing passage that highlights the supremacy of God, and puts an emphasis here on God as Creator. There are 2 things I’d like us to see in relation to God as Creator, that helps us understand why He alone deserves ultimate praise and honor and glory.

  1. God, as Creator, is then independent  of everything that He has made, while we, the creatures are dependent upon Him for everything. God’s independent of everything He has made: It’s so very clear, because God is eternal and existed prior to the universe, that the universe is not necessary for God to be God. He was God, just fine- thank you- before the universe. So when He creates the universe, that does not indicate that somehow God receives something He needs , because He didn’t need the universe to be God prior. In fact, God is self existent, nothing brings him into existence. He is His own basis for existing eternally, and He is self sufficient. That doctrine affirms of God that God possesses within Himself, intrinsically  and eternally everything that is qualitatively good and He does so in infinite measure. Anything that you thing that is qualitatively good, any perfection, any attribute we might think of, that is a good thing, things like righteousness and holiness, wisdom and knowledge, power and goodness, these are possessed within God intrinsically. Nobody gives anything to God that He doesn’t already possess, because He is the possessor of everything that is good. And He possesses it eternally. So, then, when He creates the world, this is not then a world that He needs. He doesn’t need the world He made. But, rather is creating a world that displays  in physical, visible form certain aspects of His own character. It is His wisdom, His knowledge, His power, His beauty put on display in creation in a physical, visible form. This is why the heavens declare the glory, not of the heavens, cause they don’t account for why they are there, rather the heavens declare the glory of God. Why? Because it’s God’s wisdom, God’s beauty, God’s power manifest in the created order. So, God does not depend on the creation He has made. He existed as God, fully, prior to creation, is independent of that created order…
  2. It is also then true, the other side of the coin is this: That the creature, we included in that,  are dependent upon Him for everything. The way Paul puts it in Acts 17:25 „God is not served by human hands, as though He needed anything, since He himself gives to all people life, and breath, and all things.” Well, my goodness, if He gives all things to us, how much are we dependent upon Him for? All things! For life and breath, I mean, every breath you have taken just while sitting here, everyone, no exception, is a gift of God to you. He grants us breath by which we live. He grants us everything that we have. THEREFORE, WE CANNOT TAKE CREDIT FOR ANYTHING WE HAVE!

I oftentimes think that we have really missed the mark here in our evangelical subculture, in helping us understand the basis for our humility before God when we point only to the cross of Christ. And of course, it is right to point to the cross of Christ, as a basis for our humility, I mean what can we do to get rid of our own sin? And the answer is nothing. Christ must do that for us and therefore we are humbled before Him, accepting the gift that we could not make happen on our own. And that’s altogether true, but more fundamental than God as a Redeemer is God as Creator, where our very life and every quality that we have is given to us by our Creator. So Paul will ask the question, for example, in 1 Corinthians 4:7 „What do you have that you’ve not received?” It’s a rhetorical question, but what would the answer be- ‘What do you have that you have not received? Nothing’. In other words, anything and everything we have is giftWe’ve received it, we haven’t earned it, we don’t have any right to it. It’s been given to us. And so, Paul goes on to say, „So if you’ve received it, why do you boast as if you’ve not received it?” Exactly! Right?

So, humility before God is very important, dependence upon Him, understanding  He is the one that is the source of every good thing that there is. Everything that is qualitatively good is in God and in nowhere else. No place else. No one else. So, God alone deserves ultimate glory.

God deserves ultimate glory because he is the Creator

This clip is excerpted from the sermon „The Incomparable Glory of God,” the second part of our sermon series Best Sermon Ever. It was preached by Dr. Bruce Ware out of Isaiah 40–45 at Mars Hill Downtown Bellevue and released on August 18. VIDEO by Mars Hill Church Watch the full sermon here: http://jesus.to/1cTmYRw Check out the full Best Sermon Ever series here: http://marshill.com/bestsermonever

Sinclair Ferguson – Creation: An Arena for Praising God

perfect-lake-norwayNORWAY – Photo credit benisawesome.net

Psalm 19:1-2 The heavens declare the glory of God,
and the sky above proclaims his handiwork.
Day to day pours out speech,
and night to night reveals knowledge.

In this excerpt from his teaching series Who Is the Holy Spirit?, Sinclair Ferguson considers Psalm 19:1-2 and all of creation as a place of worship.

SInclair Ferguson:

What the Spirit is actually doing in Creation, and this becomes typical of everything He does in the pages of Scripture is that He is creating a temple, a meeting place for God to meet with, and to fellowship with His creation and especially with man, and then, in which man can then happily meet with God, have communion with Him, fellowship with Him. Remember how Adam walks with God. And in this temple that God is creating through His Holy Spirit man might be brought to know God, to love God, to trutst God, to glorify God, and to enjoy Him forever.

So, here are two ways, right at the beginning that we can think about the ministry of the Holy Spirit, and especially about His ministry in our lives. He comes to bring form to our formlessness, to bring fullness to our emptiness. And He comes because He wants to restore us to that kind of fellowship with God in which we worship God in His holy temple.

The Spirit does this, first of all, in creation. I don’t think we often think about that, but, the whole creation is actually a temple created for the worship of God, by His image, man. Turn to the Book of Psalms. A very famous statement at the beginning of Psalm 19, verses 1-2. The heavens declare the glory of God, and the sky above proclaims his handiwork. Day to day pours out speech, and night to night reveals knowledge. If you think about it, what does it remind you of? A church service. In a church service, in worship, there is the declaration of the glory of God, there is the proclamation of His handiwork, there is an outpouring of speech, and there is a revelation of knowledge. And you see, this is why God, through the Spirit has brought order and fulness into the Creation, in order that through that creation we might come to worship Him. And so, the fullness of Creation becomes a pointer for us to the glory of God, and an arena in which we come to praise Him and adore Him. VIDEO by Ligonier Ministries

Full Transcript: http://www.ligonier.org/blog/creation…
Teaching Series: http://www.ligonier.org/store/who-is-…

In Awe of God’s Creation – Comet colliding with the Sun – O Cometa Loveste Soarele – Coplesit de Creatia lui Dumnezeu

Photo credit http://a57.foxnews.com/global

Romanian:

Recent am fost preocupati de efectele devastatoare pe care le poate avea impactul unei comete cu Pamantul. Pentru a ne face o idee cat de periculos este, NASA a surprins momentul in care o cometa loveste Soarele. Rezultatul: o explozie uriasa.

Desi se credea initial ca nicio cometa nu poate trece de „discul de foc” al Soarelui, se pare ca teoriile astronomilor s-au dovedit a fi gresite. Cu o viteza impresionanta si cu o forta uriasa, cometa a trecut de bariera invizibila de foc si a provocat o explozie mare, urmata de un val de flacari de marimea unui tsunami, spun cercetatorii.

Asta ne da o perspectiva realista asupra a ce se va intampla daca un corp celest va intra in coliziune cu planeta noastra. Tari, sau chiar continente vor fi rase de pe fata pamantului in momentul impactului.

In urma acestui video, multi cercetatori s-au intrebat daca nu cumva impactul provocat de comete da nastere la exploziile violente ale soarelui, care ne afecteaza si pe noi. Insa in urma unor studii mai amanuntite, s-a ajuns la concluzia ca exploziile solare sunt independente de impactul cometelor.

(sursa video originala: NASA Goddard’s Flickr)

ENGLISH:

NASA’s solar observatory captured a stunning video of a comet streaking towards the sun between Tuesday and Wednesday – and the aftermath when it collided with the tremendous ball of plasma.

The video, captured by NASA’s Solar & Heliospheric Observatory (SOHO), appears to show a fireball jet out following the collision. That’s not quite what happened, NASA explained. Instead, a coronal mass ejection coincidentally blasted out to the right just as the comet approaches and is vaporized by the sun. (Source http://www.foxnews.com)

Report from spaceweather.com: „The comet appears to be a member of the Kreutz family. Kreutz sungrazers are fragments from the breakup of a single giant comet many centuries ago. They get their name from 19th century German astronomer Heinrich Kreutz, who studied them in detail. Several Kreutz fragments pass by the sun and disintegrate every day. Most, measuring less than a few meters across, are too small to see, but occasionally a bigger fragment like this one attracts attention.”
LASCO C3 (2013-08-18 12:42:05 – 2013-08-20 08:42:05 UTC)
Kreutz Sungrazers: http://en.wikipedia.org/wiki/Kreutz_S…
Sungrazing comet: http://en.wikipedia.org/wiki/Sungrazi…
Credit: Helioviewer.org Images provided by SOHO (ESA & NASA)
VIDEO by VideoFromSpace

 

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari