Gabi Zăgrean – „Isus, Impăratul care vine pe nori” – A 46-a Convenţie a Bisericilor Penticostale Române SUA / Canada August 31,2014

26 sept. 2014 Comentarii închise la Gabi Zăgrean – „Isus, Impăratul care vine pe nori” – A 46-a Convenţie a Bisericilor Penticostale Române SUA / Canada August 31,2014

Alte predici/mesaje de la Conventie:

Fragment din predica:

Superficialitate: Exista pericole imense care pot sa va pasca in generatia asta, in ce priveste revenirea Imparatului pe nori. Si primul care-l aduc pe scena este cuvantul acesta: superficialitate. Daca este o criza astazi printre noi este criza de oameni care sa gandeasca profund, sa vorbeasca profund, sa slujeasca profund si sa-L iubeasca pe Dumnezeu cu intreaga lor fiinta. Superficialitatea este o problema imensa, majora. Nu cred ca trebuie sa va aduc multe argumente. Replicile noastre seci, ciudate, in care aproape niciodata nu stii ce o sa spuna, arata o gandire superficiala. Relationarile noastre sau relatiile noastre seamana de multe ori, iertati-ma, cu stixurile care atunci cand se ating, se rup instantaneu. Asa sunt si multe relatii dintre noi, superficiale, conjuncturare, nascute dintr-un interes imediat, dintr-o imbratisare care ai vrut-o sau n-ai vrut-o. Toate astea arata o problema majora. Isus Hristos Imparatul vine pe nori. Cum ma gaseste pe mine? Si cum te gaseste pe tine?
Pentru slujitori: Sa slujim in smerenie. Ca, vorba unui ganditor: Multi au inceput ca slujitori smeriti si au sfarsit ca celebritati. Si cred ca trebuie sa incepem smeriti si sa sfarsim tot smeriti. Zice ca atunci cand stai mult in lumina reflectoarelor, sa stiti ca incepem sa orbim. Atunci cand stam in lumina Duhului Sfant, o sa vedem din ce in ce mai clar si o sa vedem lumea lui Dumnezeu, valorile lui Dumnezeu. Sa ne elibereze Dumnezeu de orice stare in seara aceasta Sa ne elibereze Dumnezeu de superficialitate, sa aranjeze Dumnezeu prioritatile in vietile noastre

Cateva fragmente din aceasta predica sun postate aici –

Gabi Zagrean cu Beni Zagrean

Beni Zagrean, fratele mai mare a Pastorului Gabi Zagrean:

Stimati frati si surori, vreau sa va spun, ca ori pe ce frate si prieten si coleg l-as fi prezentat in aceasta seara sa predice, as fi facut-o cu toata dragostea. Dar, pentru fratele care urmeaza sa predice am ceva aparte. El este unul dintre cei 8 cu care am impartit lumina de la lampa cu petrol. Este unul dintre cei 8 cu care am inconjurat pe mama la masa ei. Este unul cu care mi-am impartit invelitoarea undeva la tara. Este unul cu care am plans langa mormant. Dar, tot este unul cu care impreuna asteptam sa se intoarca regele nostru. Sunt chiar bucuros si multumesc Pastorului Vasile Cinpean si bordului ca mi-a dat harul sa prezint pe fratele meu. Tata i-a pus nume, a avut vedenie de ingeri, si i-a pus numele Gavril, ca si la inger- aducator de vesti. N-a reusit taticul nostru sa-l vada predicand; s-a dus la Domnul. Va stii cand se va intoarce. El este cel mai mic din familie. Vreau ca sa ne rugam lui Dumnezeu in aceasta seara. Noi nu suntem din familie speciala, dar cu tatal meu si cu el si cu ceilalti ne-am impartit camera in rugaciuni si am cunoscut pe Dumnezeu. Nici eu, nici Gabi, nu avem mare lucru ce sa va spunem. Dar Dumnezeu mereu are ce sa ne spuna. M-as bucura sa-l foloseasca Dumnezeu pe fratele meu, in primul rand pentru gloria Lui, pentru onoarea Lui, ca suntem nevrednici amandoi sa facem ceea ce facem. Si apoi, sa-l foloseasca pentru desavarsirea bisericii Sale. Pentru echiparea ei si pregatirea ei. As vrea dar sa urmarim din Apocalipsa 1:4-8-

4 Ioan, către cele şapte biserici care sunt în Asia: Har şi pace vouă din partea Celui ce este, Celui ce era şi Celui ce vine, şi din partea celor şapte duhuri, care stau înaintea scaunului Său de domnie,
5 şi din partea lui Isus Hristos, Martorul credincios, Cel întâi născut din morţi, Domnul împăraţilor pământului! A Lui, care ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său
6 şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său: a Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.
7 Iată că El vine pe nori. Şi orice ochi Îl va vedea; şi cei ce L-au străpuns. Şi toate seminţiile pământului se vor boci din pricina Lui! Da, Amin.
8 „Eu sunt Alfa şi Omega, Începutul şi Sfârşitul”, zice Domnul Dumnezeu, „Cel ce este, Cel ce era şi Cel ce vine, Cel Atotputernic.”

Gabi Zagrean (2:12:00):

In anii acestia, nu foarte multi de slujire, am avut destule momente cand mi-am pus o intrebare in sufletul meu. E drept, este una, cum spunem noi Romanii, destul de incuietoare. Unul dintre acele momente le traiesc si acum, aici. Iar intrebarea care mi-am pus-o de multe ori si mi-o pun si acum, este: Ce caut eu aici? Nu in America, ca ati vazut, am frati, neamuri si prieteni aici. Si nici macar ce caut eu aici la conventie, pentru ca este deschisa pentru toti. Dar, ce caut eu aici la amvon, asta este o intrebare a carui raspuns probabil se va mai amina. Spun asta pentru ca cred cu toata inima mea ca a fii aici este o enorma responsabilitate si cred din toata inima ca Cel care poate cu adevarat sa vorbeasca, sa se atinga de noi este Domnul. Ma simt coplesit si de faptul ca am aici in stanga mea, pe scena, in stanga mea in sala, dreapta mea, in fata mea, o galerie importanta de oameni ai lui Dumnezeu pe care-i respect, pe care-i iubesc si-i pretuiesc fara sa ma fortez sa spun cuvinte mari. O parte din dumnealor, dau totusi un nume in seara asta, fratele Ezechiel Suciu, care l-am auzit Vineri seara, este unul din oamenii lui Dumnezeu pe care atunci cand eram copil in celebrele evanghelizari, iarna, in iernile aspre din Romania, imi facea mare placere si drag sa-l ascult intr-un duo cu fratele Zaharia. Anii au trecut, nu banuiam nimic. Dar cel care conduce istoria si vietile noastre a tuturor cand ne lasam condusi de El, este Domnul. Va aduc salutari din Beclean, din Biserica Betleem, de la colegi si de la frati. Bunul Dumnezeu sa va binecuvanteze pe toti. Amin.

Aceasta parte care mi-a cazut la imparteala cu si prin ajutorul fratilor, as spune ca e o tema foarte calda, foarte frumoasa, foarte pufoasa. Si cred ca este logic sa fie asa pentru ca nu-mi imaginez ca daca ma duc intr-o casa in care sunt o multime de copii si le deschid usa si le spun acolo: Am o veste pentru voi, vine tata! Ma gandesc ca rolul meu este unul simplu, frumos, grozav. Si daca dintr-o data din interiorul camerei vad multimea aceea de copii ca zboara spre usa, manati de o pasiune irezistibila si o dorinta arzatoare sa-l primeasca pe tata. Si eu ma trag putin deoparte si vad de-odata contopire si niste imbratisari puternice si lacrimi care curg, zic ca totul este logic si normal. Dar daca dintr-o data as vedea in casa aceea, cand am strigat „Domnul, Tata, vine,” niste copii care sunt preocupati cu totul altceva, si daca mesajul meu scurt, simplu si la subiect nu trezeste niste reactii de pasiune, nascuta dintr-o asteptare prelungita, atunci, deodata as avea parte de un soc. Nu-mi doresc in nici un fel sa stric efervescenta acestei seri sau acestei conventii. Dar, mi-aduc aminte foarte bine de un prieten, cateva luni in urma, care mi-a zis intr-o luni, dupa duminica: Eram asa de linistiti, ieri de dimineata, la biserica, cum te-ai ridicat tu sa predici. Nu stiu de ce tu si alti predicatori ca tine nu pricepeti, noi uneori venim la biserica sa ne relaxam, sa ne simtim bine, sa ne bucuram. Momentul cand toata linistea ne-ai stricat-o este atunci cand tu ai venit si ne-ai spus o gramada mai mare sau mai mica de lucruri care nu sunt in regula in vietile noastre. Si iti dai seama, ca atunci ne-ai dat peste cap aproape total.” Cu siguranta ca imi asum responsabilitatea in seara asta, in fata lui Dumnezeu si cred ca dvs. ca oameni speciali ai lui Dumnezeu v-ati rugat ca in continuare sa vorbeasca Domnul.

Nu-mi imaginez la Betezda vreo persoana, dintre multimea care zacea acolo, care si-ar fi dorit liniste in vremea aia. Ci imi imaginez ca toti, chiar si cei care n-aveau vedere, dintr-un gest fizic priveau spre cer. Si isi doreau sa coboare un inger care sa provoace o miscare si care sa provoace o tulburare. Pentru ca tulburarea si miscarea aceea aducea o posibilitate ca o persoana sa fie vindecata. Si acolo era un freamat. Nimeni nu era multumit cu linistea nascuta dintr-o paralizie, dintr-o cirja sau un baston, tras dupa el de ani de zile. Nimeni nu-si dorea linistea unui om, care buimacit, cauta printre ceilalti sa isi faca loc inspre scaldatoare. Nimeni nu-si dorea linistea unei maini sau a unui picior uscat. Nimeni nu-si dorea linistea unei boli incurabile, care scria pe ea: condamnare la moarte. Ci toti isi doreau ca Dumnezeu sfantul, cat de des, sa trimita ingerul sa tulbure lucrurile. Pentru ca in urma acelor tulburari sa vina vindecarea, sa vina adevarata liniste si odihna. Din toata inima, traiasca Domnul in veci!

In timp ce ma gandeam la tema asta mi-a venit in minte o cantare si nu numai una, pe care o stiu de cand eram copil:
Iata-L pe nori, vine pe nori
Cum te gaseste pe tine? Cum ma gaseste pe mine?
Fratele meu pomenea aici de tata. Am avut, ca multi dintre voi, onoarea sa vad lumina zilei printre oameni sfinti si oameni ai lui Dumnezeu. Simplii, e drept. Dar, care transpirau prin porii fiintei lor prezenta Dumnezeului celui viu. Am invatat in copilarie un lucru clar, ca tata si alti oameni care ma inconjurau, acolo era si Nicu, primarul din Beclean. Am trait impreuna in preajma acestor oameni ai lui Dumnezeu. Preaiubitii mei, viata era simpla, desi era greu si munceau cumplit si aveau o viata grea din toate punctele de vedere. Cu viata aia, noi nu mai avem nicio legatura astazi. Sa stiti ca tinta vietii lor si tot ce convergea in tot ce faceau, se citea lesne pe ei o singura asteptare, credeti-ma, una singura si aceasta era revenirea lui Isus Hristos. Cand se intalneau si vorbeau, la nicio intalnire nu lipsea tema asta. Cand se rugau, in nicio rugaciune nu lipsea tema asta. Cand cantau, din nicio cantare nu lipsea tema asta. Cand dadeau un indemn drept, simplu, necomplicat, fara puncte si subpuncte, vorbeau si se intampla un miracol pe care l-am citit de la 3 ani, 4 ani, 5 ani, 6 ani, 10 ani, 12 ani, samd ca deodata incepeau sa planga pentru ca o pasiune irezistibila era in sufletul lor pentru un Domn, pentru un Imparat si acesta este, a fost si va ramane in vecii vecilor, Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu! Si sa spunem din toata inima ‘Aleluia’!

Asa ca atunci cand faceam vreo greseala si cate un pacatel mai mare sau mai mic, aveam o spaima in noi. Va aduceti aminte? Si se intampla uneori, marcati de aceasta realitate a venirii lui Isus Hristos, cateodata vedeam apusul soarelui, se amesteca deodata cu cativa nori si se rosea tot cerul. Ne-am adus aminte ca va veni Dumnezeu cu mania Lui, cum s-a spus si in seara asta. Si orice om se va boci inaintea Lui si simteam ca nu sunt pregatit sa plec, sa ma intalnesc cu Isus Hristos si cred [eam] ca acuma vine finalul si acuma vine Domnul. Eram de multe ori la miei, la animale pe camp. Cateodata, desi aveam 7-8 anisori sau 10, ingenuncheam pe camp si spuneam: „Doamne, te rog frumos sa ma ierti. Te rog frumos sa te atingi de mine. Vreau sa merg in cer. Vreau sa fiu cu Tine. Sa nu ma lasi, sa nu ma lasi.” Imi este foarte simplu sa va spun: Vine Domnul. Si sa va cert, sa credem, sa strigam: Maranata. Asta este foarte frumos. Dar in timp ce Domnul m-a miscat din aspectul asta, Domnul mi-a spus:

Pericolele generatiei de azi

1. Superficialitatea

Exista pericole imense care pot sa va pasca in generatia asta, in ce priveste revenirea Imparatului pe nori. Si primul care-l aduc pe scena este cuvantul acesta: superficialitate. Daca este o criza astazi printre noi este criza de oameni care sa gandeasca profund, sa vorbeasca profund, sa slujeasca profund si sa-L iubeasca pe Dumnezeu cu intreaga lor fiinta. Superficialitatea este o problema imensa, majora. Nu cred ca trebuie sa va aduc multe argumente. Replicile noastre seci, ciudate, in care aproape niciodata nu stii ce o sa spuna, arata o gandire superficiala. Relationarile noastre sau relatiile noastre seamana de multe ori, iertati-ma, cu stixurile care atunci cand se ating, se rup instantaneu. Asa sunt si multe relatii dintre noi, superficiale, conjuncturare, nascute dintr-un interes imediat, dintr-o imbratisare care ai vrut-o sau n-ai vrut-o. Toate astea arata o problema majora. Isus Hristos Imparatul vine pe nori. Cum ma gaseste pe mine? Si cum te gaseste pe tine?

Desi pornim in viata asta intr-o copilarie spirituala, ma tem ca ne-a brazdat ani de zile in care am ramas exact in acelasi punct. 1 Corinteni 13:11 Ap. Pavel spune: ¹ Când eram copil, vorbeam ca un copil, simţeam ca un copil, gândeam ca un copil; când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc. Stimatii mei, una din caracteristicile copilariei spirituale este ca orice copil pe care-l vezi in preajma atunci cand intri in casa lui, cand esti si tu copil cu el, primul gest pe care-l faceeste egoismul. Pentru ca el dintr-o data isi strange toate jucariile si si le apara. Asa sta cu toate [in brate] sa nu i le ia nimeni. Dar si copilul meu care merge acolo este exact ca el. El are si el in mana lui o jucarie, dar n-o vrea. O vrea pe cealalta. Amandoi sunt niste copii, care dintr-un spirit de gandire de copil tin lucrurile cu toata puterea lor si cu toate eforturile lor. Sunt nerelaxati, nelinistiti, sunt agitati, plang si acolo se produce imediat o tensiune si un razboi. Fratii mei, Isus Hristos vine pe nori, binecuvantat sa fie numele Lui. Suntem aici la aceasta conventie, in aceasta seara, si as vrea sa avem curajul in fata lui Dumnezeu, sa ne asumam unele aspecte din viata noastra in care am gandit superficial, am vorbit superficial, am simtit cu ceilalti superficial si toata aceasta zona a superficialitatii, as vrea sa avem curajul sa o lepadam, ca sa putem sa facem un pas inainte pentru a putea sa Il asteptam ca oameni mari pe Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu.

Avem niste succese ciudate ca si slujitori. „Am reusit sa-i impac. Pana la urma l-a acceptat, pana la urma la lasat si pe el sa faca asta.” Astea sunt niste mari victorii ale noastre, de care ar trebui de foarte multe ori sa ne fie jena. Dupa ani de zile in care am auzit si vorbim si am impachetat viata noastra spirituala in tot felul de fraze: „Maranata”, „Domnul vine”, „iubim”, „Domnul”, samd, pentru ca una din riscurile superficialitatii este ca impachetam aceasta stare subtire de-a vorbi, de-a actiona in foarte multe fraze spirituale. Nu odata am vazut oameni, care ca si mine acuma, si-au largit venele la amvoane, cu rugaciuni si peste tot si care dintr-o data, in prima reactie, a dat dovada de o superficialitate enorma, socanta, devastatoare. Ca n-am fost capabili sa gestionam un gest al cuiva la iesire , ca n-am fost capabili sa gestionam o fraza care ni s-a parut ca nu este la loc si ne-a atacat marea noastra personalitate, asta aratand clar ca suntem oameni subtiri si superficiali. Ori in aceasta seara, Duhul lui Dumnezeu si puterea Lui sa se atinga de noi si sa faca din noi, din biserici, din slujitori niste oameni maturi, niste oameni cu o gandire profunda, adanca, in care Duhul lui Dumnezeu as se exprime prin noi. Si Dumnezeu sa lucreze in vietile noastre.

Nu, simplitatea nu inseamna superficialitate, pentru ca oamenii simpli sunt de atatea ori oameni adanci. Nu inseamna ca daca vorbim deodata extrem de sofisticat suntem si oameni profunzi. Pentru ca lupta asta pentru imagine, pentru un nume, pentru un sine, poate sa ne duca s jucam foarte multe roluri. Oricum, viata te-a aprobat si m-a aprobat pana in seara asta. Si Dumnezeu a ingaduit nenumarate momente si va mai ingadui, in care Dumnezeu va arata cat de mult suntem ancorati noi in Dumnezeu. Doamne, atinge-Te de noi si ajutane si adu o schimbare reala in vietile noastre.

2. Pericolul rasturnarii valorilor

Un al doilea pericol este pericolul rasturnarii valorilor. Am avut o mustrare puternica din partea Duhului Sfant cu ceva saptamani in urma, cand dupa ce am terminat o predica. Duhul lui Dumnezeu a dus in fata mea si in mintea mea, cateva persoane. Si mi-a zis, printre altele, cam asa: „O, tu iti bei cafeaua cu persoanele astea?”
„Da, Doamne.”
„Dar tu stii cat de rar vin ei la biserica?”
„Da, Doamne.”
„Dar tu stii de ce vin…”
„Da,” si i-am spus lui Dumnezeu scuzele care au alimentat propriul meu compromis.
„Si tu taci? Ei au rasturnat valorile.” Ei sunt intr-o liniste care ii duce si ii curma relatia lor cu Dumnezeu si merg in iad.
„Da, Doamne, dar ei sunt prietenii mei.”
Si m-am dus, prima data cand m-am intalnit cu ei am zis: „Vreau sa vorbesc cu tine.”
„Dar, ce? S-a intamplat ceva?” A vazut ceva gravitate pe fata mea.
Am zis: „Vreau sa spun ceva. Esti pe un drum gresit.”
„Dar, de ce?”
Si i-am spus: „Isus Hristos este gata sa vina pe norii cerului. Iar tu ti-ai infipt radacinile foarte serios in lumea asta. Valorile tale nu sunt valorile lui Dumnezeu. Angajatii tai vorbesc despre tineca de o fiara. Unii din preajma ta sunt speriati cand apari. Tu esti sfantul lui Dumnezeu?”

Mi-e mai usor sa spun in aceasta seara ca Domnul vine. E mai greu sa spun ca avem probleme si in viata noastra multe s-au rasturnat. Si versetul ala simplu din inima lui Isus Hristos de pe muntele fericirii: Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea, si toate celelalte lucruri pe care neamurile le cauta, Eu, Domnul, vi le voi da pe deasupra. S-ar putea sa devina o poveste plictisiotare pentru multi de aici si totusi Isus Hristos Imparatul si Domnul Domnilor si Rege al Regilor este gata sa vina pe norii cerului. Cum ma gaseste pe mine? Ce valori cultiv eu in vremea asta? Da, bravo lor ca au luat premiu la citirea Bibliei, iar oare noi, care suntem aici, mii de oameni, ce premiu am fi luat in aceasta seara daca Hristos, Dumnezeu, ne-ar fi bagat intr-un concurs si ne-ar fi intrebat foarte simplu: In ultimele doua saptamani, zi-mi un verset care l-ai memorat. Da-mi un pasaj din Scriptura la care ai meditat. S-a predicat aici de fratele Cristi si ceilalti despre puterea Cuvantului. Dar cati dintre noi simtim cu adevarat in vietile noastre caci Evanghelia are putere? Ca Evanghelia ne schimba si ne transforma? Cand a fost ultima data cand ne-am intalnit cu puterea asta, cu cuvantul acesta viu, cu Dumnezeu insusi, sa spunem: „Doamne, aceasta =-i vocea Ta. Acesta e Dumnezeul care-mi vorbeste mie. Acesta-I Dumnezeul care ma schimba, care ma elibereaza.” Vorbim de biruinta ca sa ramanem in continuare captivi. Vorbim de lucruri mari, ca sa ramanem la fel de mici. Vorbim despre lucruri profunde si adanci, vorbim de rapire, de inviere, de cer, de eliberare, de cruce, de lucrurile mari a lui Dumnezeu si noi ramanem niste oameni subtiri si ieftini. O, suntem aici la conventie, dar vrem sa lepadam tot ce este de la loc. Am vrea, aici, in seara aceasta sa lasam toate valorile, intre ghilimele, ale lumii acesteia, sa ne prindem cu amandoua mainile de mainile si picioarele Domnului Isus Hristos si sa strigam cu toata adunarea: „Nu ne lasa, Doamne.”

Undeva, printre noi, niste copii marunti se uita. Daca eu am avut ocazia, cu Beni, sa vedem niste oameni care au lasat sa transpire din ei ca s-au agatat cu mabele maini si cu intreaga lor fiinta de cer, atunci a fost logic ca am avut onoarea sa stau ultimele trei luni cu tata, inainte de a pleca la 75 de ani din lumea asta. Atunci mi se pare logic – avea foarte multa apa la rinichi pentru ca i s-au blocat amandoi si nu mai putea sa respire. Si au fost multe momente prin spitale in Cluj, cand a simtit tata ca pleaca. Dar stiti dvs. ce a spus de fiecare data cand a simtit ca nu mai poate respira si se blocheaza lucrurile, pana veneau si trageau o mare doza si o sirinca de apa? „Tata bun, Aleluia! Vin la tine! Te iubesc.” Va dati seama ce onoare am avut eu, sa stau langa un om adanc a lui Dumnezeu? Iti mai imaginezi ca atunci mai poti sa-I mai spui: „Doamne, am bani, am aia, am aia, am prieteni, am relatii, am o cariera speciala pentru care am luptat o viata intreaga.” Si iti dai seama atunci ca nu poti sa faci fata acelui moment. Nimic nu te va tine atunci: nici biserica la care tii, nici grupul de lauda si de inchinare, care-ti face terapie de fiecare data si te mai trezesti putin si ne trezim si mai ridicam mainile si ne bucuram. Nici predicatorii pe care-i iubesti si pe o gramada nu-i iubesti si nu-i mai asculti. Si pe unii ii asculti pe internet si cand poti si mai faci o injectie ca la terapie si simti ca ai mai luat o doza de putere in tine si te mai duci, te mai tarasti 15 minute, ca dupa aceea, vine cineva care nu-ti place si esti mort de-a dreptul, pentru ca deodata valorile s-au inversat in viata noastra. Si asa cum Dumnezeu a vorbit prin fratele Lazar de dimineata, am abandonat lumea lui Dumnezeu si asta ne costa. Isus Hristos, Imparatul, vine pe nori si strigam cu toata adunarea: „Glorie Domnului!” Cum ne gaseste?

Ah, mergem sa ne rugam pentru o gramada de copii care ei sunt victime a unor parinti care n-au stiut sa-si reglementeze niste valori in viata. Matei 6:25 De aceea vă spun: nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decât hrana, şi trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Sa spunem toata adunarea: Binecuvantat sa fie Domnul in veci!”

3. Pericolul relaxarii

Un al treilea pericol, sigur ca-l vad aici in fata mea pe fratele Lazar Gog, n-am vorbit cu dumnealui despre ce o sa predic in seara asta. Al treilea pericol este relaxarea. Toti mizam, ca si prietenii mei, pentru o biserica in care sa te relaxezi. As vrea sa spun ca relaxarea asta, in zona familiei si in orice zona a vietii noastre, a adus prejudicii imense. Multi ne-am casatorit, s-a implinit visul si a urmat relaxarea. Relaxarea asta, daca n-a fost data la o parte, le-a distrus relatia si familia.

Din punct de vedere spiritual lucrurile stau si mai complicat. Va voi da 3 imagini din Biblie prin care as vrea sa vedeti ca nu trebuie sa fim relaxati. Si as vrea, uitandu-ne la imaginile astea, sa vedem daca cu adevarat, dvs. si noi, care spunem: „Isus, Imparatul, vine pe nori”, putem plia o asemenea imagine.

Photo credit

1. Nu va relaxati, fiti gata – Exod 12:11 – Când îl veţi mânca, să aveţi mijlocul încins, încălţămintea în picioare şi toiagul în mână; şi să-l mâncaţi în grabă; căci este paştile Domnului.

Va imaginati ca persoanele astea care erau echipate asa erau foarte relaxate? Eu zic ca nu. Eu zic ca oridecateori mergem de aici, abia asteptam sa ne desfacem cureaua, sa ne luam ceva lejer, sa ne dam jos pantofii care ne strang, sa ramanem in slapi pentru ca ne dorim sa ne relaxam, pentru ca toate astea ne provoaca un anumit discomfort. Dar Dumnezeu a spus: oamenii pastelui, oamenii crucii, oamenii nascuti asa cum s-a citit din Ioan, din dragostea Lui si prin iertarea Lui si care a facut din ei preoti ai Dumnezeului celui viu. Acesti oameni sunt echipati, incinsi la mijloc, incaltati, cu un toiag in mana si se citeste pe vietile lor o graba si cu o mana mananca. O mana este ocupata cu toiagul si cu o mana mananca. Si mananca repede si raman in picioare. Vedeti undeva in imaginea asta vreo relaxare? Vedeti pe cineva care sta tolanit aici si spune: Vine Domnul? Ca daca vreo persoana zicea, Hristos in inima lui, in mintea lui, fara voce, stapanul zaboveste sa vina, reactia imediata a acelei persoane este ca va intra in conflict cu altii. Va incepe sa bata verbal pe tovarasii lui de slujba, va face o gramada de lucruri care nu au nicio legatura cu Imparatia lui Dumnezeu. Asistam la imense dezbinari, conflicte nenumarate la multe, multe conflicte. Va imaginati ca mijlocul este incins, va imaginati ca suntem cu toiagul in mana, va imaginati ca suntem incaltati cu pasiunea ravnei de a predica si proclama pe Hristos? Va imaginati ca avem un vis, o tinta, pe care scrie Canaan?

Cum ti se pare ca areti in seara asta? Uita-te la sotul tau. E asa? Il vezi pe sotul tau incins cu adevarul? Il vezi pe tatal tau si pe mama ta cu toiagul in mana? Il vezi pe tatal tau, incaltat in picioare cu o ravna pentru Dumnezeu si pentru mantuirea altora si cu o pasiune irezistibila pentru Dumnezeu? Il vezi ca deodata sta in picioare si se hraneste din Pastele Domnului? Il vezi deodata si spune Dumnezeu: „Daca copiii vostri intreaba cand vad imaginea asta ciudata, ca-i noapte, trebuie sa dormim, ar trebui sa fim linistiti. Este o vreme in care toti, cei mai multi fac altceva. Cand vezi imaginea asta paradoxala, copiii intreaba: ‘Tata, de ce esti incaltat in noaptea asta? De ce esti incins, de ce mananci, de ce ai toiagul in mana?’ Sa le spuneti ca asta este o porunca vesnica, pentru ca acesta este simbolul ca noi avem o alta tara si visul lui tata si a lui mama este Canaanul.” Glorificat sa fie Dumnezeu. Ce vor citi copiii in viata mea cand se vor uita la picioarele mele, la mijlocul meu, la fiinta mea? Ce vor putea citi?

M-am temut pentru fiica mea cea mai mare, pentru ca fiind prima a platit pretul cu cele mai multe plecari. Si in plecarile mele ma opream de multe ori si ma rugam in masina singur. Si spuneam: „Doamne, n-am reusit sa fiu destul langa ea.” Cand aimplinit 18 ani mi-a scris o scrisoare. Si cand am inceput sa o citesc i-am scos pe toti afara din camera pentru ca am plans pana m-am… Si mi-a spus: „Tati, stiu ca n-ai reusit sa fii cu mine, dar eu te-am iubit si am citit in viata ta un vis si vreau sa iau visul tau si sa devina si visul meu. Si am citit in viata ta un vis pe care a scris: Il iubesc pe Isus. Nu sunt impotriva carierei, a scolii, sa nu ma intelegeti gresit. Dar uneori, in viata noastra de multe ori, lucrurile devin rasturnate. Si ne relaxam si stam linistiti ca o fii ceva.

Photo credit artist3i3.deviantart.com

2. Nu va relaxati, ziditi. Neemia 4:17 – Cei ce zideau zidul şi cei ce duceau sau încărcau poverile, cu o mână lucrau, iar cu alta ţineau arma.

O a doua imagine pe care vreau sa v-o aduc, la fel ca prima, este din Neemia. Stiti toate textele astea in care cuvantul Domnului ne spune la un moment dat ca o parte din cei care zideau, intr-o mana tineau arma si cu una zideau. Va imaginati ca oamenii astia erau relaxati? Zi si noapte, cu o mana zideau si intr-o mana tineau arma. Foarte ciudata imaginea asta. M-am gandit d emulte ori la ea. Si Neemia le spunea: Aduceti-va aminte de copiii vostri de nevestele voastre, de fratii vostri si luptati pentru ei. Isus Hristos vine pe nori. Binecuvantat sa fie numele Lui! Cum ma gaseste pe mine? Unde-i tatal tau? E la zid. Ce face acolo? Ah, erau si din astia, el e cum a zis unu cand i-am zis: „Vrei sa faci ceva in biserica?” A zis: „Da.” „Ce?” „Eu vreau sa fiu observator.” Si stiti cum e observatorul? Ei sta si observa? Vreau sa-i spun acestei persoane care este observator in biserica urmatorul cuvant: Isus Hristos vine pe nori. Ma intelegi? Cum te gaseste pe tine? Nu, tata e la zis. Cu o mana tine arma, si cu o mana zideste. E foarte greu.

Photo credit Facebook

3. Nu va relaxati, slujiti. Luca 12:35 – Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

O a treia imagine este din Luca, in care Domnul Isus Hristos spune ca ‘Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.’ Şi să fiţi ca nişte oameni care aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă de la nuntă, ca să-i deschidă îndată, când va veni şi va bate la uşă. ³⁷ Ferice de robii aceia pe care stăpânul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă şi se va apropia să le slujească. Slavit sa fie Domnul! Mijlocul sa va fie incins si facliile aprinse. Si daca trebuie ca cineva sa se uite la tine, tu sa semeni cu un om care asteapta, exact ca si copiii din imaginea de unde mi-am deschis predica, niste copiii in hol. Le-am zis: „Voi pe cine asteptati?” „Pe tata.” Stiti de ce am venit eu la voi? Sa va spun ca vine Tata. Toti copiii zburda: „Vine tata! Vine tata!! Mijlocul sa va fie incins, sa fiti pregatiti, facliile aprinse. Sa fiti niste oameni care asteapta pe mirele lor sa se intoarca. Ferice de robii Sai pe care Stapanul ii va gasi la venirea Sa, facand asa. Binecuvantat sa fie Domnul in veci. Al treilea gand pe care vi-l spun: nu va relaxati, ci slujiti. Slujiti celui mare merita sa fie inaltat printre noi si acesta este Isus Hristos Domnul.

As vrea sa va las cateva idei, in final, foarte practice:

Cand vrei sa slujesti pe Dumnezeu si sa fi echipat, devii ca un soldat si ca un om predat intru totul lui Dumnezeu, care niciodata nu mai are programul lui si care oridecateori Dumnezeu ii spune ceva, el spune: „Da, sunt aici si vreau as fac ceea ce imi ceri sa fac.” Si subliniez: chiar atunci cand nu-ti convine si dvs. stiti ca sunt o gramada de momente in vietile noastre , foarte multe, cand ne-ar conveni sa facem altceva si Dumnezeu spune: „Eu vin pe nori. Timpul tau e limitat.” Nu face umbra degeaba la pamant. Slujeste-mi. Sunteti aici mii de oameni. Ma intrebam, stand pe scaun in seara asta, daca toti am deveni o armata de oameni, care asteptam cu adevarat pe Isus Hristos pe norii cerului ca imparat si ne-am dedica toti intr-o slujire constanta si profunda pentru numele Lui, ce s-ar putea intampla in America? Ce s-ar putea intampla in poporul Roman? Ce s-ar putea intampla? Dumnezeu ar face semne si minuni. Dumnezeu ar lucra cu mare putere. Sa spunem din toata inima: Laudat sa fie Isus! Ai o gramada de lucruri care nu-ti convin. Tot asa va fii. Dar, eu trebuie sa slujesc. Sa ne ajute Dumnezeu la asta.
Fa tôt ce poti cu resursele care le ai. O gramada de noi ne scuzam si spunem: Da, cand o sa ma pregatesc foarte bine si pot sa fac o slujire foarte perfecta, atunci o sa ma dedic si eu si o sa fac ceva pentru Dumnezeu. Tine minte in seara asta: o slujire imperfecta este mai valoroasa din partea lui Dumnezeu decat cea mai inalta intentie de a sluji cand te-ai desavarsit. De aceea, Dumnezeu sa te ajute cu resursele care le ai. Sa slujesti lui Dumnezeu cu toata inima ta. Ca ti-a dat Dumnezeu un talant, doi, trei, patru,cinci. Pune-i in negot si slujeste-i lui Dumnezeu. Pune-i in negot si slujeste pe Cel Preainalt. De ce sa stai, as fii antrenat de diavolul intr-o vreme profunda, ca sa auzi nefericitul cuvant la final: Rob viclean si lenes. Lenea este atelierul diavolului in care pe multi ii lustruieste de multi ani de zile. Si multi spunem: „Astept si eu pastorul ala grozav care sa faca niste lucruri care imi convin. Asteapta-l, ca l-ai mai asteptat 20 de ani. Astept si eu biserica aia perfecta, unde toate lucrurile sa fie cum vreau eu. Asteapta, ca astepti in zadar. Asteapta in aceasta seara o voce care iti spune: oriunde esti, ridica-te! Pentru ca Eu, Domnul, vreau sa ma ating de tine. Eu, Domnul, vreau sa te iau in bratele Mele. Dedicarea ta va fi momentul in care Eu, Duhul, voi cobori peste tine. Te voi umple de puterea Mea si vei fii martorul Meu, pentru ca Eu vin pe nori! Aleluia! Aleluia! Casa ta trebuie sa fie o casa a slujirii! Sotia ta trebuie sa fie o slujitoare. Copiii tai trebuie sa fie slujitori. Barbatul tau trebuie sa fie slujitor. Biserica ta trebuie sa fie o armata de oameni slujitori. In aceasta seara, va spun, toate scuzele, lepadati-le. Pentru ca atunci cand Il vei privi pe Imparatul, ce-I vei spune? Ai vrut sa mergi atunci, sa te rogi cu grupul ala. „Da, dar nu mi-a placut doi dintre ei.” Stiu. Ai vrut sa mergi sa faci aia. „Dar, nu mi-a convenit cine m-a trimis. Si nu mi-a conevnit nici tonul pe care mi-a vorbit. Nu.” Si sa-I spui asta. „Prietene, ce faci aici? Ai amutit. Pentru ca nu va exista nicio scuza. Cred ca Dumnezeu a investit prea mult in fiecare dintre noi, ca sa putem sa inventam scuze. In aceasta seara, Dumnezeu sa ridice miile acestea de oameni si sa cucerim lumea pentru Isus Hristos. Sa cucerim lumea pentru Imparatia lui Dumnezeu. Stiti de ce? Isus Imparatul vine pe nori. Si El, daca intarzie, intarzie pentru ca pe inima Lui e scrisa o fraza. Doreste ca niciunul sa nu piara, toti sa vina la mantuire. De aceea, armata de sfinti a lui Dumnezeu, ridicati-va in numele sfant a lui Isus Hristos. Aveti curajul sa lepadati tot ce-i copilaresc. Renuntati la jucariile ieftine pe care diavolul le perinda in fata ochilor nostri. Abandonati tot ce este, lepadati, nu va fie frica, pentru ca cel care va pune in voi lucruri mari, adanci si profunde este Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu. Cel care va face lucruri mari, care va va lasa fara replica si veti spune: Ce caut eu aici, ce fac eu aici? Ce se intampla aici? De ce se intampla minunea asta? Pentru ca cel care face minuni este Isus Hristos Domnul! Lauda Domnului. Vei vedea minuni in casa ta, in viata ta, in copiii tai, in vecinii tai, pentru ca cel care lucreaza cu putere este Isus.

Intr-o zi, tundeam iarba afara si e bine ca Dumnezeu m-a pus sa tund iarba atunci. Baraia foarte tare masina aia si printre zgomotul ala am auzit deodata cateva fraze care nu mi-au placut. Prima v-o spun, in rest nu mai conteaza: „Nesimtit-o!” samd. Am zis ca cine stie cine-i, cineva pe strada. Dupa ce am terminat de tuns iarba si m-am dus in casa, sotia mea mi-a zis: „Stii ca vecina a spus niste lucruri despre fiica noastra Sara?” Si atunci mi-am adus aminte. Si nu era prima data. Si atunci mi-am zis in sinea mea si apoi cu voce tare: „Acuma, am sa ma duc sa-i spun aceste doamne, ca daca isi face impresia ca a fi pocait sau a fi pastor inseamna sa fii si prost, ca de azi inainte, niciodata nu mai are sa se apropie de gardul nostru si de copiii nostri. Pe urma, o sa discutam altfel. N-are rost. Gata!” Si asta a fost primul plan. In timp ce ma miscam prin casa, a venit Duhul lui Dumnezeu si mi-a zis: „Eu de ce te-am pus pe strada asta?” „Nu stiu, Doamne.” Am zis: „Chiar mi-am facut un plan sa-mi vand casa, ca daca astia raman aici 20 de ani, imi scot perii albi. Si fac miscarea asta.” Chiar incepuse sa se infiripe un plan. Si cand se infiripa: „Tu stii de ce te-am pus eu pe strada asta?” „Nu stiu, Doamne. Cu siguranta nu sa ma enerveze doamna asta.” Si a zis Duhul Sfant in continuare: „Asculta ceva.” Si a inceput sa curga, ce credeti?

„Binecuvantati pe cei ce va blastama.
Faceti bine celor ce va face rau.
Daca cineva te sileste sa mergi o mila, du-te doua.
Daca cineva vrea sa-ti ia haina, lasa-i si camasa.
Binecuvantati, ca la aceasta ati fost chemati, sa binecuvantati, nu sa blestemati.
Pentru ca pe Mine Ma vor uri, si pe voi va vor uri si cand vor spune despre voi tot felul de lucruri rele si neadevarate, bucurati-va in ziua aceea…”

Si in timp ce tot curgeau versetele, ca Domnul mi-a tot dat, [eu] ma micsoram incet. M-am facut tot mai mic, tot mai mic, pana ce am disparut si cand am disparut, am sarit deodata in sus si am zis: „Asta este ziua cand pot si eu, in sfarsit, sa sar de veselie, pentru ca cel care mi-a facut rau a spus niste lucruri rele si neadevarate si ma bucur ca cel care v-a lucra in continuare este Domnul. In momentul urmator am inceput sa ma rog: „Doamne, te rog sa binecuvantezi pe vecina mea. Si ce am facut atunci, fac si in seara asta. Te rog sa o binecuvantezi. Te rog sa o atingi. Te rog sa o mantuiesti. Te rog sa-i lucrezi la minte. Mi-am dat seama ca cel care a actionat-o este altcineva si am cerut ca numele lui Isus Hristos sa fie peste casa aceea. Cred ca sunt o familie de atei, tot timpul lucreaza duminica. Dar am un lucru foarte important si o tinta sa ma rog si sa postesc pentru ei, sa vad o minune intr-o zi si Cel care va mantui este Fiul lui Dumnezeu Isus Hristos Binecuvantat sa fie Domnul in veci. Inainte cu doua zile asa vin aici, a venit cineva sa lucre la casa si i-a trebuit o scara lunga. Si nimeni nu avea scara lunga pe strada. Si am intrebat pe un vecin: „N-aveti o scara lunga?” „Vecinul are.” „Vai de mine, la asta nu ma duc.” Si am zis: „Doamne, ce sa fac?” „Asta-i momentul cand trebuie sa te duci inainte. Nu te-am pus Eu martor pe strada asta?” „Doamne, dar nu vreau sa ma umilesc. Da daca e si doamna pe acolo?” „Du-te.” Si m-am dus si cand m-a vazut vecinul mi s-au taiat picioarele. Doamna se uita la mine verde, colorata. Am zis: „Buna ziua.” Si ei au zambit instantanee. „Ai sa-mi dai o scara?” Si el se impiedica sa-mi dea scara. Nu mai putea de bucurie. Mi-a dat scara. Am zis: „Multumesc frumos.” Doamna vroia sa spuna ceva, am salutat-o. „Buna, dl Zagrean.” Am castigat o biruinta, pentru ca cel care lucra este Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu.

Daca vrei sa construiesti o armata de scuze, nu vei face niciodata nimic. Fa acelasi lucru, cu aceeasi daruire asa cum spune Pavel in Coloseni. Sa facem toate lucrurile cu toata inima ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni. Stiti de ce? Isus Imparatul vine pe nori. Pentru ca oricine lucreaza cu strambatate, ia plata dupa strambatatea lui. Faceti toate lucrurile cu toata inima ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni. Ma intreaba o gramada: „O, tu de ce te duci sa predici la tigani?De ce te duci sa predici acolo? De ce faci asta?” Pentru ca am invatat o lectie simpla: trebuie sa faci toate lucrurile ca pentru Domnul si sa nu cauti niciodata la fata omului pentru ca cel care a mantuit pe tigani, pe romani, pe unguri, pe nemti, pe americani este Isus Hristos cu sangele Sau la cruce. Si El n-are oameni si cluburi selecte. El are oameni pe care-i iubeste pe toti la fel. Apostolul Pavel a zis: „Eu sunt dator si grecilor si barbarilor, invatatilor si neinvatatilor. Ah, tu esti un filosof, du-te la filosofi. Ah, tu esti un om destept si foarte educat, du-te la educatii. Daca esti sa te duci la tara, te duci dincolo.. Acolo sunt niste oameni pentru care Isus Hristos a stat pe cruce. Isus Hristos vine pe nori. E usor sa spui „Maranata”. Dar, nu este prea usor sa te duci acolo.” Este mai greu sa mergi in Africa si in alte locuri, sa suporti preturile care nu sunt foarte mari pentru noi. Intr-un singur punct: Isus Hristos vine pe nori. Si vrem, pana vine Isus Hristos, sa castigam suflete pentru Imparatia lui Dumnezeu. Duhul Sfant sa coboare peste adunare, Duhul Sfant sa coboare peste inima.

Oamenii urla din iad dupa salvare, ei urla in gura iadului dupa mantuire. Noi ce facem? „Ma relaxez si eu putin.” „Unde?” „Ma duc sa ascult o predica buna, dupa masa.” „Foarte bine.” „Si dupa predica?” „Ma duc la restaurant.” „Si dupa restaurant?” >Ma duc acasa. Ma culc.” „Si dupa aceea?” „Luni is la lucru.” Si uite asa, timpul se duce…. As vrea ca sa va spun, ca anii care se duc, nu o sa mai revina niciodata. Dumnezeu sa binecuvanteze fiecare inima. Dumnezeu sa faca din noi o armata de slujitori. Si in toata povestea asta, Dumnezeu sa ne ajute sa ramanem smeriti, ca, oricum, a fost un cuvant greu in conferinta asta. Ne-a chemat Dumnezeu la smerenie. Nu incerca sa te autopropui pe tine, sa te autopromovezi.

Lasa ca Dumnezeu are lucru pentru tine si Dumnezeu are lucru pentru mine. Dumnezeu ne va lua din smerenie, de acolo, si va face din noi ce El vrea. Lasati-L pe Isus Hristos- s-a spus de multe ori de aici: Isus Hristos este Domnul. Amin. Isus Hristos domneste. Amin. Pai, am o replica pentru dvs.: Va rog sa-L lasati! Nu este mai ciudat decat sa auziti cantarea „Lasati Duhul Sfant sa lucreze.” „Lasati Duhul Sfant sa lucreze” si noi cascam. O gramada de oameni impietriti. Lasati pe Isus Hristos sa fie ca Domn. Lasati-L pe El sa se implice in viata dvs., inaintea dvs., in vietile familiilor dvs. si Dumnezeu va lucra cu putere. Ramenti smeriti, nu va autopromovati. Nu va autoridicati. Ca cel care ridica si coboara este altcineva si acesta este Isus Hristos Domnul. Cand El are nevoie de mine si de tine, nimeni nu-L poate opri. Cand El deschide usile, nimeni nu le mai poate inchide, pentru ca Isus Hristos este Domnul. Si acest Domn vine pe nori si trebuie sa ardem pentru El in fiecare zi si sa fim pregatiti pentru ca mai avem putin. Habar n-am cand si cat.

Apostolul Pavel si-a facut un rezumat, el a spus la un moment dat, scriind prezbiterilor: nu pentru ca tin foarte mult si mi-e foarte draga viata asta, dar imi doresc foarte mult sa-mi sfarsesc cu bine calea si slujba pe care Dumnezeu mi-a dat-o s-o fac. Sa ne ajute Dumnezeu pe toti sa ramanem mantuiti si sa mergem pe calea mantuirii pana la capat. Sa ne ajute Dumnezeu sa slujim cu bucurie. Sa slujim in smerenie. Ca, vorba unui ganditor: Multi au inceput ca slujitori smeriti si au sfarsit ca celebritati. Si cred ca trebuie sa incepem smeriti si sa sfarsim tot smeriti. Zice ca atunci cand stai mult in lumina reflectoarelor, sa stiti ca incepem sa orbim. Atunci cand stam in lumina Duhului Sfant, o sa vedem din ce in ce mai clar si o sa vedem lumea lui Dumnezeu, valorile lui Dumnezeu. Sa ne elibereze Dumnezeu de orice stare in seara aceasta Sa ne elibereze Dumnezeu de superficialitate, sa aranjeze Dumnezeu prioritatile in vietile noastre. Sa ne elibereze Dumnezeu de relaxare, sa ne ajute Dumnezeu sa slujim cu bucurie dintr-un motiv simplu si esential: Isus Hristos Imparatul vine pe nori! Cum te gaseste pe tine si cum ma gaseste pe mine? Va iubesc si va pretuiesc din toata inima mea. Amin.

Predica incepe la minutul : 2:06:10

Instructiuni: (VIDEO – Credo TV)

Fa click pe poza si vei intra la http://credo.tv
La al doilea player pe pagina unde scrie „RELUĂRI” in partea dreapta, selecteaza „Programul de Duminica” facand click pe el.
fa click pe player sa porneasca.
Urmareste programul intreg sau daca doresti sa vizionezi doar predica: Pune mausul pe partea de jos al playerului si va apare bara de durata programului. Misca pana la minutul 2:06:10 si fa click acolo si va porni playerul.