Text 1 Imparati 19:1-8
Ahab a spus Izabelei tot ce făcuse Ilie, şi cum ucisese cu sabia pe toţi proorocii.
2 Izabela a trimes un sol la Ilie, să -i spună: ,,Să mă pedepsească zeii cu toată asprimea lor, dacă mîne, la ceasul acesta, nu voi face cu viaţa ta ce ai făcut tu cu viaţa fiecăruia din ei.„
3 Ilie, cînd a văzut lucrul acesta, s’a sculat şi a plecat, ca să-şi scape viaţa. A ajuns la Beer-Şeba, care ţine de Iuda, şi şi -a lăsat slujitorul acolo.
4 El s’a dus în pustie unde, după un drum de o zi, a şezut subt un ienuper, şi dorea să moară, zicînd: ,,Destul! Acum, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sînt mai bun decît părinţii mei.„
5 S’a culcat şi a adormit subt un ienuper. Şi iată, l -a atins un înger şi i -a zis: ,,Scoală-te şi mănîncă.„
6 El s’a uitat, şi la căpătîiul lui era o turtă coaptă pe nişte pietre încălzite şi un ulcior cu apă. A mîncat şi a băut, apoi s’a culcat din nou.
7 Îngerul Domnului a venit a doua oară, l -a atins, şi a zis: ,,Scoală-te şi mănîncă, fiindcă drumul pe care -l ai de făcut este prea lung pentru tine.„
8 El s’a sculat, a mîncat şi a băut; şi, cu puterea pe care i -a dat -o mîncarea aceasta, a mers patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi pînă la muntele lui Dumnezeu, Horeb.
Pasajul citit este un pasaj Vechi Testamentar care nu are legaturi cu Cina Domnului. Cu toate acestea, acest pasaj ne inspira Cand este vorba despre Cina Domnului. Cuvantul lui Dumnezeu relateaza un crampei din viata omului lui Dumnezeu, Ilie. Dumnezeu l-a folosit cu mare putere. Dupa ce rugaciunea lui a fost ascultata si pe muntele Carmel s-a confirmat ca Dumnezeu este adevaratul Dumnezeu, idolatria a fost inlaturata, slujitorii idolilor au fost inlaturati, Dumnezeu a dus binecuvantarea ploii. Poporul a cunoscut trezire spirituala. S-a intors cu fata spre Dumnezeu. Intr-un cuvant, au fost castigate mari biruinte duhovnicesti. Ca de fiecare data, cand sunt castigate biruintele Domnului, cel rau nu intarzie sa riposteze. Locul citit consemenaza riposta celui rau, dar si purtarea de grija a lui Dumnezeu. Izabela a amenintat cu moartea pe Ilie si ca sa-si scape viata a fugit ca sa se ascunda.
Cuvantul ne spune ca a plecat sa-si scape viata. (1:53:21) Si-a lasat slujitorul in urma si s-a dus in pustiu, cautand sa se ascunda. N-a rezistat mai mult de o zi. Frant, descurajat, obosit, adus la limita puterilor, si-a dorit sa moara. S-a asezat la umbra unui ienupar si a adormit, zicandu-si, „Destul, acum Doamne ia-mi sufletul ca nu sunt mai bun decat parintii mei.” Dar planurile lui Dumnezeu nu erau incheiate aici cu Ilie. Dumnezeu avea cu el planuri mult mai mari. Din somnul lui a fost trezit de un inger, care l-a atins si i-a zis, „Scoala-te si mananca”. La capatai era pregatita masa. Niste turte incalzite, turte coapte pe niste pietre incalzite si un ulcior cu apa. Ilie s-a sculat, a mancat si a adormit din nou. A doua oara, ingerul Domnului a venit la el, l-a atins si a zis, „Scoala-te si mananca, pentru ca drumul care-l ai de facut este prea lung pentru tine.” El s-a sculat a doua oara, a mancat, a baut si a primit putere. Ilie a fost invitat la masa. La masa suntem invitati si noi.
Mesajul din aceasta dimineata l-am intitulat: Scoala-te si mananca. Noi luam Cina Domnului in picioare. Scoala-te si mananca. In primul rand „Scoala-te si manaca” este un mesaj al harului lui Dumnezeu. Viata lui Ilie este o expresie a harului lui Dumnezeu. Tot ceea ce se intampla in viata acestui barbat este harul profund al lui Dumnezeu. Cuvantul lui Dumnezeu i-a vorbit. De atatea ori regasim in relatarea vietii sale, cum Dumnezeu i-a vorbit. A fost hranit prin minune de corbi. A baut apa din paraul lui Dumnezeu. A fost hranit in casa vaduvei din Sarepta Sidonului, a fost protejat prin minune Dumnezeiasca, miraculos. A fost insotit de Dumnezeu. Dumnezeu a confirmat pentru el, rugaciunea lui a fost ascultata de Dumnezeu. Mana lui Dumnezeu a venit peste el. Si acum, ajuns la limita, Dumnezeu i se arata din nou si-i spune, „Scoala-te si mananca.”
E harul lui Dumnezeu. Acelasi har ni s-a aratat si noua, surori si frati. In cazul lui Ilie, harul lui Dumnezeu se exprima prin faptul ca i se trimite un mesager, a venit un inger, si i se da un mesaj, „Scoala-te si mananca.” Noua de asemenea ni s-a trimis un mesager. Dar, de aceasta data, nu un inger, ci Fiul lui Dumnezeu in persoana, care a venit la noi ca sa ne arate harul lui Dumnezeu, care aduce mantuire pentru toti oamenii. Mesajul este acelasi, „Scoala-te si mananca. Eu sunt painea vietii,” a zis Domnul Isus. „Eu sunt painea care s-a coborat din cer, daca mananca cineva din painea aceasta va trai in veac si painea pe care o dau eu este trupul meu pe care-l dau pentru viata lumii. Ucenicilor Sai, la masa, le-a zis, „Luati, mancati, acesta este trupul Meu.” E harul lui Dumnezeu, ca putem sa stam la masa Domnului, ca putem sa stam in biserica lui Dumnezeu, sa apartinem unei comunitati, sa avem in noi speranta in iertarea pacatelor si in viata vesnica. Este harul lui Dumnezeu.
Spuneam in zilele trecute, sa nu lasam sa inceapa anul 2014 pentru noi fara sa stam la masa. Ca putem sa stam la masa lui Dumnezeu este harul lui Dumnezeu. N-are nimeni merite. Intreb, pe ce baza vom indrazni noi sa ne sculam in picioare si sa mancam? Ce ne va califica oare sa intindem mana? Ce ne va califica oare sa tinem in mana paharul legamantului cel nou si sa ne infruptam din jertfa lui Hristos, sa luam din darul Lui pentru noi? Avem vreun merit? Vai de cel care se impartaseste in chip nevrednic, zice Scriptura. Dar intreb eu, care este vrednic? Daca ar fi sa ne socotim dupa standardele lui Dumnezeu, ca dupa altele nu suntem chemati sa ne masuram, in cea mai buna luna a noastra, in luna in care am fost noi cel mai aproape de Dumnezeu, care a avut merite sa stea in picioare? Care a fost fara pata? Cand ai fost cel mai curat si aproape de Dumnezeu, care a putut sa stea in picioare, care a putut sa ia Cina Domnului in vocand meritele sale? Asa-i ca-i har?
E har! Invitatia vine de la Dumnezeu si e facuta in baza harului lui Dumnezeu. De n-ar fi facut acest har, niciunul nu ar sta in picioare. Sa ne cercetam pe noi insine, intelegand ca ni se confera o sfintire care vine de la Dumnezeu prin har. Sa ne cercetam pe noi insine, intelegandu-ne nimicnicia, micimea si marimea lui Dumnezeu si inaltimea Lui. Sa ne cercetam pe noi insine, vazandu-ne slabiciunea si tanjind dupa libertate si har, si indurare si iertare. Sa ne cercetam pe noi insine, vazand cat de mare e Hristos si puterea Lui de a invinge pacatul. Si cu smerenie sa zicem, „Ai mila de noi Doamne!”
Ce e NOU la PAGINA Nelu Brie
VIDEO by Biserica Emanuel Sibiu Predica incepe la minutul 1:49:00 (109:00)