MODELUL LUI DUMNEZEU PENTRU BISERICÁ (1) Chuck Smith

 

CAPITOLUL UNU din Cartea Calvary Chapel Distinctives

MODELUL LUI DUMNEZEU PENTRU BISERICÁ

„Pe această piatră voi zidi Biserica Mea …”
Matei 16:18

„Calvary Chapel” îşi ia modelul de Biserică din cartea Faptele Apostolilor. Noi credem că istoria Bisericii, în mare parte, este o istorie tristă şi tragică a falimentului ei. Multe lucruri oribile s-au făcut în numele lui Isus sub egida Bisericii. În anii de studenţie am avut un timp foarte dificil, pentru că atunci când profesorii au aflat că sunt creştin, au început să aducă mereu în discuţie aspecte negative din istoria Bisericii. Singurul meu răspuns a fost: “Nu judecaţi creştinismul prin exemplele imperfecte în istorie. Judecaţi-l prin Isus Hristos. Mergeţi înapoi la ceea ce a spus El şi a învăţat. El a spus: “ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă.” Aveţi vreo problemă cu lucrul acesta? El a spus că ar trebui să ne iubim unul pe altul. Aveţi vreo problemă cu lucrul acesta? El a spus că este mai ferice de cine dă decât de cine primeşte. Aveţi o problemă cu lucrul acesta?” Atunci când vorbeşti de învăţăturile de bază a lui Isus, chiar şi scepticii trebuie să mărturisească că nu au nici o problemă cu ele. Problema
pe care ei o au este cu cei care au pretins că sunt creştini şi au făcut lucruri oribile în numele lui Hristos.

În cartea Apocalipsa, Domnul Isus cercetează cele şapte Biserici din Asia. Chiar la acest stadiu de început al Bisericii, Isus cheamă Bisericile la pocăinţă. El a arătat greşelile, învăţătura falsă care s-a strecurat şi practicile care deja semănau sămânţa
decadenţei în Biserică. În cea mai mare parte, Bisericile au falimentat către sfârşitul secolului I. Gnosticimul şi Arianismul au pătruns în Biserică. Dezvoltarea preoţiei şi transformarea Bisericii în organizaţie a avut loc în perioada de început a istoriei Bisericii. În cartea Apocalipsa, în mesajul către cele şapte Biserici, Isus îşi exprimă nemulţumirea cu privire la aceste lucruri.  (Gnosticismul a fost un sistem filosofic complex care a combinat elemente de filosofie greacă cu misticim oriental şi creştinism. În cazul acesta, probabil că Chuck Smith face aluzie la ereziile gnostice care neagă divinitatea lui Isus şi întruparea lui Hristos.
Această învăţătură eretică îşi trage numele de la preotul Arius care a trăit în Nordul Africii între anii 250- 335A.D. În esenţă, această învăţătura susţine ideea că Fiul nu a fost de aceeaşi substanţă cu Tatăl, iar în versiunea ei extremă Fiul este o creatură a Tatălui. În epoca modernă, arianismul a renăscut în forma Unitarianismului extrem iar Martorii lui Iehova îl consideră pe Arius predecesorul lui C.T. Russell.)

Aceste lucruri s-au întâmplat în mai puţin de şaizeci de ani de la fondarea Bisericii. Deci, nu a fost nevoie de prea mult timp ca Biserica să ajungă atât de coruptă şi de superficială încât Domnul a fost gata s-o verse din gura Lui. Biserica, în această stare,
îi producea greaţă Domnului. Uitându-mă la istoria creştinismului, nu cred că lucrurile sau îmbunătăţit. Mai degrabă, situaţia Bisericii s-a deteriorat mai mult. Cuvintele de mustrare spuse celor şapte Biserici de către Domnul Isus pot fi foarte bine cuvintele pe care El le adresează Bisericii de astăzi. Deci, nu poţi privi la istoria Bisericii în căutarea unui model pentru Biserică, tot aşa cum nu poţi privi la istoria omenirii în intenţia de a înţelege planul lui Dumnezeu. pentru om. Omul este căzut, deci nu ai cum să vezi idealul divin. Acelaşi lucru este adevărat cu privire la Biserică. Nu poţi să vezi idealul divin pentru Biserică privind doar la istoria Bisericii.

Idealul divin este găsit în cartea Faptele Apostolilor. Aceasta a fost o Biserică dinamică. A fost o Biserică condusă de Duhul Sfânt şi împuternicită de Duhul Sfânt. A fost o Biserică care a dus Evanghelia lumii întregi. Pavel le scrie Colosenilor, la treizeci de ani după Cincizecime: “din pricina nădejdii care vă aşteaptă în ceruri şi despre care aţi auzit mai înainte în cuvântul adevărului Evangheliei, care a ajuns pâna la voi şi este în toată lumea, unde dă roade şi merge crescând, ca şi între voi. Şi aceasta, din ziua în
care aţi auzit şi aţi cunoscut harul lui Dumnezeu” (Coloseni 1:5-6). Primii credincioşi au experimentat o Biserică eficientă în evanghelizarea lumii.

Privind la cartea Faptele Apostolilor, cred că vedem Biserica, aşa cum a intenţionat Dumnezeu să fie. Modelul pe care îl găsim în cartea Faptele Apostolilor este o Biserică plină de Duhul Sfânt, călăuzită de Duhul Sfânt, şi împuternicită de Duhul Sfânt. A fost o Biserică unde Duhul Sfânt direcţiona funcţionalitatea şi slujirea ei. Cât de dependentă a fost Biserica primară de Duhul Sfânt?

Găsim că Duhul Sfânt a spus: „Puneţi-mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat. Atunci, după ce au postit şi s-au rugat, şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece.” (Fapte 13:2-3). Pavel foloseşte expresii de felul: „S-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă.” (Fapte 15:28), şi „Ajunşi lângă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia; dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie.” (Fapte 16:7). Aceştia au fost bărbaţi conduşi de Duhul Sfânt, călăuziţi de Duhul, bărbaţi care căutau direcţionarea prin Duhul Sfânt. Vedem în capitolul patru din Fapte cum s-au rugat aceşti bărbaţi si au căutat ajutorul şi călăuzirea lui Dumnezeu, în mijlocul persecuţiei. Acela a fost momentul când Duhul Sfânt a venit peste ei, într-o atingere proaspătă, iar ei au ieşit în cetate
propovăduind Cuvântul lui Dumnezeu cu putere.

Sunt patru funcţii de bază ale Bisericii primare. Fapte 2:42 ne spune: “Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.” Aceasta este temelia spirituală care trebuie aşezată dacă dorim să dezvoltăm o părtăşie a
credincioşilor. Dacă îndemnăm credincioşii să stăruiască în Cuvântul lui Dumnezeu, dacă îi învăţăm doctrina apostolică, şi îi aducem la părtăşie cu trupul lui Hristos şi la participarea în frângerea pâinii, şi-i formăm ca oameni ai rugăciunii, atunci îl vom vedea pe Dumnezeu cum împlineşte toate celelalte nevoi.

Fără îndoială, Domnul a purtat de grijă nevoilor Bisericii din Fapte: „Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce erau mântuiţi.” (Fapte 2:47). Nu uita că nu este treaba ta să adaugi suflete Bisericii. Aceasta este treaba Lui. Slujba ta este să hrăneşti
turma, să îngrijeşti de ea, s-o iubeşti, şi să fii sigur că este slujită cum trebuie. Lucrul acesta este în mod special adevărat pentru Biserici mai mici. Domnul a spus: “Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău.” (Matei 25:21). Domnul nu-ţi va da o turmă mai mare până nu te vei dovedi credincios în păstorirea unei turme mai mici. Nu te preocupa mereu cu gandul: “Oh, dar aş dori să am o mie de credincioşi aici!” Slujeşte-i pe cei opt sau zece pe care îi ai. Fii credincios în a-i sluji pe ei. Fii credincios în ai hrăni, şi Domnul va adăuga zilnic, aşa cum consideră El că e potrivit, pe acei care vor fi mântuiţi. Mărimea Bisericii nu ar trebui să te preocupe niciodată.

Acum, dacă privim la programele multor Biserici, vom constata că obiectivul principal este să adauge Bisericii noi convertiţi. Sunt o mulţime de seminarii despre creşterea Bisericii, unde se învaţă cum să adaugi membri noi biseericii. Este foarte
simplu. Nu e nevoie să plăteşti $175.00 pentru un seminar ca să înveţi cum să creşti o Biserică. Ce trebuie să faci este să aduci oamenii la Cuvântul lui Dumnezeu, la rugăciune, la părtăşie şi la frângerea pîinii, şi vei constata că Domnul va adăuga la Biserică pe cei care vor fi mântuiţi.

Unul din lucrurile cele mai înţelepte pe care le-am făcut pe vremea când eram într-o altă denominaţie a fost să încetez a mai număra oamenii. Biserica avea totdeauna această diagramă pe perete care arăta participarea la Şcoala Duminicală duminica asta,
duminica trecută, şi cu un an în urmă. Accentul a fost pus în mod constant pe număr. Statisticile de participare erau reamintite mereu. “Unde suntem în raport cu duminica trecută?” “Unde suntem în raport cu anul trecut?” “Unde sunt oamenii astăzi?” “De ce numărul nostru a scăzut?” Biserica era în mod constant interesată în cifre. Capcana de a număra oamenii este teribilă. Nu o face! Priveşte doar la cei care sunt acolo şi înţelege: “Aceştia sunt cei pe care Domnul mi i-a adus ca să-i slujesc astăzi.” Dă tot ce ai mai bun, şi slujeşte-i din inimă. Slujeşte-i cu dăruire. Dacă eşti credincios şi te vei dovedi un ispravnic credincios, Domnul va aduce mai mulţi oameni pe care să-i păstoreşti, să-i îngrijeşti, şi să-i slujeşti. Deci, fii credincios celor care sunt puşi de Dumnezeu în îngrijirea ta.

În cartea Faptele Apostolilor vedem că au apărut probleme într-un program de ajutorare a săracilor. Văduvele care au crescut într-o cultură greacă au simţit că se face discriminare cu privire la ele, în timp ce văduvele care au fost crescute în cultura
tradiţională iudaică erau favorizate la împărţirea ajutoarelor. Deci, ele au venit la apostoli cu plângerea lor. Apostolii au spus: “Nu este potrivit pentru noi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu ca să slujim la mese. De aceea, fraţilor, alegeţi dintre voi şapte bărbaţi vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi înţelepciune, pe care îi vom pune la slujba aceasta. Iar noi vom stărui necurmat în rugăciune şi în propovăduirea Cuvântului.” (Fapte 6:2-4).

Deci, Cuvântul lui Dumnezeu a fost prioritatea numărul unu pentru Biserica primară, împreună cu rugăciunea. Ei au stăruit în învăţarea Cuvântului lui Dumnezeu, în părtăşie, în frângerea pîinii şi în rugăciuni. “Şi Domnul adăuga în fiecare zi la numărul
lor pe cei care erau mântuiţi.” (Fapte 2:47). Atunci când Biserica a fost ceea ce Dumnezeu a intenţionat să fie, atunci când Biserica face ceea ce Dumnezeu vrea să facă, atunci Domnul va face ceea ce doreşte să facă pentru Biserică. Şi El va adăuga zilnic
Bisericii pe cei care sunt mântuiţi.

Oamenii pe care Dumnezeu i-a folosit în Biserica din Faptele Apostolilor au fostoameni predaţi total lui Isus Hristos, care nu şi-au căutat gloria lor, ci au căutat să aducă glorie lui Isus. Când mulţimea s-a adunat în Pridvorul lui Solomon, după vindecarea
ologului, Petru a spus: „Bărbaţi Israeliţi, pentru ce vă miraţi de lucrul acesta? De ce vă uitaţi cu ochii ţintă la noi, ca şi cum prin puterea noastră sau prin cucernicia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble? Dumnezeul lui Avraam, Isaac şi Iacov, Dumnezeul părinţilor noştri, a proslăvit pe Robul Său Isus, …” (Fapte 3:12-13). Chiar Petru, după un miracol aşa de mare nu şi-a permis să ia gloria şi creditul pentru el însuşi. El a îndreptat privirile mulţimii spre Isus, pentru a-i aduce glorie Domnului prin miracolul săvârşit.

Scopul Bisericii primare a fost să aducă glorie lui Dumnezeu. Oamenii pe care Dumnezeu i-a folosit nu-şi căutau gloria lor. Lucrul acesta apasă greu pe inima mea, văzând cum unii aleargă după succes, după un nume, pentru a-şi câştiga o glorie
personală. Ei încearcă întotdeauna să se poziţioneze în aşa fel încât să fie în bătaia camerelor de luat vederi, în aşa fel încât să fie prinşi în obiectiv. Dar Isus a insistat, spunând că drumul în sus este prin coborâre. “Oricine se va înalţa, va fi smerit; şi oricine
se va smeri, va fi înălţat.” (Matei 23:12).

Concluzia: Trăieşte pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Caută să aduci glorie lui Isus Hristos şi Domnul te va folosi. Rugăciunea mea zilnică şi constantă este ca Dumnezeu să mă ţină la starea în care să pot fi folosit de El. Pavel a dorit acelaşi lucru. El a scris
Corintenilor: “Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovaduit altora, eu însumi să fiu lepădat.” (1 Cor. 9:27). Succesul este un lucru periculos. Dacă Dumnezeu începe să aducă succes slujirii tale, eşti în mai mare pericol decât dac-ai fi într-un loc nesemnificativ, îndepărtat, încercând să supravieţuieşti într-o părtăşie de zece persoane. Este uşor să stai pe genunchi în astfel de circumstanţe. În aceste condiţii nu ai prea multe oportunităţi să fii glorificat.

Dar atunci când începi să experimentezi succesul, atunci ai de-a face cu pericolul real în slujire. În timp ce oamenii încep să te admire, este aşa uşor să aluneci în ispita de a-ţi asuma creditul sau a primi aplauzele. Aceasta este calea cea mai scurtă spre stoparea ungerii Duhului lui Dumnezeu. Biblia spune: “Căci nici dela răsărit, nici de la apus, nici din pustie, nu vine înălţarea. Ci Dumnezeu este Cel ce judecă: El scoboară pe unul, şi înalţă pe altul.” (Psalm. 75:6-7). Cuvântul important pentru mulţi astăzi pare să fie “promovarea.” Mulţi păstori îşi cheltuiesc tot timpul şi toată energia pentru a promova o Biserică, sau încercând să se promoveze pe ei înşişi. Dar promovarea, adevărata promovare, vine de la Domnul. Deci, fii atent!

Cartea Faptele Apostolilor ne dă modelul pentru Biserică. Este o Biserică condusă de Duhul Sfânt, care stăruieşte în studierea Cuvântului, şi care dezvoltă unitate – aceasta este părtăşie (în greacă: Koinonia). Este o Biserică în care se frânge pîinea împreună şi credincioşii hse roagă împreună. Restul este lucrarea Lui şi El îşi va face lucrarea.
Dumnezeu va adăuga Bisericii zilnic pe cei ce sunt mântuiţi.

Va urma…~~CONDUCEREA BISERICII~~

Citeste o alta carte a Chuck Smith – Apa Vie – Carte online de Chuck Smith

  1. Feriţi-vă de “Fanaticii Religioşi” (cum ne numeste guvernul pe creştini)
  2. Sarcinile Primordiale ale Duhului Sfânt este să-l reţină pe cel rău până la timpul pregătit de Tatăl
  3. Timpul Sfârşitului si Antihristul
  4. Cei Doi Martori apar si razboi impotriva sfintilor
  5. Pregătiţi pentru un Guvern Global, Care este Marturia ta?

~~~Cum sa plantezi un dud un ocean?

  1. Diferite Feluri de Credinţă
  2. Cine Are Nevoie de Credinţă? despre prosperitate
  3. Un Timp pentru o Credinţă Specială despre vindecare
  4. Credinţă pentru o Situaţie Specifică – Cand Dumnezeu nu vindeca
  5. Suferinţa şi Credinţa – Cateodata vei suferi
  6. Slavă şi Credinţă –
Reclame

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat asta: