Iisus Din Nazaret

versiunea cea mai buna…

VIDEO by AP3tv

Vezi si Viata lui Avraam, parintele evreilor, semintia din care vine Isus – Acest film crestin prezinta viata lui Avraam, primul din cei trei patriarhi ( Avraam, Isaac şi Iacob), acesta era fiul lui Terah din Ur-ul Caldeei, descendent al lui Sem; istoria lui plină de detalii este narată în cartea Genezei cap. 11,26-25,11.

Reclame

Păstori ce fac istorie – Nicolae.Geantă

În întunericul des ce-mprejura Betleemul, o ceată de păstori arunca vreascuri uscate pe foc. Neştiutori de carte, şi nici de Tora, ciobanii trăiau necugetând la Psalmul 23. Nu guvernau Iudeea, nu conduceau Templul, nici sinagoga din sat. Vieţuiau cumva, în afara istoriei. Nici măcar la marginea ei.

Nicolae GeantaNoaptea lor de veghe fusese întreruptă de-o explozie de lumină cerească şi de-o simfonie de îngeri. Misterul evenimentului i-a zăpăcit. Timoraţi, speriaţi, rămaşi perplecşi, păstorii scapară bâtele din mână. Urechile lor se lungesc. Sunt primele ce aud: „astăzi, vi s-a născut un Mântuitor!”. Dumnezeu nu se duce decât la acei ce sunt gata să-L asculte…

Păstorii n-au ratat venirea Mântuitorului în lume pentru că în noaptea aceea vegheau. Unii dintre noi nu mai veghem nici în biserică. Suntem prezenţi cu trupul, dar mintea ne-aleargă hai-hui pe-afară. Prin urmare, putem rămâne neatinşi de mesajul Domnului. Turişti religioşi.

Interesant e că Dumnezeu se coboară şi printre nepăsători. Păstorii nu se bucurau de Stea ca şi magii (Iehova nu le-a arătat o stea căci n-ar fi înţeles mesajul), dar nici nu se împotriveau Nativităţii, ca Irod. Ei nu ştiau să numere bine nici oile, darămite să citească în stele. Dumnezeu însă, atinge şi oameni neştiutori. Iar când ei învaţă, iau decizii măreţe.

Păstorii, îndată au mers să vadă ce li se făcuse cunoscut. Au mers în grabă, ne spune Biblia. Întâlnirea cu Isus nu se tergiversează. Apoi, când s-au întors au istorisit despre Prunc. Experienţa cu Dumnezeu nu e lumină ţinută sub obroc. Ea se-mprăştie peste pământ. Dimineaţa, păstorii s-au întors slăvindu-L pe Prunc.

După întâlnirea cu Isus se arată zorii slujirii. Dar şi prima închinare înaintea lui Dumnezeu! Au venit slăvindu-L, cântându-I. Nici un om care cântă nu este biruit!

Care a fost răsplata păstorilor? S-au dus şi au găsit Pruncul! Fără această descoperire, ar fi rămas mai departe simplii ciobani ce pasc fără extaz oile. Alături de Isus, au intrat în istorie!

Vegheaţi! Ascultaţi! Istorisiţi despre Prunc! Comunicaţi! Cântaţi-I! Slăviţi-L! Nu vă garantează că veţi intra în istorie, dar purtându-vă aşa vă asigură că veţi intra în Cer!

Citeşte-l pe Nicolae Geantă aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com/

Dar pentru Prunc – Sarbatoarea Craciunului la Credo TV – 4 ore cu cantareti crestini si mesaje – Ovidiu Liteanu, Catalin & Ramona Lup + altii

VIDEO by Credo TV

Florin Ianovici – Un Prunc pentru o lume

Christmas 5

Luca 2:11 „astăzi, în cetatea lui David, vi S-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.” Luca 2:12 „Iată semnul, după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un Prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.””

Photo Cuvantul Adevarului Florin Ianovici

Niciun strateg nu ar îndrăzni să trimită un prunc pentru a câștiga o lume pentru sine. Niciun analist nu ar da vreo șansă unui prunc să rescrie istoria lumii întregi câtă vreme s-a născut în iesle, într-o familie săracă. Și totuși tot ce ni s-a dat a fost un Prunc.

Semnul dat păstorilor pentru a recunoște pe Mântuitorul a fost Pruncul. Pe Adam Dumnezeul l-a făcut bărbat, dar pe Isus l-a lăsat să vină ca prunc. De ce?

Pentru ca atunci când te simți neajutorat în fața vieții să îți amintești că El știe cât de fragilă este această viață. Ca o trestie este omul. Orice undă de vânt ne apleacă la pământ. Cât de repede și ușor ne pot doborâ necazurile. Uneori ne este greu cu neputințele noastre, ne este rușine cu poverile pe care le punem pe umerii altora. În momente ca acestea să îți amintești că Isus a fost prunc, că a cunoscut ce înseamnă să depinzi de dragostea părinților, ce înseamnă să depinzi de bunăvoința altora, ce înseamnă să te simți mic, neputincios, fragil. Dar mai ales nu uita că Cel ce știe toate acestea e acum în cer la dreapta lui Dumnezeu, mijlocind pentru tine.

Pentru ca să înțelegi că Dumnezeu lucrează pentru noi dar și prin noi. Pruncul Isus a avut nevoie de Iosif și de Maria. Nu poți încrucișa brațele și să aștepți ca Dumnezeu să lucreze de unul singur. El așteaptă ca tu să pui umărul la greutățile altor semeni, El așteaptă ca tu să devii părinte pentru copiii neajutorați. El te poartă pe brațele tale ca tu să porți pe alții. Avem nevoie unii de alți și avem nevoie de părinți care să poarte de grijă copiilor.

Pentru ca tu să înțelegi ca trebuie să asculți de Dumnezeu. Dragostea care nu ascultă de cel pe care îl iubește este o minciună. Pruncul Isus a învățat ascultarea pentru că aceasta este dorința lui Dumnezeu pentru noi. Mai mult decât orice jertfă este ascultarea. Dumnezeu presară în drumul vieții diferite autorități: cea părintească, școlară, profesională. Scopul lor este să ne învețe supunerea nu suspunerea.

Ni s-a dat un Prunc ca să ne adâncim privirea în realitatea vieții și să înțelegem că viața e fragilă, că trebuie să devenim părinți spirituali și, mai ales, că fără ascultarea și supunere, credința este doar o amăgire.

Ce Prunc…!

Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Scrisoare de Craciun de la Petru Popovici

„Dragă frate …,
Hristos Domnul este înlăturat. Bradul pus la loc de cinste în familii şi chiar în unele biserici. În prima Biserică creştină nu a fost o aşa idolatrie. Sărbătoarea iluminată feeric, dar întuneric beznă în suflete. O omenire în gura morţii, fără nici o licărire de speranţă. Hristos Domnul a venit să mântuiască şi oamenii cei mai mulţi mor nemântuiţi. De ce? Nu cumva suntem noi vinovaţii?

Creştinismul formal a falimentat, căci a păstrat ieslea şi steaua dar a pierdut pe Hristos Domnul; a păstrat colindele, cântecele de pe buze dar a pierdut închinarea inimii; a păstrat o sărbătoare dar a pierdut pe Cel sărbătorit. Oamenii primesc daruri unii de la alţii dar nu-L primesc pe Domnul Isus, Darul nespus de mare al lui Dumnezeu. Pe El Îl resping, Îl înjură cum ştiu mai urât. Petrec şi dansează, chiuie toţi în goană nebună spre iad. S-au închinat viţelului mort de aur, dar azi, la suflarea vântului, s-a prăbuşit şi nu mai e nicăieri. Au îmbrăcat haine strălucitoare dar s-au topit şi sunt goi, de ruşinea tuturor. Şi asta fără să-şi dea seama. Toată frumoasa şi înălţătoarea atmosferă din familii s-a dus. Ce tragedie!

Îngerul în straie de lumină nu mai vine din cer, iar cei de pe pământ care trebuie să poarte lumina, mulţi au devenit ei înşişi întuneric, iar poporul bâjbâie, nu zăresc nici o licărire. Este întuneric beznă.
Criza nu este financiară ci spirituală. Hristos Domnul, Lumina lumii, este lepădat. Şi lipsa LUMINII cauzează întunericul.

Altădată Isaia, profetul Domnului striga: „Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz…”. Dar unde sunt azi cei atinşi de înger cu cărbunele aprins pe altar? E noapte târziu şi aproape pe toţi i-a cuprins moleşeala, ba mulţi dorm de-a binelea, tocmai în timpul cel mai critic.

O, fraţii mei, Biserică sfântă născută în mari suferinţe pe Golgota şi trecută prin mari suferinţe, ridică-te şi luminează! Timpul s-a scurtat şi curând apare în mare slavă Preaiubitul Mire. Încă nu ţi-ai sfârşit misiunea. În întuneric mai sunt fraţi care trebuie salvaţi. Trezeşte-te! Foloseşte chiar şi zilele sărbătorii să-L cunoască pe Cel Sărbătorit şi viaţa să le devină o eternă sărbătoare prin Cel născut şi culcat în iesle.

Însărcinarea noastră, prin Duhul Sfânt, este să purtăm nu o lumânare ci LUMINA Evangheliei unei lumi pierdute în păcat, înrobită de Satana. Ei, sărmanii, nu-şi dau seama de aceasta. La sărbători beau până nu se mai pot purta, înjură, minţesc, înşeală, se duşmănesc, îşi bat joc de cele sfinte, sunt făţarnici, desfrânează, avortează, divorţează şi totuşi zic că ei sunt creştini. Creştinii nu au trăit în aşa păcate. Aceştia sunt creştini care populează iadul şi vor fi pe veci unde e plânsul şi scrâşnirea dinţilor. Starea lor, sărmanii, este mult mai gravă, încât nici nu se poate descrie.

La aşa oameni am fost trimişi noi cu Evanghelia, şi eu şi tu. Domnul Isus a spus apostolului Pavel: „Te-am ales din mijlocul neamurilor la care te trimit ca să le deschizi ochii ca să se întoarcă de la întuneric la lumină şi de sub puterea Satanei la Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertarea de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi”. Deci, suntem trimişi.

Iar ca să nu ni se pară o trimitere prea grea, apostolul Pavel ne aduce aminte: „Odinioară eraţi întuneric – deci şi noi am fost ca ei – dar acum sunteţi lumină în Domnul”.

Oare suntem cu adevărat lumină? Nu cumva lumina noastră este stinsă? E un prilej de cugetare. Căci numai fiind lumina aprinsă putem lumina pe alţii. Şi pentru aşa o lucrare seminarul nu ne face capabili, ci Domnul, prin Duhul Sfânt. Lucrarea lui şi în anul care vine se face numai prin puterea Lui, după voia Lui şi spre slava Lui.

Altădată vestitorii Evangheliei au fost nişte uriaşi, azi mulţi sunt pigmei. Aceasta nu din cauză că Dumnezeu nu te vreau un uriaş ci fiindcă tu te simţi bine aşa. Creşterea în har o ai numai printr-o relaţie bună cu Tatăl. Cum este atârnarea ta de Domnul? Cât timp petreci tu cu El? Primeşti tu mesajul de la El sau îl culegi din cărţi sau de pe Internet? Aceasta are mare importanţă. Şi nu uitaţi că Domnul dă har celor smeriţi.

Poate pe pământ nu ne vom mai întâlni niciodată, căci eu sunt foarte bătrân, sunt în al 93-lea an, dar doresc să fiţi uriaşi în câştigarea sufletelor pentru Hristos Domnul.

În glorioasa Lui slujire, bătrânul vostru frate,
Petru Popovici.

Editorial – Radio Unisosn -Zalau via Resurse Crestine

O Holy Night – Josh Groban – O noapte sfanta, binecuvantata

birth Christ Jesus

The words and lyrics of the old carol ‘O Holy Night’ were written by Placide Cappeau de Roquemaure in 1847. Cappeau was a wine seller by trade but was asked by the parish priest to write a poem for Christmas. He obliged and wrote the beautiful words of the hymn. He then realised that it should have music to accompany the words and he approached his friend Adolphe Charles Adams(1803-1856).

O Holy Night

O Holy Night! The stars are brightly shining,
It is the night of the dear Saviour’s birth.
Long lay the world in sin and error pining.
Till He appeared and the Spirit felt its worth.
A thrill of hope the weary world rejoices,
For yonder breaks a new and glorious morn.
Fall on your knees! Oh, hear the angel voices!
O night divine, the night when Christ was born;
O night, O Holy Night , O night divine!
O night, O Holy Night , O night divine!

Led by the light of faith serenely beaming,
With glowing hearts by His cradle we stand.
O’er the world a star is sweetly gleaming,
Now come the wisemen from out of the Orient land.
The King of kings lay thus lowly manger;
In all our trials born to be our friends.
He knows our need, our weakness is no stranger,
Behold your King! Before him lowly bend!
Behold your King! Before him lowly bend!

Truly He taught us to love one another,
His law is love and His gospel is peace.
Chains he shall break, for the slave is our brother.
And in his name all oppression shall cease.
Sweet hymns of joy in grateful chorus raise we,
With all our hearts we praise His holy name.
Christ is the Lord! Then ever, ever praise we,
His power and glory ever more proclaim!
His power and glory ever more proclaim!

Set to scenes from The Nativity Story… O Holy Night – by Josh Groban Uploaded on Nov 18, 2010 by Thisperfectplace

Catalin Ciuculescu – Cine a crezut? (Colind)

Camera: Andrei Birtea
Music + Video Edit: Catalin Ciuculescu
Backing Vox: Luci Rotar, Andrei Birtea
CC Film 2014

VIDEO by Catalin Ciuculescu

Mesaj de Craciun din partea Aliantei Mondiale Baptiste

Photo credit www.baptist-tm.ro

Virusul Ebola a lovit din nou, cu o mare cruzime omenirea, cauzând daune iremediabile. În astfel de situații, suntem adesea tentați să ne întrebăm: Unde este Dumnezeu? Ce s-a întâmplat cu omenirea?

Apoi vine Crăciunul și ne aducem aminte de misterul Întrupării. Dumnezeu cel Atotputernic coboară în mijlocul nostru, prin Fiul Său. El experimentează neșansa, durerea respingerii și agonia morții. Prin Fiul Său, Dumnezeu atinge limita disperării, traversează deșertul dezolării, este privit ca un outsider și exclus.

Pentru a citi mai mult, accesati site-ul Comunitatii: http://www.baptist-tm.ro

Otniel Bunaciu – mesaj de Craciun

VIDEO by Revista Crestinul Azi

Samuel Tutac – Intruparea Domnului Isus Hristos, punctul de cotitura al istoriei – Biserica din Perth, Australia 21 Decembrie 2014

Ioan 1

Capitoul acesta, deosebit de important, care ne reaminteste un adevar extraordinar, pe care n-avem voie sa-l uitam, mai ales in perioada aceasta de advent. Suntem in ultima saptamana de advent, suntem inaintea acestei mari sarbatori. O numim sarbatoarea Craciunului, dar, cred ca si mai bine ar fi sa o numim Sarbatoarea Nasterii Mantuitorului sau sarbatoarea intruparii Fiului lui Dumnezeu. Si trebuie sa ne reamintim si as vrea sa ne reamintim in seara aceasta punctul central al Sarbatorii Craciunului este persoana a Domnului si Mantuitoruli nostru, Isus Hristos.

Adevarul, cu privire la El, este cel mai central si cel mai uluitor adevar din intreaga istorie a rascumpararii. Nimic nu intrece in maretie si unicitate evenimentele in care Domnul Isus Hristos a fost implicat. Intreaga istorie arata spre Hristos si spre evenimentul acesta legat de intruparea Domnului Isus Hristos. De fapt, intruparea Domnului Isus Hristos este punctul de cotitura al istoriei. Domnul Isus a fost cea mai importanta persoana a istoriei, atat de importanta incat a impartit istoria in doua. Si, intotdeauna, cand vorbim si facem referire la istorie si la ani, suntem nevoiti sa-L amintim si sa spunem: fie inainte de Hristos, fie dupa Hristos, pentru ca El este personajul central si punctul de cotitura al istoriei.

De ce este Domnul Isus atat de important? De ce ne atrage Scriptura atat de mult asupra Lui? Ce anume afirma Scriptura despre El?

  • Sfanta Scriptura afirma despre Domnul Isus ca El este implinirea tuturor profetiilor si promisiunilor lui Dumnezeu. La 2 Corinteni 1:20, ap. Pavel ne aminteste  lucrul aceasta-  În adevăr, făgăduinţele lui Dumnezeu, oricâte ar fi ele, toate în El sunt „da”; de aceea şi „Amin”, pe care-l spunem noi, prin El, este spre slava lui Dumnezeu.
  • Biblia, de asemenea, ne indeamna sa privim la Domnul Isus Hristos, pentru ca El este singurul prin care putem fi impacati cu Dumnezeu. In Evrei 12:24, autorul ep. Evrei spune ca El este mijlocitorul legamantului celui nou „Isus, Mijlocitorul legământului celui nou, şi de sângele stropirii, care vorbeşte mai bine decât sângele lui Abel.” 
  • Iar in Ioan 14:6, Domnul Isus insusi, spune: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. 

Sfanta Scriptura ne indeamna sa privim la Domnul Isus, pentru ca tot ce se intampla in lumea aceasta, absolut totul, se intampla numai si numai datorita voii Lui suverane. El spune la Matei 28:18 – atunci, cand dupa ce a murit si a inviat si se afla in fata ucenicilor si urma sa le dea marea insarcinarea, spune: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Si,  „In numele acestei autoritati,” spune El, „duceti-va si faceti ucenici din toate neamurile.”

Biblia ne indeamna sa privim la Domnul Isus Hristos, pentru ca El este Cel care la final va judeca lumea. Ap. Pavel ne spune asta la Faptele Apostolilor 17:31, in acea faimaosa predica din Aeropagul din Atena-  pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită, prin faptul că L-a înviat din morţi…” Punctul central al Craciunului trebuie sa fie El, Domnul Isus Hristos- Dumnezeul intrupat, Dumnezeu Fiul devenit Dumnezeul om. Ascultati din nou cuvintele lui Ioan: 

1 La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu.
2 El era la început cu Dumnezeu.
3 Toate lucrurile au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El.

14 Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl. –

(din primele 11 min. mai sunt aprox 34 de min din mesaj)

VIDEO by bisericaperth

David Platt – Incarnation (2) Marvel of Nature

God in the Flesh

Philippians 2:5-11  (NIV)

  5 In your relationships with one another, have the same mindset as Christ Jesus:6 Who, being in very nature God, did not consider equality with God something to be used to his own advantage; 7 rather, he made himself nothing by taking the very nature of a servant, being made in human likeness. 8 And being found in appearance as a man, he humbled himself by becoming obedient to death— even death on a cross! 9 Therefore God exalted him to the highest place and gave him the name that is above every name, 10 that at the name of Jesus every knee should bow, in heaven and on earth and under the earth, 11 and every tongue acknowledge that Jesus Christ is Lord, to the glory of God the Father.

He made Himself nothing. Taking the very nature of a servant.

What makes Jesus so unique?

  1. He is the sovereign Creator, yet He becomes a slave to His creation. Sometime when people read ‘He made Himself nothing’ or in other translations ‘He emptied Himself’ they picture Him taking off some of His divine qualities. But that’s not true. Jesus is fully God, He is in nature God. He exists as God. You can’t take off some things of who you are. So He didn’t empty Himself by taking off divine characteristics, instead, He emptied Himself by bringing something on to Himself. By taking the very nature of a servant. Jesus had 2 natures: The nature of God and the nature of servant.  They are not in contradiction to each other. Picture it with Jesus coming to earth. It’s not God minus something, it’s God plus something. It’s God taking on human likeness. By emptying Himself, Jesus perfectly reveals both deity and humanity to all creation.
  2. He is perfect, yet He pays the price for sin. Why did God become a man? Why is it important that Jesus become man- fully God and fully man, united together in one person? It’s important for the very meaning of our salvation. We have so salvation, no Christianity without the incarnation. As a man, He alone can substitute for human sin.
  3. He is transcendent over His people, yet He identifies intimately with His people. If you’ve grown up in a christian family, or in church, and you’ve not had interaction with other religions in the world, it’s hard to grasp what an incredible truth this is. This is the truth that sets Christianity apart. It sets Jesus apart. The major religions of the world are all grounded in, whether it’s a god called Allah or a higher being, or ultimate reality in the universe, it’s all based on this alternate reality of being completely different from us, above us, over us. And we’re down here. But, the beauty of Scripture is that His greatness is not just in His transcendence over us. His greatness is pictured in His intimate involvement with us, in us, a part of our lives. That’s Jesus, and that’s what sets Him apart. That He was made in human likeness. He took on the form of a man. The nature of a man. He became like us. He displayed the nature of God by taking on the nature of the servant. (v 7)

Old Testament Prophecies Fulfilled by Christ

via Wilmington/Tyndale Guide to the Bible (P 350)

You can reverently see the mighty hand of God guiding men throughout thousands of years and inspiring them through His Holy Spirit as they lay ink to papyrus and lay down God’s Word in such a way as to see it come to pass in a (mind boggling) mathematically impossible improbability.

  1. Born of a virgin – Isaiah 7:14 Fulfilled in Matthew 1:22,23
  2. Given the throne of David – 2 Samuel 7:11-12; Psalm 132:11; Isaiah 9:6, 16:5,Jeremiah 23:5 Fulfilled in Luke 1:31-32
  3. This throne to be an eternal throne – Daniel 2:44, 7:14,27; Micah 4:7 Fulfilled in Luke 1:33
  4. To be called Emmanuel – Isaiah 7:14 Fulfilled in Matthew 1:23
  5. To have a forerunner – Isaiah 40:3-5; Maleachi 3:1 Fulfilled in Luke 1:76-78, 3:3-6; Matthew 3:1-3
  6. To be born in Bethlehem – Micah 5:2 Fulfilled in Matthew 2:5-6
  7. To be worshipped by wise men and be presented with Gifts – Psalm 72:10; Isaiah 60:3, 6, 9 Fulfilled in Matthew 2:11
  8. To be in Egypt for a season – Numbers 24:8, Hosea 11:1 Fulfilled in Matthew 2:15
  9. Birthplace to suffer a massacre of infants – Jeremiah 31:15 Fulfilled in Matthew 2:17-18
  10. To be called a Nazarene – Isaiah 11:1 Fulfilled in Matthew 2:23
  11. To be zealous for the Father – Psalm 69:9, 119:139 Fulfilled in John 2:16-17
  12. To be filled with God’s Spirit – Isaiah 11:2, 61:1-2; Psalm 45:7 Fulfilled in Luke 4:18-19
  13. To heal many – Isaiah 53:4 Fulfilled in Matthew 8:16-17
  14. To deal gently with the Gentiles – Isaiah 9:1-2, 42:1-3 Fulfilled in Matthew 12:17-21, 4:13-16
  15. To speak in parables – Isaiah 6:9-10 Fulfilled in Matthew 13:10-15
  16. To be rejected by His own – Isaiah 53:3, Psalm 69:8 Fulfilled in John 1:11, 7:5
  17. To make a triumphal entry into Jerusalem – Zechariah 9:9 Fulfilled in Matthew 21:4-5
  18. To be praised by little children – Zechariah 9:9 Fulfilled in Matthew 21:16
  19. To be the rejected cornerstone – Psalm 118:22-23 Fulfilled in Matthew 21:42
  20. That His miracles would not be believed – Isaiah 53:1 Fulfilled in John 12:37-38
  21. To be betrayed by His friend for 30 pieces of silver – Psalm 41:9, 55:12-14 Fulfilled in Matthew 26:14-16, 21-25
  22. To be a man of sorrows – Isaiah 53:3 Fulfilled in Matthew 26:37-38
  23. To be forsaken by His disciples – Zechariah 13:7 Fulfilled in Matthew 26:31, 56
  24. To be scourged and spat upon – Isaiah 50:6 Fulfilled in Matthew 26:67, 27:26
  25. His price money to be used to buy a potter’s field – Zechariah 11:12-13; Jeremiah 18:1-4, 19:1-4 Fulfilled in Matthew 27:9-10
  26. To be crucified between two thieves – Isaiah 53:12 Fulfilled in Matthew 27:38
  27. To be given vinegar to drink – Psalm 69:21 Fulfilled in Matthew 27:34, 48; John 19:36-40
  28. To suffer the piercing of hands and feet – Psalm 22:15; Zechariah 12:10 Fulfilled in Matthew 15:25; John 19:34,37, 20:25-27
  29. His garments to be parted and gambled for – Psalm 22:18 Fulfilled in Luke 23:34; John 19:23-24
  30. To be surrounded and ridiculed by His enemies – Psalm 22:7-8 Fulfilled in Matthew 27:39-44; Mark 15:29-32
  31. That He would thirst – Psalm 22:15 Fulfilled in John 19:28
  32. To commend His spirit to the Father – Psalm 31:5 Fulfilled in Luke 23:46
  33. No bones to be broken – Psalm 34:20; Exodus 12:46; Numbers 9:12 Fulfilled in John 19:33-36
  34. To be stared at in death – Zechariah 12:10 Fulfilled in John 19:37; Matthew 27:36
  35. To be buried with the rich – Isaiah 53:9 Fulfilled in Matthew 27:57-60
  36. To be raised from the dead – Psalm 16:10 Fulfilled in Matthew 28:2-8
  37. To ascend – Psalm 24:7-10; Isaiah 52:13 Fulfilled in Mark 16:19; Luke 24:51

A poem – Christmas Mystery

Christmas Mystery

He who forged Earth’s iron core
And scattered stars to distant skies
Came shattered beauty to restore
And answer lost ones’ mournful cries.
A God who stands among the weak
To lift each burden that they face,
To lift away their bondage bleak
And give them strength in holy grace.

The star of hope for all the years,
Though spoken of through ages past,
Lies born in dust and blood and tears
Without His glorious trumpets’ blast.
Yet in His tiny hand He holds
The power that built the mountains high.
His glory shatters earthly molds
As angels’ voices split the sky.

The angel heralds call out clear
To tell us of the infant King
Who comes to crush the power of fear
And let the notes of justice ring.
Yet first He comes to serve and die,
Not yet to take His rightful place,
That those who chose to crucify
Their King might still receive His grace.

He calls us now with signs and stars
To find the Child born a King,
To give Him all that once was ours,
And songs of love and praise to sing.
So as we journey through the night
And seek our true Desire’s star
We find that Jesus, through His might
Has sought us from our exile far.

Christmas  Mystery was  written  by   Elizabeth  Sunshine   (yes, that’s her real name),  currently  a  senior  at  Brandeis University.

(via)

A Christmas Sermon 1,700 Years Old

by St. Gregory of Nazianzus (AD 380)

Christ is born, glorify Him. Christ from heaven, go out to meet Him. Christ on earth, be exalted. Sing to the Lord, all the whole earth; and that I may join both in one word, let the heavens rejoice, and let the earth be glad, for Him who is of heaven and then of earth. Christ in the flesh, rejoice with trembling and with joy; with trembling because of your sins, with joy because of your hope.

Again, the darkness is past; again, Light is made; again, Egypt is punished with darkness; again, Israel is enlightened by a pillar. The people who sat in the darkness of ignorance, let them see the great Light full of knowledge. Old things have passed away; behold, all things have become new. The letter gives way, the Spirit comes to the front. The shadows flee away, the truth comes in on them. Melchizedek is concluded. He who was without Mother becomes without Father (without mother of His former state, without father of His second).

The laws of nature are upset; the world above must be filled. Christ commands it, let us not set ourselves against Him. O, clap your hands together, all you people, because unto us a Child is born, and a Son given unto us, whose government is upon His shoulder (for with the cross, it is raised up), and His name is called The Angel of the Great Counsel of the Father.

Let John cry, prepare the way of the Lord; I, too, will cry the power of this Day. He who is not carnal is Incarnate; the Son of God becomes the Son of Man, Jesus Christ, the same yesterday, and today, and forever. Let the Jews be offended, let the Greeks deride; let heretics talk until their tongues ache. Then shall they believe, when they see Him ascending into heaven; and if not then, yet when they see Him coming out of heaven and sitting as Judge.

This is our present Festival; it is this which we are celebrating today, the Coming of God to Man, that we might go forth, or rather (for this is the more proper expression) that we might go back to God—that putting off of the old man, we might put on the new; and that as we died in Adam, so we might live in Christ, being born with Christ and crucified with Him and buried with Him and rising with Him. For I must undergo the beautiful conversion, and as the painful succeeded the more blissful, so must the more blissful come out of the painful.

For where sin abounded, grace did much more abound; and if a taste condemned us, how much more does the passion of Christ justify us? Therefore, let us keep the Feast, not after the manner of a heathen festival, but after a godly sort; not after the way of the world, but in a fashion above the world; not as our own, but as belonging to Him who is ours, or rather as our master’s; not as of weakness, but as of healing; not as of creation, but of re-creation.

from Sermoncentral.com

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari