Serile Dialogos – Traversarea deșertului – Bisericile evanghelice în România comunistă – Dorin Dobrincu Prelegere & Dialog cu Emil Bartoș

Serile Dialogos – Traversarea deșertului

Dorin DobrincuDuminică, 22 februarie 2015 ora 18:00 – a doua întâlnire în cadrul Serilor Dialogos

INVITAT:

Dorin Dobrincu este cercetător științific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi (Academia Română, Filiala Iași) și doctor în istorie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Printre domeniile sale de interes se numără istoria politică şi socială a României contemporane, incluzând Holocaustul, perioada comunistă; istoria creştinismului din România; istoria regională (cu specială privire asupra Moldovei în context central-est european). Este membru al mai multor asociaţii profesionale şi al unor comitete editoriale; activitate publică în legătură cu domeniile de competenţă.

Lucrări recente: Istoria comunismului din România, vol. I, Documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965), Bucureşti, Editura Humanitas, 2009 (editor împreună cu Mihnea Berindei şi Armand Goşu); Istoria comunismului din România, vol. II, Documente Nicolae Ceauşescu (1965-1971), Iași, Editura Polirom, 2012 (editor împreună cu Mihnea Berindei şi Armand Goşu); Transforming Peasants, Property and Power. The collectivization of agriculture in Romania, 1949–1962, Budapest-New York, Central European University Press, 2009 (editor împreună cu Constantin Iordachi); Listele morţii. Deţinuţi politici decedaţi în sistemul carceral din România potrivit documentelor Securităţii, 1945-1958, Iaşi, Editura Polirom, 2008 (editor); O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Iaşi, Editura Polirom, trei ediții, 2008, 2009, 2014 (coautor împreună cu Mihai Stamatescu, Raluca Grosescu, Andrei Muraru, Liviu Pleşa şi Sorin Andreescu); Raport Final, Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, ediţie revăzută şi îmbunătăţită, Bucureşti, Editura Humanitas, 2007 (editor împreună cu Vladimir Tismăneanu și Cristian Vasile).

TEMA:

Traversarea deșertului. Bisericile evanghelice în România comunistă

  • – Ideologia comunistă vs. spațiul religios. Politica statului comunist față de religie în URSS și Estul Europei, în particular în România
  • – Situația Bisericii/bisericilor în România comunistă: represiune, opoziție, adaptare, colaborare
  • – Cazul particular al evanghelicilor din România, 1944-1989
  • – Istorie și memorie. Trecutul recent al Bisericii din România în atenția publicului

http://bisericametanoia.ro/

Serile Dialogos – Traversarea deșertului –

Prelegere Dorin Dobrincu

VIDEO by videometanoia

Serile Dialogos – Traversarea deșertului –

Dialog cu Emil Bartoș

 

Citeste si
Reclame

Marturia lui Jim Caviezel

Jim Caviezel actorul care l-a intruchipat pe Iisus in pelicula din 2004 regizata de Mel Gibson, “Patimile lui Hristos” a sustinut  un discurs in fata unui grup de credinciosi ai bisericii baptiste din Orlando, Florida in cadrul caruia a spus ca dupa acceptarea acestui rol a “fost respins de propria lui industrie”.

Potrivit The Guardian, actorul a declarat ca producatorii de la Hollywood l-au evitat dupa ce a acceptat sa joace in sangeroasa pelicula despre ultimele zile ale lui Iisus. Desi s-a remarcat pe marile ecrane inainte de Patimile lui Hristos in filme precum Contele de Monte Cristo (2002) sau Ochi de inger (2001), dupa ce a jucat in pelicula regizata de Gibson, actorul nu a mai fost solicitat pentru roluri importante.

Actorul a povestit in timpul discursului sustinut la biserica baptista din Orlando cum Gibson i-a oferit rolul, pentru ca, 20 de minute mai tarziu sa il sune si sa il implore sa nu il accepte, spunandu-i ca in caz contrar “nu vei mai lucra niciodata in acest oras”. Jim Caviezel i-a raspuns atunci “Cu totii trebuie sa ne imbratisam crucile. Iisus este la fel de controversat acum cum a fost dintotdeauna. Nu s-a schimbat mare lucru in 2 000 de ani”. Pe de alta parte, Jim Caviezel, un crestin dedicat, crede ca distrugerea carierei sale in cinematografie a fost un pret care a meritat sa fie platit declarand ca: “Trebuie sa renuntam la numele noastre, la reputatiile noastre, la vietile noastre pentru a spune adevarul”. Desi l-a descris pe Gibson ca fiind un ” pacatos oribil” el a declarat ca actorul nu merita sa fie umilit, adaugand ca: “Mel Gibson nu are nevoie de judecata voastra, el are nevoie de rugaciunile voastre”.

Patimile lui Hristos a fost un enorm succes de box-office in 2004, obtinand atunci incasari de peste 600 de milioane de dolari, dar, a atras in acelasi timp numeroase controverse si critici, Gibson fiind acuzat de antisemitism. Sursa – http://www.stirifeldefel.ro/jim-caviezel-sustine-ca-a-fost-respins-de-industria-filmului-dupa-rolul-din-patimile-lui-hristos/

Dacă într-o zi… Sefora Geantă

guy friends~~~

P

Photo credit www.mobypicture.com

Dacă într-o zi o să îţi vină să plângi… Caută-mă!
Poate că te voi face să râzi. Dacă nu, pot să plâng alături de tine.

Dacă într-o zi vei vrea să fugi undeva departe… Nu te sfii să mă cauţi!
Nu promit că o să încerc să te opresc. Dar pot fugi alături de tine…
Şi dacă vei vrea să o faci de unul singur… Promit că voi aştepta aici până te întorci. Exact în acelaşi loc…

Dacă într-o zi nu vei vrea să asculţi pe nimeni… Caută-mă!
Promit să fiu aici pentru tine. Promit că voi sta în tăcere…

Dacă într-o zi vei radia de bucurie… Caută-mă neapărat şi spune-mi tot!
Ştiu cât de greu e să n-ai cu cine să îţi împarţi bucuriile, de teamă să nu te urască pentru că eşti fericit…

Dacă într-o zi vei vrea să asculţi o poveste, dar orice voce omenească ţi-ar deranja auzul… Caută-mă! N-am soluţia! Mă poţi privi în ochi şi poţi „citi” orice doreşti… Dramă, bucurie, dor, speranţă…

Dacă într-o zi vei regreta faptul că te-ai născut… Caută-mă!
Îţi voi aminti toate momentele în care am fi fost ruinați dacă nu erai tu…

Citeste mai departe aici – http://seforaseah.blogspot.com/2015/02/daca-intr-o-zi.html

Fabula de la Fontaine – Florin Ianovici

Photo credit fineartamerica.com

~~~ Fabula de la Fontaine ~~~

Un scorpion s-a uitat la un rau involburat si a zis: eu pe asta nu pot sa trec. Si apoi, a zis unei broscute: trece-ma si pe mine, in spate.
La care, broscuta ii zice: Asta-i buna, cum sa te trec in spate? Tu esti scorpion. Mie mi-e frica de tine, ca daca te trec in spate, tu ma intepi.
Scorpionul ii zice: Vezi ca n-ai minte?
Cum, adica, n-am minte?
Pai, daca eu, de ex. te intep pe tine si te omor, nu ma prabusesc si eu cu tine in riu?

La care, broscuta a zis: Ai dreptate. Si il ia pe scorpion in spate si la jumatea riului, ce credeti ca se intampla? Scorpionul o inteapa.
La care, broscuta se intoarce, privindu-l, murind, si zice: De ce?
La care-i raspunde: pentru ca sunt scorpion.

Da mana cu sarpele si-ti va spune aceeasi vorba: ca sunt sarpe… Da mana cu Satana si-ti va spune acelasi lucru.

Stiti ce au spus preotii in fata carora a venit Iuda, dandu-le banii inapoi. Stiti cele doua cuvinte ce i-au spus? „Treaba ta…” Asta iti va spune cel rau: Treaba ta. Dar, Dumnezeu din cer iti va spune: E treaba ta si a Mea, pentru ca Eu sunt Dumnezeul care intotdeauna am grija de tine. 

Extras din Predica – FLORIN IANOVICI – CE VOI FACE VIEI MELE ? Ludesti 

Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Lantul s-a frânt – Cristian Sonea

Ce sunt duhurile necurate? În ce situații ajunge un om să fie stăpânit de duhuri necurate? Ce se poate face într-un astfel de caz?

Biblia spune că suntem implicați într-un război spiritual dar Domnul Isus a venit sa aducă eliberare. El te poate elibera și pe tine!

Vorbitor: Cristian Sonea
Text: Luca 8: 26-39

http://www.bbso.ro VIDEO by BBSO ReLIVE

SĂ FIM SARE de Dionisie Giuchici

Matei 5:13-16

13 Voi sunteţi sarea pământului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.
14 Voi sunteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă.
15 Şi oamenii n-aprind lumina ca s-o pună sub obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă.
16 Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune şi să slăvească pe Tatăl vostru care este în ceruri.

SĂ FIM SARE

Autor: Dionisie Giuchici    vol. 1 – Domnul, nu eu!

Fie drumul cât de greu, fie lupta cât de mare,
DOMNUL ne-a chemat să fim, în această lume, sare.
DUMNEZEUL nostru veşnic, DUMNEZEUL îndurării,
Ne-a zis: „Arătaţi la oameni pocăinţa, gustul sării!”

Pocăinţă, fapte sfinte, o viaţă fără pată,
Chiar şi vorba să ne fie de Cuvântul sfânt sărată.
Să fim în bucate sare, să dăm gustul bun mâncării,
Să găsească cei ce caută masa binecuvântării.

Să purtăm în noi tăria şi puterea conservării,
Ca şi sarea din oceane şi din adâncimea mării.
Câte calităţi subtile le găseşti ascunse-n sare
Ape, diferite ape, la izvoare balneare.

Chiar şi grâul şi verdeaţa, tot ce prinde rădăcină,
Fără săruri minerale n-ar mai fi nici o grădină.
DUMNEZEUL, Creatorul, n-a uitat să pună sare,
Căci pământul nu-i cum credeţi, doar o oarbă întâmplare.

Ce-ar fi fost cu-atâtea ape din adâncurile mării?
Ar fi dispărut toţi peştii fără forţa conservării.
Dar cu toate-acestea, uite ce bizare catapulci
În această saramură stau şi umblă peştii dulci.

Ce uzină siderală, ce lucrare minunată!
Apă dulce poartă norii, care-a fost în mări sărată.
Sarea oarecum e moartă fără muguri, rădăcini,
Dar şi viaţa fără sare vestejeşte în grădini.

Vorbele acestea multe nu e jocul de cuvinte,
Ci dovada că există un Stăpân, un Sfânt Părinte.
Unul care guvernează peste legile naturii,
Binecuvântând pe oameni cu poruncile Scripturii.

Binecuvântând planeta cu nuanţe cristaline,
Cu sidefuri, diamante, şi cu flori frumoase, fine.
Şi cu pâine şi cu sare, cu salutul strămoşesc,
Daruri binecuvântate pentru neamul omenesc.

Din aceeaşi plămădeală, din aceeaşi vatră sacră,
Creşte portocala dulce, iar lămâia foarte acră.
Câte gusturi diferite se înalţă din noroi!
Vitamine îndulcite şi sărate pentru noi.

Ce uzină colosală, ce laborator ciudat!
Oaia paşte iarbă verde, laptele e alb, curat.
Animale vegetale, chiar şi omul imoral,
Toate s-au născut din zona şi din regnul mineral.

Numai partea sufletească, duhul care ne-a dat sens,
Ne separă şi ne face să fim homo sapiens.
Să purtăm în noi statura, chipul noului Adam,
Să fim credincioşi ca fiii credinciosului Avraam.

Printre zeci de comparaţii ilustrate, pilduiri,
În Scriptura sfântă, sarea are-aceleaşi oglindiri.
„Voi sunteţi în lume sare!” -dar de când am devenit?
Întrebarea ce se pune nu e greu de tâlcuit.

De când ne-am întors la DOMNUL, de când El ne-a botezat,
Cu credinţă şi iubire El în suflet ne-a sărat.
Iată-ne făpturi ciudate transformaţi în stâlpi de sare,
Asta-i însă calitatea cea mai sfântă, cea mai mare.

Roadă care o numeşte Cartea Sfântă -înfrânare-
Să te lupţi cu tine însuşi şi să-nvingi, înseamnă sare.
Îmbrăcaţi-vă deasemeni inima cu îndurare,
Calitatea bunătăţii să ştiţi fraţilor, e sare.

Pe această cale sfântă trebuie s-avem răbdare,
Iată altă calitate care se numeşte sare.
A-L împrumuta pe DOMNUL, fapte sfinte, ajutoare,
Pentru cei sărmani în lipsă, şi aceasta-nseamnă sare.

Sare şi-n îmbrăcăminte, după gustul creştinesc,
Fără pantaloni, femeia, fără tunsul bărbătesc.
Fără aur şi podoabe fără haine scumpe, fine,
Ci smerite şi sărate ca femeile creştine.

Fraţilor, în toate sare, în purtare, în cuvânt,
Cine predică să fie însoţit de DUHUL SFÂNT.
Dacă nu-i de sus izvorul, masa binecuvântată,
Dacă facem noi programul, ea rămâne nesărată.

Pot să fie cât de multe, şi cântări, şi poezioare,
Dacă nu se simte harul, nu e bine, nu e sare.
Pot să cânte cât de multe şi orchestre şi fanfare,
Dacă nu se-ntorc la DOMNUL cei ce-ascultă, nu e sare.

Unii denumesc fanfara numai pentru-nmormântări,
E adevărat, priviţi-o, după patru cinci cântări
A intrat în groapa rece timpul mort, purtat de val,
De frigomele ce sună marş funebru în local.

Şi Adam lipsit de slavă după negrul lui păcat,
Frunze lungi şi frunze late le-a cusut şi le-a-mbrăcat.
Sarea care-şi pierde gustul e călcată în picioare,
Sau mai bine zis, creştinul fără pocăinţă moare.

Oameni fără de esenţă, biruiţi de-a lor păcate,
Slujba ce-ar mai vrea s-o facă, este fără greutate.
Ei încearcă, se ridică în Numele Lui ISUS,
Dar degeaba, sarea sfântă, pocăinţa lor s-a dus.

Lumea care îi cunoaşte râde batjocoritor
De cântarea, poezia sau de predicile lor.
Asta-i cea mai neplăcută, cea mai nedorită stare,
Să fii sare lepădată şi călcată în picioare.

După ce-ai purtat în spate porţi de fier şi porţi de-aramă
Duelând cu duhuri rele, să fii gol şi plin de teamă.
Fiu risipitor, sau sare, care ţi-ai pierdut tăria,
Dacă vrei să vii acasă, leapădă-ţi complet mândria.

Lumea e un nor cu ape tulburate şi amare,
Vindecarea lor se face dacă pui în ele sare.
Ştiţi Elima, vrăjitorul, om din lume, fiere-amară,
Lumea fără pocăinţă e păgână, e murdară.

Lumea fără pocăinţă e departe de Scriptură,
Ei se roagă, au credinţă, dar şi blestemă şi-njură.
Vorbe multe, vorbe goale, vorbe care nu-s sărate,
Ah, şi câtă urâciune, şi blestemuri, şi păcate!

Pentru ei ISUS ne cheamă să fim pildă, să fim sare,
Ei văzând în noi pe DOMNUL să se-ntoarcă din pierzare,
Pentru ei şi Lot sărmanul, sufletul şi-l chinuieşte,
Ca să steie în Sodoma, DUMNEZEU îngăduieşte.

Pentru ei bătrânul Noe a fost pildă, a fost sare,
„Fraţilor, sfârşitul vine!” însă nu i-au dat crezare.
Dariu nu-i găseşte vină, Daniel, ce om ales!
El învinge prin credinţă al păgânilor proces.

Pentru toţi Pilat rosteşte: „Nu găsesc în El vre-o vină!”
Căci ISUS Mântuitorul a fost sare şi lumină.
Oameni răstigniţi pe cruce, aruncaţi de vii la fiare, ‘
Oameni care pentru alţii au fost pildă, au fost sare.

Cum ne-a arătat şi Pavel când le scrie la evrei,
Lumea veche, păcătoasă, n-a fost vrednică de ei.
Îmbrăcaţi în piei de capre, şi prin peşteri alungaţi,
Aţi avea curaj să spuneţi că sunteţi cu-aceştia fraţi?

Nu aş vrea să înţelegeţi adevărul încâlcit,
Nu erau sălbatici sfinţii, lumea nu i-a suferit.
Lumea şi stăpânitorul veacului întunecos,
Este supărat de moarte pe urmaşii lui HRISTOS.

Fraţilor, ISUS ne cheamă la războiul stelelor,
Nu cu arme nucleare, ci cu duhuri din popor.
Cu stăpânitori de triburi, îngeri fără adorare,
Care duc război de moarte cu întreaga adunare.

Îmbrăcaţi în piei de capră mai găseşti şi astăzi fraţi,
Tot prin peşteri, dar mai fine, mai prin dosuri camuflaţi.
Vin cu haină transparentă biete chipuri la-nchinat,
Ce să fie-n pas cu vremea şi cu veacul lepădat.

Vin copiii cu mustaţă, şi cu plete, ce să spui,
Îngerul căzut se luptă ca să facem voia lui.
Ah, şi câtă murdărie, necredinţă, răutate,
Numai dreapta judecată le va arăta pe toate.

Dar cu toate-acestea DOMNUL ne-a chemat pe fiecare
Să luptăm lupta cea bună şi să fim în lume sare.
În această luptă mare împotriva celui rău,
Noi învingem prin credinţa în ISUS şi DUMNEZEU.

Iar în urma biruinţei după luptele purtate,
Cu ISUS Mântuitorul vom sta în eternitate.
Până-n ziua, până-n ceasul, până-n clipa ceea mare,
DOAMNE dă-ne ajutorul ca să fim în lume sare!

AMIN

Versuri de la Resurse Crestine

Marta Rus – Sa fim sare

(Biserica Penticostala Albini Cluj)

VIDEO by Biserica Albini

Should We Pray for the Defeat of ISIS or Their Conversion?

3.4ISIS

“At the same time, praying for the salvation of our enemies, even those committing the most horrific of crimes, is not a call to stop praying for justice against them.” 

A pastor friend told me last week that he had church members enraged with him when he suggested from the pulpit that we ought to pray for the salvation of Islamic State terrorists. The people in his church told him that he ought to be calling for justice against them, given their brutal murder of Christians, not for mercy.

I thought about my friend a few days ago when these murderous fiends beheaded 21 of our brothers and sisters in Christ because they refused to renounce the name of Jesus. I was not just angry; I was furious. Can such fury co-exist, though, with the Sermon on the Mount (Mat. 5-7)? When we pray about such evil, how should we pray?

The complexity of the Christian calling in the world was seen even in social media. One friend of mine posted that the slaughter of Christians overseas calls for the world’s only remaining superpower to take action. Another said, quoting singer Toby Keith, that it was time to “light up their world like the Fourth of July.” To that, I say, “Amen.” Another friend, a former student of mine, posted, “Oh, that there might be an ISIS Saul standing there now, holding the cloaks, whose salvation might turn the Arab world upside down with the gospel!” To that I say “Amen,” too.

These are not contradictory prayers.

Jesus says to love our enemies and to pray for those who persecute us (Mat. 5:44). The Spirit of Jesus in the prophets and in the apostles also tells us that those who turn a blind eye to the killing of others are wrong. The fact that we feel contradictory praying both for justice against the Islamic State and for salvation for Islamic State terrorists is partly because we fail to distinguish between the mission of the state in the use of the temporal sword against evildoers (Rom. 13:4) and the mission of the church in the use of the sword of the Spirit against sin and death and the devil (Eph. 6). But that’s not, I think, the main problem.

The main problem is that we sometimes forget that we are called to be a people of both justice and justification, and that these two are not contradictory.

It sounds awfully spiritual, at first blush, to say that we should not pray for the defeat of our enemies on the field of battle. But that’s only the case if these enemies are not actually doing anything. This terrorist group is raping, enslaving, beheading, crucifying our brothers and sisters in Christ, as well as other innocent people. To not pray for swift action against them is to not care about what Jesus said we should seek, what we should hunger and thirst for, for justice. A world in which murderous gangs commit genocide without penalty is not a “merciful” world but an unjust horror show.

Read the rest of Russell Moore’s article here – http://www.churchleaders.com/outreach-missions/outreach-missions-articles/249126-pray-defeat-isis-conversion-2.html

Dr. Moore is the Dean of the School of Theology and Senior Vice-President for Academic Administration at The Southern Baptist Theological Seminary.

ISIS – its Islamic connection and its apocalyptic purpose

SES.Chapel.What is Isis? from Daniel Janosik on Vimeo.

Son of Hamas story

Photo credit www.nwitimes.com

Mosab Hassan Yousef, born 1978, is a Palestinian who worked undercover for Israel’s internal security service Shin Bet from 1997 to 2007.

Shin Bet considered him its most valuable source within the Hamas leadership: the information Yousef supplied prevented dozens of suicide attacks and assassinations of Israelis, exposed numerous Hamas cells, and assisted Israel in hunting down many militants, including his own father, a Hamas leader Sheikh Hassan Yousef. In March 2010, he published his autobiography titled Son of Hamas.

In 1999 Yousef converted to Christianity, and in 2007 moved to the United States. His request for political asylum in the United States was granted pending a routine background check on June 30, 2010 (Wikipedia)

„Son of Hamas” @ AIPAC PC 2015

VIDEO by Arutz Sheva TV

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari