Photo credit biblepic.com
Luca 22:31-34; 39-46
31 Domnul a zis: ,,Simone, Simone, Satana v’a cerut să vă cearnă ca grîul.
32 Dar Eu M’am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi dupăce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.„
33 ,,Doamne„, I -a zis Petru, ,,cu Tine sînt gata să merg chiar şi în temniţă şi la moarte.„
34 Şi Isus i -a zis: ,,Petre, îţi spun că nu va cînta astăzi cocoşul, pînă te vei lepăda de trei ori că nu Mă cunoşti.`
39 După ce a ieşit afară, S’a dus, ca de obicei, în muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.
40 Cînd a ajuns la locul acela, le -a zis: ,,Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.„
41 Apoi S’a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat, şi a început să Se roage,
42 zicînd: ,,Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta dela Mine! Totuş, facă-se nu voia Mea, ci a Ta.„
43 Atunci I s’a arătat un înger din cer, ca să -L întărească.
44 A ajuns într’un chin ca de moarte, şi a început să Se roage şi mai fierbinte; şi sudoarea I se făcuse ca nişte picături mari de sînge, cari cădeau pe pămînt.
45 După ce S’a rugat, S’a sculat, şi a venit la ucenici; i -a găsit adormiţi de întristare,
46 şi le -a zis: ,,Pentruce dormiţi? Sculaţi-vă şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.`
Nelu Brie:
Un cuvant nebagat in seama, dar foarte, foarte important. De fapt, intre multele cuvinte ale Domnului Isus, eu am observat cateva cuvinte, care eu le-am numit „cuvinte neluate in seama”. Sunt spuse de Isus, dar cateodata sunt trecute cu vederea.
- Spre exemplu, cuvantul: ,,Dati si vi se va da”.
- Sau cuvantul „ierati, iertati-va unul pe altul”.
- Sau cuvantul, poate asta e cel mai neluat in seama, cuvant pe care l-am citit in aceasta seara: „Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita”.
- Ce sa mai spunem de cuvantul: „Nu va ingrijorati de nimic”.
- Sau cuvantul: „Rugati-va pentru cei care va blastama”.
- Sau: „Du-te si fa si tu la fel”.
Iata, cate cuvinte scurte si pline de miez ale Domnului Isus, care cateodata nu-s luate in seama. In seara aceasta ne oprim la unul dintre ele. Cu toti cunoastem cazuri cu oameni care au cazut de la credinta. Mantuitorul Isus a spus si este scris in cartea Apocalipsa: „Fii credincios pana la moarte si-ti voi da cununa vietii.” Ramane aceasta fagaduinta, ca Dumnezeu ne va da cununa vietii. Dar, e si o conditie: „Fii credincios pana la moarte.” Eu nu stiu cand va veni pentru noi ceea ce se numeste aici moarte. Dar adevarul este ca noi trebuie sa ramanem credinciosi pana atunci.
Ma uimeste si in acelasi timp ma ingrijoreaza povestea nefericita a unor oameni. Cad oamenii. Caderile cele mai rasunatoare sunt ale liderilor mari. Ati auzit de pastori mari care s-au dus si s-au prabusit. Cat au fost ei de mari, asa de mare le-a fost prabusirea. Si-n America, si-n Europa, si-n Romania. Unii sau compromis cu bani, altii s-au compromis cu femei. Tot felul de nenorociri. Te intreb: Cum a fost posibil asa ceva? Cum a fost posibil ca un asemenea om, un asemenea lucrator prin care Dumnezeu si-a proslavit numele, sa cada cu o asa rasunatoare cadere? Dincolo de aceste intrebari, ramane sa ne gandim la noi insine. Are cineva certitudinea ca nu va repeta aceasta poveste nefericita? Oare, fara sens a zis apostolul Pavel: Cine sta in picioare, sa bage de seama ca sa nu cada? Ramane mereu aceasta lupta, aceasta cautare. -,,Fii credincios pana la moarte.”
Aud cateodata pe unii spunand, si mai ales, poate din cei mai tineri: ,,Nu pot birui ispita.” Ca, ar vrea sa o biruiasca, dar nu reusesc!” Ca e mai tare ispita ca ei. Se inarmeaza cu hotarari. Vin si isi marturisesc pacatul. Sunt gata sa faca indreptari si dupa doua luni ne intalnim cu aceeasi poveste.
,,Iara. Am cazut frate din nou. Ce sa fac?”
In circumstanta aceasta, stimati frati, tineri si mai in varsta, in situatia aceasta de viata se gasesc vorbele lui Isus: ,,Rugati-va, sa nu cadeti in ispita.” Aici avem o intamplare. Mantuitorul Isus, inainte de patima Sa, chiar in seara in care urma sa fie arestat, i-a avertizat pe ucenici. Evanghelia dupa Luca ne consemneaza cuvintele spuse atunci. Spuse lui Petru, spuse celorlalti ucenici. Rugaciunea lui Isus in Ghetsimani si punctul culminant acelei seri, vorbele: ,,Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita.” Ce se ascunde oare, in spatele acestor cuvinte? Sunt cateva lucruri pe care trebuie sa le luam la inima in seara aceasta.
1. Fiecare om e vulnerabil la ispita
In primul rand, cuvintele -,,Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita„- se arata ca fiecare om e vulnerabil la ispita. Daca Mantuitorul a zis: „Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita„, este evident ca exista pericolul de a cadea in ispita. Exista riscul de a aluneca. Exista primejdia, care ne paste pe fiecare de-a aluneca in ispita. Nu trebuie sa ignoram acest pericol. Nu trebuie sa traim ca si cum aceasta realitate n-ar fi aproape de noi. De fapt, tentatia se gaseste in noi insine. Fiecare dintre noi poarta in sine o fire pamanteasca. In momentul in care Adam a pacatuit, in om s-a salasuit o fire pacatoasa corupta, care apoi a fost mostenita de la unul la altul, de la tata la fiu, de la mama la fii, la copii. Si asa o avem si noi. Raul, pericolul este cuibarit in firea noastra pacatoasa.
Trebuie sa stim, fiecare om e vulnerabil la ispita! Si eu, si dumneavoastra. Cand a zis Domnul Isus: ,,Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita„, cuvintele ,,ca sa nu cadeti in ispita„, scoate in evidenta acest pericol. Suntem vulnerabili la ispita. Purtam in noi o fire pamanteasca pacatoasa, sensibila la pacat, sensibila la ispita. Natura noastra interna raspunde favorabil ispitirilor la pacat. Este vanduta in cardasie, in unitate cu ispititorul, cu cel rau. Unita cu cel rau impotriva noastra, a integritatii noastre, a sufletului nostru, a mantuirii noastre. Si culmea, uite port aceasta fire aici (in piept)! Nu trebuie sa ne imaginam, stimati frati, stimate surori ceva abstract.
,,Unde o fi firea asta?”
,,Uite-o, aici e. Uita-te in oglinda!” Salasuita in madularele tale. Salasuita in nervii tai, in venele tale, in muschii tai, in ochii tai, in creierul tau, in oasele tale. Uite acolo-i. In structura asta a corpului nostru, acolo-i pusa. Grefata pe sufletul nostru. Cauta sa infecteze duhul nostru, constiinta noastra, sa perverteasca sistemele noastre de valori, sa patrunda acolo, unde doar Duhul Sfant ar trebui sa stea. Si acolo se pune rege. Asta e.
Auziti ce spune Iacov 1:12-16
12 Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci dupăce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii, pe care a făgăduit -o Dumnezeu celor ce -L iubesc.
13 Nimeni, cînd este ispitit, să nu zică: ,,Sînt ispitit de Dumnezeu„. Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca să facă rău, şi El însuş nu ispiteşte pe nimeni.
14 Ci fiecare este ispitit, cînd este atras de pofta lui însuş şi momit.
15 Apoi pofta, cînd a zămislit, dă naştere păcatului; şi păcatul odată făptuit, aduce moartea.
16 Nu vă înşelaţi prea iubiţii mei fraţi: (38:30)
Noi nu mai zicem: Sunt ispitit de Dumnezeu. Poate zicem: Suntem ispititi de diavolul. Si in parte e adevarat. Iata ce spune Cuvantul lui Dumnezeu. In firea noastra se gasesc ascunse aceste seminte ale raului, in poftele noastre pamantesti. Pacatul s-a nascut si locuieste acolo in fiecare dintre noi. Ceea ce trebuie sa stim este ca in natura noastra omeneasca sunt ascunse pofte grozave, teribile, monstrii ai nelegiuirii. Poate, ca niste balauri ancestrali, legati acolo sau adormiti in firea noastra pacatoasa. E ca in mitologia antica. Spre exemplu, in mitologia greceasca, undeva in temnitele adanci ale pamantului erau legati balauri grozavi, fiare salbatice. Daca cineva umbla pe acolo si le-a dezlegat, n-a mai putut controla lucrurile. Poti sa le deslegi asa, uite asa, in firea noastra. Asta trebuie sa intelegem. Firea noastra, in natura noastra omeneasca se gasesc asemenea zone de vulnerabilitate. Unde, niste pofte latente, stau acolo, in aparente cuminti, si ca niste, cum spuneam, balauri din acestia inlantuiti, stau si ele in noi. De n-ai grija si umbli in zona aia, de trezesti poftele firii pamantesti, de dezlegi balaurul acela, nu mai poti sa-l controlezi si iti face viata praf.
De aia a zis Pavel: ,,Sa nu purtati grija de firea pamanteasca pentru ca sa-i treziti poftele. Fiecare om este vulnerabil la ispita. In firea noastra pacatoasa exista aceste forte ale raului. Si zice Pavel: ,,Nu-i purtati grija firii. Adica, nu traiti in asa fel incat sa stimulati viata, vitalitatea. Ca, daca faceti asa, s-ar putea sa-i treziti poftele. Si iata ce madulare are.
Coloseni 3:5 5 Deaceea, omorîţi mădularele voastre cari sînt pe pămînt: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli.
A cui madulare sunt astea? Tine minte, astea nu-s madularele diavolului. O fi si a lui. Dar zice, madularele voastre care sunt pe pamant. Oamenii care ignora acest adevar se gasesc in primejdie. Poate in aceasta imprejurare zice Pavel: ,,Cine sta in picioare, sa aiba grija sa nu cada, ca poarta in sine aceasta samanta: curvia, necuratia, patima, pofta rea. Pai, dupa firea pamanteasca, ne plac aceste lucruri, oameni buni. Si cu atat mai mult, aceste lucruri cauta sa se confunde cu nevoile noastre legitime. Avem nevoie de hrana. Avem nevoie de somn. A pus Dumnezeu in noi nevoi legate de viata de familie. Si exact in zona unor nevoi create de Dumnezeu, pentru care Dumnezeu a creat si un cadru, legitim de implinire, cel rau vine si le perverteste.
Firea noastra pacatoasa nu imbatraneste
Cuvintele: ,,Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita”, ne atrage atentia ca fiecare om este vulnerabil la ispita. Si ce mai trebuie sa stim, stimati frati si surori este ca firea noastra pacatoasa nu imbatraneste. Se rafineaza, dar nu imbatraneste. Corpul nostru imbatraneste, se trece cu timpul, dar firea ramane mereu tanara. Cand a zis Pavel: „Fugi de poftele tineretii, sa nu credeti ca a vorbit celor tineri, doar lor. A vorbit tuturor. Poftele sunt ale tineretii, desi omul poate fi batran. Cand ii zice: „Fugi de poftele tineretii, prin asta se arata ca exista ceva ce ramane in noi tanar. Si Iov a avut problemele acestea. Iov batranul, avea copii mari, la casa lor si el a spus ca s-a confruntat cu ispite sexuale. Iov. Stiti cum le-a rezolvat. „Am facut legamant cu ochii mei.” Iov a avut aceste probleme. Nu trebuie stimati frati, nici o clipa sa neglijam vulnerabilitatea noastra in fata ispitirilor. Nu exista varsta dupa care sa spun: De acuma sunt invincibil. Nu. Prin cuvintele: Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita, arata ca nu exista om imun la ispita.
Petru era vulnerabil in fata ispitei, desi s-a crezut imun. Isus, cunoscandu-i firea, l-a anuntat cu cuvintele: ,,Rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita”.
2. Exista un ceas al intunericului pentru fiecare
Observand adevarul ca fiecare este vulnerabil la ispita, Mantuitorul nostru Isus anunta ceva extrem de periculos. Pentru fiecare om, stimati frati si stimate surori, mai devreme sau mai tarziu, in timpul vietii sale vine un ceas al intunericului. Cuvintele ‘rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită’ , anunta ca pentru fiecare om vine un ceas al intunericului. Auziti ce a spus lui Petru: ,,Simone, Simone, Satana v-a cerut sa va cearna ca graul.” Si ce a facut Domnul Isus cand Satana a cerut sa fie cernuti ucenicii ca graul? Domnul Isus n-a zis: ,,Si nu i-am permis.” N-a zis, pentru ca fiecare om trebuie sa treaca cumva printr-un asemenea ceas. Fiecare barbat, fiecare femeie, fiecare familie exista un ceas, ingaduit de Dumnezeu, o vreme de mare ispitire. Dumnezeu stie ca exista o asemenea vreme. Si as vrea sa observati, nu ne scuteste sa trecem pe acolo. Ne avertizeaza doar, ca urmeaza sa trecem pe acolo si ne invata ce avem de facut, in pregatirea trecerii noastre pe acolo. Se roaga pentru noi ca sa ramanem in picioare si sa biruim cand trecem pe acolo. Dar nu anuleaza existenta acelui ceas.
Cand barbatii si femeile credinciosi uita ca exista o asemenea vreme a intunericului, ei se fac vulnerabili si deodata poate sa vina o mare cadere. ,,Simone, Simone, Satana a cerut sa te cearna cum se cerne graul.” Si ce a facut Domnul Isus cand Satana a cerut sa fie cernuti ucenicii ca graul? Domnul Isus n-a zis: ,,Si nu i-am permis.” N-a zis, pentru ca fiecare om trebuie sa treaca printr-un asemenea ceas. Fiecare barbat, fiecare femeie, fiecare familie. Exista un ceas, ingaduit de Dumnezeu, o vreme de mare ispitire. Dumnezeu stie ca exista o asemenea vreme. Si as vrea sa observati: nu ne scuteste sa trecem pe acolo. Ne avertizeaza doar, ca trebuie sa trecem pe acolo si ne invata ce avem de facut, in pregatirea trecerii noastre pe acolo. Se roaga pentru noi, ca sa ramanem in picioare si sa biruim, cand trecem pe acolo. Dar nu anuleaza existenta acelui ceas. Cand barbatii si femeile credinciosi uita ca exista o asemenea vreme a intunericului, ei se fac vulnerabili. Si deodata, poate sa vina o mare cadere. ,,Simone, Simone, Satana a cerut sa va cearna cum cerne graul, dar Eu m-am rugat pentru credinta voastra.” Exista, cum spuneam, un ceas al intunericului pentru fiecare. Si dati-mi voie sa exemplific cu cateva exemple din Biblie.
- Sa ne referim mai intai, la Mantuitorul nostru Isus. N-a fost El ispitit? N-a trecut oare prin acest ceas? A trecut. Si despre ceasul acesta a vorbit El in Ioan 12 „Acum sufletul Meu este tulburat. Si ce voi zice? Tata izbaveste-Ma din ceasul acesta?” Se refera la agonia din Ghetismani, la crucea pe care o urma sa o duca si la ispitele care se asociau cu purtarea crucii, cu ducerea suferintei pentru mantuirea noastra. (47:34)
- Pe de alta parte, ap. Pavel vorbeste despre acest ceas al intunericului, numindu-l ‘ziua cea rea’. Efeseni 6:13: ,,De aceea, luaţi toată armătura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea, şi să rămîneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul.” Tine minte, exista un ceas al intunericului pentru tine, sau ‘o zi rea’, cum a zis apostolul. Lot s-a intalnit cu ceasul acesta in contextul unor certuri. O stare de cearta intre el si Avram. Avram a zis: ,,Alege-ti unde te duci – la campie sau la munte.” Nu si-a dat seama ca este ceasul intunericului. Cand a ales sa mearga in campia Sodomei, a ales de fapt sa-si piarda familia. Si s-a gandit, cu siguranta ca alegerea este pentru o viata mai buna. A fost ceasul intunericului.
- Ce sa mai spunem de Iosif, care fata in fata cu nevasta lui Potifar si ce interesant, cum a venit ceasul acela, totul era bine, totul era frumos. Si deodata, lucrurile se rastoarna. Femeia aceea s-a legat de baiat si a pornit ceasul intunericului.
- Sau Iov, un om linistit, binecuvantat, protejat de Dumnezeu. Un om caruia Dumnezeu i-a facut trecere, se ridicau in picioare la porti locuitorii cetatii cand trecea Iov. Si deodata, intr-o zi, a venit ceasul intunericului. O furtuna napraznica, s-a daramat casa pe copii, un jaf; i-au fost furate vitele, i-au omorat slujitorii. O boala, i-a fost luata sanatatea. Si toate intr-o zi: ceasul intunericului. Stii tu ce aduce ziua de maine?
- Amintiti-va de Saul, care si el a ajuns intr-asemenea ceas. Era ispitit. Ispita care l-a tulburat cel mai tare a fost ispita populismului, a neascultarii; a dus jertfa cand trebuia sa vina sa o duca preotul.
- Ce sa spunem despre David, cand s-a ridicat de pe patul lui? Dormise pana dupa amiaza, probabil ca statuse la pranz, dar fara treaba. Si probabil cand s-a hranit bine si s-a odihnit bine, a iesit sa ia un pic aer in racoarea dupa amiezii, pe terasa. Deodata a pornit ceasul intunericului. Peste gard, Batseba facea baie. Mintea i-a fost tulburata, pentru ca, dati-mi voie sa va spun: in ceasul intunericului sunt alte legi. Ceea ce pare de invins nu-i ceasul intunericului; este extrem de greu de trecut in ceasul intunericului.
- Ganditi-va doar la Petru. Statea la foc. Isus Domnul, era arestat si incolo la cativa pasi, era batjocorit. A intrat si el inauntru. Credeti ca Petru era un om fricos? Nicidecum. Petru nu-i un barbat fricos. El nu-i acela la care, daca te uiti fix in ochii lui, incepe sa planga si-si cere scuze. E un barbat hotarat, curajos. Pai, cand a pus mana pe sabie, ce credeti ca a vrut? Eu indraznesc sa cred ca a vrut sa taie capul celuia. Omul, numai s-a ferit. Nu-i fricosul; nu-i timidul, nici lipsit de personalitate (sau) om sters, fara initiativa, fara prezenta. Barbatul acela era lider nascut. Era un om plin de initiativa si de forta, si de curaj. Si in ceasul intunericului vine la el o femeie, o sclava, se uita asa la el si zice: Auzi, si tu ai fost cu Isus. Ce parere aveti? Daca se ridica Petru si spunea: ,,Doamna, vezi-ti de treaba; vezi ca ai de lucru. E drept, si eu am fost cu Isus. Ce vrei?” Si ar fi zis Doamna: ,,Domnul Petru, nimic. Doar, mi s-a parut ca va cunosc!” Si s-ar fi retras. Dar a fost ceasul intunericului si in ceasul acela functioneaza alte legi.
In ceasul intunericului, Dumnezeu ingaduie sa fim ispititi altfel. E o intensitate a ispitei, permite altfel sa se apropie ispititorul. E altceva, nu e cotidianul vietii. E: ,,Satana a cerut sa va cearna”. Il lasa Dumnezeu in ciurul lui. Si te scutura in toate partile. Si iti gadila firea pamanteasca. Si cauta sa-ti dezlege balauri adormiti din firea ta pacatoasa. Si de te-ai uitat la televizor si ti-ai hranit mintea cu pornografie si de n-ai stat in veghea rugaciunii, cand vine ceasul intunericului, da cu tine de toti peretii. Si cu familia ta. Asa se intampla. De aceea a zis Isus: ,,Rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita!”
Legat de ceasul intunericului spre exemplu, ceasul intunericului pentru regele Ezechia. Era un barbat in viata caruia Dumnezeu facuse niste lucrari mari. L-a izbavit cu putere mare. Era noapte, 185 000 de dusmani sirieni au fost ucisi de ingeri ai lui Dumnezeu. Va imaginati ce veste i s-a dus, intre popoarele straine chiar dupa aceasta mare biruinta? Ce sa zicem de vindecarea supranaturala, cum i-a dat Dumnezeu sanatate? Omul acesta a avut mare trecere la Dumnezeu. Auziti ce s-a intamplat. Undeva, in spatiile spirituale, s-a hotarat ca trebuie sa fie ceasul intunericului. 2 Cronici 32:31- Însă, cînd au trimes căpeteniile Babilonului soli la el să întrebe de minunea care avusese loc în ţară, Dumnezeu l -a părăsit ca să -l încerce, pentruca să cunoască tot ce era în inima lui. Auziti? Ce s-a intamplat, de fapt? Dumnezeu l-a parasit ca sa-l incerce. Adica, Dumnezeu l-a lasat in ciurul celui rau. Ma gandesc ca aici este rugaciunea Domneasca: ,,si nu ne duce pe noi in ispita.” – Si nu ne lasa pe noi singuri in ceasul intunericului, ca acolo ne prapadim. Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita. (55:00)
Photo credit sovjoy.com 1 Corinteni 10:13
Nu v’a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s’o puteţi răbda.
3. Dumnezeu a pregatit mijlocul pentru a iesi biruitor din ispita
(1) Fiecare om e vulnerabil la ispita. (2) Exista un ceas al intunericului pentru fiecare dintre noi si in al treilea rand, Dumnezeu a pregatit mijlocul pentru a iesi biruitor din ispita. Nu trebuie sa uitam asta niciodata. El nu ne va parasi. Numele Lui sa fie binecuvantat. Nu ne va lasa in mana celui rau, la discretia ispititorului. Nu, nicidecum! El ne va pazi. L-a pazit pe Iov, a pus hotar celui rau, desi ispitele au fost intense si au venit pana si prin nevasta lui: – ,,Blasta-ma pe Dumnezeu si mori.” Si Iov a zis: ,,Nu se cade sa primim de la Dumnezeu si raul, cum am primit binele?” Iar in ebraica este verbul cabad, care nu inseamna doar a primi, ci inseamna a primi, cu intelegerea ca tot ce ti se intampla este harul, este binecuvantarea, e bunatatea lui Dumnezeu. Cand au venit binecuvantarile in viata lor, Iov impreuna cu sotia au zis: ,,Cabad. Dumnezeu ne-a pus mana in cap si ne face bine”, cand s-au nascut copiii, cand s-au inmultit averile. Cand au avut propasire, au zis din nou: ,,Cabad. Dumnezeu a pus mana peste noi, ne protejeaza, ne binecuvanteaza” si au zis: ,,Slavit sa fie Dumnezeu! Cabad, le-am primit.” Si acuma, a venit necazul si zice Iov: ,,Asta femeie, e tot cabad. Din aceeasi mana vine. Tot de acolo. Nu stiu eu de ce-i asa. Nu stiu care-s planurile Stapanului. E tot cabad. E tot grija Lui, purtarea Lui de grija, indurarea Lui in final.” A ramas in picioare. Si in picioare trebuie sa ramanem si noi.
Cred din toata inima ca Dumnezeu a pregatit mijlocul pentru a putea iesi biruitor din ispitele noastre. Despre aceasta, ap. Pavel a zis (in 1 Corinteni 10:13 este scris): – Nu v’a ajuns nici o ispită, care să nu fi fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s’o puteţi răbda. Nu e vorba aici de puterea Duhului. ‘Puterea omeneasca’, asa scrie. A pus Dumnezeu in tine, in mine, o putere care ma ridica peste puterea ispitei. Nu zice ca peste puterile ingerilor, nu zice ca peste puterea Duhului, ci peste puterile voastre; ai tu o putere care ti-a dat-o Dumnezeu! Cand te lasa in ciurul celui rau, sa fi cernut, nu permite celui rau sa te ispiteasca peste cat iti sunt puterile. Asa spune acest cuvant. Acest text ne spune ca in ceasul intunericului Dumnezeu va face 3 lucruri.
- Intai, Dumnezeu ne va proteja de Satana.
- In al doilea rand, Dumnezeu nu va permite sa fim ispititi peste puterea noastra.
- Si ceea ce este mai frumos, Dumnezeu a pregatit mijlocul ca sa iesim din ispita.
Dar acuma, aici e problema si sensul invataturii din seara aceasta. Ceea ce trebuie sa stim, stimati credinciosi este ca, atunci cand vine ceasul intunericului si ispita, mijlocul de a iesi din ispita nu ni se furnizeaza la pachet cu ispita. Asta trebuie sa stim. Sa nu creada cineva ca asa, ca intr-un plic, vine pe o foaie ispita si pe cealalta solutia. Nu. Sau, ca un venin care ti s-ar injecta in corp si langa, antidotul. Nu. Ispita nu vine impreuna cu mijlocul de a iesi din ispita. Mijlocul de a iesi din ispita nu ni se da la pachet cu ispita. Nu-i solutia de rezerva. Nu. Cand ispita vine, vine singura in cel mai mizerabil si agresiv chip. Cand mijlocul vine, vine si el singur. Frumusetea este ca inainte ca sa ingaduie sa fim ispititi, Dumnezeu ne trimite la domiciliu mijlocul de a iesi din ispita. Si stiti care-i mijlocul?
Era liniste, era pace, era langa Isus si Domnul il ia pe dupa umar si-i zice, asa de parinteste si prieteneste: ,,Simone, Simone, Satana a cerut sa te cearna. Vezi ca vine ceasul intunericului. Vezi ca te leapazi de Mine.”
-Dar ce sa fac, Doamne?
-Roaga-te ca sa nu cazi in ispita.
Asta era mijlocul. I s-a pus in fata, inainte de a veni ispita, o vreme de pregatire si cu o solutie clara, – ,,Roaga-te ca sa nu cazi in ispita.” Armatura spirituala ne este furnizata din vreme. Dumnezeu nu va ingadui sa fim ispititi peste puterile noastre. El aseaza lucrurile de asa maniera incat, inainte sa trecem in ceasul intunericului, El randuieste o vreme, o cercetare spirituala, de pregatire duhovniceasca, o vreme favorabila pentru apropiere de Dumnezeu. O vreme de har, in care te poti intari, echipa si pregati. Tine minte, daca in vremea echiparii cu mijlocul de a birui ispita, dormi; cand vine ispita esti nepregatit. De aceea a zis Isus: ,,Rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita.” E un cuvant neluat in seama, acest cuvant al Domnului Isus. Cati oare crestini, abordeaza asa viata lor spirituala, pregatindu-se? (1:02:00)
Prin indemnul: ,,Rugati-va, ca sa nu cadeti in ispita”, Isus indica 3 adevaruri mari.
- Mijlocul iesirii din ispita nu vine la pachet cu ispita.
- Mijlocul biruirii ispitei ne este pus la indemana mai inainte de a fi ispititi.
- Felul in care te comporti in vremea echiparii determina felul in care te vei comporta in ceasul intunericului. Ce vei face cand vine ceasul intunericului nu depinde de ceea ce-ti doresti, cand esti ajuns acolo, ci depinde de ceea ce ai facut cand era vreme buna- in vremea echiparii, in vremea rugaciunii.
Sunt unii oameni, cu infumurare si cu incredere de nedescris, ca ucenicul acesta neincercat: ,,Doamne, cu Tine pana la moarte. Eu, si la moarte merg cu Tine. Cum sa te parasesc?” (se batea in piept Petru, si apoi…) o slujnica – nu un soldat, nu cu cutitul la gat, o vorba a unei neinsemnate femei… S-a dus. Vezi cat de vulnerabil esti? Si nu om fi noi mai tari ca Petru. Uitati-va va rog, in trecutul oamenilor pe care-i cunoasteti si o sa bagati de seama ca au avut ceas al intunericului. Si in viata bisericilor vine un ceas al intunericului: o vreme de tulburare, o vreme de agitare, o vreme si ea de Dumnezeu ingaduita, ca sa scuture ca un cutremur starile, familiile, lucrurile. Si de n-ai vegheat, nici nu-ti dai seama cum te-a facut Satana instrumentul lui. Poti sa tulburi pacea bisericii, sa-ti para ca ai si dreptate. Sa iei de piept pe unul, pe altul, sa scoti solutia lui Dumnezeu pe pamant. Si cand colo, esti un biet Petru care se leapada de Isus. Si spre deosebire de Petru, tu crezi ca faci si dreptate. Astea-s legile ceasului intunericului si crestinii nu trebuie sa uite aceste adevaruri.
Mijlocul pregatit de Dumnezeu pentru a birui ispitele este cel putin intreit:
- Rugaciunea. ,,Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita.”
- Postul. A zis Pavel: ,,Ma port aspru cu trupul meu si-l tin in stapanire, ca nu cumva dupa ce am propovaduit altora, sa fiu eu lepadat.” Trebuie sa ne disciplinam, stimati oameni ai lui Dumnezeu, cu post. E necesar sa traim aceasta disciplina. E o vreme de pace. Cel care traieste langa Dumnezeu in rugaciune, se disciplineaza sa posteasca. Stiu ca aceasta practica este nepopulara. Stilul de viata contemporan nu incurajeaza la post. Cu atata mancare pe garduri, nu prea se incurajeaza la post. Iar apoi, cei mai tineri se gandesc ca or muri daca postesc. Stati linistiti. Nu muriti. N-am vazut eu unul, pana acuma, care a murit din cauza postului. Dar am vazut destui, care din cauza ca n-au stat langa Dumnezeu au cazut in pacate mari. Eram odata la adunare, acolo la noi… acuma va intreb tinerilor: ,,Voi aveti ispite sexuale? Nu trebuie sa-mi dati raspuns la intrebarea asta, ca intrebandu-va pe voi, pe toti i-am intrebat.” Firea noastra pacatoasa, balaurul asta, acolo ascuns… zicea un baiat, cand venise sora Rozi Mogosan din Cluj, impreuna cu fratele Mogosan, dansul a cantat cantari (traia pe vremea aceea), ea recita poezii si dupa incheierea slujbei a venit sora Rozi: ,,Dumneata lucrezi in mediul asta cu doctorii”, – era directoare a institutului de inima in Cluj,- va rog frumos, hai sa ramanem la o conversatie cu tinerii.” Am facut noi un cerc, tinerii au stat pe scaune, si intrebari, raspunsuri, conversatii foarte ziditoare. A fost bucurie. Unul dintre baieti nu a indraznit sa puna intrebarea public, dar a scris-o pe un biletel. Si a zis asa: ,,Ce ma invatati sa fac? Sunt ispitit sa ma uit cum nu trebuie dupa fete. Ce ma invatati sa fac?” Si auziti ce a zis sora Rozi, nu o sa uit niciodata, a zis: ,,Baiete, unde esti?” Il cauta din ochi. ,,Posteste. Posteste si posteste si posteste. Si apoi, atata sa postesti, pana cand ajungi in starea aia, cand vine catre tine o fata, tu sa nu stii ce-i: tufa, om, si ai scapat.” O fi si aici o vorba de intelepciune. Pai, cum sa nu fi vulnerabil la ispita, cand de rugat nu se roaga? De postit, nu posteste. La televizor se uita. La pornografie se uita. Mananca ce vrea el si cand vrea el. Sport nu face, nu-l intereseaza. Rigoare, disciplina n-are. Cum sa nu fie vulnerabil la ispita? Si cand da ceasul intunericului peste el, cand cararea vietii lui se intersecteaza cu diavolul, care l-a luat in ciur, pai da cu el de toti peretii. Divorteaza in doua saptamani. Nu-i mai place de nevasta-sa. In ceasul intunericului nevasta ta nu e cea mai frumoasa femeie din lume. In fiecare zi, in zilele bune este cea mai frumoasa din lume. In ceasul intunericului, stimata sora, sotul tau nu este cel mai frumos din lume. Va veni un altul mai frumos. Daca ajungi la aceasta concluzie, da-mi voie sa-ti spun: ,,Sa-ti fie rusine. Si ca barbat si ca femeie. Trebuie sa te pocaiesti de asta.” Sunt legi ascunse, legi spirituale, Dumnezeu din cer le-a asezat. E clar, e ultimul cuvant al lui Isus inainte de cruce. ,,Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita!”
- Felul in care te vei comporta in ceasul intunericului, in vremea intunericului, nu depinde de dorintele pe care le vei avea atunci. Ci depinde de ceea ce faci in vremea echiparii.
4. Rugaciunea impotriva ispitelor – aspecte practice.
Adevarul este ca nici unul dintre noi nu stie ce aduce ziua de maine. Nimeni nu stie ce se pregateste in spatiile spirituale in dreptul nostru. Nimeni nu stie ce conversatie este. Nimeni nu stie ce a cerut cel rau. Ca daca in vremea lui Iov l-a cerut pe Iov, si in vremea lui Isus i-a cerut pe apostoli, pe semne ca aceste cereri le face intr-una. Nu stim. Oare a banuit David ce se va intampla? Oare s-a gandit David cum se va sfarsi ziua lui? Banuia el oare, cand s-a trezit dimineata si si-a luat micul dejun, cand a conversat acolo, cu cei care erau la palat, cand a primit vesti incurajatoare de pe front, a banuit el oare cum se va incheia ziua? Ce o fi fost in sufletul lui cand s-a trezit din pacatul facut si constiinta la terorizat? Sau Gehazi? Pai, cand a vazut Gehazi ca s-a vindecat Naaman de lepra, a zis: ,,Slava lui Dumnezeu, ce minune mare s-a facut!” S-a gandit el cum se va sfarsi ziua? Ca se va duce la culcare in lepra lui Naaman? Ceasul intunericului.
Sau, ce o fi crezut oare Iosif, cand in dimineata aceea s-a dus si el sa-si faca treburile, bucuros? Vedea ca-i Dumnezeu cu el. I-a facut trecere la stapanul lui. L-a pus mai mare in casa. Avea toate pe mana: casa buna, salariu bun, viata buna, autoritate, respectat, perspective. Uitata a fost suferinta, robia si celelalte, foamea; de acuma ii mergea bine. Si deodata, deodata: ,,Culca-te cu mine. Culca-te cu mine”, nebuna de sotie a lui Potifar. Nu s-a compromis si la urma a pierdut tot. Eu nu stiu in Biblie un om, care sa fi pierdut pentru integritate, mai mult decat a pierdut Iosif: serviciul, casa, toata averea lui, reputatia… Deci, e culmea. E paradoxul integritatii. Deci, luptandu-te pentru integritate, aparand sfintirea si dreptatea lui Dumnezeu, sa-ti pierzi reputatia. Si exact in ceea ce stralucesti cel mai tare, in ochii lui Dumnezeu, sa fi batjocorit cel mai tare in ochii oamenilor. No, spuneti-mi cum e asta si de ce a ingaduit Dumnezeu ca omul ala sa treaca pe acolo. El saracul, sa se fi ferit, de frica de Dumnezeu, de pacatul curviei si toata lumea sa-l acuze de ala. Si-a pierdut libertatea. In puscarie s-a dus. Si haina de pe el a pierdut-o. Gol, s-a dus cum a fost nascut din pantece, dar macar atunci a avut o reputatie si un viitor in fata. Sub nivelul zero al existentei umane l-a bagat Dumnezeu. Si n-a zis multe: ,,Domnul ma va vedea.” Si-a pierdut si speranta. Cred ca despre asta e vorba cand iese din puscarie paharnicul si-i zice: ,,Sa nu uiti de mine.” Si speranta si-a pierdut-o.
E ceva. Daca nu ti-ai pierdut integritatea, pana la urma, Dumnezeu tot iti face dreptate. Si l-a ridicat. Iar acuma noi, astia din generatia noastra mai tineri vom zice: ,,Ce am vrea si noi ca Iosif sa fim!” Dar, e drept numai de la ridicare incoace. Inainte, nu. Nu stii ce aduce ceasul intunericului. Nu stii si ceea ce trebuie sa ne aducem aminte este ca felul in care te vei comporta in ceasul intunericului, in vremea intunericului, nu depinde de dorintele pe care le vei avea atunci. Ci depinde de ceea ce faci in vremea echiparii. Si aici, va sugerez urmatoarele solutii practice:
- In fiecare zi sa cautam sa avem un timp de partasie cu Dumnezeu in rugaciune. In fiecare zi, pune deoparte un timp – dimineata sau seara, sau cand poti. Dar rupe un timp din timpul tau. Ia o jumatate de ceas, citeste doua capitole din Biblie. Pune-te in genunchi, roaga-L pe Dumnezeu sa fie cu tine. Cere-I sa puna in tine Duhul Lui.
- Cere-I sa te calauzeasca. Cere-I sa sensibilizeze inima.
- Cere-I putere ca sa birui ispitele. Asa roaga-te: ,,Doamne, da-mi putere sa birui ispitele. Am in mine o fire pacatoasa. In ea sunt zone de mare vulnerabilitate. Eu stiu, mie imi place sa ma uit la filme. Mie imi place sa ma uit dupa fete, dupa femei. Mie imi place”,- asa sa zici in rugaciune – ,,In firea asta a mea imi place sa ma uit la prostiile astea de pe internet.” – ,,Imi place – sa zici ca fata – sa ma imbrac provocator. Nu stiu de ce. Dar e din firea mea. Doamne Isuse, ajuta-ma sa inving asta. Ajuta-ma. Nu ma lasa. Da-mi putere.” Roaga-te sa te avertizeze Duhul Sfant, doua secunde inainte de a veni ispita. Spune-i: Doamne, Doamne Dumnezeule, pune in mine Duhul Tau si inainte de a bate diavolul la usa inimii mele cu ceasul intunericului, cu doua secunde inainte sa stiu.” Si sa stii ca Duhul te avertizeaza. Poate ca aici este sensul cuvintelor: ,,Impotriviti-va prin Duhul Sfant.” Sau cum a zis Pavel: ,, Daca traiti dupa faptele firii pamantesti, veti muri. Dar, daca prin Duhul, faceti sa moara faptele trupului, veti trai.” Este de la Dumnezeu sa ne rugam asa.
- Fa rugaciune de legamant cu Dumnezeu. In rugaciunea ta, sa te angajezi cu privire la felul de viata care o vei trai in ziua pe care o ai inainte. Spune lui Dumnezeu: ,,Doamne, voi rastigni poftele firii mele pacatoase, pofta ochilor, lacomia de mancare, sau timpul petrecut la televizor, sau internetul.” Si daca te simti vulnerabil, spre exemplu, repet, pacate legate de pornografie – slab, multi barbati sunt aici, dar si femei. ,,Doamne, asta nu o sa mai fac niciodata.”
- Si daca te vezi vulnerabil, renunta la televizor, la calculator, la ce o fi. Renunta. La internet daca trebuie; te poti mantui si fara internet. Daca observi ca in civilizatie te tot complaci, du-te in pustiu, in gruparea Amish. Cumva, scoti afara ochiul din cap, pana la urma. Astea-s aplicatii contemporane a ‘scoate ochii din cap, daca te duce la ispita’. Pana la ‘scoate ochii din cap’, sunt de tras cabluri din priza, inchise calculatoare, televizoare, curatit in casa, aruncat reviste la gunoi. Asta este: ,,Roaga-te, ca sa nu cazi in ispita!”
- Cultiva saptamanal disciplina postului.
- Citeste zilnic din Biblie.
- Nu-ti atata firea pamanteasca. Nu purtati de grija la firea pamanteasca, ca sa-i treziti poftele.
- Si fi un om integru in toata purtarea ta.
Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita. Si acum, permiteti-mi un gand de incheiere. Stiti unde va lovi ispititorul in ceasul intunericului? In cel mai slab punct al integritatii tale. Acolo. Va lasa la o parte zonele tale tari si te va lovi unde esti slab. Acolo. Eu am un prieten englez, numele lui este Johnny Dyer. E un om inaintat in varsta, spre 80 de ani. Ne viziteaza familia, si anul asta a fost la noi de doua ori. Ne-am bucurat in partasie. E un om foarte intelept. Cand pleaca de la noi simt o racoare duhovniceasca si cand vine la noi, lasa o mireasma in urma. Si auziti ce-mi povesteste odata. Zice ca s-a dus la o conferinta cu lucratori/pastori. Si un pastor mai tanar, de dimineata, i-a povestit un vis. Era colaborator cu el in biserica. A zis: ,,Frate, uite ce-am visat azi noapte. Am visat un copac puternic in mijlocul unui camp deschis. Si deodata s-a facut o furtuna. Furtuna a lovit, vantul a lovit din toate partile copacul, cu scopul de a-l culca la pamant. Si n-a putut. S-a facut liniste. In linistea aceea, am bagat de seama ca in trunchiul copacului era o gaura care strapungea trunchiul dintr-o parte in alta. Si la un moment dat, parca furtuna a capatat inteligenta. Toata forta ei s-a adunat, asa, ca la sfat, si a inceput sa se invarta intr-un vartej din acela ca o tornada puternica si apoi s-a orientat pe orizontala si ca un varf de ac, toata forta ei concentrata numai in tulpina, in gaura aia din trunchi. I-a lasat la o parte si crengile si ramurile, si toate celelalte detalii, dar a avut grija de gaura aceea. Si atata a fortat, pana la un moment dat copacul s-a spart si s-a facut praf. Nimic n-a mai ramas.” Speriat, omul s-a trezit si a zis: ,,Frate pastor, asta am visat.” La care, Johnny i-a spus: ,,Visul acesta este de la Dumnezeu. Copacul esti tu. Furtuna este ceasul intunericului, fisura este gaura din caracterul tau. Mesajul: Ai grija, ca vine ceasul intunericului in curand si te loveste unde esti mai slab.” Mi-am luat o foaie si am scris intr-un caiet, pe cateva foi, intrebarea: Care este Doamne, caracterul meu, fisura? Si m-am cercetat si m-am rugat. Poate in seara asta asa trebuie sa facem si noi, sau in zilele urmatoare. Si sa ne rugam mai mult, sa citim Biblia mai mult, si in aceasta vreme buna de cercetare, de liniste, sa ne intarim duhvoniceste, ca atunci cand va veni ceasul intunericului, sa se intample ce a zis Pavel: ,,Sa ramaneti in picioare, dupa ce veti fi biruit totul.” Amin!
Predica incepe la minutul 27:00
Rugati-va ca sa nu cadeti in ispita
Photo credit www.kevinhalloran.net
graphic above (created by designer Jared Fanning)
Al doilea Templu al Evreilor – Model la un Muzeu in Israel 
Primul Templu – Templul lui Solomon
Photo credit wikipedia
Photo credit 
