Marius Cruceru – Căsătoria şi Aisbergul

Photo credit  www.ianjohnsonphoto.com

Ca in momentul cand aduci doua firi pamantesti impreuna, oricat de credinciosi, oricat de bine intentionati ar fi cei doi, cele doua firi pamantesti se intalnesc si de acolo nu poate iesi decat rau. Oricare doua fiinte umane se pot certa.

Oricare doua fiinte umane pot intra in conflict. ‘In pacat m-a zamislit mama mea’, spune psalmistul. Asa ca, daca aduci o fire pamanteasca neconvertita  si o alta fire pamanteasca neconvertita este o combinatie explosiva. Si daca aduci doi oameni pocaiti, care nu raman langa principiile Scripturii, de asemenea, pot iesi probleme.

In primul an de casnicie am incercat sa ne construim piramida lucrurilor pe care le vom da mai departe copiilor nostri. Ne-am dat foarte curand seama ca una suntem cand iesim in public si alta este cand suntem noi, numai de noi, in casa.

Ca viata are doua aspecte. Are o parte vizibila si o parte nevazuta. Ca putem face foarte frumos cand mergem la biserica, ca putem sa parem foarte fericiti in public. Putem sa pozam un cuplu perfect, dar in viata nevazuta, de sub valuri, de sub apa, poate sa fie foarte mari probleme, pot sa fie foarte mari complicatii.

Si-am asemanat viata de casnicie cu un aisberg. Trebuie sa fie o parte nevazuta, foarte consistenta, ca partea vazuta sa fie spectaculoasa. Si cu cat este mai grea partea de jos nevazuta, cu atata se ridica mai sus si este mai usor sa pluteasca ceea ce se vede deasupra. Temelia trebuie sa fie intacta.

Citeste mai mult aici –

• Marius Cruceru – Construind peste temelie PARTEA a I-a
• Marius Cruceru – Construind peste temelie PARTEA a II-a

ROMÂNIA TA Nicolae.Geantă

România ta e Parângul, Rarăul şi Sfinxul din Bucegi, e Delta Dunării, Transfăgărăşanul şi Putna cu straie de sărbătoare. Dar şi magherniţele de la periferiile urbane, încâlceala din labirintul Bucureștiului şi glodul de-ți dă peste cizmă, pe ulitele satelor îmbătrânite de așteptare.

România ta e Nadia Comăneci şi Ivan Patzaichin, Gică Hagi şi Ana Aslan. E Djuvara, e Pleşu, e Cioran, e Eminescu. Dar şi liceele pline de nepăsători care scriu cu emoticoane.

România ta e grâul Bărăganului, ţiţeiul Subcarpaţilor, podgoriile Murfatlarului, turmele Sibiului şi huila de la Petroșani. Dar şi uzinele dezafectate, pădurile defrişate şi câmpurile năpădite de buruieni. Şi de… Pet-uri.

România ta e Sinaia cu Peleşsul, Braşovul cu Biserica Neagră, Bucovina plină ochi de mânăstiri. Dar şi bisericile părăsite ori cvasigoale duminica, orfelinatele şi azilele de bătrâni.

România ta e capra neagră, zimbrul Haţegului şi ursul carpatin. E barza, egreta şi ciocârlia. Dar şi câinii vagabonzi ce muşcă pe furiş prin spatele blocurilor.

România ta e Ștefan, Ţepes şi Cuza. E Carol, e Mihai Viteazul şi Brâncovenii. Dar şi Ceaușescu, Năstase, Băsescu. Ori politicienii care mint ca meteorologii şi parlamentarii care nu văd viața searbădă a țării decât prin geamurile lor fumurii.

România ta eşti tu. Sunt eu, şi alții 19 milioane acasă şi 15 milioane prin diaspora. Sau Basarabia. E o Ţară frumoasă, cu oameni harnici, bătrâni simpatici şi tineri inventivi. Dar cu copii puţini, cu manele, cu mașini înscrise în Bulgaria şi şpăgi.

România e petecul de pământ binecuvântat de Dumnezeu pentru tine. Şi pentru mine. Doar în funcție de tine, române, își va da rodul sau spinii. În funcție de tine va fi fericită sau ridată. În funcție de tine va fi vorbită pe la colţuri, de rău sau de bine! Elogiată sau blestemată. În funcție de tine va fi creştină sau păgână! Va sta lângă Hristos sau contra Lui!

La mulți ani România! Te iubesc oricum ai fi!

Citeşte-l pe Nicolae Geantă aici –  http://nicolaegeanta.blogspot.com

Biserica Baptistă „Biruința” Baia Mare – Daniel Chereji – Mulţumitor „chiar dacă…”

Titlul predicii: MULŢUMITOR „CHIAR DACĂ…”
Schiţa predicii:
1. Chiar dacă viaţa este năpădită de încercări
2. Chiar dacă credinţa stârneşte împotrivire
3. Chiar dacă rugăciunile nu se împlinesc cum vreau eu
4. Chiar dacă aş trăi în lipsuri materiale
Predicator: pastor Daniel Chereji

Biserica Baptistă ”Biruinţa” Baia Mare – http://biruinta.ro
– http://facebook.com/pages/Biserica-Cr…

19.10.2014 – VIDEO by Biserica Creştină Baptistă Biruinţa Baia Mare

Florin Ianovici – Jertfa de Multumire Biserica Betel Bucuresti

VIDEO by Biserica Betel

Cronologia si istoria statelor americane (infografic super)

Statele Unite ale Americii, prescurtat SUA, sunt o federație situată în emisfera vestică, în sudul Americii de Nord. Se învecinează la nord cu Canada și la sud cu Mexic. Federația este formată din 50 de state, la care se adaugă un district federal, Districtul Columbia. Din cele 50 de state 48 sunt sunt enclave, în timp ce Alaskași Hawaii sunt două state exclave. Teritoriul este împărțit în 7 regiuni. Capitala SUA este Washington, D.C., iar cel mai mare oraș este New York City.

Adaugarea Statelor in Uniunea Americii

#	State		Admission	Preceding Entity
1		Delaware	December 7, 1787	Lower Counties on Delaware (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)[2]
2		Pennsylvania	December 12, 1787	Province of Pennsylvania (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)[4]
3		New Jersey	December 18, 1787	Province of New Jersey (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
4		Georgia	January 2, 1788	Province of Georgia (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
5		Connecticut	January 9, 1788	Connecticut Colony (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)[8]
6		Massachusetts	February 6, 1788	Province of Massachusetts Bay (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
7		Maryland	April 28, 1788	Province of Maryland (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
8		South Carolina	May 23, 1788	Province of South Carolina (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
9		New Hampshire	June 21, 1788	Province of New Hampshire (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
10		Virginia	June 25, 1788	Virginia Colony (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
11		New York	July 26, 1788	Province of New York (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
12		North Carolina	November 21, 1789	Province of North Carolina (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
13		Rhode Island	May 29, 1790	Colony of Rhode Island and Providence Plantations (prior to becoming a sovereign state within the United States of America)
14		Vermont	March 4, 1791	Republic of Vermont (formed upon land claimed by both New York and New Hampshire)
15		Kentucky	June 1, 1792	Part of Virginia, seceded with the approval of the Virginia General Assembly
16		Tennessee	June 1, 1796	Southwest Territory
17		Ohio	March 1, 1803[note 1]	Northwest Territory
18		Louisiana	April 30, 1812	Territory of Orleans
19		Indiana	December 11, 1816	Indiana Territory
20		Mississippi	December 10, 1817	Mississippi Territory
21		Illinois	December 3, 1818	Illinois Territory
22		Alabama	December 14, 1819	Alabama Territory
23		Maine	March 15, 1820	Part of Massachusetts, seceded with the approval of the Massachusetts General Court)
24		Missouri	August 10, 1821	Missouri Territory (initially organized as the Louisiana Territory)
25		Arkansas	June 15, 1836	Arkansas Territory (initially organized as the Territory of Arkansaw)
26		Michigan	January 26, 1837	Michigan Territory
27		Florida	March 3, 1845	Florida Territory
28		Texas	December 29, 1845	Republic of Texas (granted statehood simultaneously with annexation)
29		Iowa	December 28, 1846	Iowa Territory
30		Wisconsin	May 29, 1848	Wisconsin Territory
31		California	September 9, 1850	California Military District[note 2]
32		Minnesota	May 11, 1858	Minnesota Territory
33		Oregon	February 14, 1859	Oregon Territory
34		Kansas	January 29, 1861	Kansas Territory
35		West Virginia	June 20, 1863	Part of Virginia, seceded with the approval of the pro-Union Virginia government, but without the approval of the Virginia government in rebellion
36		Nevada	October 31, 1864	Nevada Territory
37		Nebraska	March 1, 1867	Nebraska Territory
38		Colorado	August 1, 1876	Colorado Territory
39		North Dakota	November 2, 1889[note 3]	Dakota Territory
40		South Dakota	November 2, 1889[note 3]	Dakota Territory
41		Montana	November 8, 1889	Montana Territory
42		Washington	November 11, 1889	Washington Territory
43		Idaho	July 3, 1890	Idaho Territory
44		Wyoming	July 10, 1890	Wyoming Territory
45		Utah	January 4, 1896	Utah Territory
46		Oklahoma	November 16, 1907	Oklahoma Territory and Indian Territory
47		New Mexico	January 6, 1912	New Mexico Territory
48		Arizona	February 14, 1912	Arizona Territory
49		Alaska	January 3, 1959	Territory of Alaska
50		Hawaii	August 21, 1959	Territory of Hawaii

Lista statelor componente ale Uniunii

Statele componente ale Statelor Unite, cu abrevierea lor poștală, abrevierea lor tradițională, capitalele lor, cele mai mari orașe și steaguri sunt prezentate în următorul tabel. Pentru o listă completă a zonelor ne-statale, teritorii și alte zone aflate sub controlul Uniunii, vedeți lista zonelor dependente de Statele Unite ale Americii.

Cod poștal	Tradițional	Stat	Capitală	Cel mai mare (cel mai populat) oraș	Steag al statului
AL	Ala.	Alabama	Montgomery	Birmingham
AK	Alaska	Alaska	Juneau	Anchorage
AZ	Ariz.	Arizona	Phoenix	Phoenix
AR	Ark.	Arkansas	Little Rock	Little Rock
CA	Cal. sau Calif.	California	Sacramento	Los Angeles
CO	Colo.	Colorado	Denver	Denver
CT	Conn.	Connecticut	Hartford	Bridgeport
DE	Del.	Delaware	Dover	Wilmington
FL	Fla.	Florida	Tallahassee	Jacksonville
GA	Ga.	Georgia	Atlanta	Atlanta
HI	Hawaii	Hawaii	Honolulu	Honolulu
ID	Idaho	Idaho	Boise	Boise
IL	Ill.	Illinois	Springfield	Chicago
IN	Ind.	Indiana	Indianapolis	Indianapolis
IA	Iowa	Iowa	Des Moines	Des Moines
KS	Kan. ori Kans.	Kansas	Topeka	Wichita
KY	Ky.	Kentucky	Frankfort	Louisville
LA	La.	Louisiana	Baton Rouge	New Orleans *
ME	Maine	Maine	Augusta	Portland
MD	Md.	Maryland	Annapolis	Baltimore
MA	Mass.	Massachusetts	Boston	Boston
MI	Mich.	Michigan	Lansing	Detroit
MN	Minn.	Minnesota	Saint Paul	Minneapolis
MS	Miss.	Mississippi	Jackson	Jackson
MO	Mo.	Missouri	Jefferson City	Kansas City
MT	Mont.	Montana	Helena	Billings
NE	Neb.	Nebraska	Lincoln	Omaha
NV	Nev.	Nevada	Carson City	Las Vegas
NH	N.H.	New Hampshire	Concord	Manchester
NJ	N.J.	New Jersey	Trenton	Newark
NM	N.M.	New Mexico	Santa Fe	Albuquerque
NY	N.Y.	New York	Albany	New York City
NC	N.C.	Carolina de Nord	Raleigh	Charlotte
ND	N.D., N.Dak. ori No. Dak.	Dakota de Nord	Bismarck	Fargo
OH	Ohio	Ohio	Columbus	Columbus
OK	Okla.	Oklahoma	Oklahoma City	Oklahoma City
OR	Ore. sau Oreg.	Oregon	Salem	Portland
PA	Penn. ori Penna.	Pennsylvania	Harrisburg	Philadelphia
RI	R.I.	Rhode Island	Providence	Providence
SC	S.C.	Carolina de Sud	Columbia	Columbia
SD	S.D. ori S.Dak.	Dakota de Sud	Pierre	Sioux Falls
TN	Tenn.	Tennessee	Nashville	Memphis
TX	Tex. sau Texas	Texas	Austin	Houston
UT	Utah	Utah	Salt Lake City	Salt Lake City
VT	Vt.	Vermont	Montpelier	Burlington
VA	Va.	Virginia	Richmond	Virginia Beach
WA	Wash.	Washington	Olympia	Seattle
WV	W.Va.	Virginia de Vest	Charleston	Charleston
WI	Wis. or Wisc.	Wisconsin	Madison	Milwaukee
WY	Wyo.	Wyoming	Cheyenne	Cheyenne

Colonizarea europeană

Vizitatori străini au sosit și în trecut, dar doar după călătoriile lui Cristofor Columb, în secolele XV și XVI, au început națiunile europene să exploreze și să creeze locuințe permanente pe acest continent. Vezi Colonizare.

În secolele XVI și XVII, spaniolii au ocupat sud-vestul Statelor Unite și Florida. Prima colonie engleză care a avut succes a fost Jamestown în Virginia, în 1607. Pe parcursul următorilor decenii au apărut unele colonii olandeze, ca New Amsterdam (predecesorul orașului New York), pe teritoriul ocupat actualmente de New York și New Jersey. În 1637, suedezii au creat o colonie numită Christina (în Delaware), dar au trebuit să cedeze colonia, în 1655, Olandei.

Aceste evenimente au fost urmate de colonizarea intensivă a coastei de est de către Marea Britanie. Colonizatorii din Marea Britanie au fost lăsați în pace de către patria lor de origine până la Războiul de Șapte Ani, când Franța a cedat Canada și regiunea Marilor Lacuri Marii Britanii. Atunci metropola (Marea Britanie) a impus impozite asupra celor 13 colonii pentru a strânge fonduri pentru război. Mulți colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei considerau că nu aveau o reprezentare adecvată în Parlament. Tensiunile între Marea Britanie și colonizatori au crescut și cele 13 colonii au început o revoluție contra controlului Marii Britanii.

Crearea națiunii

Primul preşedinte al Statelor Unite ale Americii, George Washington, a servit în funcție două mandate, între 1789 și 1797.

În 1776, cele 13 colonii și-au declarat independența față de Marea Britanie,izbucnind Revoluția Americană (1775 – 1783) care a creat Statele Unite.

Structura administrativă inițială a țării a fost o confederație, fondată în 1777 (în 1781 fiind ratificată baza sa) – Articles of Confederation. După dezbateri îndelungate, acest document a fost înlocuit de către Constituția Statelor Unite ale Americii, în 1789, care a creat un sistem politic mai centralizat.

Expansiunea

Achiziţii teritoriale după dată

Pe parcursul secolului al XIX-lea, națiunea s-a extins rapid, adăugând multe state noi.Destinul Manifest a fost o filosofie care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre vest: deoarece populația statelor din est creștea și imigranți noi intrau în țară, mulți oameni continuu se mutau înspre vest.

Ca urmare a acestui proces, SUA a ocupat teritoriile amerindienilor. Aceste acțiuni continuă să aibă implicații politice astăzi, deoarece unele triburi cer aceste pământuri înapoi. În unele locuri, populațiile indigene au fost distruse sau grav reduse de boli infecțioase aduse de către europeni și astfel colonizatorii din SUA au acaparat ușor aceste teritorii goale. În alte situații, Indienii americani au fost mutați forțat de pe teritoriile lor tradiționale unii fiind duși în rezervații. Cu toate că unii declară că Statele Unite nu a fost o putere colonială până ce a acaparat teritorii străine în Războiul Spaniol-American, controlul exercitat asupra pământurilor în America de Nord de către SUA, esențial, a fost de o natură colonială.

Teritoriile unora din statele care intră în componența SUA au fost cumpărate de la vecini sau de la alte puteri coloniale: Louisiana a fost cumpărată de la Franța în 1803, Florida de la Spania în 1809, iar Alaska de la Rusia în 1867.

În această perioadă, țara a devenit o mare putere industrială și un centru pentru inovație și dezvoltare tehnologică. (SURSA poze si srticol)

Cele mai mari orașe din Statele Unite
New York Los Angeles Chicago Houston	#	Oraș (Stat)	Pop. 2011		Philadelphia Phoenix San Antonio San Diego
	1	New York (New York)	8 244 910
	2	Los Angeles (California)	3 819 702
	3	Chicago (Illinois)	2 707 120
	4	Houston (Texas)	2 145 146
	5	Philadelphia (Pennsylvania)	1 536 471
	6	Phoenix (Arizona)	1 469 471
	7	San Antonio (Texas)	1 359 758
	8	San Diego (California)	1 326 179
	9	Dallas (Texas)	1 223 229
	10	San Jose (California)	967 487
	11	Jacksonville (Florida)	827 908
	12	Indianapolis (Indiana)	827 609
	13	Austin (Texas)	820 611
	14	San Francisco (California)	812 826
	15	Columbus (Ohio)	797 434
	16	Fort Worth (Texas)	758 738
	17	Charlotte (Carolina de Nord)	751 087
	18	Detroit (Michigan)	706 585
	19	El Paso (Texas)	665 568
	20	Memphis (Tennessee)	652 050

Columb Descopera America – Cele mai mari 10 schimbari din istoria Europei in ultimii 1000 de ani

Photo credit library.bowdoin.edu

Citeste toate cele mai mari 10 schimbari  din ultimii 1000 de ani la Descopera.Ro – http://www.descopera.ro/cultura

5. Secolul XV: Columb descoperă America

Descoperirea Americii de către Cristofor Columb (1492) a produs o schimbare radicală în viziunea oamenilor Europei: lumea a devenit dintr-odată mai încăpătoare şi mai îmbelşugată. Existau teritorii mult mai întinse, resurse mult mai abundente, o diversitate mult mai mare a naturii şi a oamenilor, era o lume nemăsurat mai vastă şi mai bogată decât crezuseră că ar putea fi.

Imense au fost consecinţele acestei descoperiri; ei i se datorează mare parte din felul în care arată azi lumea, de la faptul că spaniola este azi pe locul doi între cele mai vorbite limbi din lume, până la faptul că mâncăm cartofi şi roşii, fasole şi dovleac, cacao şi porumb (toate aceste plante sunt originare din Americi). Este vorba despre fenomenul numit Schimbul Columbian, sau Marele Schimb, ce denumeşte transferul de specii de vieţuitoare, de populaţii umane, de tehnologii, de idei care a urmat descoperirii Americii de către Cristofor Columb, în 1492. E într-adevăr greu de spus cum ar fi arătat planeta noastră dacă acest schimb n-ar fi existat, într-atât de însemnată a fost contribuţia sa la prefacerea lumii – de la la remodelarea ecosistemelor la transformarea realităţilor sociale pentru grupuri mari de oameni, de la vehicularea unor boli la schimbarea unor mentalităţi.

Până atunci, spune istoricul Ian Mortimer, europenii îşi întemeiau ceea ce ştiau despre lume pe scrierile vechilor greci şi romani, despre care credeau că atinseseră apogeul în ceea ce priveşte înţelepciunea şi cunoaşterea. Însă constatarea că anticii nu pomeneau nimic despre continentele de dincolo de Atlantic i-a făcut pe oameni să se gândească, pe bună dreptate, că dacă despre asta anticii nu ştiau nimic, atunci înseamnă că nu ştiau totul şi că s-ar fi putut înşela şi în privinţa altor lucruri. Înţelepciunea străveche, pe care prea puţini o puseseră la îndoială până atunci, a fost reevaluată şi această schimbare a produs un uriaş salt calitativ în domeniul cunoaşterii.

America inainte de Columbus

1492 Cucerirea Paradisului