Şi Se ruga acolo

photo credit

  de Mack Tomlinson de la Illbehonest.com/Romana

Discipline personale pentru timpul privat de rugăciune

 “A doua zi dimineaţa, pe când era încă întuneric de tot, Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.” – Marcu 1:35

Nu există scurtături în viaţa creştină. Domnul Isus a trebuit să facă ce a fost necesar pentru a menţine umblarea Sa cu Tatăl. El a simţit nevoia să se roage şi a trebuit să aleagă să o facă.

El a petrecut acasă la Petru noaptea de dinaintea celei mai pline zile. A început ziua aceea de Sabat în templu, învăţând şi vindecând un om demonizat, apoi a mers la Petru acasă probabil pentru a se odihni puţin şi a avea părtăşie cu ucenicii; dar acolo soacra lui Petru era foarte bolnavă, cu febră. Domnul a vindecat-o în întregime, astfel că a fost capabilă să se ridice şi să îi servească.

Ziua nu se sfârşise, pentru că Sabatul se încheia la asfinţitul soarelui, şi un mare număr de oameni din întreg oraşul, au venit la uşa casei pentru a cere ajutor. Atât cei bolnavi, cât şi cei stăpâniţi de demoni, au venit pentru vindecare şi eliberare şi fiecare din ei a plecat de acolo întreg şi eliberat.

Astfel că atunci când Domnul a mers la culcare în acea seară, în casa lui Petru, probabil era secătuit şi aproape extenuat. Dacă cineva ar fi fost justificat să doarmă mai mult şi să vină să ia micul dejun la ora 9:00, acela ar fi fost Domnul Isus, după aşa o zi.

Dar când Petru s-a trezit, nu L-a găsit pe Domnul nicăieri. Isus deja începuse o nouă zi. El avea o întâlnire pe care voia să o onoreze.

El era în picioare înainte de ivirea zorilor şi se dusese într-un loc izolat şi liniştit pentru a fi singur. Dar El nu era singur. Era cu Tatăl Său. El era singur în zona aceea deşertică, izolată şi se ruga, cu mult înainte ca lumina zilei să se arate.

Domnul dădea mare importanţă vieţii sale private de rugăciune, lucru dovedit în vorbirea Sa şi prin exemplul Său.

1. Un timp – pe când era încă întuneric de tot – El avea un timp pentru rugăciune; alesese acel interval de timp şi se folosea de el. Ora fixă nu este nici pe departe atât de importantă ca a AVEA un timp, care ar trebui să fie cel mai potrivit şi în care ar trebui să fim cel mai puţin distraşi. Ai tu un interval de timp în care te retragi pentru rugăciune? Pentru unii este la ora 5:00 dimineaţa, pentru alţii, la altă oră. Nu trebuie să fie perioada de timp critică a zilei, ci o perioadă din zi care să fie folosită pentru rugăciune reală şi netulburată.

2. O disciplină – “Isus S-a sculat, a ieşit şi S-a dus” – Domnul Isus a ales să se ridice şi să plece; nu a fost transportat de îngeri la locul de rugăciune; El S-a ridicat şi a mers acolo. Trebuie să Îi urmăm şi noi exemplul şi să ne disciplinăm în scopul sfinţirii. Este o decizie pe care trebuie să o luăm. Dacă nu ne ridicăm, nu vom avea comuniune cu Tatăl. Isus a ales să facă asta şi noi trebuie să facem la fel. Mergi tu într-un loc special pentru rugăciune? Este în inima ta motivaţia de a merge la rugăciune? Timpul în mulţime şi timpul cu alţii ne va jefui de părtăşia cu Tatăl din ceruri. Trebuie să ne ridicăm şi să mergem la locul de rugăciune.

3. Un loc – într-un loc pustiu” – Isus a mers în locul în care putea fi cu adevărat singur. Pentru El era absolut necesar să se retragă. Principiul este de a merge unde suntem cu adevărat singuri, unde nimeni nu te va deranja; poate fi grădina din spatele curţii, cel mai apropiat parc, maşina ta, în timp ce conduci, sau un parc sau un cimitir din apropiere. Mergi într-un loc în care eşti cu adevărat singur. De ce a făcut Domnul asta? Era necesar şi era de dorit – “un loc pustiu”.

4. În singurătate – un loc pustiu” înseamnă un loc al singurătăţii. Când ne retragem în acel loc singuratic, beneficiem de ceea ce niciun loc unde este gălăgie nu ne poate oferi. Reuşim să rămânem departe de ceilalţi oameni. Dacă nu ne putem retrage din prezenţa altor oameni pentru a fi singuri, nu ne vom bucura niciodată de părtăşie personală cu Dumnezeu. Trebuie să ştim să ne separăm de oameni, pentru a ne dedica timpului de părtăşie cu Dumnezeu. Aceasta este provocarea. Unii oameni petrec mai mult timp pe Facebook decât în rugăciune personală, pentru că prieteniile lumeşti sunt mai reale şi necesare pentru ei decât intimitatea cu Dumnezeu. Dacă îi cunoaştem pe alţii mai bine decât pe Domnul nostru, cu siguranţă ceva nu este în regulă. Dacă suntem dispuşi să ne depărtăm câteodată de oameni, vom rămâne aproape de Domnul. Ştim noi ce îneamnă să avem parte de singurătate, într-un loc pustiu?

5. Acţiunea – “şi se ruga acolo – se ruga; Domnul Isus nu doar citea despre rugăciune în Vechiul Testament. Nu doar învăţa pe alţii despre rugăciune. El nu alerga să fie prezent la fiecare seminar de week-end despre rugăciune; nici nu se grăbea să meargă la Barnes & Nobles pentru a cumpăra cel mai nou şi bine vândut jurnal de rugăciune. Nu – El pur şi simplu se ruga. Se trezea, mergea într-un anume loc, cel mai bun în care putea să se roage în ascuns şi “ACOLO SE RUGA”.

Nu există scurtături în ce priveşte creşterea spirituală şi maturitatea. Putem citi cele mai bune cărţi, poţi merge la fiecare conferinţă bună, poţi asculta cea mai potrivită predicare şi să fii în cea mai bună biserică cu putinţă. Dar dacă nu urmăm exemplul Domnului nostru, pe care ni l-a dat în viaţa Lui de rugăciune, nu vom avea niciodată acea comuniune cu Dumnezeu care ar putea fi a noastră – “şi se ruga acolo.”

 

Comments are closed.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat asta: