Florin Ianovici – (2) Limitele libertatii crestine 3 Noiembrie 2013

Photo credit www.frenchpressmornings.com

Vezi si

Limitele libertatii crestine

Cand faci un lucru, sa te intrebi: Ma apropii de Dumnezeu sau ma indepartez de Dumnezeu? N-as vrea sa fac lucruri care sa ma bucure pe mine, dar sa-L intristeze pe Dumnezeu. 

Galateni 5:13

Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pămîntească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste.

1 Corinteni 8:9

Luaţi seama însă ca nu cumva această slobozenie a voastră să ajungă o piatră de poticnire pentru cei slabi.

ianoviciCand se intalneau grecii in Agora, locul acela al spiritualitatii grecesti, una dintre laudele pe care ei o aveau tot timpul era aceasta. Strigau de multe ori aceasta. Era sloganul vremii. Fiece vreme a auvt un slogan. Sloganul grecilor era acesta: Toate lucrurile imi sunt ingaduite! Asa se bucurau grecii de libertate. Isi faceau si asa o declarau cu bucurie si cu multa mandrie, spuneau: Toate lucrurile imi sunt ingaduite! S-a uitat omul lui Dumnezeu, sf. ap. Pavel, si a venit si a zis in felul urmator, „Toate lucrurile imi sunt ingaduite, DAR…. Aceasta este frumusetea Dumnezeului nostru. Aceasta este frumusetea unui Dumnezeu care nu arunca la gunoi si nu dispretuieste nici un efort slab al omului. Vedeti? Daca Dumnezeu vrea sa ne faca pe toti filozofi, ramaneam la „toate lucrurile sunt ingaduite”. Dar, pentru ca Dumnezeu a vrut sa fim copii de Dumnezeu, a zis: DAR. Si ii multumesc lui Dumnezeu pentru acest „DAR”, despre care vorbesc in a doua parte a predicii, pe care mi-am asumat-o, despre ‘libertate’.

Vorbeste despre un paradox lingvistic, despre limitele libertatii crestine. Cand spui libertate, nu ar mai trebui sa existe dupa cuvantul libertate- ‘limita’. Dar Dumnezeu spune in felul urmator. Ca daca omul e liber sa faca ce vrea, se salbaticeste. Fereasca Dumnezeu ca fiecare sa faca ce-i trece prin cap, pentru ca ceea ce-i trece prin cap s-ar putea sa nu fie ceea ce trebuie. Fereasca Dumnezeu ca oamenii sa iasa in strada sa spuna, „Fac ce vreau”. Ce credeti ca ar vrea el? Ala, care iese in strada si are libertatea sa faca ce vrea el? Iti spun eu ce ar vrea sa faca: Sa intre la tine in curte, sa-ti repare casa, sa dea cu grebla, sa vopseasca pe acolo, sa te ajute cu greutatile pe care le ai. Cred ca asta ar face oamenii daca ar fii liberi. Sau nu. Sau, probabil ca ti-ar intra in casa, ti-ar sparge casa, ti-ar da in cap, ti-ar lua ce este al tau, ar sparge magazinele. Da ce, e nevoie sa ne inchipuim ce ar face? Cinci minute de asa zisa lipsa de veghere din partea statului, o zi de anrahie ar arata tot la ce se poate expune umanitatea. Oamenii cand nu mai au constrangere… Spunea cineva, „Sa vezi civilizatie in vest.” Faceau referire la Germania, care sunt de parere ca este o tara civilizata. Dar, civilizatia lor are si ea, pana la urma, o anumita intelegere. Pentru ca eu am vazut cetateni germani venind in Romania, care in tara lor conduc cu 70 km la ora, cand scrie ca limita de viteza e 70 km. Iar la noi in tara gonesc cu 150 km. De ce? Pentru ca la ei in tara, amenzile sunt extraordinare de mari. Pentru ca la ei este un mecanism… Cineva imi spunea, „Frate Florin, mi-au facut austriecii o fotografie ce m-a costat 150 euro.” Adica, au trecut cu masina, erau la volan, a calcat viteza, acceleratie mare. I-au trimis-o acasa. Cand s-a uitat, a zis, ” Cum, 150 euro?” Is foarte multi bani. 6:54

Dragii mei, aceasta limitare, sau aceasta limita, sau acest prag pe care Dumnezeu il pune libertatii nu este absolut lipsit de orice logica, ci este unul dintre lucrurile extraordinare. Si in dimineata aceasta, as vrea sa vorbim despre aceste filtre ale libertatii. Haideti sa vedem, iubitii Domnului, daca libertatea noastra este asa cum ne-am gandit-o. Va duceti aminte, data trecuta? Definitia libertatii – ca intotdeauna libertatea ne este data de locul larg pe care ne-a scos Dumnezeu, prin Cuvantul lui Dumnezeu. Am vorbit despre minciunile pe care Satana ni le-a spus despre libertate. (VEZI PREDICA precedenta aici – Florin Ianovici – (1) Despre Libertate). Am vorbit despre continutul libertatii. Am vorbit despre libertatea interioara pe care Dumnezeu ne-o da, pentru ca libertatea interioara este mai puternica decat libertatea exterioara. Intotdeauna, libertatea incepe cu launtrul tau. In ziua de astazi, as avea doua idei inaintea lui Dumnezeu si dumneavoastra. Nu cred ca am sansa sa o termin pe a doua. O iau pe asta, cea dintai, sa vorbim despre filtrele libertatii. Daca Dumnezeu ne mai da viata, daca Dumnezeu ne mai da sanatate, ne mai vedem si in celelalte duminici. Amin.

Acuma, primul lucru care vreau sa-l aduc inaintea noastra este exprimat in 1 Corinteni 6:12 „Toate lucrurile îmi sînt îngăduite, dar nu toate sînt de folos; toate lucrurile îmi sînt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpînire pe mine.”. Fratii mei, surorile mele, vreau sa va spun un lucru foarte simplu. Multi dintre noi suntem intr-o extrema. Care este extrema aceasta? Totul sa-mi spuna Dumnezeu. „O fi voia Domnului sa ma duc in stanga sau dreapta?
Si uneori sunt oameni care chiar se blocheaza in cunoasterea voii lui Dumnezeu in amanunt si in detaliu. La baza, oamenii acestia au o dorinta de a face totul dupa Dumnezeu. O dorinta de a nu gresi in nici un lucru. Dar, uneori in viata ne blocam pentru ca vin si spun,
„Frate, sunt intr-o mare dilema. Sa dau la facultatea de drept, sau sa dau la facultatea de psihologie? Sa-mi vorbeasca Domnul.”
„Pai,” zic, „nu ti-a vorbit Domnul?”
„Nu”.
„Ba da, ti-a vorbit, dar tu dormeai.”
„Pai cand mi-a vorbit Domnul?”
„Cand ti-a spus Dumnezeu sa fi harnic.”
Ca, ce vrea Dumnezeu de la noi e sa invatam. Ce vrea Dumnezeu de la noi e sa trecem examene cu bine. SI apoi, eu cred, fratii mei, ca daca mergi intr-o directie, ca te duci la facultatea de drept sau la facultatea de psihologie e mai putin important. Important este sa fi un om serios, un om determinat, un om concentrat, un om care sa faci toate lucrurile in asa fel incat voia lui Dumnezeu sa se vada prin ceea ce faci, nu neaparat ca ai o specializare sau alta. Ce credeti, ca nu poti gasi psihologi pacatosi? Ca sa nu mai vorbim de avocati. Asta conteaza, ca te duci la drept sau ca te duci la psihologie. Conteaza sa fi un om. Sa fi harnic.

Foarte multi isi puna aceasta intrebare si eu le raspund in felul urmator. Le zic, „Inainte de a te intreba la ce facultate sa mergi, ia spune-mi: Cum ai luat bacaloreatul?”
„Ah,” zice, „nu, ca asta nu trebuie sa discutam.”
„Serios?”
Si asta ar trebui sa discutam, ca noi vrem voia lui Dumnezeu cu privire la ce facultate sa mergem, dar nu am invatat ca undeva noi trebuie sa schimbam lucrurile. Asteptam voia lui Dumnezeu sa ne vorbeasca, dar nu ne-am facut datoria.

Bun, deci nu vorbim despre lucrurile mantuirii, prieten. Nu vorbim despre lucrurile care sa aiba semnificatie morala.  Cand Biblia spune ca trebuie sa fim liberi in ceea ce voim sa facem noi, ca toate lucrurile sunt libere, toate lucrurile sunt ingaduite, dar, nu toate-mi sunt de folos, Dumnezeu nu vorbeste despre legea morala. Dumnezeu nu spune, „Toate lucrurile sunt inagduite. Da-i in cap aproapelui tau. Nu, pentru ca aceia este impotriva legii morale. Vorbeste despre gama lucurilor obisnuite. Vorbeste despre viata noastra de zi cu zi. Vorbeste despre faptul ca cineva poate sa manance si sa se ridice de la masa inainte, sau sa manance pana cand… A-ti inteles? Vorbeste despre lucrurile obisnuite ale vietii, de zi cu zi, nu despre legea morala. Un lucru foarte important este urmatorul.

Biblia spune in felul urmator, cand foloseste sintagma aceasta greceasca „nu toate lucrurile imi sunt de folos”, va trebui sa intelegeti, iubitii Domnului, ca inseamna in primul rand, lucrurile care te ajuta sa devii, sa te implinesti. Nu se refera la acele lucruri care sunt imediat in apropiere. Nu se refera la lucrurile materiale. Spune: Nu sunt de folos devenirii tale, cresterii tale, implinirii tale, atingerii sensului in viata ta. Se refera la acel folos mai mult launtric, decat la folosul exterior. Si acuma, vin sa pun o intrebare: Oare n-am invatat noi dealungul timpului ca putem sa luam ce carte vrem noi si sa o citim, dar, nu toate cartile ne sunt de folos. Oare n-am invatat noi ca putem asculta orice muzica vrem noi, dar nu orice muzica ne este de folos? Oare n-am invatat noi ca ne putem trezi cand vrem noi? Te poti trezi la 11:00 daca vrei. Dar, n-ai invatat dealungul timpului ca nu-ti este de folos?

Intotdeauna vorbim despre obiceiuri. Vorbim despre rutina. Vorbim despre lucruri care ne apartin noua. Si am observat un lucru. Viata este compusa dintr-o sumedenie de lucruri mici. Pe noi, nu lucrurile mari ne vor darama in viata. Pe noi, lucrurile mici, acelea care compun viata noastra. Avem uneori obiceiuri daunatoare. Nu ne trezim sa ne rugam de dimineata. Ne culcam seara franti si obositi si nu avem obiceiul sa ne rugam lui Dumnezeu. N-avem obiceiul sa consultam Cuvantul Domnului in timpul zilei si sa ne adancim privirea in legea lui Dumnezeu. N-avem obiceiul de a ne pastra langa noi oamenii valorosi. Avem din nefericire obiceiuri gresite si va spun ce vad in generatia aceasta. Sunt oameni pe care i-am urmarit cu privirea. In fiecare zi au chef numai de plimbari. Sa se duca la mall, sa piarda vremea, sa stea, sa caste gura. Biblia spune, „Iti este ingaduit lucrul acesta, ca Dumnezeul nostru nu-i un Dumnezeu sa apese. Dar, ” iti zice, „nu este de folos. Baga de seama. Tu vei ajunge rau.” Este o lege in viata. Toti vrem sa fim ‘X’ (un model de pe pamantul acesta), dar nu vrem sa muncim cat munceste ‘X’. Noi nu vrem sa renuntam la ce a renuntat ‘X’. Noi nu vrem sa ne punem inima sa facem ce face ‘X’. Noi vrem numai ceea ce are ‘X’.

In dimineata aceasta, iata ce spune Dumnezeul nostru, „Sunt generos. Toate lucrurile va sunt ingaduite. Dar nu toate va sunt de folos.” Ce folos ai tu de la prieteniile tale in viata? Te intalnesti, dai mana, pierzi vremea, stai acolo. Si m-am uitat la lucrul acesta. Tineti minte dumneavoastra cand va tot spuneam, aici in casa lui Dumnezeu, caci cunosc oameni care stau si se intalnesc dimineata? Apoi stau si mananca, chiar dintre pocaiti de ai nostri si ii prinde seara. Si cum spuneam, ca joaca poker pana la 2, 3 dimineata. Va amintiti lucrul asta? Astazi mi-am adus aminte de unul dintre ei. Stiti unde este? In lume! Aici, in casa lui Dumnezeu a cantat si a laudat. O spun cu durere. De ce? Pentru ca toate lucrurile imi sunt ingaduite, dar Satana este extrem de viclean. Daca tu esti un om care stii legea morala, ti-e frica de minciuna. Ti-e frica de curvie. Ti-e frica de viclenie, de bani furati. Te pazesti de lucrurile acestea. Si cu ce vii? Vii cu celalalte: distractie, timp liber, una, alta, si usor cu usor, ce se intampla cu tine? Ajungi sa nu mai fi folositor nici tie, nici vietii tale. O multime de nimicuri care ne umple viata.

Nu-i maine o zi de post? Faceti si voi un lucru folositor. Haideti in casa lui Dumnezeu. Postiti si voi maine. Sa vezi ce un sentiment ai cand faci un lucru dupa voia lui Dumnezeu. Treziti-va maine dimineata, daca n-ati facut lucrul asta si rugati-va cand apar zorii. Asezati-va in genunchi si spuneti lui Dumnezeu, „Doamne, Dumnezeule, Te binecuvantez pe Tine ca mi-ai dat viata. Deschide Scriptura. Luati-va un format mic al Bibliei cu voi si cand va este greu in timpul zilei, deschideti Biblia si cititi. E un obicei extraordinar. Invatati sa va binecuvantati unii pe altii. Trimiteti un mesaj. Rostiti o binecuvantare. Propuneti-va maine, cand v-ati trezit maine dimineata si sotia e langa voi, sa spuneti, „Dumnezeu sa te binecuvanteze. Sa-ti dea sanatate. Sa ai o zi biruitoare cu Domnul.” Toate lucrurile acestea ne va aduce un folos extraordinar asupra vietii noastre. Invata-te sa zambesti. 16

Un profesor la teologie povestea intr-una dintre cartile lui despre o intalnire pe acre a vut-o cu un student care se numea Thomas. Si el si-a dat seama, ca orice profesor bun ca acest student nu venea la teologie pentru ca iubea teologia. Veni ca il manasera altii. N-avea nici o dorinta sa faca facultatea aceia. Cand s-a terminat facultatea, la un moment dat, Thomas se ridica si spune, „Vreau sa pun o intrebare. Credeti, domn profesor, ca eu Il voi gasi vreodata pe Dumnezeu?”

Profesorul s-a uitat la el si si-a dat seama ca nu e o intrebare din aceea ironica. Si-a dat seama ca este o intrebare pusa de un om care este ranit. De un om care s-a gandit la viata lui, la ce va fi el si si-a pus o intrebare dincolo de care sa-si gaseasca un sens. La care , profesorul i-a dat un raspuns extraordinar de intelept. I-a zis, „Thomas, stiu sigur ca nu-L vei gasi pe Dumnezeu.”
S-a intristat Thomas, dupa care, profesorul a adaugat,”Dar, la fel de sigur stiu ca te va gasi Dumnezeu pe tine.”
Au trecut anii. La un moment dat, spunea acest profesor ca intr-o zi, la usa, i-a batut cineva. A zis, „Da, intrati.” Era Thomas. Schimbat, cu un aspect extrem de pricajit. Era indurerat, slabit. Nu arata bine. S-a asezat pe un scaun si a zis, „Domn profesor, va aduceti aminte de ziua in care v-am spus si v-am intrebat, daca eu o sa-l gasesc vreodata pe Dumnezeu?”
„Da,” zice profesorul.
„Va aduceti aminte ce mi-ati raspuns?”
„Da.Am spus ca sigur nu o sa-L gasesti niciodata pe Dumnezeu, dar am fost la fel de sigur ca Dumnezeu te va gasi pe tine.”
Thomas a inceput sa planga si a zis, „De un an de zile am aflat ca am o boala, intr-o faza terminala. O boala care ma consumat si ma consuma in fiecare zi. Si am strigat catre Dumnezeu si am zis, „Ajuta-ma Doamne. Si L-am cautat pe Dumnezeu si am cautat un raspuns si Dumnezeu a tacut. Nu mi-a zis absolut nimic. La un moment dat mi-am dat seama ca trebuie sa fac ceva, ceva folositor vietii mele. Mi-am dat seama ca n-are sa ma asculte Dumnezeu cata vreme eu si tatal meu suntem certati. Si atunci mi-a trecut prin minte sa ma duc pe acasa, la tatal meu. Si cand am deschis usa, tata era pe un scaun si citea un ziar. Nu am stiut ce sa-i spun, doar cand m-am apropiat de el si m-am pierdut cu totul si i-am zis, „Tata, te iubesc.” El a scapat ziarul din mana, s-a ridicat, cu ochii in lacrimi, m-a imbratisat si a zis, „Tata te iubeste si pe tine.” In momentul acela, domnul profesor, Dumnezeu m-a gasit pe mine.”

De ce esti strain, Doamne, vietii noastre? De ce uneori cerul este inchis? De ce intrebarile noastre raman fara raspuns? Pentru ca in viata noastra de zi cu zi facem o multime de lucruri fara rost. Pentru ca multe lucruri le facem si cele care sunt folositoare sufletului nostru ca sa ne apropiem de Dumnezeu, nu le facem. Ar trebui sa le facem, daca-L vrem pe Dumnezeu, lucruri folositoare. Marturisiti prieteni: Rugaciunea nu va apropie de Dumnezeu?Dar, de ce e casa Domnului goala peste saptamana? Marturisiti: Nu va apropie cantarea de Dumnezeu? De ce asteptati numai duminca? Bietul pastor sa fie napastuit cu 10 bilete duminica. (din primele 23 de min. mai sunt 27 de min din predica)

VIDEO by Fiti Oameni

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat: