Ce ucide cel mai mult prezenta Duhului Sfant in biserica – Florin Ianovici

Photo credit www.godisreal.today

In aceasta seara, vreau sa va spun a treia parte. Fiti atenti, un lucru care pe mine ma deranjeaza enorm si as vrea din toata inima, Dumnezeu sa ne ajute sa  sa ne schimbam adanc.

Florin Ianovici De multe ori, eu vad asta si cred ca asta ucide cel mai mult prezenta Duhului Sfant in biserica, pentru ca noi nu-L putem aduce pe Duhul Sfant, dar putem impiedica pe Duhul Sfant sa coboare. Dar, de adus, noi nu putem sa-L aducem. El vine ca vrea. Vine intr-o inima curata. Dar putem sa-L impiedicam sa vina, asta putem s-o facem.

La un moment dat, zic asa ei (din pilda vierilor): Hai sa-l omoram pe mostenitor, dar sa-l scoatem din vie. Sa-l omoram un pic mai incolo din vie, sa nu patam frumoasa noastra mostenire. Sa nu patam vita de vie, sa fie sange pe frunze, ca noi tre sa pastram totul curat, sa fie totul bine.

Adica, venim la biserica si cu Biblia subsuoara si cand ajungem in curtea bisericii ne aplecam putin de spate, ca sa mergem evlaviosi. In biserica, toti spune: Pace, pace.., pace.., pace.., pace.. frate. Toti suntem asa de evlaviosi unii cu altii si incercam sa respectam ceea ce ar insemna acel mod de a fi al omului, care din nefericire se minte.

Avem acest formalism. Si ascultati-ma: sa nu spuneti amin, daca n-ati rumegat ceea ce ati gandit. Sa nu cantati, daca nu cantati din toata inima. Nici macar sa nu indrazniti sa deschidei gura, daca n-o faceti ca pentru Domnul. Caci stiti ce s-ar putea intampla? S-ar putea intampla sa atipesti si sa nu-ti dai seama.

Ce inseamna sa atipesti? Sa faci lucrurile ca-n somn, mecanic. Canti si nu-ti dai seama ce canti. Te rogi si nici nu-ti dai seama ce te rogi. Stai in biserica si nici macar nu stii unde esti si nici macar nu stii de unde ai iesit.

De ce? Pentru ca de multe ori incercam sa aparam frumoasele noastre  frunze, sa nu fie cumva patate de vreun sange in fata oamenilor. Si facem de multe ori, te rog in numele Domnului Liviu (ordinat in aceas seara), cat traiesti sa traiesti traind, sa arzi pentru Domnul Dumnezeu.

Sa fie zile, cum sunt zile in care ma rog lui Dumnezeu si spun: „Doamne, nici nu cred ca in dimineata asta voi urca sa spun un cuvant, pana nu lucrezi in inima mea, pana nu ma aprinzi.”

N-am indraznit, de 11 ani de cand sunt pastor si m-am dus sa fac slujba dimineata, n-am indraznit odata sa ma trezesc mai tarziu de ora cinci. Stiti de ce? Pentru ca daca eu nu vin la biserica incalzit de Dumnezeu, pe cine am pretentia ca voi gasi incalzit? Daca eu nu stau in rugaciune cu Domnul, sa vin plin de Dumnezeu la rugaciune, pe cine as putea convinge?

Cuvintele nu conving pe nimeni. Dar, ungerea ta vine peste saracia lor. Ungerea ta vine peste ungerea lor. De aceea, atat de important este, ce facem, sa facem ca pentru Dumnezeu. Si Dumnezeu sa ne ajute. Amin!

Extras din Predica – FLORIN IANOVICI – CE VOI FACE VIEI MELE ? Ludesti 

Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Reclame

Florin Ianovici – Lucruri lasate ne-nimicite – Biserica Betania Arad

Numeri 21:1-9

1 Împăratul Aradului, un canaanit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s-a luptat împotriva lui Israel şi a luat mai mulţi prinşi de război.
2 Atunci Israel a făcut Domnului o juruinţă şi a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în mâinile mele, îi voi nimici cu desăvârşire cetăţile.”
3 Domnul a auzit glasul lui Israel şi a dat pe canaaniţi în mâinile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvârşire, pe ei şi cetăţile lor; şi locul acela l-au numit Horma. (adica, nimicire deplina)
Şerpii înfocaţi.
4 Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edomului. Poporul şi-a pierdut răbdarea pe drum
5 şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-aţi scos din Egipt ca să murim în pustiu? Căci nu este nici pâine, nici apă şi ni s-a scârbit sufletul de această hrană proastă.”
6 Atunci Domnul a trimis împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, care au muşcat poporul, aşa încât au murit mulţi oameni în Israel.
7 Poporul a venit la Moise şi a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi aceşti şerpi.” Moise s-a rugat pentru popor.
8 Domnul a zis lui Moise: „Fă-ţi un şarpe înfocat şi spânzură-l de o prăjină; oricine este muşcat şi va privi spre el va trăi.”
9 Moise a făcut un şarpe de aramă şi l-a pus într-o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe şi privea spre şarpele de aramă, trăia.

 

Cristian Barbosu: Acoperământul femeii, podoabele … sau cum să discerni între absolute, convingeri și păreri? (partea a III-a)

Imbracamintea femeiasca sau barbateasca

Fa click pe poza pentru video

Îmbrăcămintea femeiască sau bărbătească

Nu știu daca ați observat și dumneavoastră dar în multe biserici evanghelice se perpetuează câteva tabuuri care par a fi de neatins, si ce e mai rău, de “nediscutat”. În unele cercuri ele se impun “de sus,” fără a se lăsa spațiu de dialog, de studiu sau de libertate a cugetului (contrar învățăturii Scripturii de a cerceta toate lucrurile – 1 Tes 5:21). În alte cercuri bisericești, ele devin subiecte de disciplinare, tulburare, ba chiar de măsurare a pocăinței omului. Astfel se ajunge ușor înspre tendințe periculoase de legalism, de măsurare a sfințeniei, ba chiar și a mântuirii omului în baza acestor reguli, exact ceea ce ne avertizeaza cartea Galateni. Daca ar fi vorba de lucruri care au de-a face cu mântuirea noastră, șs înțelege, dar când e vorba de chestiuni legate de; reguli privind acoperământul femeii, podoabele, îmbrăcăminte femeiască sau bărbătească, stil de muzică, instrumente, etc – deja lucrurile se complică, fiindca nu de puține ori aceste subiecte sau versete, nu sunt deloc studiate și explicate în profunzime, sau sunt folosite ca și pretexte și impuse mai degrabă ca niște reguli bisericesti sacre, ignorând parcă avertizarea Scripturii de a “nu trece peste ceea ce este scris” (1 Cor 4:6).

Am ascultat o serie de prelegeri pe aceste teme, ale pastorului Cristian Barbosu, care mi-au dat anumite răspunsuri și mi-au confirmat anumite frământări care le aveam pe aceste teme, abordate printr-o perspectivă biblică echilibrată și filtrate prin câteva principii hermeneutice sănătoase. Știu că probabil voi deschide “cutia Pandorei”, dar cred că ea ar fi trebuit să fie deschisă de mult, fiindcă în baza unor seturi de reguli bisericești ne-explicate si neînțelese, se judecă sfințenia sau mântuirea noastră, ci în baza învățăturilor Scripturii explicate în contextul lor și aprofundate corect din punct de vedere hermeneutic. Vă prezentăm aceste mesaje într-o serie de episoade în urmatoarele postări.

ATENTIE! Este foarte important să vizionați PRIMUL mesaj, în care ni se prezintă principiul discernământului între absolute, convingeri și păreri și abia apoi să treceți la celelalte mesaje (acoperământul femeii, podoabele, etc.) care sunt doar exemplificări ale acestui principiu. Altfel riscați să nu le înțelegeți corect. Dacă doriți să intrați în posesia acestor mesaje (audio sau video), o puteți face accesând situl http://www.perspective-eterne.ro. Vă recomandăm să ascultați seria predicilor din Galateni, ale pastorului Cristian Barbosu, care ating exact problema de fond a pericolului legalismului în biserici.

Mike Olari

VEZI AICI Mesajul / Partea a III-a – http://family2fam.com/2015/03/09/cristian-barbosu-acoperamantul-femeii-podoabele-sau-cum-sa-discerni-intre-absolute-convingeri-si-pareri-partea-a-iii-a/

Vezi Partea I-a aici – Cristian Barbosu – Cum să discerni între absolute, convingeri și păreri? (partea I-a)

Vezi sau citeste mesajul intreg din Partea a II-a aici – Acoperământul femeii – Cristian Barbosu

Emi Fedur – Este vremea sa va treziti in sfarsit!

Emi Fedur

Text Romani 13:11

11 Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât ştiţi în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziţi în sfârşit din somn; căci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut.
12 Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm, dar, de faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii.
13 Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă;
14 ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Isus Hristos şi nu purtaţi grijă de firea pământească, pentru ca să-i treziţi poftele.

Cuvantul ne spune asa de frumos: Este ceasul sa va treziti in sfarsit din somn. Este Cuvantul lui Dumnezeu care ne spune clar: Este ceasul, este ora, este momentul ca sa va treziti in sfarsit. Aceasta expresie a ap. Pavel in cartea Romanilor, mie imi spune, ca dupa parerea apostolului, romanii trebuia sa se trezeasca de mult. Nu? Din moment ce spui „in sfarsit te-ai trezit”, dai de inteles foarte clar ca te asteptai sa se trezeasca un pic mai repede.

Daca acum 2000 de ani Cuvantul lui Dumnezeu ne spunea si spunea bisericii: „Fratilor, treziti-va! In sfarsit, v-ati trezit. Este ceasul ca in sfarsit sa va treziti. Vreau sa intreb in aceasta seara la Elim, oare nu se potriveste cu atat mai mult la doua mii de ani acest cuvant- „in sfarsit”? Oare nu era vremea sa ne trezim mai de mult? Oare nu era vremea ca biserica Elim sa se trezeasca, sa scuture praful, sa stea in capul oaselor si sa fie vie mai de mult? Ba da. Sunt convins ca Dumnezeu a vrut mai de mult. A vrut sa faca lucrurile acestea. Insa nu El intarzie, ci necredinta noastra, impietrirea noastra, pacatul meu, pacatul tau.

Este vremea sa va treziti in sfarsit!

Este  tarziu, cu alte cuvinte, dar, nu prea tarziu. Este vremea in sfarsit. Macar acum, ne spune Duhul Sfant, macar astazi. Cum spunea Mantuitorul Ierusalimului, prin gura lui Isus Hristos: „O, daca ai fi cunoscut tu macar astazi, cum am vrut Ierusalime sa te strang, cum isi strange gaina puii… am vrut, Ierusalime, de multe ori. Am trimis prooroci, i-ai omorat cu pietre. Am trimis apostoli, i-ai dispretuit. Ierusalime, macar astazi, e vremea in sfarsit sa te trezesti.” De aceea, vreau ca Duhul Sfant sa ne trezeasca constiinta in aceasta seara. Daca acum 2000 de ani a fost valabil, cred ca Duhul Sfant striga  azi cu mai multa putere pentru mine si pentru tine. Dupa 2000 de ani, intr-o vreme a amortirii, intr-o biserica care tinde sa atipeasca, intr-o biserica, care tindem sa racim dragostea, care tindem sa lasam lucrarea Duhului Sfant mai moale, este vremea sa ne trezim in sfarsit din somn. Doamne, trezeste duhul bisericii Tale!

Cuvantul Domnului ne spune aici: Si aceasta, cu cat mai mult stiti. S-ar putea ca poate am atipit, pentru ca am uitat niste lucruri. Si Duhul Domnului ne spune astazi: Fratilor, treziti-va pentru ca voi stiti niste lucruri. Cu atat mai mult, nu va este permis sa dormiti, pentru ca voi stiti. Si intrebarea mea este: Oare mai stim ceea ce spune Pavel aici in Romani 13? Tocmai, dati-mi voie, la un final de duminica, sa ne amintim de ceea ce Pavel ne spune ca ar trebui sa stim. Ni se spune in alta parte: Voi nu traiti in necunostina ca paganii- 1 Corinteni. Noi nu suntem ca cei care merg la idolii muti si habar n-avem pe ce lume traim. Fratilor, voi stiti- Duhul este viata. Duhul vorbeste, Duhul lumineaza. Voi stiti.  Nu putem sa dormim pentru ca noi stim. Hai sa vedem cateva lucruri pe care ar trebui sa le stim in contextul acesta al trezirii spirituale. Cred ca biserica Elim are nevoie de trezire spirituala. Cred ca avem nevoie in familiile noastre de o trezire. Sa ne venim in fire, sa ne trezim, sa traim ca oameni ai zilei. Spune aici: Traiti frumos, ca in timpul zilei. Este ziua, treziti-va!

Spune Cuvantul Domnului: Şi aceasta cu atât mai mult, cu cât ştiţi în ce împrejurări ne aflăm. De ce trebuie sa ne trezim in sfarsit? Pentru ca noi stim contextul politic in care traim. Pentru ca noi stim contextul conflictului in care existam astazi, acum la 1 martie, 2015. Ne spune Duhul Sfant: Fratilor, nu fiti ignoranti cu privire la ceea ce este imprejur. Stiti in ce imprejurari ne aflam, stiti. Foarte interesant. Atunci cand vorbeste ap. Pavel de trezire romanilor, nu-i duce intai la Scripturi. Stiti unde-i duce prima oara? La buletinul de stiri. Si le spune Pavel: Fratilor, nici n-ar trebui sa stiti mult din Scriptura. Daca numai v-ati uita un pic in jurul vostru. Daca numai v-ati uita un pic sa vedeti ce se intampla in Irak, ce se intampla in Africa de Nord, ce se intampla in Ucraina, voi deja stiti! Numai atat! Sa stiti in ce vremuri ne aflam si v-ati trezi din punct de vedere spiritual pentru ca ati realiza ca traim vremuri tulburi. Lumea intreaga, dragii mei, spuneam si dimineata, nu numai in America, este intr-o nebuloasa. Lumea intreaga este pe un butoi de pulbere. Si Pavel ne spune: Trebuie sa va treziti pentru ca stiti in ce imprejurari ne aflam astazi. Nu-i asa ca nu-i prea spiritual? Si Pavel nu incepe cu Biblia, ajungem si la Biblie, nu ramanem fara Biblie. Pavel incepe cu contextul, spune: Oameni buni, treziti-va. Nu vedeti in ce vremuri traim? Ca tu esti premilenialist, ca tu crezi in rapire, ca nu mai crezi in fiara, e treaba ta. Dar, nu vezi, intreaba Duhul Sfant, in ce vremuri traim? Si pentru ca stii in ce vremuri traiesti, trebuie sa te trezesti.

Fratilor, au trecut de mult vremurile in care biserica penticostala pleda pentru ignoranta. Au fost vremuri in care n-am inteles, cred eu, se pleda pentru ignoranta. Era pacat, aproape, chiar era sa asculti stirile sau sa le vezi, sa le citesti. Si multi au crezut ca asa trebuie sa fie viata unui crestin. Insa astazi, as vrea sa ne trezim mintea sanatoasa stiind ca traim vremuri grele. Crestinul nu trebuie sa fie un om ignorant cu cuntextul in care traieste. Nu este biblic, nu este nici cum. A fost doar o traditie, o intelegere a unor oameni. Trebuie sa stim in ce vreme traim.

De altfel, spunea Mantuitorul, si citeam cu alta ocazie, Matei 16:3 – Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o deosebiţi, şi semnele vremurilor nu le puteţi deosebi? Semnele vremurilor- pana sa intram in Scripturi, sa vedem ca e sfarsitul dragii mei, pana sa mergem in Apocalipsa, ne cheama Dumnezeu sa invatam sa citim semnele vremurilor. Doamne, invata-ne, ca de foarte mult penticostalismul s-a izolat, asa, intr-un bubble al ignorantei, al necunoasterii. Pe noi ne-a interesat doar cercuri de rugaicune, numai Cuvantul numai, nu ne intereseaza… Biblia spune: Trebuie sa stiti semnele vremurilor. Si spuneMantuitorul: Cand veti vedea aceste lucruri… Cui spune? Unor oameni care au ochii deschisi. ‘Cand veti vedea aceste lucruri, sa stiti ca vremea este aproape.

Photo credit

Mireasa lui Hristos se uita in jur. Si cand vede ca in jur se intampla atatea si atatea. Mireasa stie ca Isus este aproape. Slavit sa fie Domnul! Doua lucruri imi amintesc din copilarie, din casa bunicului. Bujac, in casa bunicului meu Nicolae Giurgiu. Doar doua lucruri imi amintesc foarte clar. Doua lucruri se intamplau in fiecare zi. Unul, imi amintesc, ca citea Biblia in fiecare zi. Mi-l amintesc cu ochelarii, la masa si acuma vad cartea, lumina. Ca era zi, ca era tarziu, citise Biblia, venise in America intr-un anumit an, in ’92, daca nu gresesc. Si pentru ca se plictisea, nu intelegea nimic la televizor, a citit Biblia in doua saptamani. Toata Biblia. A citit Biblia de zeci de ori. In fiecare zi citea Biblia. Dar, imi amintesc ca in fiecare zi in casa lui caraia radioul. De mic, imi amintesc, termina cu Scripturile, lua ochelarii si asculta stirile. Il interesau semnele vrmeurilor.

Ma gandeam la ap. Pavel, un alt om care cred ca ne poate da un exemplu in aceasta zi. El, cand vorbeste acolo in Corinteni despre fetele fecioare, si e important sa stim asta, el spune: Fratilor, iata dar ce cred eu ca este bine, avand in vedere stramtorarea de acum. Nu cred ca aceasta invatatura trebuie extrapolata pentru toate veacurile, ca-i mai bine sa ramai singur. Ci, cred ca trebuie inteleasa, chiar daca este un sfat  bun, mai ales in contextul persecutiei. Pavel spune clar 1 Corinteni 7:26: „Fratilor, e mai bine pentru fiecare sa ramana asa cum este.” De ce? Pentru ca Pavel spunea: Asa este stramtorarea de acum. Si spune el mai jos: „Fratilor, vremea s-a scurtat. Cei care au neveste, sa fie ca si cum n-ar avea.” Putem aplica asta asa necritic? Nu, era vorba de vremuri in care era tulburare si stramtorare. Dragii mei, este vremea  sa ne trezim in sfarsit din somn, pentru ca in jurul nostru se anunta vremuri tulburi.

Spuneam si dimineata, daca ne vom uita in jurul nostru, dragii mei, ISIS, criza din aceasta lume musulmana este un semn ca sfarsitul este aproape. Trebuie sa ne trezim din somn. Ma gandesc la Ucraina, ma gandesc ca vad si citeam azi in ziar acelasi lucru, altii spuneau ce am spus dimineata, fara sa fi citit. Este acelasi pattern, acelasi drum, acelasi model aplicat de Hitler. E radicarea oricaror inamici, oricarui rival. Putin isi elimina rivalii la scena deschisa, pe strada. Este o vreme  in care se tulbura lumea tot mai mult. Ne apropiem tot mai mult de un razboi intre Europa, America, NATO si Rusia. Nadajduiesc ca Dumnezeu sa nu ingaduie lucrul acesta. Dar, n-as vrea ca biserica sa fie ignoranta. M-am bucurat  ca dimineata, fratele Virgil a anuntat sa ne rugam pentru lucrurile acestea. As vrea ca realitatea din imprejurarile care le traim, dragii mei, sa fie reflectate in biserica. Sa nu fim ignoranti, sa stim in ce vreme traim, sa ne pregatim pentru vremurile acestea.

Biserica lui Dumnezeu trebuie sa se trezeasca

1. Pentru ca vremea aceasta este tulbura…

Photo credit elmoreoutdoors.com

Haideti sa stim, dragii mei, sa ne rugam, ca Dumnezeu sa ocroteasca biserica Lui, ca Dumnezeu sa ocroteasca lumea. Dar, chiar daca n-o va ocroti, prima invatatura pe acre azi o invatam este ca: pentru ca vremea aceasta este tulbura, biserica lui Dumnezeu trebuie sa se trezeasca. Amin! Pentru ca suntem aproape poate de un razboi mondial, pentru ca sunt vremuri tulbure in Europa si in Africa. Pentru ca este o vreme tulbura in lumea musulmana, este vremea sa ne trezim in sfarsit din somn. De ce? Pentru ca stim in ce vremuri traim. Doamne, trezeste duhul bisericii tale. Vremuri tulburi, vremuri in care traim, ma gandeam la ap. Pavel, ap. Ioan, cand scrie in Apocalipsa, cu cata energie scrie despre fiara.

Vreau sa stiti clar ce cred, pana la orice  interpretare viitorista legat de viitor, Ioan a scris in primul rand despre situatii concrete de atunci. Atitudinea lui anti-imperiala, anti-romana era foarte mult conditionata de vremea aceea in care traia. El insusi spunea: „Fratilor, traim o vreme tulbure. Vremea este aproape. Nu pecetlui cartea, este aproape vremea. Orice ochi Il va vedea,” spune, „El vine pe nori.” E vremea sa ne trezim in sfarsit pentru ca stim in ce imprejurari ne aflam.

Mai spune ceva Cuvantul aici, in pasajul citit de noi, dar as vrea sa-l citesc si pe Petru. L-am citit pe Ioan, dati-mi voie sa raman putin si la Petru. Spune Petru asa de frumos aici, ca o concluzie a acestui gand, spune:

1 Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiţi voi, printr-o purtare sfântă şi evlavioasă,12 aşteptând şi grăbind venirea zilei lui Dumnezeu, în care cerurile aprinse vor pieri, şi trupurile cereşti se vor topi de căldura focului?

Aceeasi intrebare: Fratilor, pentru ca toate aceste lucruri se strica, – Petru nu este ignorant. Si pentru ca stim ca se strica situatia politica si pentru ca vedem ca se strica situatia economica, si pentru ca vedem ca se intensifica conflict de la nivel mondial, Petru ne pune o intrebare cu care vreau sa ramanem in gand: Fratilor, pentru ca stiti (iarasi spune: stiti),  ca aceste lucruri au sa se strice.. si se strica.  Ce fel de oameni ar trebui sa fiti voi? Doamne, invredniceste-ne sa fim oameni ai Tai, pregatiti pentru vremea sfarsitului, in care cred din toata inima ca traim.

2. Pentru ca mantuirea este aproape

Mai spune Pavel aici: „Fratilor, este vremea sa va treziti in sfarsit din somn, caci acum – un alt argument- mantuirea este mai aproape decat atunci  cand am crezut.” Un al doilea argument al ap. Pavel este unul teologic. Pavel vine la Scripturi: Fratilor, este vremea sa ne trezim in sfarsit, pentru ca mantuirea este aproape. Aleluia! Nu-i o filosofie. Insa, biserica botezata cu Duh Sfant trebuie sa-si aminteasca mereu si mereu, ca Ziua Domnului e aproape. Dincolo de politica, dincolo de ce spune televiziunea, ce spune radioul, este vremea ca biserica sa se uite in Scriptura, sa-si aminteasca ca vremea este aproape. Aleluia! Este o vreme in care biserica trebuie sa se trezeasca, pentru ca vremea venirii lui Hristos este asa de aproape. Si biserica trebuie sa simta in duhul, sa vada, sa stie ca vremea este mai aproape.

Spuneam mereu, ma uitam la apostoli, asa de mult imi place de ei. Spune asa de frumos Pavel: „Fratilor, nu noi cei vii care vom ramanea pan’ la venirea Domnului Isus…” si am zis; Doamne, cum a putut sa creada Pavel, in urma cu 2,000 de ani, ca Isus vine in curand? Si parca pare naiv Pavel si parca te gandesti: Pavele, tu chiar crezi? Chiar crezi ca Isus vine in timpul vietii tale? Si ar spune: Da, noi cei vii, care vom ramanea pana la venirea lui Dumnezeu. Ce credinta are Mireasa lui Hristos, vie si nu in naivitate.

Gasim in Evrei un alt cuvant, in care el spune acelasi lucru. Apostolul Pavel nu se dezminte, el crede. Spune Cuvantul: Fratilor, sa nu parasim adunarea noastra, cum au unii obicei, ci sa ne indemnam unii pe altii si cu atat mai mult, iarasi – cu atat mai mult, avem motive serioase in seara aceasta. Cu atat mai mult cu cat vedeti ca ziua se apropie. Ziua se apropie. Pavele, tu chiar crezi? Da. Frati evrei de pretutindeni, ziua se apropie. Aleluia! Mireasa lui Hristos trebuie sa stie asta. Ziua se apropie, este strigatul Duhului Sfant in adunare: Ziua se apropie! Nu-i doctrina multa, nu facem demonstratie, nu vorbim de rapire inainte/dupa Necazul cel Mare. Ziua lui Dumnezeu este aproape.

Si au inceput sa vorbeasca mai mult filmele, spun iarasi, decat noi in biserica. Nu de mult a aparut iarasi ‘Left Behind 4 sau 5’. Si sunt de succes filmele acestea si oamenii dau bulza in cinematografe, pentru ca acolo se aude despre sfarsit si de multe ori in biserica este tacere. Insa, Duhul Sfant striga: Ziua este aproape!

Spune Ioan asa de frumos, ma duc la alt apostol a lui Dumnezeu. In Apocalipsa, spune el: „Ferice de cine citeste si de cei care asculta cuvintele acestei proorocii si pazesc lucrurile scrise  in ea.” Asa incepe Apocalipsa! Caci vremea este aproape! Mi-l imaginam pe Ioan la  la 90 de ani. Carunt, batran, izolat pe insula Patmos. Batranul Ioan, cu o mana tremuranda, zicand: „Vremea este aproape.” Si ziceam: Tu crezi? Tu nu vezi ca esti in pragul mortii, la 90 de ani, tu te mai gandesti la rapire? Tu te mai gandesti la venirea Domnului?” Si el spune: „Da. Sa nu pecetluiti cuvintele astea, pentru ca nu va trece mult si El a zis ca vine.” Si continua Ioan, in acelasi capitol: „Iata ca El vine pe nori si orice ochi Il va vedea, si cei ce L-au strapuns. Si toate semintiile pamantului se vor boci din pricina Lui.” Si spune el acolo, „Da. Amin.” Ce credinta nezguduita . „Da. Amin.”

Stiti care sunt ultimele cuvinte ale lui Ioan? Astea-s primele. Stiti cum se incheie cartea Apocalipsei? Cuvantul ne spune asa de frumos si de fapt sunt ultimele cuvinte ale Domnului Isus si apoi ale lui Ioan. In Biblia mea, in care e scrisa cu rosu, astea-s ultimele cuvinte cu rosu din Biblie Apocalipsa 22:20 spune asa: Cel ce adevereşte aceste lucruri zice: „Da, Eu vin curând.” Amin! Vino, Doamne Isuse! 21 Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin. Si Ioan in fervoarea lui, un om botezat cu Duhul Sfant, nu poate sa taca si striga: Amin! Vino Doamne Isuse! Nu stiu daca Biserica Penticostala din Elim mai striga: Vino Doamne Isuse. Insa, cand aude acest om a lui Dumnezeu la batranete, la moarte, acest cuvant a lui Dumnezeu: Vin curand! – Duhul Sfant din el- ‘si Duhul si Mireasa nu pot sa taca, ei striga: Maranata! Vino Doamne Isuse! Haidem sa spunem si noi astazi: Maranata, Vino Doamne Isuse! 

Si Petru, continua si spune: „Dar noi, după făgăduinţa Lui, aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea. – 2 Petru 3:13 Si tu, Petre, crezi? „Da, asteptam ceruri si pamant nou. Noi,”  – n-a zis ‘voi’, ci ‘noi’. Ma rog ca Dumnezeu sa trezeasca  duhul bisericii Sale, sa intelegem ca vemea este aproape. Mantuirea este mai aproape decat atunci cand am crezut. Pe zi ce trece ne apropiem de intalnirea cu Marele nostru Dumnezeu. Slavit sa fie El! Si biserica trebuie sa fie gata.

Noaptea aproape a trecut. Photo journeywithgigi.com

3. Pentru ca noaptea aproape a trecut

Mai spune Cuvantul aici un alt motiv. Spuneam, trebuie sa ne trezim in sfarsit pentru ca stim in ce imprejurari traim. Trebuie sa ne trezim in al doilea rand pentru ca stim ca Ziua lui Dumnezeu este aproape. Biblia ne spune: Vegheati, ca nu stiti cand vine. Dar, aici mai spune ceva Cuvantul in vers. 12 – Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne dezbrăcăm, dar, de faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. – Romani 13:12 Cu alte cuvinte, argumentul e clar. Oameni buni, nu puteti dormi ziua. Asta e absurditatea. Nu vedeti ca au rasarit zorile? Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua – de aia trebuie sa ne trezim.

Cand am fost copil, greu ma trezeam. Era un calvar trezitul pentru scoala. Trebuia sa ma traga mama cu macaraua din pat. Greu- eram ultimul care ajungea la autobuzul 41. Mai era inca unu, tot pocait, era dupa mine. Abia ma trezeam, generatia tanara, greu cu trezitul. Si culmea, ca dupa ce am terminat liceul, noi doi care eram ultimii, eu si cu un baiat a fratelui Tomuta din Bujac, am fost si colegi de camera la facultate. Unul mai bun ca altul la trezit. Daca la liceu tragea mama cu macaraua si abia… la facultate, n-a mai fost cine sa ne trezeasca. Asta a fost problema si am ratat multe cursuri atunci, ca nu ne puteam trezi. Am zis: „Ori are camera asta duh de somn..” si m-am dus aminte ca mi-am pus ceasul sa sune intr-o dimineata, amandoi sarguinciosi: „Mergem la scoala.” Ne-am pocait noi. A doua zi n-am mai gasit nici ceasul. Nu stiu, o sunat sau nu a sunat, dar nici nu am mai gasit ceasul. Nici nu l-am auzit si ne-am trezit la ora 5 pm amandoi. Am zis: „Dar, ce facem? S-a dus scoala, s-au dus cursurile.. Hai la biserica sa nu fie de pomana.”

Generatia asta  tanara are o problema de multe ori cu somnul si poate ca-s multi altii care trec prin acelasi stage (stagiu) acuma. Ma gandesc, cand eram copil, argumentul parintilor mei era , cand se facea asa vreo 8,9: Mai, scoala-te, ca-i noua! Pentru generatia parintilor nostri crescuti in comunism, crescuti bine din punctul asta de vedere, era absurd sa dormi ziua. D-le, ori cand te culci, cand e sapte, cand e opt, si cand e ziua te scoli. De ce? Ca-i ziua. De aia. Dar, argumentul nostru era altfel: Mama, dar lasa-ma ca m-am culcat la trei. Parintii gandeau altfel. D-le, ziua se lucreaza, noaptea se doarme. Tinerii spun: Trebuie sa am un numar de ore de somn. Daca ma culc la cinci, tot opt ore dorm, ma scol la unu. Ma culc dimineata la opt? Ma scol seara. Ei pot dormi, n-au treaba. Si asta era ceva absurd pentru generatia crescuta in comunism: D-le, cum sa dormi ziua? Si spuneau unii frati: Ca ma culc la 12, ca ma culc la doua, ca ma culc la trei, cand se face opt, ma scol, ca-i dimineata.Ei, asta ne spune Pavel aici. „Treziti-va ca e dimineata. Nu puteti dormi pentru ca este ziua, de aia. Pentru ca s-a facut lumina in lume si nu poti sa dormi cand e lumina.

4. Motivul geloziei

Dragii mei, vreau sa va spun cu toata seriozitatea ca mai avem un motiv. Nu vreau sa ne uitam acuma la stirile seculare, nici la Biblie. Vreau sa ne uitam la Biserica lui Dumnezeu. Cred ca multi nu stim si asta-i un motiv sa ne trezim. S-a facut dimineata. In lume se trezesc mii de oameni la adevarul lui Hristos. E ziua, de aia biserica Elim nu poate sa doarma pentru ca in jurul nostru sunt treziri spirituale. In jurul nostru sunt biserici care experimenteaza puterea lui Dumnezeu. S-a facut ziua in lume, s-a facut dimineata si noi dormim.

Motivul geloziei este al treilea. Il foloseste si ap. Pavel cand vorbeste cu Corintenii: Fratilor, uitati-va la Macedonieni cat au dat. Faceti si voi o colecta. Este ziua in jurul bisericii Elim. Sunt oameni care traiesc puterea lui Dumnezeu. Sunt biserici care se trezesc si noi dormim. S-a facut ziua, a trecut noaptea. Sunt popoare intregi care vin la Hristos. Treziti-va! Aici e Marius C., el poate confirma, milioane de oameni vin la Hristos in Africa. S-a facut ziua si noi dormim. Ploaia tarzie, botezul cu Duhul Sfant,  miscarea penticostala si carismatica a  inpaturat lumea. Sunt milioane de oameni care se trezesc. E ziua si noi dormim. Stiti ca astazi crestinismul s-a mutat in emisfera sudica? Completely. In urma cu 100 de ani, noi, albii eram majoritatea. Noi reprezentam the core of Christianity. Noi eram totul, misionarii nostri, banii nostri, la conferinte vedeai numai albi aproape. In ultima suta de ani, Dumnezeu a facut sa rasara soarele peste continentul african. Dumnezeu a facut sa rasara soarele peste continentul asiatic. Chinezii vin mii, in valuri, la Dumnezeu. E ziua si la Elim dormim.

A trecut noaptea si e dimineata si ma bucur de asta. Sunt triburi de care n-ati auzit si se intorc la Dumnezeu. Este un baiat pe care il sustineti, la tribul Naga. Cred ca nici n-ati auzit de tribul Naga. Spunea acest baiat, Senti, In urma cu cateva sute de ani toti eram headhunters– vanatori de capete, toti. Ne omoram intre noi, triburile. Suntem un trib salbatic. Pe vremuri, spunea el, indienii, ca sa faca pace, era o zona in India, o limba mica de pamant langa Bangladesh, ne chemau sa facem pace cand era tulburare in Bengal. Venea armata Naga, taiam in cale oriceBagam groaza in populatie, orice gaseam in cale, taiam si mancam: pisici, serpi si maimute, taiam tot. Bagam groaza in toti in India. Am facut dusciplina . Toti stiau, cand vine echipa asta, erau oameni foarte cruzi. Spunea baiatul asta, cand eram mic, smulgeam capul la vrabie si o mancam. Oameni cruzi.

Dar, imi spunea el, cand a venit Dumnezeu prin misionarii baptisti si prezbiterieni, toata zona e baptista si prezbiteriana. Aproape 100%. Pamantul acela este pamant crestin. Si spunea el, La noi in zona, nici nu puteai intra fara special permit. Este interzis prin lege federala in statul nostru bautura alcoolica. Nu se bea. Nu se vand bauturi alcoolice, interzis prin lege. Wow, ce schimbare. Imi povestea, sunt cativa care mai beau asa pe sustache, nici macar n-au cantari de pahar. Cand se imbata cate unu, canta cantari de la adunare, ca atata au.  Va dati seama ce transformare a facut Dumnezeu in vremea noastra, in tribul acesta?

Si ceea ce ma indurereaza cel mai mult este ca au zis: Frate Emi, Viziunea noastra este ca pana in doua mii nu stiu cat, sa avem 10.000 de misionari Naga in lume, in timp ce noi facem business si dormim in adunare, Un popor mult mai mic decat poporul roman are 10.000 ed misionari. Sunt multi. Unul e sustinut chiar de noi. Si sunt multi altii.

Dragii mei, este vremea sa ne trezim pentru ca s-a facut dimineata in alte parti. Vreau sa nu uite romanii ca imparatia lui Dumnezeu se ia cu navala. Dumnezeu nu se roaga de romani sa se trezeasca. Dumnezeu nu se roaga de tine sau de mine sa ma trezesc. Imparatia se ia cu navala. Si cine da bulza in Imparatia lui Dumnezeu, intra si cine nu, nu. Trezeste-te biserica! Mereu, cand ma intalnesc si citesc oameni in zonele acestea, imi amintesc de cuvintele Domnului din Luca 13. Va veni o vreme cand Isus ne va spune: Plecati, nu stiu de unde sunteti. N-as vrea sa auzi cuvantul acesta. Spune cuvantul acolo:

26 Atunci veţi începe să ziceţi: „Noi am mâncat şi am băut în faţa Ta, şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod.”27 Şi El va răspunde: „Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.”

si ascultati ce spune cuvantul aici: 28 Va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor, când veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov şi pe toţi prorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară29 Vor veni de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la miazăzi şi vor şedea la masă în Împărăţia lui Dumnezeu. Fratilor, vom vedea intr-o zi tribul Naga la masa. Vom vedea frati din Mauritania. Vom vedea triburi de care n-am auzit. Si spune cuvantul acolo: 30 Şi iată că sunt unii din cei de pe urmă, care vor fi cei dintâi, şi sunt unii din cei dintâi, care vor fi cei de pe urmă.

Oare nu va fi tragic, dragii mei, sa intre astfel de triburi, de head hunters, de salbatici in Imparatia, acum la final? Si noi sa adormim acum, la finalul veacurilor? Oare n-ar fi o tragedie sa ni se spuna: Tu, fiul baptistului, fiul penticostalului, crescut in biserica Elim, iesi afara ca nu te cunoscEste vremea sa va treziti in sfarsit din somn, pentru ca in lume sa facut ziua si noaptea a trecut. Slavit sa fie Dumnezeu.

Si vreau sa inchei aceasta seara cu un gand. Vreau sa spun ca aceasta trezire nu ramane ceva teoretic. Să ne dezbrăcăm, dar, de faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi în fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă; – Romani 13:12-13 Realitatea pe care ne-o spune Dumnezeu aici este ca trezirea adevarata nu exista pana nu exista o schimbare a hainelor. E evident. Cu alte cuvinte, imi amintesc iarasi aspectul acesta, ne trezeam cand eram copii si stateam pe marginea patului. Si cand ne spuneau parintii: Mai, scoala-te.
Pai, m-am trezit
Pai, nu esti treaz. Esti tot in pijamale. Imbraca-te. Du-te la scoala.
.

Eu cred ca nu este trezire reala pana nu ne dezbracam de hainele somnului. Astazi e la moda sa umbli in pijamale in America, unul dintre cele mai dezgustatoare lucruri din tara asta. Saptamana asta am vazut cu adevarat, in pijamale, in aeroport. Asta-i generatia tanara. Imi amintesc, ca asta era o atitudine a generatie de la care avem de invatat. Cand te-ai trezit, ai facut shower (baie) s te-ai imbracat. Aia nu-i trezire, cand stai in pijamale si te misti doua ore prin casa. Ala-i tot somn. Si pentru ca am crescut in comunism si am fost invatat asa, nu pot sa stau in pijamale princ asa, trebuie sa ma imbrac, ca nu pot sa fac nimic, pentru ca automat, felul in care esti imbracat iti inspira somn sau munca. 

Tot asa, trezirea spirituala, fratii mei, nu este una emotionala. Plangem cand vine fratele Puiu, ne mai pocaim un pic si tine trei zile. Ne predam prin tabere, tinerii, plangem la conferinte si pe la conventii si pijamalele raman acolo. Si spune Pavel: „Fratilor, dezbracati-va de felul vostru de vietuire si imbracati-va in Domnul Isus Hristos.” Amin! Asa incheie pasajul acesta: Imbracati-va in Domnul Isus Hristos. Trezirea, fratii mei, este una reala. Ea implica schimbarea comportamentului in biserica, comporamentului in casa. Dumnezeu asteapta, nu doar sa plangem in seara asta, nu doar sa ne smiorcaim pentru pacate, ci sa ne imbracam in Domnul Isus Hristos. Amin! Si sa ne dezbracam de hainele firii pamantesti. Sa ne dezbracam de faptele intunericului, de comoditate, de materialism, de ura, de tot ce inseamna zdrentele acestei lumi. O Doamne, trezeste biserica Ta. Este vremea  sa ne trezim in sfarsit sin somn. Si este vremea sa spunem: Maranata, vino Doamne Isuse!

VIDEO by Credo TV

= MICROCIPUL !!! = Prezentare, Implantare, Efecte si … APOCALIPSA, BIBLIA !!! – Ioan Burca

Tehnologia microchipului Photo credit www.microchip.com

 MICROCIPUL !!!!!!!

      Documentare din diferite surse, pentru a sti si a intelege despre ce este vorba.
      Am auzit pareri PRO si CONTRA.
    Aceasta problema e MULT PREA SERIOASA pentru a o ignora, amana sau a o lasa la voia intamplarii!
   DE CE?
   1. Pentru ca e vorba de VIATA PAMANTEASCA, a Noastra si a Copiilor nostri!
  2. Pentru ca e vorba de DESTINUL VESNIC, al Nostru si al Copiilor nostri!
   CE Trebuie sa Facem?
1. Sa ne DOCUMENTAM cat mai BINE posibil! 
    CUM? 
   Vizionand si ascultand cele postate mai jos si altele multe. 
  Nu avem TIMP pentru asta? Pentru atatea lucruri mai putin importante, lucruri de 
nimic sau chiar pacatoase, oamenii au, sau daca n-au isi FAC Timp!
 2. Sa luam Decizia CORECTA, cu ORICE RISC si CONSECINTE
  CARE e Decizia CORECTA?
    INTOTDEAUNA e cea care e conforma cu CUVANTUL LUI DUMNEZEU-BIBLIA!!!  ​

MICROCIPUL !!! – Prezentare, Fabricare ​, Implantare, Efecte, si … Apocalipsa, BIBLIA !!! 

16. Si a făcut ca toţi: mici şi mari, bogaţi şi săraci, slobozi şi robi, să primească un semn pe mîna dreaptă sau pe frunte, 

17. şi nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei.
18. Aici e înţelepciunea. Cine are pricepere, să socotească numărul fiarei. Căci este un număr de om. şi numărul ei este: 
şase sute şase zeci şi şase.  (Apocalipsa 13:16-18).
 
​     Domnul i-a descoperit aceste lucruri apostolului Ioan, acum 2.000 de ani!​

    Sa NU ne pierdem VIATA VESNICA in Rai​ cu DUMNEZEU pentru niste ” avantaje” TEMPORARE, de cativa ani, luni sau zile, cat poate mai avem de trait pe Pamant!!!

​   NU acceptati semnul fiarei, NU treceti de partea diavolului!!!
Microcipuri … GRATUITE!

In diverse locuri frecventate: stat​ii ​de ​benzina, parcaje, supermarketuri, se distribuie gratuit​
mici cadouri, aparent promotionale, pt. autoturism: portchei, mascote, etc.

Sfatul este de a nu le accepta. Ele contin un microcip RFID de urmarire (candva numai in filme vedeam asa ceva…), cu ajutorul caruia hotii stiu totul despre tine: unde te afli,cand esti acasa, unde-ti stationeaza masina, etc..
In lipsa ta iti intra oricand in casa, te ataca la iesirea de la banca, iti fura masina, etc.
Este vorba de o retea europeana de criminali, pornita din Romania, un nou sistem infractional!
In Olanda oficialitatile au apelat la mijloacele mass-media spre a informa paturi cat mai largi ale populatiei.
Dar cum pot fi hotii capabili de astfel de performante?
Astfel de hoti tin pasul cu tehnologia de ultima generatie, s-au modernizat si au achizitionat deja sistemul de citire al cipurilor RFID.
​ ​

Photo credit www.tldm.org

Iata despre ce este vorba:

Fie că este vorba de microcipul RFID din paşaport, carnet de conducere sau buletin, sau chiar de celebrul implant RFID uman (localizat sub piele, pe braţ), există sisteme de urmărire care se bazează pe aceste microcipuri.

Referindu-ne la România , majoritatea marilor distribuitori şicomercianţi (Carrefour, Cora, Metro, Praktiker, Auchan, Bricostore, Diverta, Altex, Flanco, Media Galaxy, etc.) folosesc în produsele lor etichete ce conţin cipuri RFID.

Motivul invocat este protecţia împotriva furturilor. Aceste etichete RFID sunt plasate pe produsele respective în zone sau locuri greu accesibile sau greu de observat. Dacă scopul acestor etichete RFID este să prevină furtul, atunci de ce la ieşirea din spaţiul comercial nu suntem atenţionaţi să îndepărtăm aceste etichete RFID, pentru că ele nu mai au niciun rost odată ce am părăsit perimetrul monitorizat?
Odată am cumpărat o pereche de pantaloni de la Carrefour. Întro altă zi mă aflam la Metro, iar când am ajuns la casa de marcat, după ce plătisem toate cumpărăturile, a sunat alarma anti-furt a porţii de monitorizare RFID (prin care suntem obligaţi să trecem).

Aşa am descoperit că pantalonii mei aveau o etichetă RFID cusută în croiala pantalonilor. Având grijă să nu-mi compromit proaspăta achiziţie, a fost foarte greu să o îndepărtez, odată ajuns acasă, pentru că era practic ascunsă întro cusătură, şi foarte greu accesibilă.

Aşa am aflat pentru prima dată că poveştile citite şi văzute pe internet au devenit realitate chiar în România.

Desigur, AIM a mai scris despre acest subiect şi până acum. Care sunt noutăţile?
În mini-documentarul de mai jos puteţi vedea un sistem de monitorizare în timp real a etichetelor RFID aflate asupra persoanelor dintro clădire. În acest caz este vorba de un centru comercial mare.
Imaginile camerelor de supraveghere sunt folosite de sistemul de monitorizare RFID pentru a le combina cu identificarea tuturor cipurilor RFID aflate în spaţiul activ de urmărire.

În acest fel, sistemul oferă detalii complete atât despre persoana respectivă (prin datele extrase din microcipul RFID aflat în buletin, paşaport sau carnetul de conducere), cât şi despre obiectele aflate asupra sa (care conţin etichete RFID).

Astfel, agentul de monitorizare poate vedea „live” cum dl. Peter Stevenson [4], posesor al pasaportului F-1427883502, are o pereche de pantofi marca Tsubo, marimea 9, pe care i-a cumparat în urmă cu 4 luni de la un magazin aflat pe strada 47, numarul 15. De asemenea, domnul mai poartă o pereche de boxeri C-IN2 marimea L, un maieu Nike XL, o​ ​camaşă Debenhams XL, toate achiziţionate din acest centru comercial în urmă cu 7 saptamani.

Dar asta nu este tot. Dl. Stevenson mai are asupra sa 7 bancnote de 100 EUR, 4 bancnote de 10 EUR şi o bancnotă de 500 EUR, toate scoase din bancomatul X472 în acestă dimineaţă.
Cum este posibil aşa ceva?

Simplu. Mult prea simplu. Toate obiectele enumerate mai sus conţin etichete cu cip RFID, care sunt identificate în mod unic. De aceea se cunoaşte orice detaliu despre aceste obiecte, inclusiv data şi adresa de unde au fost cumpărate.

Vă rog să reţineţi că toate acestea sunt disponibile chiar acum, în acest moment. Realitatea depăşeşte orice imaginaţie.

   Pentru americanii care s-au lăsat implantaţi în braţ cu microcipul de identificare personală, acest scenariu este mult mai crud. Pe lângă faptul că ei pot fi monitorizaţi 24de ore din 24, 7 zile din 7, se supun unui înalt risc de a face cancer, datorită activităţii microcipului RFID plasat sub piele, aşa cum au demonstra​​t cercetările realizate pe cobai şi şobolani, în laboratoare.
    Desigur, posesorii de acte de identitate tip RFID „beneficiază” şi de riscul ca identitatea să le fie foarte uşor furată. De fapt, mult mai uşor ca până acum. Nici nu mai e nevoie ca hoţul să aiba acces la buzunarul în care se află buletinul. Este suficient ca să dispună de un echipament electronic de tipul acestui sistem de monitorizare RFID, pentru ca el să aibă acces la toate datele conţinute în microcip,şi astfel să le poată copia în doar câteva clipe.
Ce se întâmplă când hoţul se foloseşte de identitatea falsă pe care tocmai a copiat-o, pentru a fura? Chiar dacă reuşeşte să fugă, identitatea pe care şi-a asumat-o este evident trecută pe o listă specială. La prima detectare a acestei identităţi (să spunem – chiar în centrul comercial din acest exemplu), sistemul de monitorizare dă alarma şi poliţia arestează pe posesorul acestei identităţi (în acest caz – cel real).
Poliţia are chiar probe pentru faptul că posesorul acestei identităţi a furat. Totul este clar. Dl. Stevenson va face puşcărie nevinovat!​

Iată deci mai jos sistemul de monitorizare RFID integrat cu camere de luat vederi, într-un centru comercial.
Links:

​~ Iata cum puteti fi urmarit, gasit vinovat de furt si pedepsit!
~ Aici sunt experiente pe Taur si Pisica cu MICROCIPUL  prin anii 1960 !!!

~Controlul Mintii prin MICROCIP​:​

Experiente pe oameni prin anii 1980, la care a asistat   Prof. Dr. Ivan Vikovan – Pastor Evanghelist:
​De asemenea, descoperire prin Dr. Pavel Udria-Pastor Evanghelist​

  http://www.perlesicomori.net/index.php?option=com_avreloaded&view=popup&Itemid=3&divid=341 (audio)

~Aici e tot Ivan Vikovan​

 Microcipul-incepand cu minutul 44 (video)
​~Reactii d​espre Microcip in Media Americana (doar cateva din ele).​

 

   http://www.youtube.com/watch?v=rsbgqTCS9ZQ „Obama Care

~​” (​Asigurarea Medicala) contine MICROCIPUL!!! (Engleza).
Implantarea Microcipului:
~DE CE Trebuie sa REFUZAM MICROCIPUL? (Engleza).
   http://www.youtube.com/watch?v=9B8fD-1ujI4  CONTROLUL MINTII prin MICROCIP!!! (Engleza). 
NU acceptati semnul fiarei, NU treceti de partea diavolului!!!​


 

Pastor Iosif Ton – Catedrala Mântuirii Neamului

http://www.voceatransilvaniei.ro

Pastor Iosif Ton – Doctor in Teologie

Catedrala Mântuirii Neamului

Cum încurajează Biserica Ortodoxă corupția în poporul român La București se construiește o catedrală imensă, pe care Biserica Ortodoxă o numește ”Catedrala Mântuirii Neamului”. Prin însuși titlul acesta, Biserica Ortodoxă promite poporului român ”mântuirea”. Ceea ce promite Biserica Ortodoxă este că în această catedrală ierarhii ortodocși vor face niște slujbe, ceremonii, acțiuni misterioase, prin care vor ”mântui” poporul român.

Nimeni nu pare să aibă curiozitatea să întrebe: Ce promisiune este aceasta? Ce substanță are ea? Cât adevăr conține ea? Se solicită poporului român să doneze pentru această construcție. Mai ales oficialitățile se grăbesc să doneze sume imense – din banii poporului, bine înțeles – pentru această construcție. Dar, din nou, nimeni nu se oprește să analizeze și să explice promisiunea din titlul acestei catedrale și să justifice această enormă cheltuială din banii națiunii.

Este vremea să spargem această tăcere și să provocăm discuția de fond a acestei acțiuni atât de publice și de centrale. Despre ce ”mântuire” este vorba?

În jargonul Bisericii, ”mântuirea” este opusul ”pierzării”. Este eliberarea din robie. Este iertarea de păcate. Este împăcarea cu Dumnezeu.

Nici un om și nici un popor nu se poate mântui pe sine! Dacă ai căzut într-o mlaștină, nu te poți scoate singur din mâlul acela. Dacă cineva mult mai puternic decât tine te-a făcut rob al lui, cu nici un chip nu te poți elibea singur din sclavie.

Prin păcatele noastre, noi toți am ajuns în sclavia păcatului, care este de fapt robie sub cel rău, sub Satana. Nici un om din lumea aceasta nu te poate elibera, salva, mântui din această robie.
Nici o agenție umană nu-ți poate oferi mântuirea, și dacă cineva ți-o oferă, te minte, fiindcă îți oferă ceea ce în realitate nu-ți poate da. Cum ar putea o agenție de robi să elibereze restul robilor din încătușare?

Să înțelegem bine: Aici nu este vorba numai de eliberarea românilor, ci este vorba de mântuirea întregii omeniri. Nici o soluție care nu cuprinde întreaga umanitate, ci se reduce la un singur popor, sau la un mic număr de popoare, nu este o soluție adevărată.

Mântuirea întregii umanități o poate face numai Dumnezeu. Sfânta Scriptură, Biblia, este Cartea în care aflăm cum ne oferă Dumnezeu mântuirea. Pentru însuși Dumnezeu, mântuirea omenirii nu a fost un lucru simplu, un lucru ieftin. Dumnezeu a trebuit să intre El însuși în omenire, ca să poată să o mântuiască. Și Dumnezeu a făcut acest lucru prin întruparea Fiului Său, Iisus Hristos. Iată cum definește Dumnezeu acțiunea Sa (dumnezeiască) de mântuire:

”Findcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea (întreaga omenire!) încât L-a dat pe Fiul Său, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață eternă” (Evanghelia după Ioan, 3:16).

Și iată explicația mânturii așa cum ne-o dă Sfântul Apostol Pavel: ”Dar când S-a arătat bunătatea și dragostea de oameni a lui Dumnezeu, El ne-a mântuit…” (Epistola către Tit, 3:4).

Iisus Hristos er a Fiul întrupat al lui Dumnezeu. Când El S-a întrupat, Dumnezeu S-a făcut una cu noi și ne-a asumat în Sine, a luat în Sine natura noastră păcătoasă și S-a încărcat cu păcatele noastre. Sfântul Apostol Pavel ne spune că atunci când Iisus Hristos murea pe cruce, ”Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu sine” (2 Corinteni 5:19).

Trebuie să subliniem că lucrul acesta nu se făcea numai pentru noi românii, ci se făcea pentru întreaga umanitate, pentru toate popoarele pământului. Așa afirmă Sfântul Apostol Pavel: ”Căci harul (adică, bunătatea) lui Dumnezeu care aduce mântuire pentru toți oamenii a fost arătat…” (Tit 2:11).

Să o spunem și mai răspicat: Dumnezeu, prin Fiul Său, a procurat mântuirea la toți oamenii!
Această mântuire a constat în faptul că toate păcatele tuturor oamenilor au fost ispășite de Iisus Hristos, au fost topite în sângele Lui.

Iertarea de păcate constă în faptul că păcatele noastre au fost spălate în sângele Fiului lui Dumnezeu într-un mod atât de radical încât ni se spune că Dumnezeu nu-Și mai aduce aminte de ele.

Să recapitulăm.
Dumnezeu însuși ne-a lucrat mântuirea prin Fiul Său, prin moartea Lui în locul nostru. Aceasta a făcut-o fiindcă este bun față de toți oamenii și fiindcă El ne iubește pe toți.
Să nu uităm că, prin păcat, noi toți am intrat în robia lui Satana. Noi am intrat în împărăția lui, a celui rău. Când Fiul lui Dumnezeu a murit încărcat cu păcatele noastre, El a anulat dreptul lui Satana de a ne mai fi stăpân. Mântuirea este eliberarea de sub robia celui rău.

Dar mântuirea, iertarea de păcate și eliberarea din robia lui Satana, nu ni se transmite fără consimțământul nostru. Dumnezeu, care ne-a lucrat mântuirea, decide și condițiile în care ne dă mântuirea.

Iată ce ne cere Dumnezeu ca să ne dea mântuire:

1. Să credem în El, să credem în Fiul Său Iisus Hristos, să credem că El a murit în locul nostru, a înviat și S-a înălțat la cer și stă la dreapta lui Dumnezeu ca mijlocitor al nostru. Acesta este actul prin care ne însușim în mod personal oferta de mântuire pe care ne-o face Dumnezeu. Dar, fiindcă mântuirea înseamnă și ieșirea din robia lui Satana, Dumnezeu ne cere să ne lepădăm noi înșine de acest tiran și să ne întoarcem de sub Satana la Dumnezeu. Acest lucru reiese din modul în care Iisus însuși îi explică Apostolului Pavel procesul mântuirii. ”Te trimit (la toți oamenii) să le deschizi ochii, să se întoarcă din întuneric la lumină, de sub puterea Satanei la Dumnezeu și să primească, prin credința în Mine, iertarea de păcate…” (Faptele apostolilor 26:18).

2. Al doilea lucru pe care ni-l cere Dumnezeu pentru mântuire este explicat de Sfântul Apostol Pavel în aceste cuvinte: ”Dacă mărturisești deci cu gura ta pe Iisus ca Domn și dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morți, vei fi mântuit” (Epistola către Romani, 10:9). A-L mărturisi pe Iisus Hristos ca Domn al tău înseamnă că, ieșind de sub stăpânirea lui Satana, intri sub autoritatea Fiului lui Dumnezeu și accepți să trăiești după învățăturile Lui.

Toate acestea însemnează că mântuirea este o trecere de sub un stăpân rău, care îți pervertește și îți ruinează viața, sub un stăpîn care te înnobilează și îți dă demnitate dumnezeiască.
Și mântuirea mai cuprinde în sine încă un element crucial: mântuirea este ieșirea dintr-un anumit mod de viață și intrarea într-un mod de viață total nou de viață.

Iată ce ne spune Cuvântul lui Dumnezeu în acest sens: ”Căci harul (bunătatea) lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toți oamenii, a fost arătat și ne învață să o rupem cu păgânătatea și să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie” (Tit 2:11-12).

Este deosebit de importantă și explicația despre mântuire pe care ne-o dă Sfântul Apostol Petru. El ne spune că ”prin sângele scump al lui Hristos” noi am fost răscumpărați (mântuiți) ”din felul deșert de viețuire pe care l-am moștenit de la părinții noștri” (1 Petru 1:18-19).

Domnul nostru Iisus Hristos însuși ne spune: ”Nu oricine care Îmi spune ”Doamne, Doamne” va intra în Împărăția cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri” (Matei 7:21) și din context rezultă clar că ”voia Tatălui Meu” este definită în învățăturile lui Isus, în ”aceste cuvinte ale Mele” cuprinse în Predica de pe Munte (Matei 5-7).

Să recapitulăm din nou:

Mântuirea este:
– scăparea din robia lui Satana
– iertarea de păcate prin credința în Iisus Hristos
– abandonarea felului de viață păcătos
– intrarea în noul fel de viață descris de Iisus în Predica de pe Munte
Când noi acceptăm această mântuire, Dumnezeu coboară prin Iisus Hristos și prin Duhul Sfânt în noi și ne dă puterea necesară să facem toate aceste lucruri și să trăim acest mod nou de viață.

Din tot ce citim în Sfânta Scriptură, rezultă clar că mântuirea pe care ne-a procurat-o Dumnezeu o căpătăm, sau ne-o însușim individual și personal, direct de la Dumnezeu, fără nici o intermediere umană.

Tragedia de la noi
Cândva în trecut s-a strecurat la noi învățătura ciudată că mântuirea câștigată pentru noi de Iisus Hristos a fost depozitată în Biserica Ortodoxă și prin actul acesta Biserica Ortodoxă a devenit magazia sau depozitul harului mântuitor și, de atunci încoace, patriarhul, mitropoliții, episcopii și preoții, prin diferite liturghii, transmit această mântuire poporului român.

De aici vine și ideea să se construiască o catedrală centrală în care ierarhii Bisericii Ortodoxe să transmită prin slujbe grandioase mântuirea către tot neamul românesc.

Să fim atenți și să înțelegem care este ideea de bază: Indiferent cum trăiește poporul, indiferent în câte păcate se complace, atâta vreme cât ierarhii Bisericii Ortodoxe fac slujbele exact după formulele fixate în tradiție, ei procură românilor iertarea de păcate și-i dau neamului românesc mântuirea.

Singurul lucru necesar este ca poporul să dea bani Bisericii Ortodoxe și să o țină în funcție, iar Biserica îi garantează poporului că indiferent câte păcate face, pe toate i le iartă maica Biserică. Biserica Ortodoxă nu cheamă oamenii la Dumnezeu și Biserica Ortodoxă nu cheamă poporul să abandoneze corupția și să-și schimbe felul de viață, ci are o singură chemare: ”Veniți la Biserică!”

Un tânăr om de afaceri, ortodox, a fost întrebat de cineva: ”Tu nu te gândești la sufletul tău?” La care, tânărul a răspuns candid: ”Cum să nu. Am făcut aranjament ca de la firma mea să se transfere Bisericii mele ortodoxe o anumită sumă de bani, și prin aceasta preotul este însărcinat să se îngrijească de sufletul meu. El rezolvă problemele mele cu Dumnezeu.” Tânărul acesta a fost dat ca exemplu de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe în programe la televiziune.

Când un român cu conștiința greu apăsată de păcate s-a plâns de aceasta preotului său, acesta i-a răspuns liniștitor: ”Ascultă, omule, tu nu poți face atâtea păcate câte îți poate ierta Biserica noastră:”

Între aceste două exemple se cuprinde toată religia (tot ”creștinismul”) ortodoxiei.
Nu v-ați întrebat intrigați: De ce nu luptă vehement Biserica Ortodoxă împotriva corupției? Acum, după ce ați înțeles cele de mai sus, răspunsul trebuie să vă fie clar: Biserica Ortodoxă nu luptă să-i oprească pe oameni de la a păcătui, ci le spune că pot continua să păcătuiască, deoarece maica Biserică există tocmai ca să le ierte păcatele!

Dar observați elementul absolut tragic: Prin însuși faptul că Biserica Ortodoxă le promite oamenilor că îi mântuiește, că le iartă toate păcatele, Biserica Ortodoxă încurajează corupția!!!
Poporul român nu are nici o motivație să-și schimbe felul de a trăi, să-și schimbe moravurile, să devină corect și integru, atâta vreme cât Biserica Ortodoxă îi garantează iertarea de orice păcat și de toate păcatele!

Adevărata situație
Biserica Ortodoxă pretinde că procură poporului mântuirea. Această promisiune este falsă! Mântuirea nu este în custodia Bisericii Ortodoxe!

Ca să putem vedea pretenția absurdă a Bisericii Ortodoxe, să ne gândim la restul popoarelor din lume. Pe acestea, care, săracele, nu au o Biserică Ortodoxă, cine le mântuiește?

Să ne gândim la poporul chinez. În zilele acestea, milioane de chineji află despre Iisus Hristos și îmbrățișează creștinismul. Dar sunt ei oare mântuiți dacă nu au între ei o Biserică Ortodoxă?
Sau, să ne gândim la popoarele din Africa. Milioane de oameni abandonează animismul și păgânismul și se încreștinează. Dar ei nu au în popoarele lor o Biserică Ortodoxă. Lor cine le procură mântuirea?
Sau, să punem altfel problema. Cu ce este mai privilegiat poporul român, așa încât Dumnezeu i-a dat o Biserică în stare să mântuiască întreaga națiune?

O întrebare crucială: Oare prelații ortodocși știu că ei fac poporului român o promisiune falsă?
Oare știu ei că ceea ce promit nu este după Cuvântul lui Dumnezeu, ci este o evidentă abatere de la Cuvântul lui Dumnezeu și o aberație enormă, atât logică, cât și teologică?

Să ne gândim la o altă aberație pe care o face anual Biserica Ortodoxă.
În fiecare an, la o dată târzie din toamnă, se scoate lada cu rămășițele (osemintele, moaștele) Sfintei Parascheva și se invită poporul la pelerinaj, ca să venereze aceste moaște, să se închine lor. Sute de mii de oameni stau la coadă, prin ploi și frig și vânt, să ajungă în final la raclă, să se atingă cu pioșenie de ea și astfel să primească vindecare și iertare de păcate. Dar, cei ce priviți uimiți acest spectacol la televizor, uitați-vă cu atenție și vedeți alături de raclă niște butoaie în care pioșii închinători să-și pună banii, fără de care, li se spune tacit, închinarea lor nu are nici o putere.
Prin urmare, de un singur lucru sunt siguri ierarhii ortodocși: Moaștele ”Sfintei” le aduc venituri enorme! Spus cu alte cuvinte, ei știu să stoarcă bani de pe pielea bieților români creduli și plini de pioșenie.

Să ne gândim și la faptul că se aduce și un deget din presupusul trup al Sfântului Andrei, este plimbat în alai pompos prin toată țara și românilor li se garantează că prin aceasta toată țara lor este sfințită.

Uitați-vă, frați români, că toate acțiunile Bisericii Ortodoxe, hramuri, liturghii pentru morți, etc., etc., sunt menite să adune bani, mulți bani pentru Biserica Ortodoxă, singurul lucru care-i interesează de fapt pe ierarhii ”Bisericii neamului!”

Am pus întrebarea dacă ierarhii Bisericii Ortodoxe știu dacă ceea ce fac ei este un fals. Dar, fie că ei știu, fie că nu știu, falsul rămâne tot fals. Și noi putem spune cu certitudine că este un fals deoarece este împotriva a tot ce ne spune Sfânta Scriptură.

Știm că ceea ce spunem îi va speria pe mulți și îi va indigna pe mulți. Știm că lucrul acesta va fi considerat ca atac la ceea ce are poporul român mai sfânt și mai drag. Știm că se va considera că facem un sacrilegiu.

Singurul lucru pe care îl spunem în apărarea noastră este că știm că tot ce face Biserica Ortodoxă este o minciună, o invenție omenească absurdă, fiindcă este în contradicție totală cu Sfânta Scriptură.
Dar motivul principal pentru care o facem, riscându-ne poate și viața, este următorul. Ne iubim neamul și dorim să-l vedem ieșit din corupție și transformat moral. Astăzi, noi, toți românii, pentru corupția noastră suntem disprețuiți de toată lumea. Suntem tratați ca o ciudățenie în Europa. Unora dintre noi le este rușine să mai spună că sunt români. Situația nu mai poate continua așa. Singura soluție este schimbarea morală a națiunii. Dar piedica principală în calea acestei transformări este Biserica Ortodoxă cu promisiunea ei că poate ierta toate actele de corupție, pe bani, desigur!
Fiindcă vrem transformarea morală și spirituală a națiunii pornim această acțiune de iluminare a poporului român, ca să înțeleagă în ce falsitate se află.

Avem nevoie de Reforma religioasă
La 30 octombrie 2017 se împlinesc cinci sute de ani de când Martin Luther a bătut în cuie pe ușa grea a catedralei din Wittemberg cele 95 de teze împotriva indulgențelor. Biserica Romano-Catolică avea aceeași credință ca Biserica Ortodoxă, că poate ierta toate păcatele, pe bani, desigur. Și, fiind un om practic, Papa de la Roma, ca să adune bani să termine clădirea bisericii Sf. Petru din Roma, a lansat indulgențele, un fel de cecuri de diferite valori monetare, pentru iertarea păcatelor. După numărul și gravitatea păcatelor, îți cumpărai indulgențe mai ieftine sau mai scumpe.

Martin Luther era teolog Romano-Catolic. Când au ajuns agenții papali cu indulgențe în orașul lui, el și-a dat imediat seama că se face un fals intolerabil. El a decis că cineva trebuie să-și riște viața ca să oprească acest fals. Biserica era atotputernică și pentru acte de nesupunere mult mai mici pedeapsa ei era arderea omului pe rug. Dar Martin Luther iubea adevărul mai mult decât își iubea viața și de aceea a decis să demaște minciuna. Astfel a scris lista cu cele 95 de argumente pentru care vinderea pe bani a iertării de păcate era un fals, o urâțenie.

Rezultatul a fost că poporul și-a deschis ochii și oamenii au decis să se lepede de minciună. Reforma religioasă pornită prin acțiunea lui Luther a schimbat fața Europei. Popoare întregi, trecând la un creștinism biblic, au ieșit din întuneric spiritual și moral și au intrat astfel în civilizația modernă.
Chiar dacă o face cinci sute de ani mai târziu, poporul român trebuie să aibă curajul de a face și el Reforma religioasă, de a ieși din întuneric și de a intra în lumina transformării spirituale și morale pe care ne-o oferă Dumnezeu prin Iisus Hristos și prin Duhul Sfânt.

Suntem chemați să ieșim din izolarea noastră ortodoxă, obscurantistă, și să intrăm în lumina Cuvântului lui Dumnezeu.

Suntem chemați din întuneric la lumină!
Chemarea se adresează mai întâi clerului. Dacă vă este frică de judecata lui Dumnezeu, ieșiți din întuneric și veniți la lumină. Și dați astfel semnal întregului popor că mântuirea nu stă în ritualuri, ci în întoarcerea la Dumnezeu și la viața nouă pe care ne-o oferă El!

Pentru întregul popor român, chemarea este formulată de Dumnezeu Însuși, prin proorocul Isaiia:
” Voi, toți cei însetați, veniți la ape, chiar și cel ce n-are bani… De ce cântăriți argint (adică, dați bani) pentru un lucru care nu hrănește? De ce dați câștigul muncii voastre pentru ceva care nu satură?… Luați aminte și veniți la Mine, ascultați și veți trăi! … Să se lase cel rău de calea lui și omul nelegiuit să se lase de gândurile lui, să se întoarcă la Domnul, care va avea milă de el, la Dumnezeul nostru, care nu obosește iertând” (Isaiia 55:1-3 și 7).

Și, desigur, prin Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, care ne cheamă: ”Veniți la Mine, voi toți cei trudiți și împovărați (de păcate) și Eu vă voi da odihnă” (Evanghelia după Matei, 11:28).

Pastor Iosif Ton _ Doctor in Teologie

Aspecte Video ale machetei Catedralei:

VIDEO by Marius Bratu
   Spre Informare, Documentare si Meditatie 
     Cei care si-au scris parerile mai jos, nu sunt din aceeasi confesiune religioasa. 
    Comentariile pot fi scrise pe site-urile ziarelor respective.

Catedrala Răstignirii Neamului sâmbătă, 25 ianuarie 2014 Catedrala Răstignirii Neamului

 Vuiet mare se aude din Dealul Mitropoliei! Reprezentanţii clerului, de la vlădică la o­pincă, au pus cu toţii umărul să împingă la vale căruţa birurilor, a dărilor, acatistelor, daniilor, pomelnicelor şi donaţiilor. Roţile carelor, căptuşite cu oţel danielesc dur, se înglodează pînă la jumătate în mocirla sărăciei, iar icnetele prela­ţilor încordaţi într-un efort sisific se învălmăşesc, se amestecă şi se contopesc cu huruitul osiilor încărcate de tină.

 

Mersul coborîtor, aşa de haotic cum pare, e totuşi bine organizat şi are o ţintă precisă. S-a dat poruncă straşnică vătafilor în sutană să scoată, din pămînt, din iarbă verde, de la bogat, dar mai ales de la sărac, de la barbă pînă la faşă, 400 de milione de euro. O îmbucătură pentru ghiftuiţii lumii, o sumă uriaşă pentru turma pe care ochiul n-o poate cuprinde a sărmanilor. Daniel monahul e împuns de ambiţii mari. Şi dacă Nero a dat foc Romei, ca să rămînă celebru în istoria omenirii, patriarhul nostru, ros de viermele neadormit al preamăririi, vrea să-şi vadă numele întipărit pe frontispiciul eternităţii printr-o Catedrală a Mîntuirii Neamului. Hotărît lucru. Chiar dacă cu sînge. Chiar dacă cu lacrimi. Chiar dacă cu sudălmi şi sudoare. În ciuda oricîtor victime colaterale. Impunătorul palat pe care-l visează face cît 300 de kilometri de auto-stradă. Sau cît 1.500 de şcoli. Ori cît 400 de angiografe ce ar putea smulge din ghearele morţii mili­oane de inimi de români. Dotat cu săli imperiale de conferinţe, cu parcări subterane, terane şi supraterane, cu complexuri de SPA şi de odihnă, cu plasme gigantice, pe care prostimea să-i poată vedea pe sacerdoţii încinşi de vîltoarea slujbelor. Cu icoane ferecate în aur şi argint. Cu odoare împărăteşti. Cu pardoseli şi coloane uriaşe, tăiate meşteşugit în cea mai fină marmură. În ameţeala febrei ce l-a cuprins, Daniel se şi vede perorînd în faţa a 130.000 de creştini deo­dată. 5.000 înăuntru şi 125.000 în curte.

Prin microfoane, prin megafoane, prin staţii stereo şi de amplificare supersofisticate. Luat de valul celebrităţii, patriarhul, pe numele lui de mirean Ciobotea, a uitat că „Legea într-acestea două se cuprinde: Dumnezeu şi oamenii“. Şi cum poate fi prins Cel Nemărginit între patru ziduri? Cît de­spre oameni, bieţii de ei, amărîţii de ei, chinuiţii de ei… Bolnavi, nu mai au spitale, că s-au închis şi se închid multe. Nu mai au medicamente, că astea se dau, la drogherie, pe parale. Flămînzi, n-au decît hrană otrăvitoare, că românii au ajuns cobai pentru Codex Alimentarius. Nu mai au nici mîngîiere, nici compasiune, nici milă nu mai găsesc, căci, chipurile, sînt prea mulţi şi suprapopulează Ter­ra. În roşul decembrie al lui ‘89, la enigmatica Revoluţie, tinerii ieşiţi pe străzile Timişoarei au fost în­tîmpinaţi cu rafale de gloanţe. Au alergat înnebuniţi să se adăpostească în Catedra­la din centrul oraşului, dar preoţii le-au încuiat uşile în nas şi i-au lăsat să moară ca nişte cîini, pe treptele reci de marmură, seceraţi de focul mitralierelor. Răstigniţi ca nişte hristoşi, pe pragul unui lăcaş ce se închipuie a fi sfînt. La 24 de ani distanţă, neamul românesc, sărman şi flămînd, e chemat să se răstignească din nou. Şi tot pentru o catedrală. Oare de ce Tatăl Atotputernicul, cînd a hotărît să-L trimită pe Fiul Său în lume, nu I-a ridicat mai întîi un palat în care să Se nască? De ce Iisus a intrat în viaţa acestei planete într-o umilă iesle, printre boi şi alte dobitoace, pe o mînă de paie? Să I se fi isprăvit lui Dumnezeu banii? Să se fi trezit cumva cu contul gol?
Nimic nu poate rezista, dacă a fost clădit pe lacrimi şi a­pă­sare. Să fi uitat oare capii acestei Biserici că Atotputernicul nu poate avea o catedrală decît în i­nima fiecăruia dintre noi? Colosul lui Daniel seamănă cu colosul din visul lui Nabucodonosor, împăratul Babilonului. S-a prăbuşit deja, înainte de a se naşte. De ce? O spune chiar Hristos: „Cînd se ridică ziduri, se năruiesc suflete!“.
Anişoara Ştefan 
CREDINTA  si  NESTIINTA,  SARACIE  si GRANDOARE, BUCURIE   si  DURERE,  „DEMOCRATIE ”  si  MISTICISM.
 
    In 2010, În România erau 18.300 de biserici si doar 4.700 de şcoli generale. Spitale erau 423!
Între timp, câteva scoli si spitale s-au închis din lipsă de fonduri, în timp ce biserici s-au mai construit câteva zeci.
    Biserica Ortodoxă Română este finanţată din următoarele surse de fonduri publice:1. Bugetul de stat – prin Secretariatul de Stat pentru Culte pentru plata integrală sau partială a salariilor personalului clerical (preoti, monahi, etc.) si pentru repararea si întretinerea unor lăcasuri de cult.2. Bugetul de stat – prin Ministerul de Interne pentru plata salariilor preotilor din unitătile de jandarmi si penitenciare.

3. Bugetul de stat – prin Ministerul Educatiei pentru plata profesorilor de religie. Deocamdată învătământul religios este confesional, confirmarea profesorilor se face de către cultul respectiv iar predarea se face după programă si manuale aprobate de asemenea de către biserică. Doar plata se face de la stat.

4. Bugetele locale – pentru plata personalului neclerical (clopotari, personal administrativ, etc.)

5. Fondul de rezervă al Guvernului – pentru reparatii, întretineri si construiri de lăcasuri noi de cult

6. Fondurile de rezervă ale primăriilor si consiliilor locale – la cererea de sponsorizări pentru repararea lăcașelor de cult si ridicarea altora noi.

În era modernismului, statutul BOR este pe cât de special pe atât de anacronic. Este o institutie autonomă, de drept privat, dar care beneficiază de fonduri publice însă nu este VERIFICABILA!
_____

Cine poate să răspundă la două întrebări esentiale contribuabilului român:


1. Câti credinciosi ortodocsi aprobă contructia Catedralei Mântuirii Neamului?
2. Câti cetăteni români sunt de acord cu finantarea din bani publici a constructiei aceleiasi clădiri?
 
    Cum se face că e mereu cineva acolo care hotărăste în locul nostru?
Pe noi nu ne-a întrebat nimeni ce vrem să facem cu 400 de milioane de Euro…
„Constructia unui spital judeţean de urgenţă costă 90 milioane de euro”, conform Ministerului Sănătăţii.


Gândul.info – Cristian Tudor Popescu: „Cu Biserica Ortodoxă Română am o problemă”

Photo credit www.antena3.ro

Cunoscutul jurnalist si analist politic Cristian Tudor Popescu critica public, intr-un mod deosebit de virulent Biserica Ortodoxa Romana. (interviu acordat ziarului Gandul)
Biserica ortodoxa romana a incetat sa mai fie o biserica misionara…Acesti preoti ai BOR sunt mineralizati in rit,stau inchisi in odajdii, fac nunti si botezuri si incaseaza banul.”

Did Science Kill God? John Lennox at UCLA

http://www.veritas.org/talks – Oxford Professor John Lennox addresses The Veritas Forum at UCLA, 2015.

VIDEO by The Veritas Forum

Ravi Zacharias – The Uniqueness of Jesus Christ – Part 2

Jesus Christ spoke to life’s questions in a way no one else ever has. What did he tell us about who we are and what life should look like? Ravi Zacharias concludes his message on the Uniqueness of Jesus Christ.

VIDEO by Ravi Zacharias International Ministries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari