Marturie personala – Iosif Ton si Elisabeta Ton la Cluj-Napoca 14 Decembrie 2014

Vezi si

Intalnire cu Iosif Ton 14 Decembrie  Partea I

VIDEO by Centrul Crestin Caleb

Intalnire cu Iosif Ton 14 Decembrie  Partea II

Reclame

Florin Ianovici – Inima franta (30 Noiembrie, 2014)

1 Voi binecuvânta pe Domnul în orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna în gura mea.
2 Să mi se laude sufletul în Domnul! Să asculte cei nenorociţi şi să se bucure.
3 Înălţaţi pe Domnul împreună cu mine. Să lăudăm cu toţii Numele Lui!
4 Eu am căutat pe Domnul, şi mi-a răspuns: m-a izbăvit din toate temerile mele.
5 Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine.
6 Când strigă un nenorocit, Domnul aude şi-l scapă din toate necazurile lui.
7 Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie.
8 Gustaţi şi vedeţi ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El!
9 Temeţi-vă de Domnul, voi, sfinţii Lui, căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El!
10 Puii de leu duc lipsă şi li-e foame, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de niciun bine.
11 Veniţi, fiilor, şi ascultaţi-mă, căci vă voi învăţa frica Domnului.
12 Cine este omul care doreşte viaţa şi vrea să aibă parte de zile fericite?
13 Fereşte-ţi limba de rău, şi buzele de cuvinte înşelătoare!
14 Depărtează-te de rău şi fă binele; caută pacea şi aleargă după ea!
15 Ochii Domnului sunt peste cei fără prihană, şi urechile Lui iau aminte la strigătele lor.
16 Domnul Îşi întoarce faţa împotriva celor răi, ca să le şteargă pomenirea de pe pământ.
17 Când strigă cei fără prihană, Domnul aude şi-i scapă din toate necazurile lor.
18 Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă şi mântuieşte pe cei cu duhul zdrobit.
19 De multe ori vine nenorocirea peste cel fără prihană, dar Domnul îl scapă întotdeauna din ea.
20 Toate oasele i le păzeşte, ca niciunul din ele să nu i se sfărâme.
21 Pe cel rău îl omoară nenorocirea, dar vrăjmaşii celui fără prihană sunt pedepsiţi.
22 Domnul scapă sufletul robilor Săi, şi niciunul din cei ce se încred în El, nu este osândit.

Photo Cuvantul Adevarului

Photo Cuvantul Adevarului

Este extraordinar sa urmaresti ce gand are Dumnezeu. De la primul ceas acestei zile, Domnul ne-a vorbit despre putere. Sa ne-o daruiasca Dumnezeu! Domnul, apoi ne-a vorbit despre incredere. Sa ne ajute Dumnezeu sa ne incredem in El. Si acum, la sfarsitul acestei slujbe, Domnul ne-a vorbit despre o inima franta. Saptamana trecuta, in timp ce veneam spre biserica, un microbuz mi-a taiat calea si m-a lovit din plin. Cand am coborat din masina, am gasit un tanar care era extrem de calm. Intr-un fel, m-am bucurat, caci cui ii plac oamenii nervosi? Dar nu era calm pentru ca era calm, era calm pentru ca era a treia oara cand lovese o masina in anul asta. Era ceva obisnuit. I-am zis: „Tu n-ai vazut? Treci de pe dreapta pe stanga si mi-ai taiat calea?” In sfarsit, s-a uitat: „E lovita masina,” zice el, „dar nu-i lovita foarte rau.” „Nu,” i-am zis eu, „e lovita foarte bine. I-am zis: „Dar, uite, noi nu putem deschide capota.” Era atat de lovita in fata, incat nu se putea deschide capota. Si i-am zis: „Trebuie sa asteptam, sa ridicam capota. Si trebuie ca cineva care-i specialist sa spuna ce-i inauntru.” Si am avut dreptate, pentru ca atunci cand am mers cu ea la un specialist si am ridicat capota erau fisurate o multime de lucruri inauntru si sparte.

Apoi, cine stie sa deschida capota,  decat Dumnezeu? Ce vede omul? O fata. Ce vede omul? Un zambet sau o ingandurare pe fata ta. Dar noi venim in locul unde Dumnezeu da la o parte totul si Dumnezeu spune cum e inima ta. Caci nimeni nu poate patrunde aici [in inima]. Aici patrunde numai Duhul lui Dumnezeu. In dimineata aceasta, despre asta as vrea sa va vorbesc, despre ceea ce poate ochii omului ii scapa, dar lui Dumnezeu, niciodata.

Iubitii Domnului, exista o ipoteza printre nenumarate ipoteze. Nu ca ar avea o importanta lucrul acesta, dar trebuie stiut. Exista o ipoteza potrivit caruia Domnul Isus Hristos a murit pe cruce pentru ca i s-a frant inima. Exista si un termen medical cu care n-am vrut sa va impovarez. Dar acest element, ca in momentul in care sulita i-a patruns coasta si din El a curs apa si sange, intareste ideea ca e posibil ca inima sa-i fi cedat pe cruce. Oamenii zilelor noastre au o expresie. Zice: „Frate, a murit de inima rea.” Adica, atat de suparat a fost, ca s-a imbolnavit literalmente. Eu o sa va spun, frati si surori, ca Domnul Isus a murit de inima buna. El a murit pentru ca a iubit. Si a iubit atat de mult , ca dragostea Lui a devenit o povara pentru inima. Sa te frangi inauntru, pentru ca iubesti, este unul dintre cele mai luminoase ganduri cu care omul ar trebui sa stea si sa se gandeasca la ele.

Exista insa, medical vorbind si nu stiu daca in dimineata aceasta avem cu noi medicii, exista o boala numita cardiomiopatie, o boala a stresului sau se numeste boala Takotsubo, de la un japonez. Am stat si m-am gandit, de ce au pus numele acestor boli de inima franta, ca asa se numeste- sindromul inimii frante.  De ce o fi pus numele acestui om: Takotsubo? Si am gasit explicatia. Avea un vas cu care mergea la pescuit si vasul acesta, cand inima e franta, forma inimii e exact a vasului acestui om, de aici si denumirea. El mergea la pescuit, s-a imbolnavit de aceasta boala si vasul acesta era exact forma unei inimi care era franta.

Ce am vrut sa va spun este ca boala aceasta este o boala reverisibila, daca bolile de inima sunt aproape toate ireversibile, boala aceasta este reversibila. Adica, cu odihna, cu atentie, se poate ca inima sa-si revina. Si asta e o veste buna pentru ca eu am nevoie ca inima fiecaruia dintre noi sa fie sanatoasa. Iubitii Domnul, prima intrebare pe care vreau sa o pun astazi este:

Cine sufera?

Si am ajuns la o concluzie. Stiti cine sufera?

  1. Toti.
  2. Sufera parintii fiilor risipitori.
  3. Dar sufera si fii risipitori.
  4. Sufera sotii sau sotiile care sunt respinse, sunt abandonate.
  5. Sufera cei tradati, care au iubit si nu sunt iubiti, sunt tradati in iubirea lor.
  6. Sufera cei care au boli terminale si cei ce stau pe un pat e spital si se gandesc: „Oare cu mine, ce va fi?”
  7. Sufera cei dispretuiti din pricina saraciei, a statutului social, poate IQ-ului.
  8. Sufera cei ce sunt nedreptatiti, cei care sunt tinta rautatilor si barfelor.
  9. Dar, sufera si cei care fac raul. Aici este, pana la urma, lucrul deosebit, ca si cei ce fac raul sufera pentru ca sunt oameni prinsi in legaturile pacatului. Intrebati un om care este prins in legaturile celui rau, ii place lui ca bea, ca fumeaza, ca-si distruge sanatatea? Ii place ca-si arunca banii pe lucruri de nimic? Ca isi distruge viata de familie? Ca i se duce vestea ca fiind un om rau? Nu, nu-i place.

Oamenii sufera. Asta trebuie sa stim, ca suferinta e asa, cao suita de valuri care tot vin. Si-s mai multe valuri in suferinta: un val al fricii, un val al durerii, al singuratatii Valurile astea nu vin singure. Vine valul dezamagirii, vine depresia, necredinta. Cand incepe sa vina depresia peste tine, vine in valuri, vine in valuri, ca asa spune si Biblia: un val cheama alt val.
Dar dintre toate aceste dureri, cea mai cumplita este durerea unei inimi frante. Stiti de ce? Pentru ca inima franta are o durere si inauntru, in plan spiritual si are si o durere fizica in afara. O inima franta este inima cea mai atinsa de durere si de suferinta.

Iubitii Domnului, exista atunci cand inima omului se infrange, exista destui prieteni ai lui Iov care stau imprejurul nostru. Dvs. ati avut prieteni de-a lui Iov?  Stiti cum i-am numit eu prietenii lui Iov? Prietenii care totdeauna vin sa-ti spuna ceva si niciodata nu te vindeca cu nimic. Intotdeauna au asa de multe sfaturi de spus, extraordinar de multe, dar nu ma vindeca cu nimic. Si o inima care este zdrobita, o inima care este franta primeste multe sfaturi. Eu mi-am notat cateva dintre ele. Poate ca si dvs. le-ati auzit:

  • „Declara-i credinta!” Pai, nu mi-o declar? Mi-o declar, ca de aia sunt astazi aici.
  • „Revendica promisiunile lui Dumnezeu!” Marturiseste vindecarea, paraseste tristetea, lasa trecutul.” Vine la mine cineva, cand sunt trist: „Frate, nu mai fii trist!” Pai, atunci, cum sa fac? N-are tristetea un buton de oprire si de pornire. As vrea… daca nu pot… Pai, tocmai, as vrea sa nu fiu trist. As vrea sa nu simt inima in felul asta, franta. Dar, tine de mine? Tine de dvs.? Exista buton? Acuma, gata, pun veselie. Nu exista asa ceva. Inima e inima, are regulile ei. Are felul ei de-a gestiona viata, felul ei de-a intelege si a simti lucrurile din jur.

As vrea sa va spun un lucru. M-am gandit mult la oamenii cu inima franta sau zdrobita. Oare de ce se frange inima? V-ati pus intrebareaDe ce se frange inima? De ce o inima poate fii zdrobita? Primul lucru care vreau sa vi-l spun in planul asta introductiv este:

1. O inima se frange pentru ca n-are carapace.

Si va mai spun un lucru: cei mai predispusi inimilor frante sunt copiii lui Dumnezeu. De cand am stat fata in fata cu Domnul Isus Hristos, de pe ochii mei a cazut o pacla, s-a dus un voal. Inima mea era impietrita si parca era o inima cu carapace. Dar din momentul in care i-am vazut chipul pe cruce si i-am vazut mainile strapunse, inima mea a devenit o inima sensibila. O inima sensibila este o inima predispusa sa se franga. Si mai bine iti spun: In numele Domnului Isus Hristos sa n-ai carapace, decat sa ai carapace. Pentru ca omul care are carapace este omul care se izoleaza. Este omul care-si dezvolta o filosofie sa nu fie niciodata omul ranit, sa nu fie niciodata omul care sa simta. Ori, eu astazi va spun ca Biblia zice: „Simtiti unii cu altii, ca tu nu ai carapace.” Pentru ca tu nu ai carapace, asteapta ca inima sa-ti fie franta. Asteapta ca inima ta sa fie zdrobita.

De ce inima noastra poate sa fie franta? Pentru ca tu traiesti. Pentru ca atunci cand vine Domnul Isus Hristos, El este autorul si Domnul vietii. Si orice inima care sta in prezenta autorului vietii este o inima vie. Dar eu va intreb in numele Domnului Isus Hristos: v-ati lovit vreodata la o mana inghetata? Si cum a fost? Va spun eu cum a fost: n-ati simtit prea multe. Ati simtit o mica durere. Dar dupa ce v-ati dus in casa si  s-a dezghetat mana, cum ati simtit durerea? Foarte vie. Daca va ingheata picioarele in timp ce mergeti, nu le simtiti, aveti poate cel putin, furnicaturi. Dar cand ajungeti acasa la caldura, dintr-o data incep sa va doara cand ele revin la viata. Domnul Dumnezeu ne spune in dimineata asta: tot ce este viu va avea dureri. Tot ce este viu va simti suferinta. Si spune lui Dumnezeu asa in dimineata asta: daca-s viu, ma pregatesc de o portie de inima franta, pentru ca o vei avea.  O vei avea. Daca nu vrei tu sa o ai, nu te lasa altii sa n-o ai.

Ea sangereaza. Dar stiti ce se intampla cand imi sangereaza  mie inima? Ma uit la inima care sangereaza si zic asa: „Binecuvantat sa fie Domnul ca-s viu si nu-s mort.” Ce e mort nu mai sangereaza. Dar ce e vi sangereaza, dar daca sangereaza, e prezenta vietii.

2. O inima se frange pentru ca s-a angajat la ceva

De ce inimile se frang? As vrea sa va spun iarasi un motiv pentru care inimile se frang: pentru ca sunt oameni care pe pamantul acesta se angajeaza in ceva. Pentru ca sunt oameni care pe pamantul acesta care vor sa traiasca pentru ceva mai inalt decat ei insisi. Mai mult decat sa ma imbrac, mai mult decat sa mananc, mai mult decat sa dorm, mai mult decat sa-mi fie bine, m-am angajat la ceva. Si m-am angajat sa traiesc pentru onoarea si slava lui Dumnezeu. Cautand pe cei pierduti, spunand tuturor ca in Hristos Domnul exista vindecare. Ca-n Isus Domnul exista iertare. M-am angajat la o lupta. Si lupta asta te va frange, pe-alocuri. Iti va frange inima pe-alocuri. Dar lupta aceasta inseamna ca tu esti angajat in ceva. Ce esti tu?  Nu stiu, sunt un ascultator iubit. Si stau acolo intr-un colt si-mi vad de treaba. Nu, nu, tu nu vei avea inima franta, pentru ca tu niciodata nu te angajezi in nimic. Dar, daca ai pus umerii sub un jug, te va frange. Ti se va frange inima. Omul angajat, omul care traieste pentru un ideal, pentru un gand, va fi frant. Cum va fi oare, sa fi dirijor de cor sau de orchestra? Cum o fi oare, sa iesi in fata si sa te gandesti toata saptamana cum sa canti o cantare? Cum o fi sa stai in fata a 1000 de oameni, sa-ti pregatesti un cuvant din Dumnezeu? Cum o fi oare, sa te urci in masina si sa te duci sa alergi, cand altii poate se duc acasa? E bine. E bine pentru ca traim pentru un scop. Traim pentru un gand, ne-am angajat. Avem un legamant cu Dumnezeu. Si chiar daca vom fi franti, noi vom merge inainte.

3. O inima se frange pentru ca am o nemultumire sfanta

De ce suntem franti? Stiti de ce suntem franti? Pentru ca orice om a lui Dumnezeu, care cauta, va avea parte de aceasta zdrobire a inimii. Nu stiu, dvs. ati putea spune la acest ceas din zi, din viata, ca va multumiti cu ceea ce aveti? Eu totdeauna am o nemultumire, sfanta, as vrea eu sa fie. Nemultumirea sfanta nu este ceea ce-mi fac altii mie. Nemultumirea sfanta este intotdeauna in raport cu ceea ce as vrea sa fiu eu fata de Dumnezeu. Asta e diferenta intre o nemultumire sfanta si nesfanta. Nemultumirea sfant cata totdeaunasa se razboiasca cu cei din jur. Nu? Nemultumirea sfant, te razboiesti cu tine insuti- pentru ca eu nu sunt destul. Si vreau sa va spun un lucru, cata vreme voi fi nemultumit, voi avea o inima franta.

Din primele 15 min (mai sunt aprox 55 de min din mesaj)

Biserica Penticostala Betel Bucuresti, Crangasi (30.11.2014). Predici pentru vremuri grele –http://www.fiti-oameni.ro

 Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Lupta cu inerția – Nicolae.Geantă

Photo credit librariaciresarii.

Trăim într-o societate în care prea mulţi nu sfârşesc cu happy-end. Unde, foarte, foarte mulţi se dau bătuţi. Familii tinere eşuate, avorturi, divorţuri, suicid, biserici care se închid. La început scântei, Nicolae Geantaflăcări, dinamism. Apoi, tăcere…  O lume înfrântă. A oamenilor cu capul plecat. Şi, cu spinarea cocoşată. Preoţi ce fac slujbe în biserici goale. Pastori puşi în ţarc de către comitete, de soţii, de biserici, de fraţi. Creştini ce nu-L mai vestesc pe Isus, pentru că de ani întregi nu s-a mai pocăit nimeni. Biserici fără seri de evanghelizare, cu predici sterpe şi cântări pe trei beregăţi. Oameni ce nu se mai roagă pentru bolnavi, nu-şi mai binecuvântează copiii. Şi unii, nu mai cred în darurile Duhului Sfânt. Creştini ce-au lăsat armele-n rastel. Neutilizate, sunt pline de rugină… Cum să mai tragă, cum să mai ocheşti cu ele?

„Pământul nu-i numai un câmp de luptă între bine şi rău, între Dumnezeu şi satana, ci şi între somn şi nesomn, între întinsul pe saltele comode şi întinsul pe crucea Golgotei”, scria Dani Surducan. Creştinii au de luptat pe toate fronturile. De la est la vest, din nord în sud, duc un „război nevăzut”, cum spune Sfântul Nicodim Aghioritul. „Nu cu carnea, ci cu domniile, cu căpeteniile, cu stăpânitorii întunericului”, cum zice Sfântul Apostol Pavel. Cu diavolii, cu plăcerile, cu ispitele, cu secularismul, cu ateii. Cu mândria, cu egoismul, cu ura, cu nepotismul, cu predicile searbăde, „cu capetele-nguste şi inimile seci”, vorba lui Eminescu.

Nelegiuirea nu a ieşit la paradă cu papuci de casă şi nici legată cu sorţ în faţă, ca o baby-sitter. Ci, cu panzere ce trec prin zid şi sârmă ghimpată. Avem de luptat cu moda, dar şi cu nesmerenia, cu necititul Bibliei, dar şi cu Internetul, cu lenea, dar şi cu lăcomia, cu Moş Crăciun, dar şi cu Iepurele de Paşti, cu minciuna, dar și cu nepăsarea, cu mândria, dar şi cu ruşinea, cu cei ce moţăie-n strana bisericii, dar şi cu cei ce se-mpotrivesc (cu contriştii, cu cusurgii prin vocaţie), cu falsa performanţă dar şi cu falsa cultură…

Biserica nu poate îmbrăca liniştită pijamalele, apoi să tragă jaluzelele, şi, cu perna sub cap, să cadă-n contemplare, în timp ce dracu’ îşi face de cap afară, zvârlind în tineri cu etnobotanice, seringi, ţuică, bere gratis, manele, reviste porno, vopsele, blugi rupţi, Halloween şi Valentine’s day. Dacă va aţâpi pe perna cu miresme de rai fals, trezirea din somn va fi asemeni experienţei unui candidat la Cotroceni, care s-a culcat preşedinte şi s-a sculat prostănac. „Somnul raţiunii naşte monştrii”, spunea Goya.

Sinospsis-ul de faţă, nu îşi propune să arunce gloanţe savante şi ghiulule intelectuale, căci, cu ciocanul logicii nu poţi fărâma inimile de piatră. Am scris cu dragoste, am scris cu pasiune, am scris c-o niagară de mânie sfântă, deoarece, din spatele tranşeelor, văd cum pe mijlocul străzii, geniile nefaste ale „lumii fără Dumnezeu” suflă ameninţare. „Luptaţi să nu ajungeţi în mână la vrăjmaş / Şi-ajunge, nu-i daţi sprijin în lupta lui vicleană, / Păstraţi-vă şi scutul şi spada de ostaş / ’nălţând solia sfântă, şi-n tabăra duşmană!” (Traian Dorz).

Biserica să coboare din paturi. Lupta se dă în arene!

* Background la volumul Luptă cu inerția, Fabrica de Vise, Cireșarii, 2013

Citeste-l pe Nicolae Geanta aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com

La revedere, Dutu! – Alex Pop

David Miclea

Photo David Miclea (Facebook)

Si iata ca inca un om de bine a plecat acasa.
David “Dutu” Miclea a plecat insa inainte de vreme.
Asa spunem noi, oamenii, cind cineva se duce acasa inaintea propriilor parinti. Inainte de a incepe sa poarte “hainele grele” ale batrinetii, cu mers mai incet si cu auz mai slab, cu maini tremurande si cu ochi care vad ca prin ceata.

Dutu n-a apucat sa poarte toiag si nici sa fie o povara pentru altii. Dimpotriva, el a fost un toiag si un sprijin pentru multi, si – asemeni Celui pe care l-a slujit mereu – a invatat sa poarte poverile altora.
Mai presus de toate, el a fost un slujitor si un propovaduitor al Cuvintului. L-a iubit pe Cristos si a iubit oamenii pe care i-a chemat mereu la pocainta.

A fost un om simplu, cu un mesaj simplu dar foarte clar: “Aici sintem straini si calatori… Destinatia noastra e cerul… Pregatiti-va si fiti gata in orice moment, caci nu stiti ziua si ceasul in care veti pleca acasa”.

Si parca pentru a intari mesajul si marturia vietii lui, Dumnezeu ne-a aratat cit adevar era in acel mesaj… luindu-l chiar pe Dutu acasa, chiar daca era inca dinamic, activ si in plina putere.

I-am admirat pasiunea si dragostea pentru predicarea evangheliei, atit de la amvon cit si in viata de zi cu zi.

Dutu a fost unul din acei pastori care a inteles si a vazut ce mare oportunitate e spatiul virtual pentru cei care doresc sa raspindeasca adevarul si Vestea Buna dincolo de zidurile unei biserici. Desigur, au fost si sint destui pastori mult mai pregatiti si mai talentati la scris – si la gramatica – dar care nu s-au sinchisit inca sa-si puna talantii in marele negot virtual in care lumea de azi e angrenata. Ne putem oare imagina un Apostol Pavel al zilelor noastre care sa nu profite de imensul avantaj al expedierii unei epistole cu viteza luminii? La mii de biserici deodata? Si nu doar litere ci si sunete? Si nu doar litere si sunete ci si imagini? Imagini vii si miscatoare??

Dutu a inteles vremurile mai bine decit multi altii. Si fiindca le-a inteles, si dupa moartea lui el inca va putea chema oamenii la Cristos prin ceea ce a scris si a predicat.

Daca Dutu ar fi avut inca timp sa-si scrie propriul epitaf, sint convins ca si-ar fi folosit si piatra funerara ca sa cheme oamenii la pocainta:

Tu – ce privesti acum al meu mormint:
Fii gata AZI – ca maine poti sa mori;
Traieste pentru cer, caci pe pamint
Noi sintem doar “Straini si calatori”.

Alex Pop

Vezi si –

Scrisoare catre un Prieten – Sorin Taban

Screen Shot 2014-12-13 at 11.02.55 PM

Scrisoare …

N-am sa fiu Isus niciodata ca Tine…
Am atat de multa neghina prin grau…
E-atata-ntuneric …imi doresc lumina,
Doamne,ia aminte la tot ce Iti scriu…

N-am sa fiu Isus niciodata ca Tine…
Vechiul lupta din greu cu ce-i nou…
Sunt asa grosi norii…vreau zile senine,
Doamne,ia aminte,auzi glasul meu …

N-am sa fiu Isus niciodata ca Tine…
Cad prea des  si haina mi-e mereu noroi…
Sunt asa murdar,totu-s numai tina,
Doamne,ia aminte…ranile-s puroi…

N-am sa fiu Isus niciodata ca Tine…
Ochii mei privesc ravasiti spre cer…
Nu vad decat ceata si imi e rusine,
Doamne ia aminte,nu vreau ca sa pier…

N-am sa fiu Isus niciodata ca Tine…
Strang ce-am adunat cu truda si chin…
Ti le-aduc ‘nainte ,vin cu-a mea fiinta ,
Asta-i tot ce am…si astept alin…

…privesc lung spre cruce sa-nteleg iubirea
Jertfa-Ti fara margini si ascunsa-n har…
Coplesit de-ntregu-i mister caut menirea
Prabusit pe genunchi,viata-Ti dau in dar…

Am sa fiu Isus in curand ca Tine
Cand Te voi vedea chiar asa cum esti…
Si privesc spre ziua cand din slavi divine ai sa te intorci…
Multumesc Isus,stiu cat ma iubesti !!

sorin t. 16.0ct.2010

…cu cat ma gandesc mai mult la Isus cu atat realizez cat de frumos este El si cat sunt de departe eu in asemanarea cu El…dar ,Il vom vedea asa cum e si atunci,voi fi ca El…

Alte poezii compuse de Sorin Taban –

 

Iulian Calistru – Nu muta hotarele parintilor tai – Mesaj adresat tinerilor si nu numai

Iulian Calistru Photo Agnus Dei

Iulian Calistru Photo Agnus Dei

In zilele din urma, Biblia scrie ca cunostinta va creste. Dar, in acelasi timp, invers proportional, spune Scriptura ca dragostea celor mai multi se va raci. …

Gandeste-te bine, in fata Celui care are ochii ca para focului, este foarte posibil ca de starea asta sa fii si tu raspunzator, tu care esti in seara asta in adunare. Este foarte posibil ca de o bucata de vreme sa te lupti, sa muti hotarele parintilor tai. Tot ce a predicat tata cu ani in urma, acum, sa umble cu capul plecat in fata dusmanilor care zic: „Ai vazut? Ai vazut ce fac copiii tai acum? Ai vazut ce cale isi croiesc? Ai vazut ce incredintari au? Ai vazut ce drumuri au, acum?”

Si panta asta, pe care s-a luat la vale acum, greul acesta pe care-l simtim in lupta, se pare ca se va face de la o zi la alta tot mai greu. Caile si drumurile se vor modifica, hotarele vor fii mutate si poate ca gurile unora sau altora vor trebui sa se inchida, din cauza ocarei. As vrea sa strig in seara asta, sa auda si copiii mei, sa auzi si tu, copil din adunare: nu muta hotarele parintilor tai! Nu te fa ca nu mai stii; nu te fa ca nu mai intelegi. Asa, lumina care Dumnezeu a dat-o in casa parintilor tai, asa s-a coborat Dumnezeu in copilarie si te-a vindecat. Asa s-a coborat Dumnezeu cand ai stat la capataiul mamei tale si cand doctorii au zis: „nu exista sanse,” si cand prin lumina pe care a primit-o tatal tau, v-ati rugat, ati postit, ati strigat la Dumnezeu si Dumnezeu a lasat izbavirea. Dupa lumina asta care a fost data s-au facut lucrari, au fost izbaviri, s-au facut vindecari. Dumnezeu a trimis paine, Dumnezeu a trimis indurare. Dumnezeu a purtat de grija! Slavit sa fie numele Lui! Nu muta hotarele parintilor tai….

~~~

Doamne, ajuta-ne sa ne despartim de ceea ce ne incurca, sa ne despartim de ceea ce ne trage la vale si sa ne ducem drumul potrivit cu legamantul care l-am incheiat. Noi nu i-am spus lui Dumnezeu: „Doamne, de vine democratia, ai sa te sperii, pe unde o luam si pe unde apucam. Nu i-am spus lui Dumnezeu. In apa botezului i-am spus: „De-o fii soare, de-o fii furtuna, de vom avea ce manca, de vom fii mai flamanzi, de vom fii sanatosi sau de vom fii bolnavi, de vom fii bucurosi sau poate ca multe vor fii zilele in viata cand va trebui sa varsam lacrimi. Doamne, trece-ne pe numele Tau. Infiiaza-ne, primeste-ne, iarta-ne si-Ti juram ca-Ti vom sluji toata viata si-Ti vom urma. Asa i-am spus lui Dumnezeu. Asa i-am zis in ziua in care am incheiat un legamant cu Dumnezeu…

~~~

Isus vrea sa intre in casa ta, sa faca o vindecare. Dar lasa-L sa-ti inece si porcii si lucrurile necurate in care te scalzi. Ecranele la care stai si iti scalzi privirile, lasa-L sa le inece pentru totdeauna si sa ramai cu Dumnezeu. Sa ramana mantuirea in casa ta, in viata ta, in dreptul copiilor tai, in deptul aceluia pentru care esti necajit si amarat pentru ca nu te asculta. Dumnezeu, intr-o zi, sa le vorbeasca  deslusit sa mantuirea sa intre in casa ta. Slavit sa fie numele Lui!

Multi dintre noi am vrea ca Dumnezeu sa lucreze, dar n-am vrea sa ne despartim de lucrurile necurate, de ceea ce uraste Dumnezeu, de ceea ce nu-i place lui Dumnezeu. Dumnezeu sa ne ajute sa putem face ca Zacheu de alta data, sa putem face ca femeia samariteanca la fantana. Nu a zis femeia: „Ce te bagi in viata mea?” Avem crestini azi, care au viata lor particulara. Unii intreaba: „Ce te bagi in viata mea? Ce te intereseaza ce fac eu, cum traiesc eu, cum ma imbrac eu, cum umblu eu pe strada, cum umblu eu la locul de munca sau ce fac eu printre colegi?” Avem un Dumnezeu care-i gelos pentru viata noastra, un ochi care se uita in urma pasilor tai, pe unde-ti calca pasii, pe unde iti umbla mintea, pe unde iti privesc privirile, ce faci in viata ta cu adevarat. Exista un ochicare se uita.

Nu inteleg copiii nostri de multe ori aceasta situatie. Cand vede ca-l opresti de la una sau de la alta, se uita urat, poate, la tine si judeca in mintea lui cu o minte de copil. Mi-aduc aminte ca mama mai punea mana pe nuia si noi ne intrebam: „Dar, sunt atatia copii in sat, care-s asa de rai, care fac ce vor, care fac rusine la parinti. Noi, trebuie sa muncim, noi trebuie sa ne chinuimnoi mai luam si cate o bataie.” Dar acum, nuielele alea de atunci, azi, pe mine ma mangaie. M-am uitat in viata copiilor care au fost lasati de capul lor. Uniiau infundat puscariile, altii au ajuns oameni de nimic. Multumim lui Dumnezeu ca ne-a dat niste parinti care ne-au batut la timp, cand a trebuit, care ne-au pedepsit, ne-au invatat. Laudat sa fie numele lui Dumnezeu.

M-am uitat aici la copiii care cantau despre mama. Nu-mi vine sa cred ca e chiar asa adevarat cum ati cantat. As vrea sa vad in practica daca-i asa. Nu-mi vine sa cred ca asa de tare iubiti mamele voastre si asa de tare tine-ti la ele. As vrea sa vad in practica daca e chiar asa. As vrea sa spun, copii dragi, mama n-are nevoie numai decat sa-i faci o declaratie de dragoste in adunare sau sa-i canti o cantare, sa-i spui: mama, tu ai mare pret in ochii mei. Ci, mama vrea acasa, cand vezi ca nu mai poate.. spuneam intr-o adunare: energia pe care o ai, sa faci mizerie, sa faci debandare, foloseste-o, copil drag, cand vezi ca mama nu mai poate, cand vezi ca-i gata sa se prabuseasca. Pleaca-ti genunchii intr-o camera si zi-i lui Dumnezeu: „Doamne, am o mama care nu mai poate.” Zi-i lui Dumnezeu: „Doamne, e bolnava. Ii distrusa, poate din cauza noastra, din cauza nasterilor, din cauza noptilor nedormite.” Ai putea sa faci, copil drag, acest lucru? Nu sa crezi ca mama e asa, o femeie de servici in casa, care strange masa, pune masa, spala vasele si tu sa faci ce vrei, cum te taie capul. Ci, sa ai si tu responsabilitatea aceasta, sa stii ca esti intr-o familie si ca atunci cand vezi ca mama nu mai poate, atunci cand vezi ca tata nu mai rezista, sa poti sa-ti pleci si tu genunchi inaintea lui Dumnezeu si sa zici: „Doamne, daca eu nu inteleg multe lucruri, intareste-o pe mama, sa ne poata invata.  Daca eu am minte de copil si eu nu stiu sa le deslusesc,  dar, intareste-l pe tata, sa poata sa ne lumineze cu privire la lucrurile care trebuie facute. Si ajuta-ne si pe noi sa ascultam de parinti.

Atata neascultare de parinti exista in vremea aceasta. Atatea mame care se prabusesc in plans in casele lor si copiii mu asculta si fac ce vor. Si poate vii la adunare si canti o cantare: mama, tare te mai pretuiesc. Si poate ea suspina si plange undeva intr-o banca. Haideti, sa ne schimbam infatisarea. Haideti sa nu fim fatarnici, chiar copii, chiar tineri, chiar parinti. Haideti sa traim adevarul si Dumnezeu intr-adevar  ne va binecuvanta. Slavit sa fie numele Lui!

~~~

Uitati un verset cu care putem verifica. In Cartea Proverbelor, cap. 13, spune omul lui Dumnezeu un verset important. Auziti. Vers 1 – Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea. Sunteti copii, aici in adunare, si in seara asta vrem sa vorbim si pe linia aceasta. Poate parintii sunt incantati de intelepciunea pe care o aveti. Poate sunt incantati de multe lucruri pe care le au, pe care le vad in viata copiilor lor, dar sunt mahniti. Ma gandesc la oamenii care mai lupta, la oamenii pocaiti, sunt mahniti pe alta linie. Si asa copii, de intelepti si de luminati cati avem, majoritatea din ei nu asculta de parinti, majoritatea intorc vorba, majoritatea sunt mai intelepti si mai destepti decat parintii. Ei stiu ce au de facut. Majoritatea resping sfaturile care li se dau si spunea

Domnul Isus in Evanghelia dupa Matei ca o plaga a zilelor sfarsitului, un semn al zilelor sfarsitului, stiti ce a spus. A zis: „Copiii vor fi neascultatori de parinti.” Eu intreb in seara asta: ceea ce se cultiva in copiii nostri este intelepciune? Este o intelepciune. Dar, e o intelepciune a veacului acestuia. Si nu-i o intelepciune tainica, tinuta ascunsa de Dumnezeu de veacuri, spune Pavel, pe care Dumnezeu ne-a descoperit-o noua, nu? Sa-l vezi, un copil intelept. Am zis undeva, intr-o adunare, si as vrea s-o spun si s-o spun si la copiii mei: Te vad, copile, in adunare, mancat bine, trait bine, imbracat bine si cand se pun fratii la rugaciune, tu stai si te uiti pe pereti. Si poate ai o mama acasa care are mai multe diagnostice, de la spital. Si ziua se framanta si noaptea  ii piere somnul, gandinduse ce se va intampla, uitanduse la copiii pe care-i are in jur, gandinduse la anii care vin, la ceea ce poate sta in fata, la ceea ce se poate intampla in familie. Si am zis in adunare: Tu esti copil care esti sanatos, pe mama o doare ficatul, pe tine nu te doare. Pe mama o doare inima, pe tine nu te doare. O vezi ca se framanta. Il vezi pe tata ca-i gata sa cada sub povara. Si pe tine nu te intereseaza, ca si copil.

Ce bine ar fi sa patrunda aceasta intelepciune in copiii din adunare si sa-l vezi pe copil. Unul intelept sa se ridice intre ceilalti si sa-i ia intr-o camera si sa zica asa: „Fratior, surori, sa stiti ca mama e intr-o situatie mai grea. Sa stiti ca Dumnezeu a vorbit cu privire la casa noastra ca vor fi lucruri grele daca nu va fi cine sa intervina, cine sa intre in rugaciune inaintea Domnului, cine sa arda inaintea Lui, sa-L cheme pe Dumnezeu, sa se induplece, sa-si intinda mana si sa auzi ca copiii s-au hotarat sa se roage in ascuns. Sa se roage pentru cei care simt ca nu mai pot in familie. Sa se roage pentru mama, sa se roage pentru tata. Sa se roage pentru problemele care sunt, sa se roage pentru alte familii care sunt in impas, pentru alti copii, care-s mai amarati ca ei, pentru alti copii, care trec prin valuri si dureri mai mari ca si ei. Si sa zici: „Da, intr-adevar, patrunde intelepciunea lui Dumnezeu in ei.” Sa-l vezi pe copil ca asculta de mama si de tata si ca e sfatuit dupa voia lui Dumnezeu.

M-am uitat la copiii nostri care se hranesc in vremea asta cu multa desertaciune. Numai ii vezi pe telefoane, pe calculator. Cand te uiti la el, i se umfla si venele pe aici, la gat. Stau si impusca, tamponeaza masini, cu nu stiu ce echipa (pe internet). Li se ridica tensiunea, li se schimba expresia fetei. Numai ii auzi: „Viata! Viata! S-a dus viata!” Se duce viata. Sigur ca se duce. Si la urma, daca-l intrebi, dupa 4 ore in care a stat in fata calculatorului si s-a jucat cu viata si cu masinile si cu ratele si gastile si cu teroristii, sa-l intrebi: „Omule, la urma urmei, ai macar 100 euro pe care i-ai castigat in toata afacerea asta? In lupta asta pe care ai avut-o? Sa spuna: „Nimic.” Totu-i desertaciune. Nu? Domnul cunoaste gandurile celor intelepti. El stie ca sunt desarte. M-am tot gandit. La ce-o fi facut oamenii aparatul asta, ca sa manance timpul si viata copiilor nostri cu atata desertaciune? La urma sa se aleaga cu nimc. De ce au facut oamenii asta? Ca sa se dovedeasca ce-i scris. Dumnezeu stie ca gandurile celor intelepti sunt desarte.

Biblia spune foarte clar: Copii, ascultati in Domnul de parintii vostri ca este drept. Aceasta este cea dintai porunca insotita de o fagaduinta.” Doamne, te rugam in seara asta, cerceteaza copiii. Sunt atatia parinti in adunare aici care gem, chiar daca nu se arata pe fata. Sunt atatea mame care in ascuns se ingrijoreaza , se framanta, ce va fi si unde se va ajunge pana la urma. Doamne, cerceteaza in seara aceasta si fa sa patrunda intelepciunea Ta in ei. Fa sa patrunda in copiii nostri intelepciunea care vine de sus.”

Un predictaor spaniol: Stiti? Viata crestinului nu e un joc. Nu exista un bilet de intrare in cer, ci ea este o batalie extraordinar de emotionanta. Dar, se poate lupta,  daca imi aduc viata pe altar, daca iau decizii. Nu vreau sa jignesc pe nimeni si nu vreau sa atac pe niciunul dintre voi, dar vreau sa fiti constienti de ceea ce traim.

VIDEO by contra curentului

Marele Canion umplut cu o mare de nori – Grand Canyon fills up with sea of clouds during rare weather phenomenon

Conditiile meteorologice, in Marele Canion din Arizona a condus la un fenomen rar numit “inversiune de nori.” Marele Canion umplut cu o mare de nori. Asta se intampla doar odata la 10 ani. (Sursa DEVIZITAT.com)

Grand Canyon fills up with sea of clouds

during rare weather phenomenon

VIDEO by The Telegraph

 

Twelve Days of Apologetics (3) The Significance of the Virgin Birth SES

Twelve Days of Apologetics Day 3

 

Twelve Days of Apologetics (1) Does God Exist? SES

Twelve Days of Apologetics Day 1

LIVE In Direct – Marturie Iosif Ton la Centrul Crestin Caleb Cluj 14 dec ora 18:00

Urmareste interviul /marturia integrala aici (2 fisiere VIDEO) –

Marturie personala Iosif Ton si Elisabeta Ton la Cluj-Napoca 14 Decembrie 2014 

VIDEO by Centrul Crestin Caleb

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari