Simida Istrate – Ploaia de Petale ♪ ♥ ♫◦° °◦°°◦

photo creditdevilsfoe.com VIDEO by nitaviorel1

Ploaia de Petale

Reclame

Florin Ianovici – Din Slujba Legii in Slujba lui Dumnezeu – Interviu cu Radu Moraru la Nasul TV 20 Martie 2014

Florin Ianovici Nasul TV 2014 Radu Moraru

Mai intai o poezie de Mina Ianovici:

Arta şi iubirea

Sunt slove de iubire foarte multe
De-o frumuseţe chiar paranormală.
Păcat că cel ce vrea să-ţi dea un munte
Îţi dă şi altceva ce-o să te doară.

Iar după zece întâmplări ciudate,
Nu-ţi este clar ce ţi se mai întâmplă,
Fiindcă sfârşitul e de fapt acolo
Şi viaţa după aceea-ţi pare lungă.

Poţi fi lăsat să frângi în bucăţi omul
Şi-n mare să-l arunci dacă-ţi doreşti,
Că toate acestea oricum nu se întâmplă
Şi-n timp o să te saturi de poveşti.

Prăpastie între suflete şi artă,
Iubirea-i exerciţiu pe hârtie.
Ce e în cântec nu ni se întâmplă
Şi nici măcar ce e în poezie.

De aceea fug de orice amăgire
Şi niciun munte nu îmi mai doresc.
Vreau doar crâmpeiul meu de fericire
Venit prin ajutor dumnezeiesc.

de Mina Ianovici

Radu Moraru: Ce facem cand nu mai avem speranta, cand iesim pe usa bisericii pentru ca vedem cenusiu totul, vestile sunt proaste, televiziunile se intrec in a da numai vesti proase. De multe ori sunt si reale si am constatat ca, sigur, credinciosii apeleaza la Dumnezeu. Aici este si un fel de marketing, stiu ca daca ma rog, stiu ca Dumnezeu ma ajuta, ceea ce nu e normal. N-ar trebui si noi oamenii sa facem mai mult? E o vorba romaneasca, ca Dumnezeu iti da, dar El nu-ti baga in traista. Ce trebuie sa faca societatea romaneasca?

Florin Ianovici: Eu cred ca credinciosul care are o relatie cu Dumnezeu numai in sensul mercantil – Ajuta-ma sa scap de necazuri, n-a descoperit inca ceea ce inseamna forta credintei. Credinciosul nu-i naiv, nu este neancorat, si nu dovedeste pasivitate. Societatea, in general, si oamenii care au schimbat lucrurile in viata au fost niste curajosi. Oamenii care au intelepciune si oamenii care sunt curajosi isi trag aceasta putere din relatia cu Dumnezeu. De aceea, eu nu cred ca un crestin este un om care sa evadeze, un om deznadajduit, are momente grele, are momente dificile, dar este un om care pana in momentul in care inchide ochii lupta pentru ceea ce reprezinta credinta lui si de aceea spun ca poate vorbim despre altceva decat despre credinta. Pentru ca din nefericire si Dumnezeu este privit uneori asa cum bine spuneati, ultima solutie. Nu mi-a iesit cu prietenii, nu mi-a iesit nici cu spitalul, nici cu loto, imi iese cu Dumnezeu. Si atunci lucrul acesta nu este credinta. Este o alta varianta, un surogat, pana la urma. Insa, credinta adevarata, care-si are temelia in sfanta Scriptura, in viata de disciplina a rugaciunii face din crestin, face din credincios un om ancorat. Imi pasa, nu-mi este egal ceea ce se intampla, doresc sa fac lucrurile cu mult mai bine decat le-am facut pana acum si vreau sa am un cuvant de spus. Oriunde pot fi auzit, voi spune tot ceea ce am de spus.

Radu Moraru: Vreau sa va intreb ceva, ca pe un duhovnic va intreb. Cum se face ca escrocilor… acuma, va spun din experienta mea de 20 de ani ca ziarist.. lor le-a iesit toate. Atat de usor le ies milioanele, atat de usor ajung in varful puterii, atat de usor scapa dupa aia, un an, doi de puscarie. Atat de usor obtin toate lucrurile acestea si ei n-au nici un dumnezeu, acesti oameni, si ati vazut ce a spus inainte D-l Capusu, ca Romania va scapa atunci cand va avea oameni cu frica de Dumnezeu in frunte. Iar oamenii credinciosi, oamenii buni care se feresc sa pacatuiasca, sa raneasca oameni, sa faca rau pe planeta asta, tot ce obtin ei este foarte greu. Mi se pare usor nedrept. Stiu ca exista explicatie, dar mi se pare nedrept ca aia sa obtina totul atat de usor si uneori sa nu plateasca cu nimic, iar omul obisnuit, sa nu treaca o zi sa nu se loveasca de obstacole, de necazuri. Te si intrebi uneori, cand vezi niste oameni buni, cand au o suferinta uriasa, se pare nedrept.

Florin Ianovici: E adevarat. Si dilema aceasta a framantat pe multi oameni ai Scripturii. Chiar exista un psalm cu aceasta tema, in care cineva spunea: „Ma uit cum s-au ingrasat, cum le merge bine. Eu vreau sa fac totdeauna lucrurile bune si mie nu-mi ies.” Totdeauna, crestinii, credinciosii sunt recunoscuti postmortem. Se pare ca in timpul vietii le merge bine celor oportunisti si iata c ainducerea in eroare este profitabila. Pe de alta parte insa, eu ma bucur ca exista oameni, posturi ca al dvs. care trag un semnal de alarma, pentru ca eu cred ca si naivitatea aceasta condamanabila a omului de rand: neasumarea, neimplicarea, neconstientizarea, lipsa, pana la urma, a unui efort minim de a gandi lucrurile care sunt in viata ne transforma in victime. A gandi nu e lucru usor si presupune, la un moment dat un efort. Daca esti dispus la acest efort este un prim pas, ca la un moment dat sa poti sa ai o valoare corecta, dincolo de care decizia ta sa fie o decizie constienta. Eu cred ca aici este marea noastra problema. Avem o anumita letargie si o anumita lene balcanica, un spirit care trebuie schimbat. Omul credincios se trezeste devreme, se culca tarziu pentru ca are un rost ceea ce face el. De multe ori folosesc aceasta expresie cu tinerii care imi calcac pragul fundatiei, tineri care vin din orfelinate si ii intreb: Ce vrei sa te faci? ‘Pilot’, zice el. Si eu il intreb, atunci: ‘La ce ora decolzei din pat dimineata? Si la ce ora aterizezi in pat, seara?’ Pentru ca conteza. Inainte sa fi pilot trebuie sa ai niste deprinderi. Eu cred ca pe fondul acesta propasesc oamenii de nimic si oamenii care au ceva de spus si sunt oameni harnici, pana la urma, si oameni onesti; acesti oameni, le merge greu pentru ca societatea nu-i dispusa sa faca un efort minim de intelegerea lucrurilor care se intampla.(29) Din primele 10 minute
…..

Radu Moraru: Cam care sunt problemele Romanilor?
Florin Ianovici: Probleme de ordin relational. Intai de toate, oamenii acuza un puternic sentiment de instrainare. Pur si simplu, oamenii nu mai gasesc corespondent in ceea ce li se ofera. Oamenii spun ca dau mult, primesc putin sau de loc. De asemenea, o mare problema este a parintilor- o generatie turbata. Nu exagerez. Vine o generatie turbata, care pur si simplu a ucis cuvantul mama si a ucis cuvantul tata. Si odata cu aceste lucruri, doua cuvinte au disparut: respect si responsabilitate. Mama inseamna respect si tata inseamna responsabilitate. Este o societate a consumului, a unei distractii si a unor placeri nemarginite, fara sa existe in viata o ancorare si un scop. Apoi, saracia. Foarte multi se lupta cu saracia. Sunt oameni care, de exemplu, au mari probleme in a-si accepta ultimele zile din viata. Noi nu avem pentru oamenii batrani si bolnavi posibilitatea sa le oferim o moarte decenta. Mor urat romanii nostri. Probabil ca cea mai trista zi petrecuta de mine in Romania a fost cand am plecat intr-o slujba. Trebuia sa ajung intr-o localitate sa tin o slujba si am plecat de dimineata, la 5. Eu locuiesc in Rahova. Am o casa simpla in Rahova. Si am trecut pe langa un loc in care am vazut o multime de oameni stand la rand cu scaunele. M-am oprit, curios din fire. Eu decat sa-mi pun intrebari fara de raspuns, mai bine parchez si intreb. Si am gasit acolo o batrana si am intrebat-o: „De ce stati?” A zis: „pai, ne dau doua paini gratuite.” „La ce ora?” am intrebat-o. „La ora 8.” „Si dvs. de la ora 5, pana la ora 8, stati pe un scaunel sa primiti doua paini?” Si a zis: „Ce sa faci, maica, cu pensia care o am eu?” Sa ma credeti ca nu sunt un om atat de sensibil, dar m-am dus in masina si am avut o stare de slabiciune. Am spus: „Este trist sa nu dai o sansa la decenta, sa-ti plece batranii tai cu fruntea sus. Daca ultimii ani din viata trebuie sa stai la un rand pe frig, sa iei doua paini, inseamna ca noi suntem intr-un moment critic. Lucru asta m-a impresionat profund.(40)

Radu Moraru: Cred ca suntem singura tara dn Europa care n-avem grija de copii si de batrani. Eu n-am mai pomenit asa ceva. De copii, pentru ca nu avem grija sa aiba educatie si sanatate.

Inima credintei e Hristos si Hristos inseamna jertfa. Eroii nostri de astazi sunt eroi falsi. Adevaratul erou in credinta e Hristos, care inseamna jertfa si lepadare de sine. Inteleg de ce un credincios poate sa fie un bun guvernator, pentru ca a inteles lepadarea de sine, pentru ca a inteles esenta guvernarii: lepadarea de sine, urmarirea binelui obstesc intr-o maniera in care sa respecti omul si sa-i dai voie sa creasca. Jertfa- miezul credintei.

……….
Florin Ianovici: …cine te iubeste iti spune adevarul. Cine nu te iubeste iti spune ce vrei sa auzi tu. Aceea nu e dragoste. Aceea e de fapt un mod de a ma iubi pe mine. Te folosesc in asa fel si iti spun ceea ce vrei sa auzi pentru ca eu sa pot sa-mi implinesc interesele. Adevarul vindeca. Dar mai intai raneste. Intai raneste, iar apoi vindeca.

VIDEO by Radu Moraru Interviul cu Pastorul Florin Ianovici incepe la minutul 19:00-57:00

Beni Fărăgău povesteşte – Eu cu mintea mea pătrăţoasă numar simplu, dar soţia…

Dragii mei, o femeie e prinsa cu multe treburi. Majoritatea dintre noi suntem un fel de Marte si Domnul Isus trebuie sa ne aduca aminte cateodata: „Cu multe lucruri te framanti tu, un singur lucru trebuieste…”

Beni FaragauCare-i acel singur lucru, pe care o femeie nu-l poate delega nimanui? Nici masinii de spalat, nici menagerei, pe care o poti plati daca ai bani, un lucru care numai tu poti sa-l faci ca sotie?

Suntem intr-o lupta spirituala. Si Dumnezeu, dragii mei, ne-a asezat pe acest camp de batalie si ne-a atras atentia asupra faptului ca lupta e pe viata si pe moarte. Si de aceea, Dumnezeu ne-a asezat pe unii langa ceilalti, sa veghem unul asupra celuilalt.

Dar sotiei mele, Dumnezeu i-a dat capacitati pe care eu nu le am. Noi o numim intuitie feminina. Spuneam in gluma, eu cu mintea mea patratoasa, numar simplu: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Sotia mea numara altfel. Ea numara 1, 2, 10.

Eu ma uit la ea si nu inteleg. Dar, unde le-ai lasat pe celelalte? Ea imi zice: „Imi pare rau, n-am nevoie de ele. Asta cred, intuiesc.

Mai intai eram iritat de lucrula acesta, dupa care am inceput sa plec urechea si sa ascult foarte bine ce spune, chiar daca nu-s de acord cu ea si mai astept inca o saptamana. Dupa ce de 10 ori ajungi la concluzia ei, te intrebi: „Ce are ea si n-am eu?”

Dragii mei, acea sensibilitate spirituala pe care i-a dat-o Dumnezeu sa-mi citeasca inima, sa vada lastarii de amaraciune care pornesc in ea, sa ma citeasca cand intru pe usa sa vad ce fel de zi am trait, unde am facut compromisuri.

Sa nu se poata culca, sa nu poata sa puna capul pe perna, fara sa ne punem in genunchi sa rezolvam lucrurile si sa se reaseze  linistea si pacea si impacarea cu Dumnezeu.

Care este responsabilitatea mea principala [ca sotie]? Sa acopar spatele sotului meu. Sa fiu radarul acela care citeste inima lui inainte ca sa ajunga la metastaza, sa nu mai fie nici o nadejde de rezolvare a lucrurilor.

va urma….

Nu-ti critica pastorul

photo credit  pastortubbs.com

Nu-ti critica pastorul
10 Martie de la www.misiune.ro/meditatii via Virginia B.
“Orice mare preot… este pus pentru oameni” (Evrei 5:1)
Când vine vorba să ne apreciem pastorul, să remarcăm patru principii biblice.
  1. Primul, “orice mare preot, luat din mijlocul oamenilor, este pus pentru oameni în lucrurile privitoare la Dumnezeu”. Să ne înţelegem: pastorul tău a fost ales dintre fiinţele umane, nu dintre îngeri.
  2. Al doilea, pentru că este om, “el poate fi îngăduitor cu cei neştiutori şi rătăciţi, fiindcă şi el este cuprins de slăbiciune” (Evrei 5:2). Motivul pentru care pastorul poate empatiza cu tine este că şi el dă multe din luptele pe care le dai şi tu. Charles Spurgeon a spus: “Un pastor neîncercat, neînfricat, nu va putea fi niciodată deplin folosit de Dumnezeu”.
  3. Al treilea, “din pricina acestei slăbiciuni, trebuie să aducă jertfe atât pentru păcatele lui, cât şi pentru ale norodului” (Evrei 5:3). Lucrul acesta poate fi şocant, dar pastorii au şi ei eşecuri şi au nevoie de harul lui Dumnezeu. Să nu crezi că dacă pastorul tău este un mare predicator el nu se luptă cu familia lui, cu finanţele, cu temerile lui şi cu natura lui. De fapt, poate el se luptă mai mult, căci Satana preferă să zdrobească un general, în loc de 100 de pedestraşi. Când greşeşti, te poţi duce la pastor, dar el la cine poate merge?
  4. Al patrulea, “nimeni nu-şi ia cinstea aceasta singur, ci o ia dacă este chemat de Dumnezeu” (Evrei 5:4). Pastorul tău nu s-a ales singur, Dumnezeu l-a chemat. Deci înainte să-l critici, întreabă-te: “m-am rugat eu pentru el?” înainte de a pronunţa o judecată, întreabă-te: “Se poartă Dumnezeu cu el în moduri pe care eu nu le cunosc?”.

lntr-o zi tu şi copiii tăi o să aveţi nevoie de rugăciunile şi de sfatul pastorului. Deci nu dărâma astăzi ceea ce va fi folositor pentru tine mâine.

Gabi Zăgrean – Ce-i mai bun, urmeaza – Biserica Izvorul Vietii Arad

Gabi Zagrean

Romani 8:31-39

31 Deci, ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?
32 El, care n’a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L -a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da fără plată, împreună cu El, toate lucrurile?
33 Cine va ridica pîră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Acela, care -i socoteşte neprihăniţi!
34 Cine -i va osîndi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, şi mijloceşte pentru noi!
35 Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia?
36 După cum este scris: ,,Din pricina Ta sîntem daţi morţii toată ziua; sîntem socotiţi ca nişte oi de tăiat.„
37 Totuş în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne -a iubit.
38 Căci sînt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare,
39 nici înălţimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.

VIDEO by Biserica Penticostală Izvorul Vieții

Sorin Raica & Sanctus Pro Deo – Sunt Un Pribeag

stranger pribeag

SUNT UN PRIBEAG FĂRĂ DE ŢARĂ
RĂTĂCITOR PRIN LUNG PUSTIU
DAR AM ÎN CERURI O COMOARĂ
ŞI ŢARA MEA E-N VEŞNICII

MĂ-NDREPT SPRE CER SĂ-L VĂD PE TATĂL
SĂ NU MAI FIU UN PEREGRIN
CĂCI DUPĂ CE-AM SĂ TREC IORDANUL
SE VA SFÂRŞI AL MEU SUSPIN

VOI LEPĂDA A MEA POVARĂ
ELIBERAT DE CRUCEA GREA
NĂDEJDEA MEA NU O SĂ MOARĂ
ŞI VOI INTRA-N ODIHNA SA

TU VEZI CE GREA E-NAINTAREA
MĂ LUPT SĂ BIRUIESC MEREU
UN DOR NESPUS MĂ CHEAMĂ ACASĂ
E DORUL DUPĂ DUMNEZEU

ŞI-MI VOI PARCURGE CALEA TOATĂ
ŞI VOI AJUNGE-AL MEU SFÂRŞIT
PRIMIT VOI FI CU BUCURIE
ACASĂ CÂND VOI FI SOSIT

Lyrics de la http://www.resursecrestine.ro/cantece/
La Casa de Cultura a Sindicatelor, Alba Iulia, 28 Octombrie 2013       VIDEO by Ciprian Giurgiu

Can God be happy?

By Marshall Segal via Desiring God

Do you think of God as mainly happy or mad?

How you think about God will effect how you relate to him. If he’s mainly disappointed, you’ll avoid him because of shame and insecurity. If he’s too busy, you won’t want to bother him. If he’s angry, you’ll stay away because of fear. But what would happen in your life if you knew, truly knew, that God is profoundly happy?

John Piper believes God must be happy. In Desiring God, he writes,

If God is not a happy God, Christian Hedonism has no foundation. For the aim of the Christian Hedonist is to be happy in God, to delight in God, to cherish and enjoy his fellowship and favor. But children cannot enjoy the fellowship of their Father if he is unhappy. Therefore the foundation of Christian Hedonism is the happiness of God. (33)

Three Lies About God’s Happiness

In summary, if God ain’t happy, ain’t nobody happy. Our only hope for deep and enduring happiness is that the God of the universe is happy. So why is it so hard for us to think of him that way? There are at least three major hurdles to seeing and believing the happiness of our heavenly Father: the flawed example of our fathers, evil and suffering in the world, and sin in our own lives.

1. Our Father is just like our fathers.

One reason we can’t imagine God always being happy is that we’ve never known anyone like that. The only examples of fathers we have in this life are fallible, so not only do their emotions fluctuate, but they’re often just plain bad. Our dads can be impatient, selfish, depressed, and temperamental. And as kids, if we’re honest, we often bring the worst out of them.

Our Father’s happiness, on the other hand, isn’t flawed and unpredictable like that. For sure, earthly fathers model aspects of God’s love — protection, provision, delight, and discipline. But there’s no instability in God’s fathering. His love for his children is perfectly righteous and reliable (Psalm 116:5), completely just and merciful (Romans 3:26). There’s no wavering in him whatsoever (James 1:17). We can learn some things about God’s love and happiness from our fathers, but in the end, his love is dramatically and wonderfully different.

2. God is not getting his way in the world.

It’s really hard to be happy in a world filled with so much brokenness and tragedy. A plane vanishes midflight with hundreds of innocent people, all with distraught families. Just last week, eight people died when two buildings collapsed in New York City after an explosion. And 33 Christians have been sentenced to death by Kim Jong-un in North Korea for their faith.

Anyone might reasonably get the impression that God’s not getting his way in the world. And when we don’t get our way, we’re rarely happy.

The problem with this is that there is a sense in which God always gets his way. Even when people oppose him directly, he is sovereignly working all things for his glory (Genesis 50:20; Isaiah 48:11) and the good of those whose love him (Romans 8:28). God abhors the taking of human life (Genesis 9:6), especially the lives of his chosen children (Revelation 6:9–11). He hates what’s happening in North Korea (Psalm 11:5). But if God does everything he pleases all of the time (Psalm 115:3), then even the worst, most awful things are ultimately serving him, not hurting him. Therefore, he can be completely, abidingly happy because he sees and rules the wider, pleasing picture of the world and history.

3. God is undone by our sin day after day.

Could a Father really be happy when we’re so guilty? This may be the most prevalent hurdle between us and the happiness of God. Because of shame over our own sin, day after day after day, we can hardly imagine a consistent, satisfied smile of God. How could he not be undone by our daily rebellion in heart and deed against his heart and will?

But God is not undone. He canceled our sin at the cross, and continues to orchestrate every sin — even the death of his Son — for his good and sovereign purposes. Yes, his righteous wrath burns against our sin (Micah 7:9). He hates it (Psalm 2:12). But he also paid for the sin of those who trust in him and turn in faith from their wickedness (Isaiah 53:4–6). Believers are united with the sinless Christ as God’s children (Galatians 4:4–7), and God rejoices over us in the happiness with which he delights in his Son (Zephaniah 3:17).

Be Happy As I Am Happy

Our God is a happy God. We know the Father and Son experience full and perfect joy in each other. Jesus prayed to the Father, “I am coming to you, and these things I speak in the world, that they may have my joy fulfilled in themselves” (John 17:13). And later in the same prayer, “I made known to them your name, and I will continue to make it known, that the love with which you have loved me may be in them, and I in them” (17:26). The Father’s love for the Son and the Son’s love for the Father — the holy fellowship they have in the Holy Spirit — produces a pure, complete, divine joy into which Christ welcomes us.

Our God is happy in himself. And he does all that he pleases, and nothing happens that he has not chosen to happen. So at some level, he is always and only pleased with all of history. It is, after all, his story. This is really good news for sinners looking for hope and true happiness. Take heart that God adopts the humble into his family, and his holy hatred no longer rests on you. And be happy. God is happy in himself — who he is and what he’s accomplished — and through the saving work of Christ, he welcomes us all into his full and lasting happiness (Psalm 16:11)

 

What’s The One Question We Should Ask Unbelievers?

Frank Turek shares perhaps the most important question for an unbeliever:

If Christianity were true, would you become a Christian?

Because that clears away all the smokescreens that a person has.

street evangelismIf a person hesitates at all when you ask that question, the problem isn’t purely intellectual. It’s also volitional. They don’t want it to be true.

I ask this question on college campuses all the time. I say, „If Christianity were true, would you become a Christian?” of atheists who are standing in line and are getting a little hostile with me. And on three occasions in the past 2 years, I’ve had atheists yell back to me, „NO !!!” I said, „No? Wait, wait, why are we even here? Why don’t we just go have pizza? What do you mean: No? You claim to be an atheist, the beacon of reason. Never mind if atheism is true reason doesn’t exist, because we’re just molecules in motion. But, let’s leave that aside. I asked you if Christianity is true, would you become a Christian and you say NO? How is that reasonable? How is that rational?”

It’s not. They don’t want it to be true. And usually, they don’t want it to be true because they don’t wanna have any moral accountability to anyone. They just wanna do their own things.

In fact, I have an article on this on our website, called Sleeping With Your Girlfriend’. And the implication of it is quite frequently, atheists wanna be atheists because they don’t want the moral accountability  or the moral restraints they perceive Christianity puts on them.

Many are not [in pursuit of truth after all]. No, they’re not. In fact, let me add one other thing. I was at the University of Maryland, not long ago, and I was talking to an atheist afterward and I asked the atheist if they’d even read the Gospels. And he was flummoxed. He never read them, and I said, „Look, I don’t care where you are in your religious upbringing, or what your thoughts are, Jesus Christ was the most influential human being in history. Don’t tell me you’re on a search for truth, if you have not even looked into what He allegedly had said. You’re not on a search for truth, you’re on a quest to suppress the truth. How can you not look into the most influential human being in history, if you’re on a search for truth?

VIDEO by oneminuteapologist

Genesis 1-11: Why Does It Matter? Evolution, Fact or Fiction? – Brian Catalucci – Creation Seminar Part 5

Genesis 1-11: Why Does It Matter?
Brian Catalucci – Creation Seminar 4/5

http://answersingenesis.org | Creation Seminar Introduction and Overview PART 1 of 5 – Why Does It Matter? with Creation Speaker Brian Catalucci. Biblical and scientific reasons why we should not compromise God’s Word with evolution, including biblical and scientific evidences for a worldwide flood, why it matters what we believe, and the cost of compromise.

VIDEO by slaves4christ

See

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari