SUPREMAŢIA DRAGOSTEI (10) Chuck Smith

Citeste

  1. Capitolul 1 aici – MODELUL LUI DUMNEZEU PENTRU BISERICÁ
  2. Capitolul 2 aici – CONDUCEREA BISERICII
  3. Capitolul 3 aici – ÎMPUTERNICIŢI DE DUHUL SFÂNT
  4. Capitolul 4 aici – ZIDIREA BISERICII DUPÁ MODELUL LUI DUMNEZEU
  5. Capitolul 5 aici – HAR PESTE HAR
  6. Capitolul 6 aici – PRIORITATEA CUVÂNTULUI
  7. Capitolul 7 aici – CENTRALITATEA LUI ISUS HRISTOS
  8. Capitolul 8 aici – RĂPIREA BISERICII
  9. Capitolul 9 aici – DACÁ AM ÎNCEPUT ÎN DUHUL

CAPITOLUL Zece din Cartea Calvary Chapel Distinctives:

SUPREMAŢIA DRAGOSTEI

„Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.”
(Ioan 13:35)

Fără dragoste toate darurile şi manifestările pline de putere ale Duhului Sfânt sunt fără sens şi fără valoare. „Chiar dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti, şi n-aş avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor.” (1 Corinteni 13:1). Pavel spune că sunt unii credincioşi care pun mare accent pe vorbirea în limbi, şi privesc acest dar ca evidenţa primară a plinătăţii sau botezului cu Duhul Sfânt. Dar dacă aceşti credincioşi nu au dragoste, vorbirea în limbi nu este mai valoroasă decât zgomotul făcut de chimvale. Este doar o gălăgie. Nu este nici o evidenţă sau dovadă pentru ceva semnificativ. Poate fi considerat ca o evidenţă primară a prezenţei Duhului Sfânt, dar nu dovedeşte nimic dacă nu este dragoste. Este la fel ca zgomotul făcut de chimvale într-o fanfară. Este doar o gălăgie, şi nu o dovadă reală. Toată învăţătura noastră conservatoare şi înţelegerea corectă a Scripturii nu au nici o valoare fără dragoste. Poţi să înţelegi misterele mari, misterele Dumnezeirii, suveranitatea lui Dumnezeu, sau responsabilitatea omului, dar dacă nu ai dragoste, ele sunt fără valoare. Dacă stau în faţa oamenilor şi îi fac să vadă şi să creadă doar partea umană din mine, puritatea mea doctrinară nu mă ajută cu nimic. Totul este în zadar fără dragoste.

1 Ioan 4:20 Photo www.pinterest.com

Am ajuns la concluzia că este mai important să ai atitudinea corectă decât răspunsurile corecte. Dacă răspunsurile mele sunt greşite, Dumnezeu le poate schimba într-un moment prin revelaţia adevărului Lui. Dar deseori este nevoie de o viaţă întreagă pentru schimbarea atitudinii. E mai bine să avem o atitudine corectă şi răspunsuri greşite, decât răspunsuri corecte şi o atitudine greşită. Adu-ţi aminte de lucrul acesta data viitoare când eşti prins într-o ceartă cu privire la probleme doctrinare. Dorinţa supremă a lui Dumnezeu pentru noi este să experimentăm dragostea Lui şi apoi să împărtăşim această dragoste cu ceilalţi. Isus a spus: „Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.” (Ioan 13:34). Lucrul acesta nu este mic. Apoi El a spus: „Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubitde Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta lui.” (Ioan 14:21). Ioan a spus: „Dacă zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu”, şi urăşte pe fratele său, este un mincinos; căci cine nu iubeşte pe fratele său, pe care-l vede, cum poate să iubească pe Dumnezeu, pe care nu-L vede?” (1 Ioan 4:20). Şi el întreabă: „Dar cine are bogăţiile lumii acesteia, şi vede pe fratele său în nevoie, şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea de Dumnezeu?” (1 Ioan 3:17). Ioan vorbeşte destul de mult despre ţinerea poruncilor lui Dumnezeu în prima lui epistolă. Dar care este porunca pe care am auzit-o de la Domnul? Este să ne iubim unii pe alţii. În timp ce slujim un grup de credincioşi, fie că este un grup mic de studiu biblic sau o Biserică cu 10,000 de membri, trebuie să fim siguri că una din temele majore este dragostea. Acea dragoste care trebuie să fie demonstrată prin fapte, atitudini, şi viaţă în totalitatea ei. Pavel i-a reamintit lui Timotei: „Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinţă, în curăţie.” (1 Timotei 4:12). Caută în mod constant să fii înţelegător şi plin de compasiune, văzândui pe oameni în şi prin compasiunea lui Isus Hristos.

Am ajuns la concluzia că secretul compasiunii este înţelegerea. Ezechiel a spus: „şi am rămas acolo, înmărmurit în mijlocul lor, şapte zile.” (Ezechiel 3:15). Cred că lucrul acesta este important de făcut, cel puţin în mintea noastră. Pune-te în pantofii altora. Pune-te în situaţia lui. Şezi acolo unde şade şi el. Priveşte lucrurile din unghiul lui. De cele mai multe ori vedem lucrurile doar din unghiul nostru, dar încearcă să priveşti şi din perspectiva altora. Uneori avem oameni în jurul nostru care ne irită prin lipsa de maniere sau prin anumite manifestări care ne sunt dezgustătoare. L-am auzit odată pe Dr. James Dobson vorbind despre un coleg de şcoală pe care l-a urât, şi la rândul lui şi acest coleg l-a urât pe el. În toţi acei ani de şcoală nu se puteau suferi unul pe altul. Cu câţiva ani mai târziu, Dr. Dobson l-a întâlnit pe acest coleg de şcoală la o conferinţă, unde nu a putut să-l evite. Deci, a scris pe o bucată de hârtie lucrurile care l-au iritat şi pe care nu le-a suferit la acest coleg. Apoi, când l-a întâlnit i-a spus: „Ştii, trebuie să-ţi mărturisesc că în toţi acei ani de şcoală te-am urât, şi acestea sunt motivele.” D. Dobson a început să citească toate motivele pentru care el l-a urât pe colegul lui de şcoală. Fostul lui coleg a răspuns: „Ştii, că şi eu te-am urât, pentru aceleaşi motive.” Dr. Dobson a spus că s-a uitat din nou la motivele lui şi a înţeles că de fapt se uită în oglindă. Găsesc că lucrul acesta este foarte adevărat, şi în acelaşi timp amuzant. Acele trăsături de caracter care nu ne plac la noi, le dispreţuim în alţii. În general tolerăm aceste deficienţe la noi, dar când e vorba de alţii, nu putem să le suportăm. Ele ne irită şi ne fac să ne pierdem cumpătul. Înţelegerea este o componentă atât de importantă a compasiunii.

Mulţi ani de zile mi-am petrecut vacanţele conducând tabere de tineret. Este una din experienţele mele favorite în viaţă. Acele momente au fost cu adevărat glorioase pentru mine. Familia mea mă însoţea în aceste tabere în care se bucura de natura frumoasă. Kay obişnuia să spună: „Dar dragul meu, tu nu ai avut concediu.” Şi eu îi răspundeam: „O, da, am avut.” Dacă ai avut ocazia să conduci o tabără de tineret, cu siguranţă că ai avut experienţe cu acei copii iritabili care stau jos când le spui să stea în picioare, sau stau în picioare când le spui să stea jos. Dacă spui: „Nu aruncăm pietre în copaci. Coaja copacului poate fii găurită şi insectele pot pătrunde să distrugă copacul.” Dar vei prinde în mod constant copii care aruncă pietre în copaci. Ei sunt într-o rebeliune continuă. Am avut consilieri care au venit la mine şi mi-au spus: „Chuck, ori muţi acest copil la un alt consilier, ori nu ştiu ce am să-i fac. Nu mai pot să-l văd în faţa mea.” Răspunsul meu era: „Trimite-l la mine.” Cu siguranţă că ei apucau copiii de ceafă şi îi aduceau la mine spunându-mi: „Acesta este cel despre care ţi-am spus.” Aşezam acest copil pe un scaun şi îi aruncam unul din acele zâmbete ale mele, şi apoi îl întrebam, „Ce vrei să bei, cola, seven-up, suc de portocale, sau altceva? Mă duceam şi-i aduceam ceva de băut şi o bomboană preferată de el. În momentul când acest copil se aşază pe scaun este în rebeliune, gândindu-se că nu o să-mi spună nimic. Ca atare, încep prin a-i doborî sistemul de apărare. Încerc să dărâm acel perete pe care l-a ridicat şi încep să arăt interes pentru el.

Dialogul s-a desfăşurat cam aşa:

Photo credit www.growthology.org

„De unde eşti?”
„Black Canyon.”
„Unde este Black Canyon? Este de-a lungul râului Verde?”
„Da.”
„Minunat. Mergi la şcoală?”
„Da.”
„Bine. Spune-mi puţin despre familia ta. Unde este tatăl tău?”
„Nu am tată.”
„Oh, ce s-a întâmplat?”
„Nu ştiu. Nu am avut niciodată tată.”
Hmm, trebuie să fie greu pentru tine.”

În timp ce începi să sapi mai adânc, afli că mama lui lucrează într-u bar şi că are alt bărbat în fiecare noapte, şi că băiatul este lăsat să se descurce singur. Bărbaţii care vin la el acasă nu sunt prietenoşi cu el, şi el a învăţat că cel mai bun lucru este să nu stea în calea lor. Nici mama lui nu are interes pentru el. În timp ce lucrurile încep să fie scoase la suprafaţă, simţi că inima ti se topeşte de compasiune pentru acest copil, care nu are în viaţă nici o şansă. Viaţa lui este plină de resentimente şi ură pentru lumea în care trăieşte. A învăţat să ridice aceste ziduri în jurul lui. Nu are curajul să lase pe nimeni să se apropie de el prea mult. Trebuie să se protejeze. El este singurul care îşi poartă de grijă. Acum ai înţelegerea situaţiei, ştii de ce acest copil reacţionează în felul în care o face.

Apoi, m-am dus înapoi la consilier, am stat jos cu el şi i-am împărtăşit ce am aflat despre acest copil. Doream să-l ajut pe consilier să înţeleagă, ca apoi să aibă compasiune. Deseori sfătuiam pe consilieri să ţină aproape de ei astfel de copii, dându-le responsabilităţi, arătându-le multă atenţie, şi acordându-le multă încredere. Este uimitor să vezi ce schimbări radicale pot avea loc într-o săptămână atunci când araţi compasiune. Ca şi păstor, vei avea membri în Biserica ta despre care vei simţi la fel. Ai dori să faci cumva ca aceşti oameni să dispară. Dar ai nevoie de înţelegere. Încearcă să-i cunoşti. Încearcă să înţelegi unde este rana, ce anume-i irită. Dacă vei căuta să-i înţelegi, vei avea compasiune şi vei putea să-i slujeşti. Adevărul este că nu poţi să slujeşti pe nimeni fără compasiune. De câte ori citeşti în Scriptură: „Lui Isus i s-a făcut milă,” când a văzut nevoile oamenilor. El a înţeles nevoile. El nu avea nevoie ca cineva să-i spună despre nevoile lui sau ale ei pentru că El ştia ce este în inima fiecăruia. Şi aceasta pentru că El avea compasiune. Deci, caută să înţelegi oamenii.

Isus a spus ucenicilor Lui: „Nu voi M-aţi ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi; şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi rod, şi roada voastră să rămână, pentru ca orice veţi cere de la Tatăl, în Numele Meu, să vă dea.” (Ioan 15:16). Roada Duhului este dragostea. El te-a ales ca să aduci această roadă. În 1 Ioan 13:34, scrie că imediat după ce le-a spus ucenicilor să se iubească unul pe altul aşa cum EL i-a iubit pe ei, Isus le spune: „Dacă aduceţi mult rod, prin aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit; şi voi veţi fi astfel ucenicii Mei. Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea.” (Ioan 15:8-9). Vedem clar aici supremaţia dragostei.

Va urma…IMPORTANŢA ECHILIBRULUI

Vezi o alta carte de Chuck Smith –  Apa Vie – Carte online de Chuck Smith

Reclame

Comments are closed.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat asta: