Floriile: Mireasa în fața Mirelui – Nicolae.Geantă

Jesus Palm Sunday

Zgomot. Forfotă. Mulțimi. Finici. Osanale. Strigăte de bucurie. Miros de aprilie. Dar și mulți ochi invidioși. Fariseism autosatisfăcut săgetând invidie printre garduri. Mirele călare pe-un măgăruş. „Nu te teme fiică… Vine, vine la tine!”. Exact de pe dealul de unde se retrăsese Șekina cea sfântă cu ceva sute de ani în urmă.mireasa,vladimir pustan,bride

Mirele se oprește pe deal. Înlăcrimat. Face un semn cu mâna. Popoarele tac. Ce poți să faci în fața unui Rege care plânge? Își rotește privirea spre fiica Sionului, cea mai răsfățată Mireasă a lumii. Ea e în vale. E pregătită de nuntă?  „O, de ai fi știut tu clipa cercetării?”

Mireasa râde. Își ridică voalul. Fața, fața ei, e zbârcită. E o expresie de retor fără răspunsuri. „Cine este Acesta?”, se mira fiica Sionului ai căror ochi erau împiedicați să-L vadă? Orbire care o  împiedicau  să-L îmbrățișeze, să-i iasă înainte cu inelul pe deget. Să-i cadă la picioare, în leșin.

El plânge pentru ziduri. Ea stă ascunsă îndărătul porții! De ani de zile îl așteptase. El e gata s-o strângă la piept, s-o vâre în sân, s-o pitulească sub aripi. Ea e gata de primire? Să-i pavoazeze un drum cu trandafiri? E gata să-L sărute „cu sărutările gurii ei?”. Ori e gata să-L… răstignească?

El venea pentru ultima dată. Însoţit de alai. Ea nu l-a primit. A ratat ultima şansă. Mirele „a plecat şi s-a ascuns de ei”. Ani de zile mai târziu, Mireasa îl striga asediată de Vespasian, de Titus.  Era prea târziu…

Sărbătorim Floriile. Mirele e ridicat din nou pe ziduri. Pe zidurile inimii. Plânge. Pentru mine, pentru dvs. E sărbătoare? Strigăm „Osana”, „Aleluia”, ori pregătim ignorarea?

Nu-i de ajuns decât să-ţi vezi Mirele. Trebuie să fi a Lui. Să-L urmezi. Nu-i de ajuns să vorbeşti numai despre Împărăţie.Trebuie să trăieşti în ea, pentru ea. Nu-i de ajuns să te numeşti creştin, să săruţi crucea lui Hristos. Trebuie şi s-o porţi. Zi de zi. E mai uşor să trăieşti pentru Hristos, decât să mori pentru El!

Am văzut de Florii cum oamenii merg la biserică cu crăci de salcie verde, cu muguri, cu narcise… Închinare ieftină. Şi amară. (Salcia e aşa de amară că nici iepurii n-o mănâncă!). Apoi ne mirăm de ce n’avem în România o viaţă dulce…

Să fiţi Mirese pregătite! Dar, şi dulceaţa lui Hristos!

Sursa – http://nicolaegeanta.blogspot.com/2015/04/mireasa-de-florii-de-nicolae-geanta.html

-Citeste blogul lui Nicolae Geanta aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com

Reclame

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat asta: