Domnul M-a Ales – Berci Sisters (Official Audio)

VIDEO by Berci Sisters

Romani misionari lucreaza la traducerea Noului Testament in Etiopia

VIDEO by ch4mda

Alin si Florina Jivan – Vino Isuse! ( Album „Doar sa crezi!” 2014)

Melodie de pe albumul ” Doar sa crezi”

Muzica si Versuri: Alin jivan
Aranjament orchestral: Alin Timofte
Inregistrare, editare voci: Miry Ursache
Mixaj, master: Cornel Ursache
Fotografie : David Parvu

Chuck Smith – Dumnezeu este foarte interesat ca liderii Lui aleşi să depindă de Duhul Sfânt şi să nu-şi pună încrederea în puterea şi înţelepciunea lor

Acesta este un fragment din capitolul 9 – DACÁ AM ÎNCEPUT ÎN DUHUL, care se poate citi aici (Fragment: Mă întreb de câte ori lucrarea lui Dumnezeu este împiedicată pentru că El nu găseşte oameni simpli. De multe ori EL găseşte doar un grup de doctori în teologie.)

Pavel a scris bisericilor din Galatia, biserici care au început în Duhul, mustrândule: „Sunteţi aşa de nechibzuiţi? După ce aţi început prin Duhul, vreţi acum să sfârşiţi prin firea pământească?” (Galateni 3:3).

Dumnezeu este foarte interesat ca liderii Lui aleşi să depindă de Duhul Sfânt şi să nu-şi pună încrederea în puterea şi înţelepciunea lor. Este interesant să observăm care sunt oamenii pe care Dumnezeu i-a folosit, bărbaţii pe care EL i-a ridicat să conducă poporul pe calea Lui.

Moise este unul din exemple. Vă aduceţi aminte de povestirea cu rugul aprins? Când Dumnezeu l-a chemat, Moise a obiectat iniţial, spunând, „Cine sunt eu, ca să mă duc la Faraon, şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?” (Exodul 3:11) Moise a spus: „Doamne nu am nici un fel de credibilitate. Cine sunt eu? Am fost aici patruzeci de ani.” Îmi imaginez că Moise avea de gând să-şi petreacă restul vieţii având grijă de oi. Aceasta era viaţa pe care el credea că trebuia s-o trăiască. Aşa că, atunci când Domnul l-a chemat, el a răspuns, „Cine sunt eu? Nu am curaj de loc, Doamne.”

Este foarte interesant să observăm că Moise a început cu multă încredere, dar Domnul i-a zdrobit această încredere foarte repede. Este interesant să vedem că el a avut un sens al destinului cândva. Ştefan ne spune că Moise a crezut că Israel va înţelege că Dumnezeu l-a ales pe el să-i conducă, dar ei nu au înţeles decât a doua oară (Fapte 7). Este o ilustraţie bună a diferenţei dintre lucrarea firii şi lucrarea Duhului. La început Moise s-a străduit să facă lucrarea lui Dumnezeu în fire, dar prin puterea lui nu a fost în stare nici măcar să îngroape un egiptean. În contrast, atunci când a fost călăuzit de Duhul, Israel a reuşit să îngroape întreaga armată egipteană.

Cred că cei mai mulţi dintre noi pot să se raporteze la experienţa lui Moise. Deseori începem în fire pentru a împlini chemarea lui Dumnezeu pentru viaţa noastră. De multe ori începem în fire şi ne trezim falimentari. Când o persoană falimentează în fire, riscul este să ia drumul spre deşert şi să părăsească lucrarea, şi în cele mai multe cazuri fără cale de întoarcere. El devine descurajat şi înfrânt, pentru că a încercat în abilitatea firii să împlinească o chemare pe care a primit-o de la Dumnezeu. Moise a făcut lucrul acesta. El a înţeles chemarea lui Dumnezeu pentru el. A ştiut că Dumnezeu l-a rânduit pentru un scop, dar apoi s-a trezit singur în deşert pentru patruzeci de ani. În timpul acesta, el şi-a pierdut orice fel de încredere în capacitatea lui de a fi folosit de Dumnezeu. Dacă atunci când avea o şansă bună de reuşită a eşuat, cu atât mai mult acum, când nimic nu e de partea lui.

Dar răspunsul lui Dumnezeu pentru refuzul lui Moise de a fi trimis să elibereze poporul este, „Negreşit, Eu voi fi cu tine,” (Exod 3:12). Pentru mine, lucrul acesta este glorios. „Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?” (Romani 8:31). Moise a răspuns lui Dumnezeu: „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: „Nu ţi s-a arătat Domnul!” (Exodul 4:1). În alte cuvinte, Moise spunea, „Doamne, nu am credibilitate. Nu mă vor crede. Îmi vor spune pur şi simplu că Domnul nu mi-a vorbit.” Răspunsul lui Dumnezeu la obiecţia lui Moise a fost: „Ce ai în mână?” El a răspuns, „un toiag.” Domnul i-a spus, „Aruncă-l pe pământ.” Şi apoi, printr-o serie de semne, Domnul L-a asigurat că va fi cu el.

În Exod 4:10, Moise spune Domnului: „Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea uşoară; şi cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbeşti Tu robului Tău; căci vorba şi limba mi-este încurcată.” Moise a încercat să-L convingă pe Dumnezeu: „Nu am abilităţi. Nu sunt elocvent. Limba mea este încurcată.” La această obiecţie Domnul a răspuns, „Cine a făcut gura? Cine ţi-a dat abilitatea de a vorbi?” Dumnezeu are puterea să ne ajute să depăşim inabilităţile noastre. El este Cel care a creat gurile noastre. Şi apoi în versetul treisprezece, el a spus: „Ah! Doamne, trimite pe cine vei vrea să trimiţi.” Cu alte cuvinte, „Doamne caută pe altcineva pentru slujba aceasta. Nu am nici o dorinţă să mă implic. Alege pe altcineva.” În momentul acesta Domnul se supără pe Moise şi îi oferă o alternativă. Aaron va fi purtătorul de cuvânt al lui Moise, aceasta ca o concesie pentru Moise. Este trist, dar deseori renunţăm la planul cel mai bun pe care Dumnezeu îl are pentru noi şi îl forţăm să accepte planul B.

Cred într-o voie directă şi într-o voie permisivă a lui Dumnezeu. Cred că voia lui Dumnezeu este să fim ridicaţi la cel mai înalt nivel la care putem fi ridicaţi, şi acolo să fim binecuvântaţi la superlativ. Dar de asemenea cred că deseori îl forţăm pe Dumnezeu să se coboare la nivelul nostru în loc ca noi să fim ridicaţi la nivelul Lui. Îl coborâm pe Dumnezeu la nivelul nostru de dedicare, care este o dedicare compromisă. Uitaţi-vă ce a trebuit să facă Dumnezeu ca în final să-l convingă pe Moise, un bărbat fără încredere, fără credibilitate, fără abilitate, fără dorinţă, şi totuşi ales de Dumnezeu să elibereze poporul Lui.

Quartz Quartet – Isus miel preasfânt / Tu mă înalți / Zidurile înalte de la Ierihon / Multă vreme eu am rătăcit

Quartz Quartet – Isus miel preasfânt / Tu mă înalți

VIDEO by Credo TV

Quartz Quartet – Multă vreme eu am rătăcit

Quartz Quartet – Zidurile înalte de la Ierihon

 

2. Cum s-a nascut cantarea „Multa binecuvantare” de Ioan Chismorie

Photo credit coryparris.com

St. Claire Chismorie: Multe dintre cantarile care s-au cantat in seara aceasta sunt postate pe Youtube, le gasiti pe internet. Acolo, mai gasiti tot felul de comentarii. De ex. „Oile Mele”, cantarea tatalui meu este cantata si de fratii nostri ortodocsi. Daca intrati acolo, veti vedea ca „Oile Mele” a avut peste 105.000 de hituri in doi ani de zile, cantata de un preot. „Multe daruri minunate”, care au cantat-o fratii de aici e cantata de multi ortodocsi si postate pe Youtube. Inainte de-a trece sa citesc istoria unei cantari care a fost compusa si care as fi dorit mult sa o aud in seara asta, vreau sa spun ca la comentariile pe youtube scrie un frate: „Foarte frumoase cantari. Cred ca Chismorie, cand a compus aceste cantari, a vazut corurile de ingeri  si a fost inspirat numai de Duhul lui Dumnezeu.” Scrie: „Verdi nostru, al Romanilor!”

Cantarea despre care v-am spus ca as fii vrut s-o ascult in seara aceasta este „Multa binecuvantare”. S-a cantat mult, cred, si in biserica dvs. si  si am auzit-o postata pe youtube si de fratii din Australia, din Perth. Vreau sa citesc ce am scris pentru noua carte de cantari care cu ajutorul Domnului o sa o publicam.

In toamna anului 1956, dupa culesul porumbului, a viei, dupa batutul nucilor, aratul ogorului si punerea la adapost pentru iarna a celorlalte alimente, familia noastra se pregatea pentru venirea pe lume unui nou nascut, al treilea, in urma celor doi baieti. In clipele de ragaz, seara, la lumina lampei cu petrol, Onica citea sotiei sale Maria din cartea Coliba Unchiului Tom. Fascinat de personajul St. Claire, viitorii parinti decid ca noul venit in lume sa poarte acest prenume in lume. Am avut harul sa ma nasc intr-o familie bineucvantata. Eram al treilea baiat, ca in urma mea mai venise o sora. La binecuvantarea mea a fost mare sarbatoare  la biserica baptista din sat.

Photo credit www.flickr.com

Atunci, de bucurie, tatal meu a compus cantarea „Multa binecuvantare peste acest copil sa dai”. Cantare, care pentru mine a fost calauza, imbarbatare, putere si izbanda in viata. Chiar si atunci cand am ajuns la malul disperarii, ramas singur si fara adapost imi reaminteam cu drag de refrenul cantarii care spune:

O Doamne Sfant, ce esti in ceruri
Tu, mana sfanta sa-Ti intinzi
Si cand vin ispite grele
Tu, in brate sa-l cuprinzi.

A fost si este un mottou pentru mine dintotdeauna. A fost si ramane pentru mine, cantarea care nu m-a lasat sa cad si mi-a indreptat intotdeauna privirile si gandurile spre Dumnezeu, ajutorul si rascumparatorul nostru. Asa a fost compusa cantarea frumoasa „Multa binecuvantare”, mult cantata de-alungul anilor in bisericile baptiste si penticostale, la binecuvantari si la nunti, cu mici modificari.

As vrea sa va povestesc o istorie a vietii mele, care m-a imbarbatat cel mai mult. Si, cand m-a imbarbatat cel mai mult aceasta cantare? In anii ’80 lucram la uzina de vagoane la sectorul 2 cu fratele Ghita Rivis, tot de la biserica de la dvs. Eram colegi. Visul meu era sa merg in America, cum mai multi bujacani de aici au fost si au plecat. Am visat nopti la rand ca reusesc sa fug. Niciodata n-am visat ca am fost prins. Si am avut harul sa lucrez la uzina de vagoane si am tot visat cum pot sa ma ascund intr-un vagon, sa pot sa plec din tara, din regimul comunist. Faceam niste vagoane de Egipt si am gasit un loc ascuns acolo in pereti.

Si pe 4 iulie 1981, eu cu un prieten care e in Germania, am hotarat sa plecam. Am plecat la Constanta. Norocul a fost ca vaporul a venit chiar atunci. Am incercat sa ne inchidem- 30 de vagoane pe un vapor si in ultimele 4 vagoane, noi ne-am strecurat sa intram. AM deschis tabla usilor frontale din capat si era un perete foarte ingust. Am stat de duminica de la 5 pana Luni seara la 7, am iesit de-acolo. Am iesit din perete si am intrat in vagon (dupa ce pusese vagoanele pe vapor), cu gandul sa ajungem in Egipt. N-am avut apa, n-am avut mancare; atata am avut, pentru o mancare. Am intrat foarte greu in port. Era pazit. Granicerii erau cu cainii acolo. Dumnezeu a facut asa, ca a fosts alaturi de noi, ca ne-a pazit.

Cand am iesit din ascunzatoarea noastra din vagon erau puse 10 vagoane alaturi, pe vapor. Noi eram chiar la mijloc. Cand am iesit de-acolo, ca am iesit primul, ca sa deschid usa, sa intru in vagon, pe tamponul vagonului nostru era o franghie care era facuta sul si era pusa pe tampon. O franghie pe care am legat-o si ne-am dat jos pana la apa. Vaporul e asa de inalt, era cat un bloc cu 3 etaje. Eu n-am stiut sa inot si nu stiu nici acuma, fratilor. Am zis: „Sarim in mare.” Planul a fost sa sarim in mare, in Istanbul. Am ajuns noaptea la 3 acolo, colegul meu nu avea curaj sa sara. Eu eram agatat in franghie, cu picioarele pe tampon. Stateam acolo, iar el facea cu lanterna la salupa care patrola vaporul. Nu ne-a bagat nimeni in seama. A trebuit sa ma traga sus. M-a tras sus.

Eram foarte dezamagit, de ce n-a vrut sa sara, ca el vroia sa-si vada copilul.. M-am culcat pe portbagaj lunea la amiaz. Eu am dormit, el citea pe Biblie, ca aveam Biblia la mine. Pe la 10 m-am trezit. Zice: „Bai, citesc despre David. Cate batalii a avut si cate a castigat.”

Zic: „Da, ca a avut curaj. A fost curajos, nu ca tine.” Eu am fost un om de actiune, acuma nu mai sunt ca am imbatranit si eu si mi-a placut intotdeauna. Americanul are o vorba, zice: „High risk, high glory. No risk, no glory.” „Mare risc, mare glorie. Nu risti, nu glorie.” Eu am fost un mare aventurier, fratilor, dar alaturi de Domnul. Ap. Pavel spune: Pot totul in Hristos, care ma intareste.” Si vreau sa spun tinerilor aici ca am fost si eu tanar, dar El m-a izbavit si m-a ajutat. Psalmistul David spune: „De n-ar fi fost Domnul de partea noastra, sa spuna Israel acum, ne-ar fi inghitit valurile. Asa pot sa spun si eu, ca Domnul a fost de partea mea.

Eram pe portbagaj si dormeam. Pe la doua m-am trezit foarte dezamagit. El citea pe Biblie. Mancare nu mai aveam, apa n-am mai avut. A trebuit ca noaptea sa iesim de sub vagoane, sa mergem pe sub vagoane, sa intram pe puntea vaporului si sa furam apa, ca n-am mai avut apa. Am umplut sticla de apa si am venit inapoi. Si asa am stat. „Pana joi rezistam,” asa spunea el, „pana ajungem in Alexandria.” Cand auzeam.. M-am culcat inapoi. La ora 2 am visat cum cu franghia aia am facut un salt pana pe uscat. El trebuia sa-mi duca mie un colac de salvare, mi-a dus un cauciuc de bicicleta si un colac de copil mic. I-am zis: „Tu crezi ca asta ma tine pe mine sa sar in apa?

M-am trezit la ora 2, dupa portbagaj. M-am dus la celalalt capat al vagonului, am deschis usa si am vazut tarmul. Mi s-a parut aproape, dar era la 2 km. tarmul de mine. Am luat franghia, am legat-o si mi-am dat drumul jos spre apa. Franghia nu ajunsese pana la apa, dar am scos ce era in vagon, niste cauciucuri legate impreuna. Cand trageam de la jumatatea in jos, tot se lungea cu mine in jos. Cand am ajuns la apa, am dat din maini si am vazut ca vaporul era plecat deja. Tot echipajul se uita la noi, eu eram jos, el isis dadea drumul pe sfoara. Venise 3 vapoare spre noi. Ii strig eu la colegul meu: „Tony, nu mergem catre ei, mergem la tarm.” Era un vapor mic, vaporul turcesc si vaporul din Danemarca cu care am plecat noi.

Dupa jumate de ora, tot: „Help, help,” strigam eu, cu camera pe mine, cu cauciucu, colacul. Au venit niste pescari si ne-au cules din apa. Am ajuns in Cenaca, in Turcia, numai cu slipul pe mine si eu si colegul meu. N-am avut o haina, absolut nimic, nici un ban, nici un ID (buletin). Am fost gol si sarac, cum spune psalmistul David. Am ajuns in Istanbul, vorbesc cu fratele Andra si-mi spune: „Vino aici.” Imi facusera dosar pentru Australia, am vrut sa schimb. Nu se poate. Tot fugisera din Istanbul in Atena multi colegi de-acolo, tot cate 3, 4. Si ne trimitea scrisoare: „Veniti aici ca se poate lucra, sunteti liberi.”

Vazand presiunea care se punea pe mine de acolo- Fratele Galis, Fratele Alexa Popovici, Andra: „Vino, vino aici,” m-am tot rugat Domnului: „Doamne, ajuta-ma sa plec. Vreau sa plec.M-ai adus pana aici, ajuta-ma sa plec mai departe.” Am iesit din parcul in fata campului. Dupa ce m-am rugat dimineata, am dat cu banul si de 3 ori banul a cazut ca reusesc la drum. „Dar, Doamne, 200 km trebuie sa ma duc pana la granita intre Grecia si Turcia, sa trec un riu care era ca Muresul.” Problema era: cum sa inot? Nu stiam sa inot, mi-era frica. M-am dus intr-un magazin de sport si mi-am cumparat din nou un colac care era c ao rata, avea in spate cap de rata. S-a uitat ala la mine, dupa 4 luni e stat in Istanbul am hotarat sa plec in Grecia fiindca imi schimba dosarul pentru America.

Am luat autobuzul frumos. M-am urcat in autobuz, aveam o legitimatie numai pentru Istanbul. Unde si unde, militarii opreau pe toate persoanele si intrebau de legitimatie. Ma tot rugam in autobus: „Doamne, sa nu vina militarii sa ma intrebe.” Se vedea ca nu-s turc, eram mai alb ca ei la fata. Si tot ma rugam, ma rugam, 250km de la ora 12, am ajuns la frontiera cu Grecia pe la ora 5 seara. Nu gaseam riul; stiam ca trebuie sa merg vreo 7 kn sa dau de riu. Ma tot uitam. Umblam prin mlastini, prin porumb, nu gaseam unde-i frontiera. Nu stiam. Cand ridic odata ochii, vad ca trec soldatii turci. Am intrat sub un ascunzis si i-am lasat sa treaca. Am luat-o invers si m-am tot rugat Domnului. Aveam o plasa la mine si rata la mine, care era impachetata.

1 St Claire Chismorie bis Gloria Bujac 2014

Photo credit Biserica Gloria video – Saint Claire Chismorie, fiul pentru care a fost compusa cantarea „Multa Binecuvantare” de Ioan Chismorie.

Ma tot rugam: „Doamne, ajuta-ma. Doamne, nu ma lasa. M-ai ajutat pana aici. Doamne, nu ma lasa, nu ma lasa.” Cand ridic ochii si vad la un moment dat riul. Cand am vazut cat e riul, m-a lasat genunchii. Am ezitat, dupa care am luat rata, am umflat-o, am tras-o pe mine si am sarit in apa. Inotand, asa cum nu stiu nici acuma, la un moment dat, cand am ajuns la jumatatea riului, am auzit turcii ca au strigat dupa mine. M-am intors spre ei si am zis: „Nu sunt turc, nu vorbesc turceste.”

Atunci mi-am adus aminte de cantarea „O Doamne sfant ce esti in ceruri, Tu mana sfanta sa-ti intinzi. Si cand vin ispite grele…” Am simti, fratilor, cum de la jumatatea riului Domnul m-a impins pe partea grecilor. M-am pus in genunchi cand am ajuns dincolo si m-am rugat si i-am multumit lui Dumnezeu pentru ajutorul pe care mi l-a dat. Cum am spus, aceasta cantare a fost pentru mine imbarbatare si tarie in viata.

MULTA BINECUVANTARE – IOAN CHISMORIE

– Corul Bis. Bapt. Cleveland – dir.Titus Chira

VIDEO by Nicu Neamt

Ati stiut ça tôt Ioan Chismorie a scris: TINERETE, FLORI ALBASTRE

VIDEO by Maslinu -Cluj

VEZI si

Coplesit de Creatia lui Dumnezeu – Munti si vai Scotiene – Time lapse – Scotland’s mountains

Scotland from Jonathan Haring on Vimeo.

Skye, Scotland Insula Skye din Scotia

Skíð : ‘Cloud Island’ from Fourth Dimension on Vimeo.

Was The Old Testament Canonized At Jamnia?

..a look at whether or not the books of the Old Testament were canonized at a council held in Jamnia in A.D. 90.

VIDEO by oneminuteapologist

How Can a Loving God Kill People in the Old Testament?

VIDEO by oneminuteapologist

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari