Cristian Barbosu – Cum să discerni între absolute, convingeri și păreri? (partea I-a)

Cristian Barbosu, primul mesaj dintr-o serie asupra subiectelor legate de acoperământul femeii, podoabele, îmbrăcăminte femeiască sau bărbătească, stil de muzică, instrumente, etc. Citeste o introducere mai ampla aici – http://family2fam.com/2015/03/04/acoperamantul-femeii-podoabele-sau-cum-sa-discerni-intre-absolute-convingeri-si-pareri-partea-i-a/

Conferinta Dr. Emil Bartos – Deosebirea vremurilor – Partea a 4-a – CUM SĂ PROCLAMI ADEVĂRUL ÎNTR-O LUME RELATIVISTĂ? – Biserica Baptista Curtici Martie 1, 2015

Cinci mesaje despre problemele generației actuale, cu referință la tineret, familiști și lucrători. Emil Bartoș: În aceste  întâlniri vom avea două părți: prima parte va fi mai teoretică și apoi una mai practică. Întâi, cum se definește problema, să vă conving că e o problemă a vremurilor noastre și apoi ce soluție are Scriptura și Domnul pentru noi. Acesta este planul pentru aceste zile. Vrem si aceasta lucrare sa fie spre slava lui Dumnezeu. Dumnezeu să ne dea și înțelepciune, răbdare și Duhul Lui să stăpânească peste întâlnirile noastre.
Programul întâlnirilor:

Vineri seara, de la ora 19:00 – CUM SĂ TRĂIEȘTI MODERAT ÎNTR-O LUME CONSUMISTĂ?

Sâmbătă dimineața, de la ora 10:00 – CUM SĂ AI O CREDINȚĂ UNICĂ ÎNTR-O LUME PLURALISTĂ?

Sâmbătă după-masa, de la ora 17:00 – CUM SĂ TE PĂSTREZI CURAT ÎNTR-O LUME TEHNOLOGIZATĂ?

Duminică dimineața, de la ora 10:00 – CUM SĂ PROCLAMI ADEVĂRUL ÎNTR-O LUME RELATIVISTĂ? (Pagina Actuala)

Duminică seara, de la ora 17:00 – CUM SĂ COMUNICI ÎN FAMILIE ÎNTR-O LUME POSTMODERNĂ? Vom avea și o sesiune de intrebări și răspunsuri la sfârșit. (Va urma)

Deosebirea vremurilor

PARTEA a 4 -a

CUM SĂ PROCLAMI ADEVĂRUL

ÎNTR-O LUME RELATIVISTĂ?

Emil Bartos: Seria de mesaje: Deosebirea vremurilor. Ideea a venit din Cuvantul Domnului Isus Hristos, care la un moment dat spunea: vremurile stiti sa le deosebiti. Sunt si alte texte care ne indeamna sa intelegem vremurile, sa cautam sa vedem pe ce lume traim, cum ne orientam astazi, mai ales in mileniul III. Toate lucrurile s-au schimbat astazi in privinta eticii, in privinta educatiei, Uitati-va, suntem invadati de multe ‘isme. Am vorbit vineri despre cum sa traiesti moderat intr-o lume consumista, pentru ca consumismul este o problema  majora. Astazi, toti vrem sa adunam lucruri, consumam. Putini se gandesc sa traiasca moderat, cumpatat. Apoi ne-am orientat spre celalalt ‘ism= Pluralism: cum sa ai o credinta unica intr-o lume pluralista. Atatea oferte sunt, atatea religii noi. Cum stii ca tu ai credint adevarata? Credinta ta in Hristos; mantuirea este doar prin Isus Hristos. In numele Lui avem mantuire. El este calea, adevarul si viata. Cum sa-ti pastrezi aceasta credinta unica? Ieri seara ne-am concentrat pe tehnologism si mesajul a fost despre cum sa te pastrezi curat intr-o lume tehnologizata. Cum sa nu fii dependent de tehnologie? Care-s limitele? Poti sa pui limite acestei lumi care ne-a invadat? E peste tot. Ne fura din timp, relatii, partasie. Mai crezi intr-un Dumnezeu Atotputernic si Atotprezent, chiar prezent in lumea virtuala? Traiesti tu cu frica de Dumnezeu in continuare? Sau tehnologia a devenit dumnezeul tau?

In aceasta dimineata, subiectul este ‘cum sa proclami adevarul intr-o lume relativista’. Cum sa afirmi ceea ce crezi, intro lume indoielnica? Altfel spus: relativist inseamna indoielnic.  E un cuvant mai modern. E opusul absolutului. Ai lucruri absolute, adevaruri absolute, adica neschimbatoare. Si opusul absolutului este relativismul. Sa relativizezi, adica, sa ei usuratic lucrurile, sa nu mai stii ce crezi cu adevarat. Acesta va fii subiectul nostru. Am citit textul acesta din 1 Imparati 18, surprinzator text. Proorocul confrunta poporul Israel si le spune, in vers. 21 – Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul şi a zis: „Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal!” Poporul nu i-a răspuns nimic. Adica, pana cand vreti sa fiti indecisi? Nici intr-o parte, nici intr-alta.

Si textul spune ca poporul nu i-a raspuns nimic.
Traim intr-o lume indecisa. Si duhul acesta, al indeciziei, a patruns si in noi.
Nu mai stim ce credem, nu mai afirmam lucrurile clar. Ne e frica sa nu fim interpretatisi te trezesti asa ca pui intrebari aproape la orice.
Daca se afirma ceva ‘acest lucru este pacat’, te intrebi: oare???? Oare??? Hmm, depinde…
Acesta este mottoul relativismului: oare?? depinde… sa vedem… poate… Vedeti un limbaj  care-i tot mai folosit. E foarte popular astazi, mai ales la tineri.
Daca-i spui: traiesti in concubinaj, e pacat
Hmm, oare…? ..si altii…. si incep sa se justifice. Astazi, vemurile s-au schimbat…
Daca-i spui: acesta-i plagiat, ti se v-a raspunde: depinde…
Depinde de comisia care analizeaza.
Sa vedem.. nu stim…, se inoculeaza un spirit de indecizie peste tot.
Despre asta vorbim astazi.

Nu cumva acest relativism a patruns si in tine? A patruns si in biserica! Dumnezeu cheama prin prooroc poporul, sa se decida, pe cine vrea sa slujeasca: pe Dumnezeul cel viu sau pe zeii fara viata. Altfel spus: cat timp mai vreti sa stati intre doua opinii? Pentru ca poporul statea indecis. Foarte dezamagitor. Eu am trait cel putin odata acest sentiment foarte neplacut, cand  ma asteptam ca biserica sa fie de partea adevarului, sa fie hotarata. Si n-a raspuns nimic. Mi-a fost foarte greu. Ce credeti ca traieste Dumnezeu atunci cand noi nu mai zicem nimic? Nu mai afirmam nimic. Cand altii se asteapta sa spunem adevarul pe fata si noi tacem. Frica aceasta de a te decidee semnul lipsei convingerilor. Iar lipsa convingerilor e semnul duhului relativismului. Dumnezeu te cheama la o lucrare si tu spui: sa vedem. Hmm, poate… Nu e nici da, nici nu. Nu e ‘da si Amin’, asa cum scrie in Scriptura. Te-ai invatat sa spui: mai vedem noi. Mai negociem. 

Uitati-va la varsta celor care nu vor sa se casatoreasca. Tinerii, care sunt tot mai multi, baieti, fete care nu se casatoresc. Avem o problema. Am vorbit de curand cu un tanar de 27 de ani. Foarte bun baiat, credincios, si i-am spus: de ce nu te casatoresti?
Sunt prea tanar.
Pai, cum esti prea tanar la 27 de ani?
Pai, de fapt, n-am casa inca, n-am masina, n-am bani in cont ca sa pot sa intemeiez o familie.
Observati gandirea? Alta data nu se gandea asa. Se gandea: am nevoie de o sotie ca sa facem impreuna o casa, sa luptam, sa facem o familie. Astazi, indecizia: inca nu, nu se poate. 

Si v-as da mai multe exemple, din foarte multe zone. Vreau sa va conving ca acest zeu si atentie, il numesc. Am un nume pentru el: zeul optiunilor deschise. E prezent cu noi. Nu e Baal, e zeul optiunilor deschise. Prin ce este caracterizat? Prima caracteristica a acestui spirit al relativismului  sau zeu al optiunilor deschise este indecizia.

1. Indecizia – traim intr-o cultura a optiunilor. Credem ca daca avem mai  multe usi deschise, optiuni variante, avem mai multa libertate. Dar e o pacaleala. Cu cat numarul optiuniloe creste, cu atat vom fii mai indecisi, pentru ca nu vom stii ce sa alegem din atatea optiuni. Cu cat avem mai multe variante, cu atat ne este mai frica sa alegem una dintre ele. Ca sa nu gresim, ca sa nu renuntam la o varianta pe care nu suntem siguri, ne justificam. Asa de teama ne este sa luam o decizie, incat refuzam sa decidem. Vrei sa clarifici ceva cu cineva si-ti raspunde: nu acum. Depinde. Hai sa mai analizam. Lucrurile-s clare, acesta-i alb, negru. Nu stiu, sa vedem, astazi, lucrurile-s vazut altfel, privite altfel. Si ramai indecis.

2. Indoiala – A doua caracteristica, pe langa indecizie, este indoiala. Care a fost primul cuvant pe care Biblia il consemneaza  si l-a rostit diavolul? Oare? Oare a zis Dumnezeu? Nu vedeti ca spiritul asta, duhul asta de a pune sub semnul indoielii CHIAR CUVINTELE LUI DUMNEZEU vine de la cel rau? Iacov are un cuvant foarte clar aici- Iacov 1:5-8 pentru ca toti vrem sa fim intelepti. Bun, zice Iacov, excelent, e bine sa fii intelept. Toti crestinii trebuie sa fie intelepti. – Iacov 1:5-8

5 Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată.
6 Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoieşte seamănă cu valul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo.
7 Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,
8 căci este un om nehotărât şi nestatornic în toate căile sale.

Dumnezeu, adica, nu poate lucra cu oameni indoielnici, nestatornici. Se schimba. Va place sa aveti prieteni nestatornici? Nu te poti increde in ei. Dar poate ca tu esti unul. Spui una, bine altcineva cu alt argument, te convinge si iti schimbi parerea. Foarte greu sa te mai increzi in cineva care e indoielnic. Dar, acesta-i spiritul veacului. Si mai ales astazi, acest idol al optinilordeschise, ne omoara relatiile. Ne spune, de ex. ca-i mai bine sa nu te implici prea mult. Si in prietenie: mai asteapta. Acest duh al optiunilor deschise:

• Ne ucide slujirea in biserica.
• Ne sugereaza ca e mai bine sa stai deoparte, sa-ti petreci weekendurile pentru tine.
• Duhul acesta al optiunilor deschise ne ucide darnicia, ca ne sugereaza sa ‘tinem bani pentru zile negre’.
• Ne omoara bucuria in Hristos pentru ca ne sugereazasa nu arati prea duhovnicesc.

Vedeti, aproape toate domeniile noastre pot fii infectate de acest virus al optiunilor deschise. Fara sa-ti dai seama, el devine un idol. Si te pacaleste pentru ca iti promite multe, dar, de fapt, vrea sa te inchini lui.

3. Spirit neloial, incorect – Si mai am ceva, al treilea lucru legat de acest spirit relativist. Este un spirit incorect, neloial. Este un spirit care iti sugereaza ca trebuie sa accepti toate punctele de vedere ca fiind egale. Asta-i relativismul. Si sa explic acest cuvant inca odata. Relativ inseamna ceva ce are o valoare dependenta de anumite conditii. Relativist inseamna sa nu ai valori absolute, standarde absolute. Sa fii reconciliant. Si foarte mult aud astazi acest cuvant: sa fim reconcilianti, adica, impaciuitori. Hai sa-i acceptam si pe aia si pe aia. Poate ca si ceilalti au dreptate. E adevarat ca e bine sa fii impaciuitor si mai ales in anumite situatii de consiliere. Dar, exista situatii in viata in care nu reconcilierea este solutia, nu aceasta indecizie. E incorect. De ce? Pentru ca inevitabil sacrifica valorile absolute. Abandonezi ceva ce ai crezut candva a fi clar, adevarat. Hai s-o punem altfel. Putin, doare. Stiu ca doare. Dar un om indecis, un om indoielnic, este si ipocrit, pentru ca se va adapta dupa vremuri.

Sa promovezi in numele tolerantei, de exemplu, nu ai niciun cuvant de spus, in numele tolerantei nu mai judeci pe nimeni. Ca vai, cu ce judeci pe altul, vei fii judecat si tu, Si te tot sustragi. Adica, fugi de raspundere, fugi de responsabilitate. E bine sa fii precaut, nu spun asta. Dar intelegeti, e vorba de chestiuni majore, ca in cazul acestui popor Israel. Adica, el trebuia sa se decida cui slujeste, pentru ca acest popor Israel cocheta cu idolii. Era una Izabela acolo, femeie rea, care l-a influentat pe Ahab imparatul. Si Izabela aceasta a adus zei straini in popor. A amenintat si a omorat pe proorocii Domnului. L-a amenintat si pe Ilie si Ilie fuge din cauza Izabelei. Un prooroc sa fuga din fata unei femei? Da, sunt femei rele din cauza carora trebuie sa fugi. Dar, nu asta e subiectul meu.  Problema cu Izabela aceasta e ca a adus idolatria si proorocul nu poate sa taca in aceasta situatie. Si confrunta poporul: Trebuie sa luati o decizie. Si poporul tace. Asta e forma de fatarnicie.

Doua consecinte majore a acestui spirit relativist

I. Prabusirea autoritatii – Adica, cand nu exista valori absolute, convingeri clare, autoritatea sufera. Si cand spun autoritate, ma refer, in special la structurile de baza in societate. Sa zicem, daca te uiti astazi, vei vedea ca sunt trei institutii de baza: Familia, scoala, biserica.(57) Toti depindem de familia noastra, de o scoala, de biserica. Cand esti intr-o familie sau intr-o scoala sau intr-o biserica, trebuie sa accepti autoritatea altuia peste tine. Esti copil, accepti autoritatea parintelui. Asa functioneaza o familie. Esti intr-o scoala, accepti autoritatea scolii, a profesorilor. Esti intr-o biserica, trebuie sa accepti autoritatea spirituala peste tine, pastorul, comitetul, cine decide, mentorul tau… Dar, ce se intampla astazi este in felul urmator. Toate aceste structuri de autoritate se prabusesc una dupa alta din cauza acestui spirit relativist.

Uitati-va la familie. Prima care sufera astazi este familia. Se contesta autoritatea familiei, a parintilor, a sotilor. Stiti bine ca in buletinele de identitate viitoare nu se va mai trece casatorit-necasatorit. Se va trece partener sau fara partener. Copilul va avea alegerea sa fie de partea cuiva. Cei doi nu vor fii sot si sotie. Vor fii parteneri. Poate se casatoresc, poate nu. Cei mai multi, veti vedea, nu se vor casatori. De ce? Ca sa nu-si asume responsabilitati de tata si de mama, ca sa aiba usa deschisa, optiunie deschise. Daca se intampla ceva, pleaca. Am discutat cu o familie de acest gen din Spania. Ei traiesc acolo de multi ani si am vrut sa inteleg de ce nu se casatoresc. Si motivul a fost financiar. Zice: Daca ne certam si trebuie sa ne separam, femeia ia totul. Asa, legea acolo protejeaza ca si in alte tari, protejeaza femeia, mama, daca au copil si barbatul ramane cu nimic. Asta-i legea, daca e divort, barbatul pleaca, n-are casa in care a investit, n-are nimic. Si de frica aceasta, sa neu existe o criza, sa se desparta, sa piarda totul, , mai bine nu se casatoresc. Ti se pare ca-i logic. Nu-i asa? Si zici: Pai, are dreptate pe undeva omul. Dar, de fapt, este un duh strain relativist. Usa deschisa, daca trebuie fug pe acolo. Nu pe usa principala, dar am o usa de scapare, o cetate de scapare.

Familia este intr-un mare pericol astazi, se dezintegreaza ideea. Se prabuseste autoritatea familiei. Credeti ca pruncii nostri, nepotii mei acuma, credeti ca ei  vor respecta autoritatea parintilor, asa, intru totul, cum a fost pana acum? Credeti ca scoala vine la familie sa intrebe: ‘voi cum ii educati, cum faceti’? Nu. Scoala isi asuma anumite responsabilitati si ce nu poate, da pe mana legii. Daca un copil este abuzat intr-un anume fel sau el considera ca e nedreptatit, nu familia este cea care are ultimul cuvant. Da telefon la 112, se plange ca are o problema si vine legea peste tine, cu politie, cu judecatori si-ti ia copilul. Daca iti eminor, poate sa il creasca statul, tu sa pierzi totul. Sunt mai multe cazuri cu romani de-ai nostri, care au trecut pe aici. S-au trezit cu politia la usa, cu catuse pe maini parintele si au adus pe cineva de la un Centru de Plasament, au luat copilul si l-au dus acolo pentru ca fara sa stie parintii, copilul a dat telefonul: Sunt in pericol, la telefon la 112. Nici n-au stat de vorba cu parintii. Sigur, veti spune: sunt exceptii. Nu sunt exceptii. E o problema de lupta pentru autoritate- cine decide.

Apoi, biserica. Biserica a avut un credit bun, mai ales in Romania. Dar, a inceput sa scada in procente Oamenii nu mai au atata incredere in biserica cat au avut inainte pentru ca se ajunge la informatii, se ajunge la tot felul de scandaluri. Exceptii, probabil, dar, care strica imaginea.

S-a deteriorat sistemul juridic in tara noastra si in Europa. Acuma vedeti cata coruptie este chiar intre cei care trebuiau sa ne apere, sa fie ei corecti. Sunt lucruri, anomalii, lucruri care nu-s normale. Am citit de curand un articol, in care niste avocati aparau un violator. Violatorul acesta a facut rau unor femei. Si avocatii l-au aparat pe acest om rau, pe ce ideie? Ca violul n-a fost asa de rau pentru ca violatorul i-a facut placere. Deci, hai sa-l si justificam. Si erau gata sa-l castige. Vedeti pana unde se merge. Ceea ce era evident pentru toata lumea, astazi nu mai este. Ce sa spun despre avort, despre eutanasie, toate acestea se regandesc.

Candva si societatea avea un drept, o autoritate peste ce facem noi. Astazi nu se mai intreaba asta. De ce? Eu cred ca spiritul acesta al relativismului a patruns foarte adanc si nu-i putem face fata. Biserica, sa stiti ca sufera. Sunt pastori care acuma sunt in inchisoare sau sunt penalizati, platesc mii de dolari pentru ca au refuzat  sa casatoreasca homosexuali. Sau, un pastor suedez a fos inchis pentru ca a afirmat de la amvon ca homosexualitatea este pacat. Alta familie a ajuns in judecata pentru ca ei aveau o cofetarie si au refuzat sa faca un tort pentru doi homosexuali, cum doreau homosexualii. Au ajuns in judecata. Vedeti, in detaliile acestea simti ceva. Adica, se coace ceva. Este ceva ce alta data nu se discuta. Se stia: acestea sunt pacate, acestea sunt chestii absolute, nu le discutam. Dar astazi, pana si judecatorii le discuta: sa vedem, s-ar putea ca sa nu fie chiar asa. In zona morala, pentru ca asta ma intereseaza.

Se prabusesc autoritatile, sa stiti. Mass media implica foarte mult ideea sa gandesti liber. Nu? Iti da si un motto: gandeste liber. Adica, nu mai asculta tu de autoritate. Fii liber. Dar, vedeti, e o pacaleala. Poate fii cineva liber cu adevarat? Numai Dumnezeu este singura persoana libera cu adevarat, nedeterminata de nimic, neconstransa de cineva de ceva. Noi, toti suntem, oamenii, determinati, adica limitati in libertatea noastra. Noi nu avem o libertate nelimitata. Toate libertatile noastre sunt conditionate de relatii. Deci, eu nu pot sa-mi permit sa fac anumite lucruri, fara sa tin cont de tine, de sot, de sotie, de copii, de prieteni, de frati in Domnul, de vecini. Cine spune ca exista libertate nelimitata? Nu exista asa ceva pentr om. Si apropo, frati si surori, un crestin n-are viata privata, cum se tot vehiculeaza: asta-i chestie privata. Noi nu avem viata privata. Noi toti dam socoteala unii altora. Cand esti in trupul lui Hristos, toate madularele raspund, depind una de cealalta, unul de celalalt.

De aceea, ideea aceasta ‘gandeste liber’. Alege tu. Adevarul tau e adevarul tau, adevarul meu e pentru mine. Eu ti-l respect pe al tau, tu il respecti pe al meu, cu alte cuvinte, nu ne decidem. Nu intervenim, nu facem nimic. Ideile acestea vin peste noi foarte subtil. De aceea vreau sa fim veghetori. La ce te uiti? Ce cauti in viata? Vrei sa te justifici in pacatele tal? Uitati, se dau pe posturile de televiziune seriale de comedie. Ele sunt venite din America, traduse, dar cu aceste seriale, care sunt scurte de o jumatate de ore, iti mai dau si o publicitate sugestiva acolo. Nu te tine mult, stiu ca pentru o jumate de ora, tu iti faci timp. Dar sunt foarte multe glume nesarate, idei cu doua intelesuri. Dar, acolo se strecoara idei relativiste. Daca este vreo sursa care sa-ti afecteze astazi convingerile, aici sunt.

Va dau un exemplu. Nu ma uit la asa ceva, dar am fost candva intr-o situatie in care m-am uitat pentru ca am citit intr-un articol aceasta faza. Doi barbati, amandoi casatoriti, era intr-un film din asta scurt. Unul dintre ei vrea sa aranjeze o aventura cu doua femei care nu erau sotiile lor. Si celalalt ii spune: eu nu ma duc la intalnirea aceea, pentru ca sunt casatorit. Si primul care aranjase intalnirea ii spune doar vorba asta: Doar nu esti asa de castorit.  O fraza, o expresie. Vedeti? Iti intra in cap si poti sa zici: Da, ma, eu nu-s chiar asa de casatorit. Asta-i gandire relativista. Usa deschisa: ah, nu-i chiar asa.(71) De aceea iti permiti si tu sa calci alaturi, sa te duci unde nu trebuie, sa faci niste mici ilegalitati in biznis: Eh, dar nu-s chiar asa de pocait. Ei, nu chiar asa. Sunte eu, dar daca si gresesc, duminica mergem, este cina Domnului. Ne iarta Domnul si am rezolvat problema. 

Vedeti? Gandirea e cu noi aici. Nu mai ai autoritate. Adica, renunti la o autoritate clara peste tine si autoritatea trebuie sa fie Biblia, Cuvantul lui Dumnezeu. Sa asculti de ea intocmai. Ah, o interpretam. Imi spunea cineva foarte bine, un coleg profesor: Poti sa justifici orice pacat cu Biblia. Doar o rastalmacesti putin. Asa, ii dai o alta nuanta… numai putin. Ca sa va dau un exemplu, ca foarte mult se merge astazi pe casatoriile acestea intre barbati si femei. Eu am citit, am si acasa carte scrisa de niste crestini, cum ar veni. Nu sunt, cred eu. Dar, justificau homosexualitatea prin prietenia lui David si Ionatan. Au luat, au intros acolo cuvintelesi au zis: „Uite si in Biblie ce este.” Va dati seama? Poti lua o prietenie curata si s-o rastalmacesti. De aceea, pacatul nu mai este numit pacat, ca si inainte, pana si ideea de pacat stramosesc a disparut. Cum adica, noi raspundem pentru ce a facut Adam? Asa scrie Pavel in Romani 5. Ah, nu, spun ei, fiecare raspunde pentru el. Adam raspunde pentru el, a fost un exemplu rau. Da, dar uite, consecintele au fost pentru toti oamenii, asa scrie ap. Pavel, noi avem aceasta inclinatie pacatoasa din cauza primului om. Nu, se reinterpreteaza. Deci, daca vrei, orice iti poti interpreta. Am multe exemple notate aici, dar nu avem timp. Ati inteles ideea. E prima consecinta majora: prabusirea  autoritatii- autoritatea morala, autoritatea spirituala, autoritatea familiei, Se traieste astazi fara o autoritate deasupra. In sistemul acesta relativist, nu ai nevoie ca cineva sa-ti spuna ce sa faci. Faci cum simti tu, cum iti vine si simturile sunt determinante astazi. Asa imi vine sa fac, inseamna ca e adevarat. Oare? Pai, asa se justifica toti criminalii, sau pedofilii, sau stiu eu, toti care insala. Pai, asa am simtit eu ca trebuie sa fac. 

Pai, simturile sunt cele care sa te conduca? Simturile sunt relativiste, relative. Adica, ele se schimba. Astazi simti ceva, nimeni nu simti. E ca si cum te-ai duce acasa intr-o zi, te-ai uita lung la nevasta si i-ai spune: Draga, nu prea simt multe azi pentru tine, ne separam. Poti s-o faci asta? De ce n-o faci? Pentru ca crezi intr-o autoritate peste asta, autoritatea lui Dumnezeu Creatorul. Autoritatea Scripturii care iti spune ca Dumnezeu uraste despartirea. Crezi in autoritatea dragostei care poate recupera. Simturile nu sunt ultimul criteriu la care apelezi intr-o relatie. Simturile vin, pleaca. Vointa trebuie sa fie mai puternica decat simturile. Asta te tine,  o vointa controlata de Duhul lui Dumnezeu, o vointa care stie ce crede, ce are. A adunat ceva, e o experienta, o baza. Pe asta traim. Deci, exista autoritati si noi credem in acestea. (Transcrierea pana la minutul 75, mai sunt 25 de minute din mesaj)

Mesajul incepe la minutul 35-

Duminică dimineața

VIDEO by Biserica Baptista Curtici

Dacă vântul nu suflă in pânze, vâslește! Samy Tuțac

Photo credit Samy Tutac

Gândul zilei…
Pentru cei care sunt descurajați și au obosit să vâslească. Sfântul Pavel recomandă curajul și onestitatea:”De aceea, întrucât prin îndurarea lui Dumnezeu avem această slujbă, nu suntem descurajați, ci respingem lucrurile ascunse și rușinoase, nu ne purtăm cu viclenie, nici nu falsificăm Cuvântul lui Dumnezeu, ci, prin arătarea deschisă a adevărului, ne recomandăm pe noi înșine în fața conștiinței oricărui om, înaintea lui Dumnezeu.” (2 Corinteni 4:1-2 NTR)

Samy Tuțac

 

Interviu cu Florin Ghiurau, Director Colegiul Biblic Est European Oradea

Florin Ghiurau Director CBEE, la Emisiunea Sa-l cunosc pe El, realizator Iacob Berghianu.

Florin Ghiurău – Experiențe cu Dumnezeu

și implicarea în slujire

VIDEO by Sa-l cunosc pe El

Paradoxuri – Lazar Gog

2 Corinteni 6:9b aici, ap. Pavel spune in felul urmator, suntem – ca unii care murim, şi iată că trăim; ca nişte pedepsiţi, măcar că nu suntem omorâţi;

Daca vom citi Cuvantul lui Dumnezeu cu atentie, vom vedea in el lucruri care nu corespund cu intelepciunea omeneasca. Nu corespund cu logica omeneasca. Nu corespund cu felul nostru de a gandi. Vom descoperi, de fapt, citind Cuvantul Domnului, ca Dumnezeu nu gandeste cum gandim noi. De fapt, chiar afirma Duhul Domnului si spune: „Gandurile mele nu sunt gandurile voastre.” Felul lui Dumnezeu de a rationa, de a pune lucrurile impreuna, este foarte ciudat de al nostru.

Adica, ceea ce vreau sa spun, este ca in Cuvantul Domnului si in felul lui Dumnezeu de a lucra cu noi, cu oamenii, gasim foarte multe paradoxuri. Ce insemneaza aceasta? Aceasta insemneaza ca se spune un lucru, ca si in cazul de fata, ap. Pavel spune: „Murim, dar traim.” Pai, cum traiesti daca mori? Sau in alta parte, ap. Pavel spune in 2 Corinteni 12:10 „când sunt slab, atunci sunt tare.” Deci, parca se contrazice lucrul acesta, realitatea aceasta. Ori esti slab ori esti tare. Dar, ap. Pavel spune: Cu Domnul, cand sunt slab, atunci sunt tare. Cand mor, atunci traiesc. Acestea se numesc paradoxuri.

M-am uitat in Cuvantul Domnului si sunt multe paradoxuri. In seara aceasta ne vom ocupa de 5 dintre ele, pentru ca sunt iluminatorii pentru viata noastra de credinta, pentru umblarea noastra cu Dumnezeu.

1. Primul paradox: Traim prin a muri.

Si primul paradox la care ne uitam este acesta: Traim prin a muri. Mantuitorul Isus Hristos a afirmat in Ioan 12:24-25 – ²⁴ Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod. ²⁵ Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică. Traim prin a muri. Bineinteles ca noi nu vorbim de moarte fizica in cazul de fata.

1. Murim fata de noi insine.
2. Murim fata de eul nostru.
3. Murim fata de planurile noastre.

Si in acest proces de a murim Cel ce ne ajuta este Duhul lui Dumnezeu. Este Duhul Sfant, care e Duhul vietii. Interesant, ca Duhul vietii ne ajuta sa murim. De ex. in Romani 8:13, la fel, Galateni 5:22-23, ap. Pavel spune in felul urmator: sa faceti ca prin Duhul sa omorati madularele voastre, care se razboiesc cu voi. Am afirmat in mai multe randuri, dar pentru scopul studiului nostru este bine sa reamintesc acum acest adevar: Daca ma uit la mine si daca te uiti la tine, si daca ne uitam in lume, tine-ti minte, orisicine este in lumea aceasta, fie ca este vrajitor, fie ca este persoana adulteroasa, fie ca este un prostituat sau o prostituata, fie ca este un pocait, fie ca este un apostol, deci, nu conteaza cine esti: carnea este aceeasi.

Sf. ap. Pavel, inspirat de Duhul, spune: in pacat m-a conceput mama mea. Dumnezeu se uita de sus- spune intr-un psalm, la oameni, ca sa vada daca e cineva care sa-L caute cu tot dinadinsul. Este? Nu este nimeni. Prin urmare, toti, si in familii de credinciosi si in familii de apostoli, toti cati se nasc, in familii de prooroci, se nasc in pacat, cu natura pacatoasa. Si ceea ce spune sfanta Scriptura si as dori sa dati atentie acestui fapt, este urmatorul lucru: Galateni 5:19-21, ap. Pavel spune: si faptele firii pamantesti sunt cunoscute si sunt acestea. Si enumera acolo o lista lunga: curvie, preacurvie, minciuna, certuri, faradelege, vrajitorie, gandire rea. Si spune el, dupa ce enumera multe, „si multe altele de felul acesta”. Adica, afirmatia pe care o face ap. Pavel este aceasta- Caracteristica specifica carnii (cand spune ‘faptele firii pamantesti’) fiecaruia, ca este mantuit, ca este nemantuit este aceeasi: PACAT. Carnea nu stie sa faca altceva.

Pe cand, zice ap. Pavel, in Galateni 5:22-23 „dar roada Duhului, dimpotriva, este dragoste, bucurie, pace, credinciosie,” samd. Enumera 9. A cui roada? Este a DUHULUI! Nu este a noastra. Nu este a ta si nu este a mea. E roada Duhului Sfant. Foarte multi nu dau atentie si nu dau importanta acestui fapt. Zice: „Uite, d-le, ce om bun!” Nu este om bun. Este numai om pacatos. Inca odata, toti oamenii de sub soare au aceeasi caracteristica. Galateni 5:19-21, carnea este aceeasi si pentru apostol si pentru vrajitor. Insa, Duhul Sfant, cand vine in viata noastra, ne ajuta, zice ap. Pavel, sa omoram madularele, sa omoram pofta firii din noi, pentru ca Duhul Sfant are ceva specific: dragoste, bucurie, pace, credinciosie, blandete, bunatate, indelunga rabdare, INFRANARE…. si de aceea, daca ne vom tinea trupul in stapanire, nu o facem prin puterea noastra, ci o facem prin puterea Duhului Sfant. Duhul Sfant ne-a fost dat tocmai pentru acest scop, ca sa putem sa omoram eul nostru, firea noastra pamanteasca si in felul acesta, sa traim prin a muri, in fiecare zi. A muri fata de noi.

Care-i rezultatul, daca mori fata de tine? Daca traiesti murind fata de tine, care-i rezultatul? Uitati trei rezultate:

1. Cand mori fata de tine, ca sa traiesti, Isus Hristos traieste in tine. Deci, ai omorat in tine firea pamanteasca, iau poftele care vin din carne – carnea pofteste sa bea, sa minta, sa insele, sa curveasca, sa vorbeasca de rau. Asta este pofta carnii, pentru ca diavolul ne-a dat din natura lui, cand am cazut in pacat. Insa, Duhul Sfant in noi si felul in care cooperam cu Duhul Sfant ne ajuta sa ne tinem in stapanire si cand ne tinem in stapanire, in loc sa mai domneasca peste noi firea pamanteasca (dar asta trebuie in fiecare zi), domneste Hristos Isus. De aceea, ap. Pavel spune in Galateni 2:20 -Am fost rastignit impreuna cu Isus, si zice, da, traiesc, chiar daca am fost rastignit, chiar daca am murit, mi-am rastignit faptele firii pamantesti. Dar, nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine. Dumnezeu traieste in mine. Deci, primul rezultat, cand traiesti prin a muri, este ca Isus traieste in tine.
2.  Al doilea, poti sa aduci roada- Ioan 12:24 , aici Cuvantul Domnului spune: „Daca bobul de grau, daca bobul de porumb, daca orice samanta, cand ai aruncat-o pe pamant si ai acoperit-o cu brazda, samanta aceea moare, putrezeste. Iese coltul ala de viata din ea si in loc sa fie o samanta, ai 100 de seminte, de boabe. Deci, aduci roada. Unul aduce 30, altul 60, altul 100, spune Domnul Isus Hristos.
3. Al treilea lucru este viata eterna. In Ioan 12:25 spune ca daca veti muri, veti arata ca nu iubiti viata aceasta pamanteasca, cum spun unii: beti si mancati ca totul este aicea. Nu, nu totul este aicea. Ar fi, parca, fara rost viata aceasta. La ce bun sa te nasti pe pamant, sa traiesti 50 de ani, 20 de ani, 60 de ani, 90 de ani? La ce bun, sa traiesti aceasta cu amaraciune, cu dureri, cu tot felul de boli, cu tot felul de neputinte, ca cei mai multi sunt necajiti, decat cei care o duc bine. La ce bun? Insa stim ca este viata eterna. Si viata aceasta eterna este posibila cand urasti viata aceasta de pe pamant, nu in sensul sa te urasti pe tine. Cand te tii in control sub puterea Duhului Sfant si cand in tine traieste Isus Hristos. Momentul in care ai murit fizic, ai intrat in lumea de dincolo, cand se va arata El, te vei arata si tu, ma voi arata si eu. Si ma rog Domnului sa ne ajute la aceasta.

Deci, primul paradox pe care-l amintim in aceasta seara  este tocmai acesta: Traim prin a muri.

2. Al doilea paradox: Ne odihnim in jug

Matei 11:28-30

28 Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.
29 Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.
30 Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.”

Eu m-am nascut la tara. Parintii mei aveau bivoli si trebuia sa mergi la plug cu bivolii, trebuia sa mergi cu carul in padur, dupa lemne cu bivolii. Jugul era cu lemn ferecat cu fier, ca sa nu se ripa acolo sus. Puneai gatul bivolului in jugul acela si trebuiau sa traga. Mi-aduc aminte ca intr-o imprejurare ne-am dus dupa lemne. Tata a incarcat probabil prea tare carul. Nu stiu, dar am trecut printr-un loc mai mult mlastinos. S-a afundat roata carului si s-a oprit. Si am zis: „Ce facem? Cum iesim noi de aici? Trebuie sa descarcam tot carul, toti butucii aceia mari, lemnele acelea groase.” Am ramas surprins ca amandoi bivolii au ingenuncheat. Ati auzit bine. Au ingenuncheat cu genunchii din fata. Au zmucit carul si ne-au scos din mocirla aceea. De aceea zice David: Tu imi dai taria bivolului.

Jugul era practic  un instrument de greutate, de tortura, daca vreti. De exemplu, Israel in robia egipteana, chiar Dumnezeu vorbeste de jugul robiei. SI cum suna aceasta: Te odihnesti in jug? ‘Jugul Domnului este bun,’ spune in Matei 11:30. Ba, inca in vechime, profetul Ieremia face o afirmatie in Plangerile lui Ieremia 3:27-30 ca este bine si pentru tineri sa aiba jug. Este bine, zice, sa porti un jug din tinerete, ca Domnul ti l-a pus. Ce insemneaza jugul acesta care iti da odihna?

Jugul care-ti da odihna, dupa Ieremia 3:27-30 inseamna sa fii ocarat, sa fii batjocorit. Inseamna sa nu te razbuni cand se intampla lucrul acesta cu tine. Inseamna sa nu raspunzi cu aceeasi moneda. Cum spunea cineva: „Frate, pe mine cand ma supara cei de langa mine, stiti ce fac?” „Nu stiu.” „Fac o pauza de pocainta in cinci minute, imi rezolv problema si apoi iar ma pocaiesc.” Asta NU-I pocainta. Jug insemneaza, deci, sa induri toate acestea si in tot timpul acesta sa nu-ti pierzi nadejdea in Domnul. Daca te odihneste treaba asta, te odihneste sufleteste. Jug inseamna sa treci prin astfel de stari, oamenii sa te batjocoreasca, sa te descurajeze, sa nu-ti fie recunoscatori si tu totusi sa nu te opresti din lucrul Domnului. Poate nu recunosc cei de langa tine ce faci. Poate nici nu vor sa vada ce faci pentru Domnul. N-au recunostinta; dar tu nu te opresti.

Cum vine odihna atunci? Uitati cum vine odihna. Din nou, trei dimensiuni:

1. Cand lucrezi pentru Domnul intr-o stare de felul acesta, de ocara, de batjocura, de nerecunostinta, de frustrare, de neindreptatire ai o rasplata mare in ceruri. Matei 5:12 Mantuitorul Isus Hristos spune: „Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! ¹² Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.” Daca pastrezi aceasta incredintare in slujba pe care o faci, pe care o facem, asta inseamna sa te odihnesti in jug. Ma asteapta o mare rasplata.
2. Cand apasat, cand neindreptatit, cand de multe ori flamand, cand de multe ori uitat chiar si de Dumnezeu- asa ti se pare sau asa mi se pare, cand biserica nu te obsearva, cand nu te baga in seama, poate membrii familiei si-s credinciosi, stiti ce odihna primesti pe langa faptul ca vei avea o rasplata mare in ceruri? Stiti ce odihna gasesti? Ap. Petru spune in 1 Petru 4:14 „Duhul slavei se odihneste peste voi.” O, glorie Domnului! Cand treci prin stari de felul acesta, atunci Duhul lui Dumnezeu se odihneste peste tine. Isi gaseste placere in tine, in mine. Asta inseamna odihna in jug.
3. Si apoi mai este inca o dimensiune. Este vazuta in Fapte 5:41. Spune ca apostolii au fost inchisi, au fost batuti, li s-a interzis sa mai predice in numele Domnului Isus Hristos si apoi spune: atunci apostolii s-au bucurat. S-a bucurat??? Dupa ce au fost batuti. S-au bucurat, auziti, ca au fost invredniciti sa sufere pentru Hristos. Aceasta este odihna in jug. Este odihna sufletului. Este odihna duhului. Am trecut pe aici si imi aduc aminte ca intr-o imprejurare, cineva  mi-a zis: „Dar, poti sa induri nedreptatea aceasta? Si am zis: „In timp, Domnul imi va face dreptate. Dar daca Domnul nu-mi va face dreptate aici, o sa gasesc o mare bucurie ca in sfarsit Dumnezeu m-a invrednicit sa sufar pe nedrept.” Si este o mare bucurie. Si am avut pace in suflet si multumesc Domnului pentru lucrul acela. Acesta este marele paradox al odihnei cand esti in jug. Nu este jugul oamenilor, este jugul lui Isus Hristos. De aceea a spus: Intrati in jugul Meu si am sa va dau odihna.

3. Al treilea paradox: Suntem mari cand suntem mici

 Suntem mari numai cand suntem mici. Matei 18:4 – De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaş va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor. Felul in care un copilas se smereste este faptul ca il certi, il pedepsesti si ii spui: Acuma, vino si spune ‘I’m sorry mom, dad, bunu’ (imi pare rau, mami sau tati sau bunu) imi dai un pupic si esti ok.” Si copilasul te asculta. Ce inseamna sa fii mare cand esti mic? In paginile Sfintelor Scripturi, in intelepciunea lui Dumnezeu avem mai multe lucruri.

1. Stapanire de sine – Primul lucru: inseamna sa ai stapanire de sine. Proverbe 16:32 –  Cel încet la mânie preţuieşte mai mult decât un viteaz, şi cine este stăpân pe sine preţuieşte mai mult decât cine cucereşte cetăţi. – dar ii lipseste mandria. Proverbe 25:28 – Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri. – Tot ce vine, primeste, toate vanturile te intorc, te dau peste cap.
2. Lepadare de sine – A fi mare cand esti mic inseamna lepadare de sine cand esti folosit de Domnul. Ap. Pavel spune in Romani 15:18 – Căci n-aş îndrăzni să pomenesc niciun lucru pe care să nu-l fi făcut Hristos prin mine, ca să aducă Neamurile la ascultarea de El: fie prin cuvântul meu, fie prin faptele mele, – departe de mine gandul, spune ap. Pavel, printre Romani si pretutindeni pe unde a umblat el, un lucru, o minune,  o predica buna, o putere in rugaciune, o imbarbatare, un lucru pe care sa nu-L fi facut Hristos prin mine, nu eu am facut. Asta inseamna sa fi mic in ochii tai, dar sa fii mare in ochii Domnului. Ap. Petru si ap. Ioan, dupa ce s-au rugat si prin ei, Dumnezeu a savarsit acea minune de la Poarta Frumoasa de la Templu, paraliticul acela a fost vindecat si toata lumea a venit: „Petre, Petre, Peter, da sa-ti pup mana.” Se aplecau inaintea lui, fiti siguri ca asta-i reactia la minune. Ce le spune Petru? „De ce va uitati la noi ca si cand noi am facut lucrul acesta? Nu, ci lucrul acesta a fost facut de Isus Hristos pe care voi l-ati rastignit, dar pe care Dumnezeu L-a inviat din morti  si care a spus: Eu am toata puterea in cer si pe pamant. Noi nu suntem decat niste vase in mana Lui.” Unelte in mana Lui si ce bine sa fii unealta sfanta, un vas de cinste.
3. Smerenie – Cand esti mic in ochii tai, atunci te ridica Dumnezeu. Te promoveaza Dumnezeu si iti da un nume bun, o semnificatie mare. Profetul Samuel, inspirat de Duhul Domnului, vorbeste din partea lui Dumnezeu cu imparatul Saul. Daca va uitati in 1 Samuel 15:17, spunea acolo Cuvantul Domnului: Samuel a zis: „Când erai mic în ochii tăi, n-ai ajuns tu căpetenia seminţiilor lui Israel şi nu te-a uns Domnul ca să fii împărat peste Israel? – Era mic si pentru ca a fost mic, Dumnezeu l-a facut mare. Stiti, pe acest exemplu, il auzim mereu si este drept. Daca noi, fiind aici, aproape de Los Angeles, du-te la New York, cele mai inalte cladiri.Oriunde vei merge si vei citi  istoricul celei mai inalte cladiri din lume care exista la ora actuala, adevarul este acesta: cu cat o cladire este mai inalta sus, cu atat este mai adanca jos. Are o parte mare in pamant, pentru ca altfel nu sta in picioare. Ap. Petru spunea: Smeriţi-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe. – 1 Petru 5:6. Faceti-va mici in ochii Domnului. 2 Corinteni 4:7-11

4. Al patrulea paradox: Intelepti in nebunie

Potrivit intelepciunii lui Dumnezeu si invataturii Sfintelor Scripturi, suntem intelepti atunci cand am inebunit. In 1 Corinteni 1:20-21  Duhul Domnului spune lui Pavel sa scrie urmatorul lucru –

Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbăreţul veacului acestuia? N-a prostit Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia? Căci întrucât lumea, cu înţelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înţelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioşi prin nebunia propovăduirii crucii. 

Unde este carturarul? .. ala cu scoli multe. Nu, ca dispretuieste Dumnezeu scoala. Nu, doar fara Dumnezeu. Apostolul Pavel spune: suferiti-mi putina nebunie. Atunci este intelept cand ai devenit nebun. Adica, ce insemneaza Nebun? Insemneaza ca tocmai in mijlocul unei lumi care se crede  super-civilizata, super-inteligenta, dispune de toate lucrurile, ale unei religii puternice. Tu poti sa pastrezi credinta intr-un Dumnezeuviu. Lumea va spune: esti nebun.

Ma pregateam sa dau admitere la conservator, pentru ca eu am studiat liceul de muzica prima data, faceam pregatire pentru aceasta cu profesorul de la conservator si am primit un telefon de la pastorul meu judetean, fratele Pop Ioan din Dej. Pop Iona din Negreni ii spuneam. Si mi-a zis: „Mai Lazarica,” ca asa imi spunea el, „am o veste buna pentru tine, pe care ai asteptat-o tu de multi ani. ” „Ce veste aveti, frate Pop?” „S-a aprobat Seminarul Teologic Penticostal si este admitere la Seminarul Teologic Penticostal.” Am zburat in sus de bucurie. M-am dus la profesorul cu care ma pregateam si care trebuia sa fie profesorul meu la conservator si am zis: „Domnule profesor, eu nu mai dau admitere la conservator, eu ma duc la seminar.” „Unde mergi, ma?” „La seminar.” „Dar, ce-i ala?” Ma duc sa studiez teologie, del profesor.” Si a zis: „Bai, Lazar, tu ai inebunit, bai. Te-ai prostit.” Asa mi-a zis: „Te-ai prostit. Tu ai sansa sa dai concerte la filarmonica, sa calatoresti in toata lumea…” cum era pe vremea aceea, sa iesi in lume cu filarmonica… „si-ai inebunit acuma!” Si i-am zis: „Dle profesor, nu stiu cum sa va spun eu dvs. acuma, dar am gasit un om in Biblie, il cheama Pavel, si a zis: „Suferiti-mi un pic de nebunie, ma bucur sa fiu nebun pentru Hristos.”

Da, lumea nu intelege lucrul acesta, lumea nu intelege. Dar atunci devii intelept cand te rezimi pe Cuvantul Domnului, pe intelepciunea lui si cand nu mai este popular sa predici crucea- 1 Corinteni 1:18 spune ap. Pavel – Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării; dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. Si sa spui ca Isus a inviat din morti este o nebunie. „A fost o persoana istorica,” asa se preda la multe facultati de teologie astazi, in multe universitati crestine, azi. „Ce inviat din morti? Asta, asa, a fost un crez pe la inceputul erei crestine. Dar acuma, avem documente arheologice. Avem tot ce ne trebuie ca sa credem ca acesta a fost un mit. ” Nu, frati si surori, Isus Hristos e viu! A murit pe cruce si a inviat din morti.

Daca pari nebun in ochii oamenilor, nebunia aceasta te face intelept, pentru ca salvezi sufletul. Te face intelept. Vedeti, ap. Pavel intreaba si vreau sa ilustrez, zice: „Unde este inteleptul veacului? Unde este carturar, unde sunt vorbaretii veacului, pentru ca cei fara de Dumnezeu, practic cum erau liderii comunisti, niste vorbareti. Vorbeau mult si nu spuneau nimic. Hai sa va dau un exemplu. Inteleptii veacului din secolul al XIX, 1959 de fapt, atunci s-a scris teoria evolutiei: Originea Speciilor de catre Darwin. Si inteleptii veacului, orice show daca urmaresti, la Discovery Channel, The Learning Channel, National Geographic, The Science Channel, auziti mereu aceasta expresie: „Asta s-a intamplat cu 65 de milioane de ani in urma… cu 120 de milioane de ani in urma. Stiti care este fundamentul invataturii Darwiniste a evolutiei? Fundamentul este acesta, din nefericire: Supravietuirea celui mai tare.  Si de-a lungul timpului, cine a fost slab a fost mancat de ala tare si in felul acesta s-au acumulat  tot mosteniri din acelea puternice si asa ca avem lei, si avem capre mai putine. No, ca e supravietuirea celui mai tare.

Mi-e draga stiinta. Sunt un om educat, multumesc Domnului. Insa pentru cei ce ne asculta la internet si la radio si la televiziune si vor auzi mesajul acesta, imi pare rau de dvs. domnii mei, pentru ca daca supravietuirea celui mai tare este fundamentul evolutiei, stiti ce naste acest concept? Mandrie. Ca eu sunt tare. Dispret pentru semen. Si apoi, s-a vazut in istorie, aceasta doctrina, supravietuirea celui mai tare naste dictatura intre oameni, naste nazism, naste comunism, naste canibalism. Asta este evolutie. Asta este evolutie. Suna simplist? Nu suna simplist. Este adevarul. A pus mana pe putere un dictator si daca a fost cizmar la viata lui si numai stia sa tina cuiele in gura. Si-a batut joc de un popor. A chinuit. A omorat. A inchis. A expulzat din tara inteligenta, crema, pentru ca este supravietuirea celui mai tare. Hitler – 50 de milioane de morti pe constiinta lui, supravietuirea celui mai tare. Stalin- 27 de milioane au fost recunoscute pe vremea lui Gorbachev, care inca era lider comunist. Gorbachev a avut curajul sa spuna: Istoria noastra arata ca Stalin a omorat27 de milioane- de compatrioti de-ai lui, infometandu-i, pentru ca era un idiot tovarasul Stalin, ca si Hitler si Ceausescu si Bonaparte si toti dictatorii. Asta este ‘inteleptul veacului’. Pe aceasta facem noi stiinta?

Dar intelepciunea prin nebunie totusi, e sa continui sa crezi intr-o lume de felul acesta. Sa fii impotriva avortului, cand toata lumea-i pentru avort? Pai, nu-i toata lumea, eu nu sunt pentru avort si cred ca numar si eu, macar cu unu. Dar, si tu esti, care ma asculti, pentru ca uitati, din ’73, de cand s-a votat dreptul la avort in America, peste 50 de milioane de copii au fost avortati. 50 de milioane !!! E o tara de 2 ori, de 3 ori mai mare. Asta este stiinta? Asta este intelepciune? Nebunia de a crede te face intelept.

Stiti de ce? Pentru ca atunci intri in posesia puterii lui Dumnezeu. 1 Corinteni 1:18 (partea finala) spune ca propovaduirea crucii este puterea lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a pus in posesia unei puteri pe care nu o are nimeni. Putere absoluta – este puterea lui Isus Hristos de care am auzit deja in seara aceasta si am mentionat deja din Matei 28:18 – Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. 

Nebunia de a crede cand altii nu credeste mantuire. 1 Corinteni 1:21 – Căci întrucât lumea, cu înţelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înţelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioşi prin nebunia propovăduirii crucii. Nebunia de-a crede este dainuire. Nu inteleptul veacului va dainui, daca intoarce spatele lui Dumnezeu.  Vei dainui tu, care esti un om simplu, dar care ti-ai pastrat credinta curata in Scriptura, in Fiul lui Dumnezeu. Toata lumea a spus, asa cum pocainta este acum batjocorita, venim dintr-o tara in care pocainta era batjocorita: „O, pocaitii, is aia care spune: Crede si nu cerceta.” Pai, comunistii sunt aia. Inteleptii veacului sunt aia. Ia cercetati si vedeti! Ca atunci cand cercetezi, vei vedea  ca ceea ce crezi este o idiotenie, este o prostie, pentru ca ceea ce este adevarat este Cuvantul lui Dumnezeu, este adevarul Scripturii. Este puterea lui Dumnezeu. Marit sa fie Domnul! 

5. Al cincilea paradox: suntem bogati cand n-avem nimic

In al cincilea rand, ultimul rand in  aceasta seara, ultimul paradox pe care-l amintesc si pe care-l dezvolt: suntem bogati atunci cand n-avem nimic. 2 Corinteni 6:10 – ca nişte întristaţi, şi totdeauna suntem veseli; ca nişte săraci, şi totuşi îmbogăţim pe mulţi; ca neavând nimic, şi totuşi stăpânind toate lucrurile. Ati auzit? …neavând nimic, şi totuşi stăpânind toate lucrurile. Trebuie sa specific frati si surori, Biblia nu glorifica saracia. Nu inalta saracia. Nu. Nu onoreaza lipsurile. Pe de alta parte, noi asteptam o Imparatie in care Isus Hristos va domni. Nu? Pentru totdeauna. Si El este Creatorul tuturor lucrurilor. Nu cred ca mergem intr-o imparatie cu noroi, intr-una in care este criza de apa, sau este criza de paine, unde sa se dea cartele. Nu cred. Dimpotriva, Ne ducem intr-o Imparatie, a carei capitala, de exemplu, Noul Ierusalim, este zidit de Isus Hristos. Are strazi de aur. Mare lucru sa folosesti aurul ca asfalt. Mare lucru. Are portile facute dintr-o perla imensa. Dupa datele lui Ezechiel, 125 ft. inaltime, o perla din aceasta. Toate pietrele scumpe pe care le stie omul, si-s creatia lui Dumnezeu, sunt parte din zidul cetatii. Zidul cetatii… ce-o fii in cetate, atunci? Deci, Biblia nu glorifica saracia. Nu lauda saracia pentru ca Dumnezeul nostru este bogat.

Dar in lumea in care traim si este afectata de pacat, Cuvantul Domnului ne invata ca adevarata bogatie  nu este aurul pe care l-am avea la un moment dat, sau miliardele care le are cineva in banca, daca n-are pe Dumnezeu. Si adevarata bogatie este in termeni pamantesti, sa n-ai nimic. Dar in cugetul tau, in convingerea ta, sa stii ca ai toate lucrurile. Stii de ce? Pentru ca noi cautam o Imparatie in care domneste neprihanirea. Noi cautam o Imparatie, in care, nu dupa aur, dupa argint si dupa dolari ne uitam. Sunt buni, ci cautam o Imparatie in care ne uitam dupa Datatorul acestor daruri. Si de aceea, daca-L ai pe Isus Hristos, ai totul, chiar daca n-ai ce sa mananci. Ai totul, pentru ca in asemenea conditii, el trimite painea ca in somn.

Paradoxuri

Paradoxuri – Mai sunt multe in Scriptura.

• De ex. este un paradox ca noi vedem nevazutul. 2 Corinteni 4:18 – Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile care se văd sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd sunt veşnice. Evrei 11:1 & 3 – Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. 3 Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd. Vedem nevazutul.
• Biruim prin infrangere. 2 Corinteni 4:7-   Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut, pentru ca această putere nemaipomenită să fie de la Dumnezeu, şi nu de la noi. ⁸ Suntem încolţiţi în toate chipurile, dar nu la strâmtorare; în grea cumpănă, dar nu deznădăjduiţi; ⁹ prigoniţi, dar nu părăsiţi; trântiţi jos, dar nu omorâţi.  De ce? Pentru ca in vasul acesta, chiar daca-i infrant de multe neajunsuri, de multe boli, de multe lipsuri, traieste Hristos Isus. Acela, despre care, impreuna cu Duhul Sfant si cu Tatal ceresc sfantul ap. spunea in mai mare, mai tare este Cel ce este in noi, decat cel ce este in lume. –Voi, copilaşilor, sunteţi din Dumnezeu; şi i-aţi biruit, pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume.  
• Paradox – ne laudam in slabiciunile noastre. 2 Corinteni 12:5 – Cu un astfel de om mă voi lăuda; dar, întrucât mă priveşte pe mine însumi, nu mă voi lăuda decât cu slăbiciunile mele. Pavel spune: cu ce sa ma laud? Cu slabiciunile, cu lipsa mea de putere. De ce? Pentru ca atunci ia Hristos stapanire peste mine.
• Suntem liberi, frati si surori, un paradox mare: suntem liberi numai atunci cand suntem robi. Robi ai cui? Ai lui Isus Hristos. Ap. Pavel spune: Pavel, rob a lui Isus Hristos. In 2 Corinteni 4:5 spune – Căci noi nu ne propovăduim pe noi înşine, ci pe Domnul Hristos Isus. Noi suntem robii voştri, pentru Isus. –Adica, slujitori. Liber, sa fii rob. Rob prin alegere.

Prin urmare, stand si meditand la mersul vietii, stand si meditand poate la starea ta, daca cineva a venit si ti-a zis: esti puternic. Dar, uita-te la mine, Hristos traieste in tine. Esti puternic. Dar, cum traiesti murind in fiecare zi? Pentru ca vreau sa traiasca Isus Hristos in mine, sa nu mai traiesc eu. Ce faci? Ce sa fac? Depind de Dumnezeu. Este o nebunie in lumea aceasta. Nici o problema, pentru ca nebunia aceasta imi da puterea crucii. Nebunia aceasta imi asigura viata eterna. „Tu tot mai crezi in Dumnezeu,” a zis sotia lui Iov catre el. „Blastama-L si mori.” „Inca vreau sa fiu nebun, sa mai cred in El, pentru ca Cel ce m-a ingaduit in seara aceasta, El este Cel care ma va si ridica din ea. Dar, chiar daca nu ma ridica in viata aceasta pamanteasca, am eu incredintare in launtrul meu, care spune: Eu stiu ca rascumparatorul meu este viu si cand se va ridica El, la urma, pe pamant, am sa-L privesc in ochi si El cand se va uita la mine, imi va fi binevoitor.” De aceea spune: „Ochii mei Il vor vedea si nu a altora, acelora care Il rad si spun: blastama pe Dumnezeu si mori.”

Un paradox. Paradoxuri multe. De ce? Pentru ca intelepciunea lui Dumnezeu si a Cuvantului Sau nu se potriveste cu a noastra. Si atunci, concluzia vietii noastre este sa mergem dupa intelepciunea lui Dumnezeu. Chiar daca toti in jurul nostru ne vor spune: „Tu nu vezi canu este cum vezi tu? Este o nebunie sa continui sa crezi.” Ei, nebunia aceasta este intelepciunea care te va ajuta, prin Isus Hristos, sa mostenesti viata eterna, Imparatia eterna a lui Dumnezeu. Si fie aceasta experienta aceste paradoxuri, practic, viata noastra de credinta. Fie aceste paradoxuri o realitate in viata noastra  in felul in care sa umblam cu Domnul si sa ascultam de Domnul. Meditam la Cuvantul Domnului, la adancimea lui, la frumusetea lui, la practicabilitatea lui si ne rugam Domnului, spunem: „Doamne, fie-ti mila de mine, fie-ti mila de mine. Fa-ma sa vad o mare invrednicire, cand sufar pe nedrept din pricina ta. Doamne, te rog ajuta-ma, ca Duhul Tau sa se odihneasca peste mine, in incercarea prin care trec, in nedreptatea care mi s-a facut, pentru ca stiu ca in final ma asteapta o mare rasplatire. Voi  sta pe acelasi Scaun de Domnie cu Isus Hristos. Glorie Lui! Ne rugam Domnului.

VIDEO by Emanuel Church Anaheim

Greşeli gramaticale pe care obişnuim să le facem

Photo credit topcinciblog.wordpress.com

„Decât“ folosit în loc de „numai“/„doar“ Mulţi sunt cei care folosesc greşit aceste cuvinte. Deseori auzim: „Am decât o carte“, formulare total greşită. Corect este „Nu am decât o carte“, pentru că „decât“ se foloseşte în construcţii negative.

Verbul „a avea“ Mulţi  spun „O să aibe o mulţime de probleme“. Forma corectă este „O să aibă o mulţime de probleme“.

Pleonasme – Pleonasmul poate fi definit ca „o eroare de exprimare care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziţii care repetă în mod inutil aceeaşi idee“, potrivit Dicţionarului Explicativ Român. „Mă pregătesc să cobor jos“ este un exemplu pe care îl auzim deseori din gura bucureştenilor. Este greşit să spui şi „cobor“ şi „jos“. Nimeni nu poate să coboare sus.

„Vizavi“ Auzim deseori: „L-am auzit discutând vizavi de această problemă“. Este greşit pentru că „vizavi“ se foloseşte doar în context spaţial. Exemplu corect: „Casa mea este vizavi de magazinul lui Andrei“.

„A realiza“ Verbul „a realiza“ este folosit deseori greşit. De fapt, acest verb nu poate fi utilizat cu sensul de „a înţelege“. Exemplu: „Tu realizezi ce se întâmplă?“. Specialiştii susţin că „a realiza“ poate fi utilizat cu sensul de a crea ceva. Exemplu: „Am realizat o casă cu trei etaje şi piscină“.

10/zece Un lucru pe care nu îl ştiu mulţi este că cifrele de la unu la zece se scriu în litere: Greşit: „am 10 pixuri“. Corect: „Am zece pixuri“.

„Eu vroiam“ Verbul „a vrea“ este unul cu probleme, pentru că o mulţime de oameni spun „vroiam“. De fapt, forma corectă este „eu vream“. Verbul „a vrea“ se conjugă corect astfel: eu vream tu vreai el/ea vrea noi vream voi vreaţi ei/ele vreau

„Îmi cer scuze“ În primul rând, dacă spui „îmi cer scuze“ înseamnă că îţi ceri singur. În momentul în care te adresezi altei persoane ar trebui să spui „îţi cer scuze“. Desigur, scuzele nu se cer. Ele se prezintă. Mai bine folosiţi „îţi cer iertare“.

„Însumi/însămi“ Unii nu ştiu să utilizeze corect cele două pronume. Forma corectă (la persoana I, masculin, singular) este: „eu însumi“, în timp ce la feminin forma corectă este: „eu însămi“

Top 30 Greseli Gramaticale – Citeste mai mult aici – http://adevarul.ro/news/bucuresti/top-30-greseligramaticale-fac-bucurestenii-defapt-vroiam-decat-sa-mi-cer-scuze-1_54e82b3b448e03c0fdd53878/index.html

The Inerrancy Summit 2015 – John MacArthur, Alistair Begg, RC Sproul

The Inerrancy Summit Session 01 John MacArthur

The Inerrancy Summit Session 02 Alistair Begg

The Inerrancy Summit Session 03 RC Sproul