Turneu Biserica Rugul Aprins Toflea cu Vasile Oprea 19.06.2014 – Cluj Napoca

Cantari minunate!

VEZI si aceste videos din Turneul Bisericii Rugul Aprins:

• Turneu Biserica Rugul Aprins Toflea 20 Iunie 2014 – Oradea 
• Turneu Biserica Rugul Aprins Toflea 19.06.2014 – Cluj-Napoca
• Turneu Biserica Rugul Aprins cu Vasile Oprea, Nelu Brie la Sibiu si Targu Mures 17-18 Iunie 2014
• Turneu Biserica Rugul Aprins Toflea la Ploieşti 15 Iunie 2014
• Turneu Biserica Rugul Aprins Toflea 14.06.2014 – Biserica Filadelfia Bucuresti si la Galati

VIDEO de la prediclive

RELATIA CREDINCIOSULUI CU DUMNEZEU – Viorel Udriste

Photo credit christians.deviantart.com

RELATIA CREDINCIOSULUI CU DUMNEZEU –

Toata teologia crestina si viata crestina este de fapt un raspuns la intrebarea pe care Domnul Isus a pus-o in timp ce murea pe cruce…

Fiecare credincios este fie un conformist care traieste pentru lume si asemenea ei, fie un transformator, devenind in fiecare zi mai asemenea lui Hristos.

Suntem schimbati pe masura ce-I permitem Duhului sa ni-L descopere pe Hristos prin Cuvantul lui Dumnezeu.

Etica Duhului incepe cu o minte innoita pentru ca numai asa putem distinge care este voia lui Dumnezeu si putem fi astfel placuti Lui. Mintea innoita de Duhul ne face sa intelegem ca dragostea trebuie sa domneasca peste toate lucrurile si numai printr-o astfel de minte innoita putem descoperi cum putem iubi cel mai bine.

Trebuie sa fim umpluti cu cunostiinta voii lui Dumnezeu, prin intelepciunea si inspiratia Duhului, pentru ca sa putem umbla in chip vrednic de Domnul, in caile care Ii sunt placute Lui.

Trebuie sa ne dam seama ca sistemul lumii prezente este rau si sub stapanirea lui Satana. Trebuie sa ne impotrivim formelor predominante si populare ale spiritului acestei lumi proclamand in schimb adevarurile vesnice si modelul de neprihanire ale Cuvantului lui Dumnezeu.

Noi trebuie sa dispretuim si sa uram ce este rau, sa iubim ce este neprihanit si sa refuzam diversele forme de desertaciuni lumesti care impresoara Biserica, cum ar fi: lacomia, (de orice fel) manevrarea politica pentru putere, invidia, ura, razbunarea, necuratia, limbajul murdar, distractia pacatoasa, senzualitatea, imoralitatea (curvie, preacurvie, pornografie…etc), drogurile, alcoolul si tovarasiile lumesti.

Noi trebuie sa avem mintile conforme cu felul lui Dumnezeu de a gandi, citind si meditand asupra Cuvantului Sau. Trebuie ca planurile, scopurile si ambitiile noastre sa fie determinate de adevarurile ceresti si vesnice, nu de aceasta lume rea… vremelnica si trecatoare.

Cheia acestei transformari este mintea, centrul de control al atitudinilor, gandurilor, sentimentelor si actiunilor omului. In timp ce mintea omului continua sa fie innoita prin mijloacele spirituale ale Cuvantului lui Dumnezeu, ale rugaciunii si ale compasiunii crestine, modul de viata continua sa fie transformat, acestea ducand la o viata care se aseamana tot mai mult cu Hristos, credinciosul dorind sa aprobe ca voia lui Dumnezeu (nu voia proprie) sa se faca in viata lui.

Toata teologia crestina si viata crestina este de fapt un raspuns la intrebarea pe care Domnul Isus a pus-o in timp ce murea pe cruce: ” Eli, Eli lama sabactani ? ” Suntem datori lui Dumnezeu cu tot ce avem, cu toata fiinta noastra, pentru ca depindem de el si de voia Sa.

Pentru Dumnezeu binele este desavarsirea sfinteniei, cu toate implicatiile ei. In Dumnezeu dragostea este cautarea celui mai cuprinzator bine. Credinciosul poate ajunge la aceasta concluzie numai daca este tot timpul innoit spiritual, dar devotamentul profund este al celor care iubesc voia lui Dumnezeu si o considera perfecta !

Vezi alte articole de acelasi autor aici:

• O INCHINARE CORECTA INAINTEA LUI DUMNEZEU – Viorel Udriste
• PROBLEME LEGATE DE AVORT – Viorel Udriste
• Biserica trebuie sa se prezinte ca o fortareata a eticii, in fata decaderii morale a oamenilor – Viorel Udriste
• PROBLEME LEGATE DE DIVORT

 

Nelu Brie – 5 Discipline Duhovnicesti Care Ne Ajuta Sa Fim Perseverenti – Biserica Emanuel Sibiu 27 iulie 2014

1 Timotei 1:18-19

¹⁸ Porunca pe care ţi -o dau, fiule Timotei, după proorociile făcute mai înainte despre tine, este ca, prin ele să te lupţi lupta cea bună, ¹⁹ şi să păstrezi credinţa şi un cuget curat, pe care unii l-au pierdut, şi au căzut din credinţă.

Nelu Brie:

Imi doresc pentru mine, pentru dvs., sa ramanem credinciosi lui Dumnezeu tot timpul vietii noastre. Frati dragi, surori de credinta, caderea dupa calea lui Dumnezeu rareori se petrece deodata. Abandonarea, intoarcerea de la Domnul, parasirea lui Dumnezeu, de cele mai multe ori este un proces lent, dar sigur. Alunecarea deodata se intampla arareori. Iar cand aceste alunecari deodata si surprinzator vin peste un suflet, Dumnezeu da har acelui suflet. Il cerceteaza cu pocainta. Si de cele mai multe ori se ridica.

Exista insa un plan, o conspiratie a celui rau care urmareste ca in chip progresiv, lent, pe nesimtite, sa ne abata putin cate putin intr-o zi, intr-o saptamana, intr-o luna. Dar, in ani, mult si in final, sa ne pierdem curatia de cuget si credinta si sa sfarsim in lumea din care am iesit si cu care nu dorim sa ne identificam in modul de viata.

Prezenta lui Dumnezeu din inimile noastre, curatia constiintei, taria credintei poate sa mearga crescand sau poate sa regreseze. Cum oare ne vom asigura ca ne va merge crescand credinta? Dincolo de faptul ca Dumnezeu ne sta in ajutor si ne da sprijinul prin Duhul Sau cel Sfant, cred ca exista cateva evlavii, ca sa ma exprim asa, sau exprimari ale evlaviei fata de Dumnezeu, in care trebuie sa perseveram. Ele mai sunt numite si discipline duhovnicesti. Sa ne aducem aminte de 5 dintre ele, din tot atatea texte din sfintele Scripturi. Daca vom persevera in aceste lucruri, frati si surori, Dumnezeu ne va ajuta sa ne ducem credinta pana la capat.

 1. Rugaciunea zilnica

Ap. Pavel, in Romani 12:12 spunea bisericii ‘¹² Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune.‘ El a scris in versetele anterioare si despre alte indemnuri, dar zabovim la acesta. Staruiti in rugaciune- acuma, as intreba: cand sa staruim in rugaciune? Odata pe an, de doua ori pe an, la sarbatorile anului, odata pe luna sau odata pe saptamana? Daca ar fi sa dam raspunsul, socotiti ca s-ar gasi raspunsul in aceste variante? Eu zic ca nu. Cuvantul lui Dumnezeu merge pana acolo in a identifica timpul in care sa staruim in rugaciune, ca zice: „Rugati-va neincetat.” Nici macar in fiecare zi, ci „rugati-va neincetat”. Va indemn, frati si surori, sa perseveram in rugaciunile noastre zilnice. Nu lasa sa treaca o zi in care sa nu te rogi. Nu lasa sa treaca o zi in viata ta in care tu sa nu ingenunchezi inaintea lui Dumnezeu si sa-L cauti in rugaciunea ta. Daca parasesti rugaciunea, sentimentul prezentei lui Dumnezeu va disparea de la tine. Roaga-te la Dumnezeu zi de zi. Puneti pe inima sa-L cauti pe Dumnezeu in rugaciune. Si cerceteaza-te in acelasi timp, sa vezi  daca nu in ultima saptamana, spre exemplu, daca in ultima saptamana te-ai rugat in fiecare zi.

1. Placuta lui Dumnezeu este rugaciunea pe care o aducem dimineata inainte de a pleca de acasa.
2. Si cea pe care o aducem inainte de a servi masa.
3. Si rugaciunea pe care o aducem inaintea unei calatorii.
4. Si rugaciunea pe care o aducem la biserica.
5. Dati-mi voie insa sa accentuez o rugaciune care nu trebuie sa lipseasca in viata noastra: rugaciunea din odaita. Acel timp care-l dedici lui Dumnezeu si-n care-L cauti pe Dumnezeu, singur in prezenta Lui, rugandu-te si meditand si inaltandu-L pe Dumnezeu si chemandu-L in ajutor peste tine.

Roaga-te in fiecare zi. Cine se roaga lui Dumnezeu in fiecare zi isi pastreaza, Dumnezeu ii da putere, ii da har, ii da minte sanatoasa. Ii toarna in suflet credinta. Duhul se coboara peste el si ramane credincios. Cine paraseste rugaciunea slabeste in credinta.

2. Postul

A doua expresie a evlaviei si a luptei noastre duhovnicesti este postul. Ap. Pavel spune: Romani 12:1 Vă îndemn dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfîntă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. S-a referit si la post. Sa aduceti trupurile voastre ca o jertfa vie- va indemn sa va indeletniciti, sa ne indeletnicim cu disciplina postului. Sa ne obisnuim pe noi, in primul rand, si apoi in familiile noastre sa asezam aceasta traire duhovniceasca dupa voia lui Dumnezeu- postul. Pe aceia care aveti copii, va indemn sa-i invatati disciplina postului, inca din pruncie. Nu e niciun fel de paguba. Daca ne aducem aminte, daca cei care sunteti mai in varsta va aduceti aminte de cand va erau copiii mici si ati crescut pe calea lui Dumnezeu, le-ati vorbit si despre aceasta disciplina. Trebuie cumva, ca in viata familiei si a comunitatii sa fie asezata si aceasta disciplina. Cine se roaga si posteste, ramane lui Dumnezeu credincios. Dumnezeu il pazeste, Dumnezeu il insoteste, nu din cauza rugaciunii sau postului nostru, ci din cauza harului lui Dumnezeu. Dar prin rugaciune si post raspundem acestui har. Si se revarsa peste noi, apoi, tot mai mult si tot mai mult. Va indemn sa ne rugam si sa postim.

3. Citirea Bibliei si meditarea cu profunzime asupra Scripturii

A treia disciplina foarte foarte importanta este citirea Bibliei si meditarea cu profunzime asupra Scripturii. Iata ce spune ap. Pavel de aceasta data in Epistola 2 Timotei 3:15-17 –

¹⁵ din pruncie cunoşti Sfintele Scripturi, cari pot să-ţi dea înţelepciunea care duce la mîntuire, prin credinţa în Hristos Isus. ¹⁶ Toată Scriptura este însuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, ¹⁷ pentruca omul lui Dumnezeu să fie desăvîrşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

De multi dintre noi se poate spune aceste cuvinte: Din pruncie cunosti sfintele Scripturi. Va indemn sa citim zilnic in Biblie. Avem acasa Biblie. Dumnezeu ne-a binecuvantat cu vremuri in care Scriptura se ofera din belsug. As zice ca este chiar inflatie de Biblii. Poate ca e criza de cititori. Sa nu lipseasca evlavia citirii zilnice a sfintelor Scripturi. Nu poate exista crestere in credinta, intarire in credinta fara obiceiul de a citi din Biblie. Pentru copiii lui Dumnezeu, citirea Scripturii este un lucru sfant. Pentru crestinii, pentru membrii bisericii Emanuel, citirea Bibliei este un lucru sfant. Noi declaram ca citirea Scripturii este un lucru sfant, dupa voia lui Dumnezeu.  Si in aceasta evlavie trebuie sa crestem. Eu sunt indurerat sa vad o tendinta contemporana care incepe sa se exprime si printre noi: tendinta de a nu mai citi zilnic din Biblie. Eu nu stiu ce face acasa fiecare. Dumnezeu stie. Dar ma uit la rezultate. Imi dau seama din conversatii cu oamenii. Lucrurile elementare din Biblie, unora nu le sunt cunoscute. Spre exemplu, am avut acuma la Institutul Teologic de la Bucuresti examen de admitere. Un baiat, care a venit sa fie pastor, cand a fost intrebat despre Cartea Estera, a zis ca e o naratiune. Nicun cuvant n-a putut scrie. macar sa fi spus: „Estera a fost o fata frumoasa.” Ca era adevarat, ca scrie in cartea Estera asta. Nimic n-a stiut. Dar cum e posibil, sa cresti, sa ajungi sa termini liceul si sa nu stii nimic din Cartea Estera? Sigur ca a cazut examenul. Sa mai citeasca din Biblie. Dar, exista un examen greu, pe care-l avem de dat, cand dam fata in fata cu ispititorul, cu provocarile acestei lumi, cu ereziile, cu tot felul de idei care bantuie incolo si incoace, n-o sa stam noi in picioare daca noi nu ne-am umplut inima cu Biblia. Va indemn sa citim Biblia.

4. Disciplina venirii la inchinare cu biserica

Disciplina a patra este disciplina venirii la inchinare cu biserica. Ap. Pavel scrie intr-o vreme tulbura, grea pentru biserica, o vreme de persecutie venita din partea Romanilor si de persecutie venita din partea  iudaismului, pe fondul intarzierii venirii Domnului, dupa ce trecuse prima generatie de crestini si apostolii plecasera la Domnul cel mai multi dintre ei, aparusera in adunari o descurajare, mai ales in adunarile facute de evrei, unii au inceput sa paraseasca adunarea. Si ap. Pavel scrie in Evrei 10:25 – Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atît mai mult, cu cît vedeţi că ziua se apropie. Aparuse aceasta delasare la unii crestini si in acest context Dumnezeu ne spune sa nu parasim adunarea noastra. Vine Domnul, frati si surori. Vine Domnul. Vremea sfarsitului este aproape. Sa ne indemnam si sa ne intarim in disciplina venitii la adunare. Acuma, eu vorbesc celor prezenti si celor care ne vor asculta pe internet. Nu-i bine sa stati numai acolo, cei care ne ascultati de unde sunteti acuma. Trebuie sa mergem la adunare, sa fim in partasie cu biserica lui Dumnezeu. Prezenta la adunare, intalnirea cu ceilalti credinciosi, partasia cu ceilalti credinciosi ne va da, va creea ocazii ca Dumnezeu sa ne vorbeasca, sa ne putem ruga. Domnul ne va turna in inima credinta. Ne vom imbarbata unul de la celalalt si vom merge pe calea lui Dumnezeu pana la capat. Aici la adunare, laolalta. In cercurile de la casa impreuna, in cercurile de rugaciune impreuna, inpartasia a doua, trei familii care se pun laolalta si care vor vorbi in intalnirea lor despre Domnul si despre caile Lui, nu despre – bine a zis fratele Mihoc: Cate  lucruri lumesti nu se pot regasi in discutiile crestinilor? Sa nu parasim adunarea noastra. Lucruri de baza, frati si surori, in care copiii lui Dumnezeu persevereaza mereu si mereu si mereu: Rugaciune, post, citirea Bibliei, venirea la adunare.

5. Trairea in sfintenie

Si inca ceva. Evlavia trairii in sfintenie, adica, fuga de pacat. O continua stare de alarma in suflet si de veghe duhovniceasca in baza caruia sufletul e treaz si atent ca nu cumva sa fie cazut, prins deodata intr-o cursa si sa cada in vreun pacat. Ap. Pavel ii spunea, tot lui Timotei, un cuvant foarte frumos in 2 Timotei 2:22 – Fugi de poftele tinereţii, şi urmăreşte neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea, împreună cu cei ce cheamă pe Domnul dintr’o inimă curată. Sa ne uitam mai atent la acest cuvant. Intai, cuvantul spune: Fugi. Cuvantul nu spune ia-o a gale, cuvantul nu spune ‘progresiv, lent’ desparte-te de poftele tineretii. Acolo este un cuvant care cere o actiune agresiva: Fugi! Fugi. In alta parte, Cuvantu; spune: Rupe-o cu pacatul! „Fugi de poftele tineretii” – acuma, as intreba, daca scrie poftele tineretii, inseamna ca persoanele care acum zic ca nu mai sunt la varsta tineretii sunt in afara acestui indemn? Va rog sa observati ca nu scrie „tinerilor, fugiti de poftele tineretii”. Nu. Poftele tineretii- omul poate fi batran, dar poftele-s a tineretii. Omul poate fi trecut de varsta tineretii, dar tentatia spre pacat este specifica varstei tineretii. Si daca ai ajuns la batranete, fugi de poftele tineretii. ….( din primele 10 minute)

VIDEO by Biserica Emanuel Sibiu Predica incepe la minutul 153 (2:33:00)

Richard Wurmbrand – Ce inseamna numele de Crestin

Drumul spre culmi – Richard Wurmbrand (Romanian)
“Pentru întîia data, ucenicilor li s-a dat numele de crestini în Antiohia.“ (Faptele Apostolilor 11:26)

„Se spune ca odata,niste balene înotau pe lînga tarmul Americii si se întrebau filozofic cine erau ele de fapt. Deodata auzira niste copii strigînd: “Priviti! Balene!” Atunci balenele fura fericite. Stiau
de-acum care le era numele si îsi închipuiau ca stiau si ce erau ele în realitate.

Unor crestini, în acelasi chip, oamenii le-au dat numele de “crestini” si ei se însala crezînd ca acest nume dezvaiuie realitatea lor interioara.

Nu-i tocmai asa. Domnul a spus:
“Prin aceasta vor cunoaste toti ca sînteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii pentru altii” (Ioan 13:35) si nu “pentru ca purtati anumit nume”.

În alpii Italieni, taranii au obiceiul sa lase, în noaptea de Craciun usa descuiata, soba calda si cina pregatita, pentru ca Sfînta Familie, urmarita de Irod, sa afle un loc de refugiu în casa lor. Ostiacii, un trib mongol din Siberia, loc de deportare pe vremea tarilor si a bolsevicilor, lasa totdeauna mîncare afara, lînga usa, pentru ca prizonierii fugari sa poata gasi noapte ceva cu care sa-si potoleasca foamea.

Noi sîntem ceea ce sîntem, nu ceea ce sîntem numiti. Isus si sfintii sînt totdeauna fugari în lumea asta. Ne pasa oare de cei ce sufera de lipsuri? Faptele noastre arata ce sîntem.”

Richard Wurmbrand – Why worry about things far away?

“Therefore do not worry about tomorrow, for tomorrow will worry about its own things.” MATTHEW 6:34

„A Scotsman,traveling on a slow train from Glasgow to London, bought a ticket only to the first station; there he bought a ticket to the second, and so forth. He was asked why. His answer was, “I might have a heart attack while traveling and never reach London. In that case, I would have saved on my fare.”

What about saving on worry and apprehension? Why worry about things far away? Perhaps those fears will prove unfounded. Perhaps you will die before arriving at that critical moment. Buy a ticket for one station at a time.

Jesus is the head of His church. Being the head, He has the monopoly on headaches.
For you to have a headache because of worry is a sin.
You thereby usurp the role of the head, which belongs to Jesus alone.

Luther had a habit of going to the window in the evening and saying, “God, is it my world or Yours? Is it my church or Yours? If they are Your world and Your church, please take care of them. I am tired. I am going to bed. Good night, my God.”

Take this attitude.The Talmud says,“When the sun has set,the day is clean.” When the evening comes, leave all the past day’s problems and failures with Jesus. Take no thought of tomorrow. Sleep well. Tomorrow’s worries might never reach you.They may even vanish overnight.

Have a good day and a good night without worrying.”
Reaching Toward the Heights – Richard Wurmbrand

How we got The KJV Bible

Photo credit www.turnbacktogod.com

Ken Connolly explains how we got The KJV Bible, while exploring historical sites, in London England.

The phrase „That thou art Peter, and upon this rock I will build my church; and the gates of hell shall not prevail against it.” was twisted and stretched, in a way that it gave birth to the papacy and Roman Catholicism was borne. and began to assert it’s authority on Christians and Jews.

Just as Christ prophesied in Mark 13, Rome laid siege to Jerusalem and destroyed the temple of Solomon, in 70 A.D.

Christians and Jews rebelled against Roman Catholicism’s’ Authorization religious operation.

Rome lashes back
This was called the inquisition. The Inquisition started 538 A.D. and ended 1798 A.D. 100 million Christians were touted and killed, because of their belief in true biblical doctrine. Then, in 600 A.D. During the time of The Inquisition, Islam Sprang up. It had Rome’s fingerprints all over it.

This begins the time period, know as the dark ages.It lasted from 600 A.D. to 1600 A.D.

Islam Devoured Classical Civilian in the East. Then in 705 A.D. it turns against Rome and captures Jerusalem.

The Al-Aqsa Mosque was built atop the ruins of the temple of Solomon.

In 1199 A.D., Rome strikes back and the Crusaders recapture Jerusalem Jerusalem in 1099.It was recapture by Muslims in 1187 A.D.

The crusades lasted from 1109 A.D. to 1212 A.D

When all hope seems lost for The Doctrine of Christ, in the middle of the most brutal time in christian history (the dark ages and the inquisition) a miracle happens. The Protestant Reformation. We survived the dark ages and inquisition, at the same time and came out with a hand held bible. Thanks to John Wycliffe, William Tyndale and others. 1517-1685 A.D

Thanks to John Wycliffe, William Tyndale and others

The crusades ended 1212 A.D
the dark ages ended 1600 A.D.
The Inquisition ended 1798 A.D.
Civilian begins to be a little more civilized

But history always repeats itself.

Dark Ages, The Crusades and Islam
youtube.com/watch?v=9aoYOnzev2Q

How we got The KJV Bible from Billy Black on Vimeo.

Timothy George – William Tyndale and the Making of the English Bible – Isaiah 40:1-8, Philippians 3:12-14

Timothy George – William Tyndale and the Making of the English Bible – Isaiah 40:1-8, Philippians 3:12-14 from Southeastern Seminary on Vimeo.