Nicolae Geantă – Acel copil sunt eu – Gânduri despre Marşul pentru viaţă

Nicolae Geanta, pastor, profesor si scriitor. Umareste-l aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com
VIDEO  – Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Nicu GeantaNicolae Geanta: Stiu, tu n-ai venit astazi la mars, la Marsul Pentru Viata, vorbesc. Ca, poate pentru tine nici nu conteaza. Poate-l ignori si sigur il ignori, ca altfel ai fi fost in strada. 86 de orase din Romanie s-au strans astazi  intr-o campanie anti-avort, pentru ca tara asta are mai multi oameni avortati decat in viata. Este rusinos ca o tara crestina, cum este Romania, din 1950 pana in prezent, sa avem 23 de milioane de avorturi si numai 19 milioane de oameni care sunt in viata. Stiu, ai lipsit de acolo de la amrs, dar as vrea sa te pot sensibiliza prin ceea ce-ti spun acum. As vrea sa-ti spun niste intamplari care sunt reale. Foarte multi oameni au ales calea avortului.  Aleg calea avortului pentru ca vor sa aiba profesia mai sus decat copiii, pentru ca vor sa aiba placerile mai presus decat copiii.

Intr-una din zile la liceu, le-am vorbit tinerilor despre mortalitate si natalitate. Dar le-am vorbit si despre pericolul avortului. I-am sfatuit sa nu faca niciodata avort. Am ramas surprins ca unele fete n-au fost de acord cu mine. Iar cineva, cand am intrebat-o de ce vrea sa avorteze, a spus: „Pentru ca vreau sa fac in viata o cariera.” Foarte multi tineri si foarte multi Romani avorteaza pentru ca vor sa-si pastreze cariera, pentru ca vor sa fie cineva in viata. As vrea sa va spun o exeprienta pe care am citit-o, din cartile lui Ravi Zacharias.

Spune, acest renumit profesor universitar, care conferentiaza pe mai multe continente, acest pastor deosebit care este un mare apologet si aparator al crestinismului, spune ca intr-o dimineata a aterizat la un aeroport. Pastorul din localitatea respectiva l-a luat sa-l duca spre o universitate. Pe drum au mers zeci de km si pastorul n-a spus nici un cuvant. Trist, posomorat, statea numai cu nasul in volan. L-a intrebat: „Pastore, ce se intampla cu tine? Nu e prima data cand  ne intalnim. De ce esti atat de posomorat?”

A zis: „Nu pot sa-mi revin pentru ca azi noapte am trait un soc. La ora 12 noaptea am primit un telefon de la cel mai bun tanar al meu din biserica. Era liderul de tineret. Era unul dintre cei mai sfinti. In urma cu 4 luni l-am casatorit. El si cu ea erau cei mai buni misionari  pe care i-am avut vreodata. Erau studenti la Harvard si amandoi erau de nota 10. Pentru ca ea invata foarte bine, a obtinut o bursa  si bursa aceasta ii permitea dupa terminarea facultatii sa lucreze la NASA. El era unul dintre cei mai renumiti studenti de la medicina. Dupa ce s-au casatorit, tinerii acestia doi au plecat in luna de miere si evident, ea a ramas insarcinata. Au venit acasa si pentru ca ea ramasese insarcinata i-a spus: „Nu stiu ce sa facem, dar trebuie sa avortez.”
„Dar stii bine ca noi suntem crestini si nu putem avorta.”
„Ba da, trebuie sa avortez, ca daca o sa tin copilul o sa-mi pierd cariera si tu stii ca toata viata am visat ca sa fiu cineva. Vreau sa am un nume. Cui i se ofera astazi sa lucreze la NASA?Eu sunt una dintre persoanele acelea.”

In momentul acela, baiatul a simtit ca i se invarte cerul si pamantul sub el si a spus: „Nu, n-o sa avortezi, pentru ca daca avortezi, nu numai ca Dumnezeu o sa stie, se supara pe noi, dar o sa afle toata lumea si ne facem de ras in biserica, pentru ca in America, oriunde ai avortat, inregistreaza in niste cataloage si dupa aceea toti vor stii si o sa ne facem de ras fata de oameni.”
A zis: „O sa avortam in alt oras.”
„Si acolo vom fi aflati.”
„Dar atunci, care este solutia pentru ca eu vreau ca sa imi continui cariera?” Fata a insistant. In fiecare seara plangea si la un moment dat i-a spus: „Dar tu ce-ai facut la facultate? Nu esti student la medicina?”
„Ba da.”
„Nu esti tu cel mai bun?”
„Ba da.”
„N-ai asistat tu la atatea avorturi?”
„Am asistat.”
„Ei bine, o sa avortezi aici in apartamentul nostru si nu o sa stie nimeni. Nu o sa ne afle nimeni, nu e nici o inregistrare nicaieri.”

Spunea tanarul ca a venit acasa cu ustensile si pentru ca nu a fost atat de experimentat, i-a facut o doza ca sa o anestezieze, mai mare decat trebuia si in timp ce a chiurotat-o, ea a murit.

O fata care a vrut sa aiba o cariera cu orice pret, inclusiv cu pretul vietii ei. Astazi, fata aceasta este in mormant. Iar el este in puscarie. A devenit o persoana puscarioasa dintr-un sfant, pentru ca a vrut ca sotia lui sa aiba cariera, mai mult decat un copil.

Renuntati la astfel de lucruri si sper din toata inima ca nici unul dintre dvs. sa nu puneti cariera peste copii.

~~~~~~

Unele femei avorteaza pentru ca sunt silite de imprejurari sau de cei dragi. Am sa va spun o poveste care s-a intamplat in urma cu 45 de ani. O fata liceeanca a ramas insarcinata. Cand a venit acasa si parintii au aflat ca este insarcinata au fortat-o sa avorteze. Dar pe vremea aceea, cu Ceausescu, cine se risca la asa ceva? Atunci fata a inceput sa ridice greutati mari. S-a dat cu burta de coltul sifonierului. S-a dat cu burta de coltul mesei, a facut tot felul de lucruri ca sa poata sa scape de copil. A trecut timpul si burta a inceput sa-i creasca. Parintii i-au spus: „Ori avortezi, ori nu mai ramai cu noi.” Daca vrei sa ramai cu copilul si sa-l pastrezi, atunci trebuie sa te duci undeva departe si sa nu stai in casa noastra pentru ca ne-ai facut de ras.

Fata a ales sa mearga intr-un orasel mult departe de casa ei. Acolo a nascut si dupa ce a nascut si-a abandonat copilul si s-a intors la parinti. Au trecut foarte multi ani fara ca sa cunoasca copilul acela. Ea a incercat toate metodele de avort, dar Dumnezeu nu a ingaduit ca copilul sa moara. Copilul acela sunt eu.

~~~~~~

A treia poveste care vreau sa v-o spun se adreseaza tuturor celora care sunt saraci. Oamenii, de multe ori in Romania, spun: „Noi nu putem sa avem copii pentru ca suntem saraci. Dar vreau sa va spun ca fiecare copil intr-o familie de saraci poate sa va aduca o binecuvantare. Spune ca la o universitate au fost stransi studentii la un amfiteatru. A venit un profesor si a zis: „Voi sunteti toti studenti la medicina. Vreau sa va dau un test si testul acesta  nu-i chiar atat de usor ca sa dau rezultatul. Este o femeie care are 8 copii. Toti copiii sunt bolnavi, sunt handicapati, el are sifilis, ea are sifilis. Retineti ca nici unul dintre cei 8 copii  pe care-i au acasa nu este sanatos. Este insarcinata a noua oara. Ce doriti si ce ati sfatui-o ca aceasta femeie sa faca cu cea de-a 9-a sarcina?”

Spune ca majoritatea studentilor au ridicat mana si au spus: „Domn profesor, noi o sfatuim sa avorteze.” La care, profesorul a lasat putin capul in jos, dupa care s-a uitat tinta la ei si le-a spus: „Tocmai l-ati ucis pe Beethoven. In atatea familii din Romania, atati Beethoven au murit, atati Moody ar fi putut sa se nasca in Romania, atati Wesley, atati conducatori puternici. Poate ca am omorat atati Eminesti, poate am omorat atati preoti si pastori pe care tara asta ar fi putut sa-i aiba si Romania nu se mai afla in ultimele locuri pe glob, ca putere, ca economie si era undeva in fata.”

Vreau sa te sensibilizez. N-ai iesit in strada la campania anti-avort, dar daca ai ramas in casa, daca urmaresti acest mic video clip, vreau sa-ti spun sa nu faci prostia aceasta de a avorta, pentru ca in fiecare copil pe care Dumnezeu il zamisleste in noi, ca oameni, in  fiecare copil este o valoare. Si valoarea aceasta esti dumneata. As vrea sa-ti pun o intrebare si cu aceasta inchei: Ce s-ar fi intamplat daca si tu ai fi fost avortat? De aceea, oricine ai fi, niciodata sa nu ai in gand lucrul asta. N-ai iesit la marsul pentru viata, dar sa duci o campanie pentru viata. Dumnezeu sa va binecuvanteze, sa va asculte rugaciunile si voi sa faceti voia Lui. Amin.

Reclame

VIDEO de la AlfaOmegaTV – Marsul pentru viata 2014 – Adoptia, o alegere nobila

În 22 martie 2014 a avut loc a patra editie nationala a Marsului pentru Viata. Tema anului 2014 a fost – Adoptia, o alegere nobila. Ioan Chisarau, Presedinte al Organizatiei Darul Vietii, afirma ca marsurile in mai multe orase, 39 de orase in anul acesta (29 anul trecut), este un fenomen unic al Romaniei, si diferit de toate celelalta tari din Uniunea Europeana unde marsul pentru viata are loc intr-un singur oras.

VIDEO by Alfa Omega TV

Şase creştini omorâți in timpul slujbei la o biserică din Mombasa, Kenya

Evrei 12

De aceea, întrucât suntem înconjuraţi de un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice ne-ar putea împiedica şi păcatul care ne prinde atât de strâns şi să alergăm cu perseverenţă în cursa care ne stă înainte. 2 Să ne fixăm atenţia asupra lui Isus, Cel Care iniţiază şi desăvârşeşte credinţa, Cel Care, pentru bucuria ce-I stătea înainte, a îndurat crucea, dispreţuindu-i ruşinea, şi S-a aşezat la dreapta tronului lui Dumnezeu! 3 Gândiţi-vă cu atenţie la Cel Ce a îndurat o astfel de împotrivire faţă de El Însuşi din partea păcătoşilor, ca să nu vă lăsaţi descurajaţi şi să nu renunţaţi.

photo credit Christian Post

Conform BBC, cel puțin șase creștini au fost uciși și multi altii au fost răniti grav, dupa ce mai multi oameni înarmați au deschis focul asupra unei biserici de langa Mombasa, Kenya. Doi extremiști islamisti au patruns în strigăte în Biserica lui Iisus, din Likoni, în timpul slujbei duminicale, și au tras focuri de arma asupra celor prezenti. Pastorul asistent Phillip Musasa s-a numarat printre cei uciși, iar mai multi copii se afla printre cei răniți. Liderii bisericii locale au declarat că atacul ar putea fi o razbunare pentru raidul recent al poliției, intr-o moschee cu legături suspecte cu extremiștii islamiști, Al Shabaab, dupa cum raporteaza Morning Star News. Acest grup are legatura cu mai multe atacuri recente asupra obiectivelor creștine din Kenya. Țara respinge gruparea Al Shabaab din Somalia vecina. Release International aminteste, intr-un articol, ca creștinii locali au declarat ca atacatorii inarmati ar fi încercat să atace, de asemenea, si Biserica Evanghelică din apropiere, dar nu ar fi reușit, din cauza prezenței numeroase a poliției. – See more at: http://www.lonews.ro Vezi articolul in Limba Engleza aici:

Sa ne rugam ça Dumnezeu sa intareasca toti vestitorii Evangheliei din zonele periculoase si sa-si intareasca copiii Sai care trec prin aceste persecutii, iar Cuvantul Sau sa continue sa lucreze la inima oamenilor spre mantuirea sufletelor lor!

Conform BBC, celpuținșaptecreștini aufostucișiși multialtii aufostrăniti grav,dupa cemai multioameniînarmați audeschisfoculasuprauneibiserici delanga Mombasa, Kenya.

photo credit Christian Post

Doi extremiști islamisti au patruns în strigăte de bucurie în Biserica lui Iisus, din Likoni, în timpul slujbei duminicale, și au tras focuri de arma asupra celor prezenti. Pastorul asistent Phillip Musasa s-a numarat printre cei uciși, iar mai multi copii se afla printre cei răniți.Liderii bisericii locale au declarat că atacul ar putea fi o razbunare pentru raidul recent al poliției, intr-o moschee cu legături suspecte cu extremiștii islamiști, Al Shabaab, dupa cum raporteaza Morning Star News. Acest grup are legatura cu mai multe atacuri recente asupra obiectivelor creștine din Kenya. Țara respinge gruparea Al Shabaab din Somalia vecina. Release International aminteste, intr-un articol, ca creștinii locali au declarat ca atacatorii inarmati ar fi încercat să atace, de asemenea, si Biserica Evanghelică din apropiere, dar nu ar fi reușit, din cauza prezenței numeroase a poliției. – See more at: http://www.lonews.ro/stiri/politici/10078-kenya-pastorul-si-alti-6-crestini-ucisi-in-timpul-slujbei-copii-raniti-grav.html#sthash.AT8DUyCB.dpuf

Suntem saraci pentru ca….

photo credit Facebook

Suntem saraci …

  1. pentru că plângem după lucruri, dar renunțăm ușor la oameni.
  2. pentru că avem ambiţii, dar nu avem valori.
  3. pentru că preferăm să renunţăm, decât să luptăm.
  4. pentru că în loc să zburăm, ne târâm.
  5. pentru că în loc să iertăm, părăsim.
  6. pentru că în loc să cunoaştem, judecăm.
  7. pentru că, deşi avem viaţă, nu trăim.
  8. pentru că avem sentimente, dar nu le exprimăm.
  9. pentru că avem mâini, dar nu mângâiem, nu ştergem lacrimi, nu îmbrăţişăm.
  10. pentru că avem picioare sănătoase, dar nu ne mai deplasăm fără maşini.
  11. pentru că avem cerul și frumosul în jur, dar mergem cu privirea în pământ.
  12. pentru că avem sufletele pline de zâmbete, dar chipurile ne sunt încărcate de grimase triste.
  13. pentru că avem case mari, dar lipsite de dragoste, de râsete şi de prieteni care să le treacă pragul.
  14. pentru că avem bani de irosit pe nimicuri care ne omoară timpul şi sănătatea, dar nu avem bani pentru a cumpăra o carte.
  15. pentru că avem mâncare de risipit, dar nu avem de dăruit celor care nu au.
  16. pentru că, deși avem muzică, noi ascultăm zgomote.
  17. pentru că, deși avem pace pe pământ, noi ducem războaie.
  18. pentru că în loc să ne rugăm, cerșim.
  19. pentru că studiem mult şi învăţăm puţin.
  20. pentru că, deşi cunoaştem foarte mulţi oameni, prea puţini dintre ei ne sunt prieteni.
  21. pentru că urâm, în loc să iubim…

https://www.facebook.com/PASIUNE.PENTRU.INCHINARE

 

 

 

 

 

Beniamin Faragau – Puterea Pacatului Este in Lege

Romani cap. 7 Nu ştiţi, fraţilor, -căci vorbesc unor oameni cari cunosc Legea-că Legea are stăpînire asupra omului cîtă vreme trăieşte el? 2 Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cîtă vreme trăieşte el; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de legea bărbatului ei. 3 Dacă deci, cînd îi trăieşte bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de Lege, aşa că nu mai este preacurvă, dacă se mărită după altul. 4 Tot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos, şi voi aţi murit în ce priveşte Legea, ca să fiţi ai altuia, adică ai Celuice a înviat din morţi; şi aceasta, ca să aducem roadă pentru Dumnezeu.

Interesant ca de la vers. 3 pleaca de la familia mica barbat/sotie, analogia ridica lucrurile la analogia familiei mari, respectiva familiei ceresti Hristos-mireasa Lui. Cu alte cuvinte, familia noastra este patentata, modelata dupa relatia pe care Hristos o are cu biserica.

In Eden, omul a intors spatele la Dumnezeu prin neascultare. Dar in momentul acela, legea lui Dumnezeu l-a dat pe mana sarpelui pe om. Mai intai pe femeie, apoi pe barbat. Scriptura spune, bolul mortii este pacatul. Moarte- inseamna despartire. Puterea pacatului este legea.

Daca veniti cu mine inapoi in Eden, sarpele era in Eden. Cap. 3 nu ne spune de unde a venit, cum a aparut, cum a cazut Lucifer. Asta putem noi specula citind texte aiurea de prin Biblie. Dar unde tace Biblia, trebuie sa tacem si noi. Si unde vorbeste Biblia, tre sa vorbim si noi. Asta inseamna sa ne inchinam lui Dumnezeu cu smerenie si frica. Dar daca puterea Pacatului, si acuma pun pacat cu P mare, adica, Satana, sarpele, diavolul este legea, dragii mei, in Eden, pana cand Dumnezeu n-a dat legea si dati-mi voie sa va duc la legea din Eden, “Poti sa mananci cu placere din orice pom din gradina. Dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, ca in ziua in care vei manca din el, vei muri, negresit.”

Pana cand Dumnezeu n-a dat legea, sarpele era acolo. Nici prin minte nu i-a trecut s-o ispiteasca pe femeie. Dar in momentul in care Dumnezeu a dat legea, s-a dus repede cu ispita: “Oare a zis Dumnezeu? Nu veti muri. Dumnezeu stie ca veti fi ca El si nu vrea sa fiti ca El. Vrea sa va tina sub papuc.”

Cand femeia a intins mana si a luat din fructul oprit, sarpele s-a dus la Dumnezeu cu porunca Lui. A zis: “Stapane Doamne, uite aicea ce-ai spus Tu. Ce zici? Uite ce-a facut femeia.”

Dumnezeu, dragii mei, a trebuit sa spuna: “E a ta. Ia-o.”

Observati, puterea pacatului este in legea. Legea lui Dumnezeu consfinteste relatia dintre om si Satana. Cu alte cuvinte, noi suntem, daca vreti, nevasta diavolului din pricina caderii. Legea lui Dumnezeu spune ca aceasta relatie este pe viata.

Cum sa scapi din aceasta relatie? Pai, Pavel mi-a spus: “Daca-i moare barbatul, nu mai este sub legea barbatului ei, este libera sa se marite dupa altul. Dar am o problema, barbatul meu nu moare. E adevarat? Este un inger. El nu moare. Ce nadejde am, sa scap din aceasta relatie? Dragii mei, una singura. Si aici este taina aceasta despre care vorbeste Pavel.

Taina: Hristos si Biserica. A venit Domnul Isus Hristos sa-mi imprumute mie moartea Lui. Nu stiti ca toti cati am fost botezati in Hristos, am fost botezati in moartea Lui? Noi deci, prin botezul in moartea Lui, am murit impreuna cu El. Dragii mei, nimeni nu se pocaieste devenind penticostal sau baptist, sau mutandu-se dintr-o biserica in alta. Religia nu mantuieste pe nimeni. Sunt garduri pe care noi le-am creat. Unora le place intr-un fel, altora in alt fel. Daca vrei sa fi mantuit, trebuie sa mori, pentru ca altfel n-ai cum sa te dezlegi inaintea dreptului Dumnezeu de relatia cu sotul tau, care este Satan, care este diavolul.

Dar cum sa mor? Pentru ca daca eu as muri in trup, moartea invesniceste relatia mea cu dumnezeul meu, cu sotul meu pentru eternitate voi fi a lui. Trebuie sa mor fara sa mor. Doamne, cum se poate intampla asa ceva? Doar daca Fiul lui Dumnezeu iti imprumuta moartea Lui; o moarte fizica de-a binelea, atarnat pe lemnul crucii, cu piroanele in maini si in picioare si cu sulita infipta in coaste si aruncat intr-un mormant.

O astfel de moarte trebuie sa ti se atribuie ca sa poti rupe relatia cu cel rau. Dragii mei, nu va jucati cu lucrurile acestea. Din pacate, biserica nu mai are untdelemn, de multe ori predicam povesti in loc sa predicam Scriptura si oamenii nu mai stiu Cuvantul si adevarul si mantuirea. Nu exista nici un alt nume dat sub oamenilor, in care sa fie mantuiti, decat unul singur- Cel care a fost atarnat pe lemn din pricina mea si din pricina ta. Cel care a platit pacatele noastre si acesta nu-i altcineva decat Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat.

Scriptura spune ca Dumnezeu era in Hristos, impacand lumea cu Sine si netinandu-ne in seama pacatele. Ce extraordinara mantuire, ce extraordinara taina. Dar, in momentul in care eu ma pocaiesc, cad la picioarele crucii Domnului Isus, imi marturisesc pacatele si moartea Lui mi se atribuie mie, relatia mea cu Satana se rupe. Slavit sa fie Domnul! Se rupe relatia cu Satana. Si pot sa devin al altuia. Altfel si Hristos ar fi fost vinovat, si nici eu n-as fi putut fi al Lui. Vers. 4- 4 Tot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos, şi voi aţi murit în ce priveşte Legea, ca să fiţi ai altuia, adică ai Celuice a înviat din morţi; şi aceasta, ca să aducem roadă pentru Dumnezeu.-

Tot astfel, dragii mei, dupa modelul casniciei pamantesti si in relatia dintre mine si sotia mea, legea lui Dumnezeu consfinteste relatia. Dragii mei, divortul nu-i posibil decat cu aprobarea legii. Spuneam ca atunci cand tinerii vin la altar, ei dau relatia in mainile lui Dumnezeu. Si nu pot face nimic in ea pana cand Dumnezeu nu le da aprobarea.

Casnicia e ideea Lui, nu-i a noastra. Nu-i o convenienta sociala. Nu te intelegi, nu-ti mai convine, le trantesti odata de pamant. Nu, dragii mei, in ultima instanta, daca ai venit la altar, ai de furca cu Dumnezeu. Inaintea Lui va trebui sa stai. Observati, aceasta relatie este mutata intre mine si Hristos, intre biserica si Hristos. El, Hristos, S-a dat pe Sine pentru mireasa Lui, ca, prin moarte, sa rupa, legaturile care ne legau de Satan, sa ne puna deoparte pentru Sine.

Spuneti-mi, ce ati spune despre o fata care s-a pus deoparte pentru un baiat, dupa care incepe sa calce in strachini si traieste ba cu unul, ba cu altul, si si-a facut numele si cinstea de toata rusinea. Ce ziceti despre ea?

Dar, ganditi-va, asta am facut noi, cand L-am marturisit pe Hristos ca Domn. Ne-am pus deoparte pentru El. Spuneti-mi, ce zice Mirele, cand eu umblu pe toate cararile, accept toate compromisurile? Eu, mireasa Lui. Eu, care ar trebui sa ma pastrez sfanta si fara prihana pentru Mirele ceresc. Aceasta inseamna ca El s-a dat pe Sine pentru ea, pentru Biserica- ca s-o sfinteasca. Inseamna oare ca moartea Domnului Isus Hristos a devenit operanta in mod automat pentru toti muritorii? NICIDECUM! S-a dat pe Sine ca s-o sfinteasca.

Citeste mai departe aici…

PAGINA Beniamin Faragau PREDICI/STUDII

Puiu Chibici – Cantati popoare HQ

VIDEO by Ciprian Ciocan

Isus, Destinul Nostru Carte Online

View this document on Scribd

Sheila Walsh at Liberty University

photo credit outreach.com

Sheila Walsh, born and raised in a Baptist family, in Scotland, speaks to students about brokenness and faith. Sheila Walsh has worked for the BBC, has co-hosted the 700 Club program for Christian Broadcasting Network, and she was also a contemporary music artist. Sheila now works with The Women of Faith Organization. At about the 10th minute Shelia shares some very personal moments from her life, about the circumstances leading to her spending time in a psychiatric ward:

Shelia Walsh: … I spent all my life running from that place. I was brought up in Scotland by Christian parents, which would not be unusual in America, but in Scotland, less than 2% of our population even go to church. So, to have a mom and dad who love the Lord is quite a gift. But, when I was 5 years old, my father had a massive brain aneurism, and it turned his personality from being loving  and kind, to being a frightening stranger. And when I was 5 years old, my father tried to kill me; he tried to bring his cane down on my skull. But, I pulled it and knocked him off his balance, and he was taken off to what was called a local asylum, a horrible old hospital on the hill. He was 34 years old. And he was placed in a maximum security ward because he had become violent. He escaped. My mom asked if he could be moved to a ward with some younger men and they agreed. But, it meant that it was less secure. And on the first night that he was placed in that ward, he escaped. And they looked for him all through the night, and they had found him in the morning. He had taken his own life in the river. He was dead, caught in the salmon nets.

In Scotland, in those days, you don’t take children to funerals. All I knew, my mom came home in a black dress, in a black hat, took all the photos of my father off the wall, put them in a suitcase, put them under her bed, and we never talked about him again. I think she thought: If Sheila wants to talk, she will. But she had no idea of the conversation going on in my head: What did my father see in me, that made him hate me so much in the end? When you’re 5 years old, you don’t process information very well. And I think, it would be interesting to know some of your stories, because every single one of you have a story and some of you suffered a lot when you were really little. And when you have that kind of pain and you don’t know what to do with it, you find a way to cope, you find a way to go on. You find some kind of mask, a place to hide. Some of us do it through a career, or we try and dress differently, or we try do it in all sorts of ways. I found the perfect place to hide: Christian ministry. I mean, who is gonna come and say, „Put that Bible down and we’re gonna have an intervention? It’s probably not gonna happen. But God is the only one who knows exactly what’s going on inside. And I determined I would become the perfect Christian woman, if it killed me. And it very nearly did. I went to seminary training to be a missionary in India because I couldn’t think of anything I would hate more. I thought it would make God happy- if I chose something that I clearly didn’t want to do, that would show God that I was giving my life to him.

I then came to America. I was signed to a recording label, and then I was invited to become Pat Robertson’s co-host. But inside, nothing had changed. I was the same scared little girl who wondered what God saw, what my father saw  that made them turn to me and determine that God would never see it and that I would never allow anyone else to get close enough to me that they could see it too. I was very well known and very lonely. To everyone else, it seemed like I had all my ducks in a row. But God knew the truth. And one of the things to me, about the fiery  outrageous merciful love of God is that He is committed to pursuing us into a real relationship, not just pretending. But, that we be really known. If I had my choice over how God redirected my life, I would have had Him take my fear away. But instead, He decided to allow the very thing I was afraid of to happen, to show me the truth of what Paul , when he wrote to the church in Romans said, „I am convinced that nothing can separate us from the love of God in Christ.

I went from one morning being on the 700 Club (CBN Christian show) and by that evening, I was in a locked ward of a psychiatric hospital. I was 34 years old. Exactly the same age as my father. I remember, on that first morning, when I had to meet with the psychiatrist, and he asked me a question. He said, „Who are you?” And, I could see my name on his pad, and I I wasn’t in a good mood, so I just said, „Sheila. Sheila Walsh.” And he said, „No, Sheila. I know your name. Who are you?” „I’m the co-host of the 700 Club.” And he said, „No, Sheila. I didn’t ask you what you do. Who are you?” And I said, „I have absolutely no idea.” And he said, „I know that. That’s why you’re here.” I discovered that God will sometime take you to a prison to set you free. And that some of God’s most precious gifts come in boxes that make your hands bleed when you open them, but inside is what you have been longing for all your life: A relationship with God, where you bring nothing to the table.

To the students at Liberty: So let me ask you a question. When you walked in here this morning, instead of the worship team or whatever, on the big screen, [what if] what we had specially prepared for you this morning was a movie of your life, everything you’ve ever said, everything you’ve ever done, the things that you’ve actually thought so you don’t consider them a sin, because you just thought about them and never did it. But it’s all up there on the screen for anyone who wants to watch. How would you feel? Because the radical truth of the Gospel is that God has seen your movie and He loves you. There’s absolutely nothing about you, the darkest shadowy places , there’s nothing that God does not already know, and has not already paid for, and wants to welcome you to come into the light and be  and be known to just tell the truth.

My son is 17, and so starting to look at colleges. But, when he was 10, we just finished lunch one day and I was washing up dishes and Christian looked at me and said, „Mom, would you make me a flask of hot chocolate?” I said, „Yeah sure, babe. Are you going outside?” It was kind of cold. He said, „No, mom. Today I’m running away from home.” I said, „Well, that’s huge news.  Thank you so much for telling me.”  I said, „Do you mind me asking, did I do something, or did dad do something?” He said, „No, no, mom. It’s nothing like that. But think about it. There’s you, there’s dad, there’s the dogs. Nothing happens here. If I don’t leave now, I will never have stories to tell.” „Excellent point,” I said, as I prepared his hot chocolate. And I said, „Do you mind me asking where you’re going?” And he said, „North. I’m heading North.” And I said, „What are you gonna do for money?” He said, „Don’t worry mom, I intend to return home on weekends.” Huge relief to me, as his mother.

So, I gave him his hot chocolate and he’s packing up his backpack, puts in his soccer ball, the dog’s blanket, his flask, everything. And he heads out the back door, and I’m like, „Well, stay in touch. Traveling mercies.” And off he went. So I ran upstairs and I’m watching in the balcony, cause I know I can kind of watch for awhile. And he walks away, around the lake and he stops by a tree, where he and I like to fish. He sits down, gets out the blanket and has some hot chocolate. And I think, „What do I do when he moves on?” And so I thought, „I’ll get the dogs and I’ll take them for a walk. I’ll try and stay far enough back and if he sees me, I’l just say, ” Oh, so sorry. I had no idea this was north, [you know, I’m] directionally challenged. But after a while, I realized what he was doing, is he was actually coming home. So I ran back downstairs and I’m just tidying up in the kitchen. He walks through the back door, he kind of smiles ay me muttering under his breath, „Good times. Good times.” So that night, after he had had his bath, he was in bed and we said our prayers. I said, „Christian, now tell me about today. Did you enjoy your adventure?” He said, „Yeah, I did mom. But, I think I would have liked it better if my bag wasn’t so heavy.” It made me think.

Wouldn’t it be sad to live this blood bought life, make it all the way home, and for God to say, „Did you enjoy the journey?” And us, to have to say, „Well, I did, but I think I would have enjoyed it more if my bag wasn’t so heavy.” What would it look like, if when you walk in through the doors this morning, all your stuff became visible? Not your backpacks and your books, your stuff- the internal baggage that you carry through every day: the disappointment, the shame, the fear. What would that look like? And if you had to drag it to your seat, some of you would be surprised by how much you are carrying, perhaps, disappointed by how long you’ve been carrying it. But my question would be this: If you saw it, would you want to take it home, would you wanna take it back to your dormitory room? Or, would you want to take up Christ on that ridiculous glorious exchange: „Come unto Me, all who are weary and heavy laden, and I will give you rest. Take My yoke union you and lean on me, because My yoke is easy and my burden is light.  I could stand here for a million years and never begin to touch the depth of the love of God for YOU. To be able to go out into this world, ….whatever you do, if you learn to become a daughter of the King of Kings, a son of the King of Kings, who tells the truth, you have to, first of all, make peace with what is true, and that is that we are not the good news. Jesus is. It’s actually a bit of a relief.

VIDEO by Liberty University

Joel Rosenberg at Liberty University

Joel C. Rosenberg (born 1967) is an American communications strategist, author of the Last Jihad series, and founder of The Joshua Fund.

An Evangelical Christian, he has written five novels about terrorism and how he says it relates to Bible Prophecy, including Gold Medallion Book Award winner The Ezekiel Option, along with two nonfiction books, Epicenter and Inside the Revolution, on the alleged resemblance of biblical prophecies and current events.

He and his wife, Lynn, have four sons and reside near Washington, D.C. (Source Wikipedia)
Photo credit vgradionetwork.com

VIDEO by Liberty University

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari