Aleithos Anesti !

Adevarat a inviat! Photo credit

Adevarat a inviat! Photo credit verilobi.com

„Adevărat a înviat!”, era salutul grec al creştinilor. Dar e şi salutul pe care şi azi mulţi îl spun, dar puţin îl cred. Este salutul la care România răspunde 40 de zile, de la Paşti la Rusalii, fără să-i cunoască semnificaţia. Dacă ar crede, între Arad şi Constanţa, am fi un petic de cer. Şi un popor de sfinţi.

Nicolae GeantaDuminică dimineaţa, în drum spre Bărbuleşti, în timp ce mă rugam în maşină, Dumnezeul mi-a şoptit: „Vă place mult să vorbiţi despre un Hristos răstignit. Predicaţi oamenilor mai des un Hristos înviat!”.

Am înţeles imediat greşeala ce-o facem ades. Predicatorilor, bisericilor, le place să audă, (unora să vadă – în icoane, pe cruci, pe pereţi etc), despre un Isus răstignit. E emoţionant să-L vezi pe Domnul cu cuiele în palme, cu spinii pe cap şi cu coasta străpunsă. Sângele lui zugrăvit cu cuvinte (sau cu vopsele), poate aduce niagare lacrimi. Învierea însă, poate aduce trăire. Şi, dacă oamenii sunt conştienţi că Hristos nu mai e pe cruce, neputiincios, ci lângă ei, oriunde, oricând, viaţa lor ar fi alta. Când ştim că Dumnezeu e viu, nu ne mai purtăm ca şi cum nu ne-ar vedea!

Am înţeles duminică, de ce în 2012 predică 3000 de oameni, şi se pocăieşte unul singur, pe când Petru a predicat singur şi s-au pocăit 3000 de persoane. Le-a predicat un Hristos înviat! Am înţeles de ce unii creştini mondeni de-ai noştrii se pocăiesc şi nu ţin pocăinţa ! Pentru că ei, n-au coborât pe Hristos de pe cruce. Nu l-au lăsat să învieze !

Despre unele biserici se spune că-s reci, că-s cimitire. Că Dumnezeu acolo e mort! Faaaaals. Dumnezeu nu e mort. Nicăieri. E viu, chiar şi în bisericile slab frecventate. Şi-n cele îngheţate. Şi-n cele adormite. Şi-n cele tradiţionale. Numai că, membrii acestor biserici sunt morţi! Dacă n-au experimentat învierea, n-au flux de energie. Fiindcă le merge numele că trăiesc, pe când ei sunt de mult stană de piatră, evident că Dumnezeu nu se mişcă acolo. Să nu-i deranjeze!

Un Hristos viu se vede în eficienţă la predică, la liturghie, în misiune. În pocăinţă, în metanoia, în creşterea numerică a bisericii. În bunătate, în dragoste, în iertare. În spitale, pe străzile cu şoferi căscaţi, în dărnicia creştină… Şi, mai ales, în ziua de Paşti fără manele, fără grătare, fără beţii.

“Locul lui Hristos nu e pe-o cruce. Şi nici într-un mormânt ”, spunea Richard Wurmbrand. Locul lui e lângă fiecare din noi.

Nu uitaţi că Dumnezeu nu e numai Dumnezeul celor vii, dar e Viu fraţilor ! Trăieşte ! Şi nu într-un colţ de cer, ci pretutindeni. Asta înseamnă că ştie tot ce facem…

Citeste si

Reclame

ISUS E ACELAȘI IERI, AZI ȘI ÎN VECI ! – PARTEA I

PARTEA I

Dumnezeu Își însoțește Evanghelia Sa cu semne și minuni ca să întărească Cuvântul Viu și Lucrător. Astfel, după ce în Biserica „Vestea Bună” din Slatina, în luna Ianuarie 2015 Domnul Isus a vindecat de cancer pe sora Nuța, la 2 luni distanță în timp, fratelui Cristian Bogeanu i-a vorbit Domnul Isus că trebuie să vină în Slatina să slujească Domnului. După cum ne-a mărturisit chiar el, nu știa în ce biserică trebuie să ajungă, dar Domnul Isus l-a călăuzit spre Biserica „Vestea Bună”. Domnul a decis astfel pentru că nu toți martorii vindecării sorei Nuța au crezut, deși medicul care a îngrijit-o, văzând-o vindecată a declarat : „Numai Dumnezeu te mai putea vindeca!”

Așadar, mărturia fratelui Cristi în biserică, a venit să întărească faptul că Domnul Isus Cristos este același ieri, azi și în veci. El mântuiește, vindecă și face semne și minuni în mijlocul oamenilor pentru ca toț să creadă și să vină la mântuire.

Vă rugăm să urmăriți cu atenție mărturia de mântuire și vindecare a fratelui Cristi Bogeanu, derulată pe parcursul a trei episoade.

Mike Olari

Drumul Către Casă – interviu realizat la Radio Vocea Evangheliei, Cluj-Napoca, România

Bine v-am găsit stimați prieteni la programul nostru, “Drumul Către Casă!” Invitatul nostru de azi este Cristian Bogeanu. El este membru al Bisericii Penticostale Elim din Timișoara, căsătorit cu Mirela și au împreună un copil pe nume David. El a mers mulți ani pe cărările acestei lumi, până în momentul când trecând printr-o suferință al cărei diagnostic a fost greu de pus de către doctori, a început să îl caute pe Dumnezeu. Doar când l-a găsit pe El, a înțeles că bucuria de a fi cu Dumnezeu și de a vedea miracolele Sale, este neprețuită.

Numele meu este Anca Bordea. Bine v-am găsit iubiți prieteni!

cb

C.B. – M-am născut în Drăgășani, județul Vâlcea – România, în anul 1977 și am petrecut copilăria acolo până la vârsta de 8 ani.

A.B. – Mai ai frați în familie?

C.B. – Nu , nu mai am frați. Sunt singurul copil al părinților mei. Părinții mei au divorțat. Mama mea nu a mai putut îndura viața alături de tatăl meu. Era un om foarte agresiv, căruia i-a plăcut alcoolul. Eu și mama ne-am mutat în Timișoara și eu am continuat școala acolo.

[…..]

A.B. – Ce vârstă aveai când problemele au început să apară? Spuneai că ți-a plăcut să pleci de acasă.

C.B. – Problemele mele au început, cum am spus mai devreme, când aveam în jur de 12 ani, când a ânceput Revoluția din 1989, și regimul communist a căzut. La vârsta aceea pot să spun că am experimentat primul miracol din viața mea pe care l-am realizat mai târziu când m-am întors la Dumnezeu. Am realizat că numai atunci și nu când s-a întâmplat în special că nu am crescut într-o familie cu adevărat creștină. Am mărturisit că suntem creștini doar cu buzele și am fost parte din Biserica Greco-Ortodoxă, dar nu am știut ce semnifica puterea lui Dumnezeu. În 1989 pe scările Catedralei Greco-Ortodoxe, când Revoluția a început, eram chiar acolo cu un grup de oameni strigând: “Jos comunismul!  –  Jos cu Ceaușescu!  –  Vrem libertate!  –  Avem nevoie de Dumnezeu”

Acolo pe scările Catedralei din Timișoara, am văzut pentru prima data ce înseamnă să fii împușcat cu gloanțe reale. Armata Română care s-a oprit în fața Catedralei, a început să tragă de voie în acest grup de revolutionary, din care și eu făceam parte, la 12 ani, și pentru prima data am văzut lângă mine oameni împușcați cu gloanțe adevărate. Când au început să tragă, pălăria mea care avea un ciucure mare, mi-a zburat din cap și am găsit-o mai apoi lîngă picioarele oamenilor, era toată ciuruită de gloanțe. Unul sau mai multe gloanțe au trecut prin pălărie atunci când mi-a zburat din cap. Mai târziu am realizat că a fost Dumnezeu cel care m-a salvat; ceva vizibil pentru prima data.

A.B. – A fost primul tău miracol.

C.B. – A fost primul meu miracol pe care l-am văzut cu ochii mei și mai târziu am realizat ce a însemnat.

Citeste in intregime aici – http://family2fam.com/2015/04/11/isus-e-acelasi-ieri-azi-si-in-veci-partea-i/

–VEZI partea a II-a aici

Implicatiile Invierii – Beniamin Faragau 20 Aprilie 2014

Photo credit www.mikeqdaniel.com

Coloseni 3:1-3

Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus,
unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu.

Gîndiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt.
Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.

Textul din ziua de astazi vorbeste despre implicatiile invierii Domnului Isus Hristos. Duminica invierii, dupa cum se vede si in decorul din fata noastra, nu poate fi rupta de Vinerea Mare. Imaginati-va un mormant in care au intrat ucenicii si au vazut giulgiul, ca si cum trupul ar fi fost in continuare in el, dar gol. Doar stergarul de pe cap era impaturat si pus deoparte. Piatra, data la o parte si puterea invierii aparand inaintea lor in ziua aceea. Dar, Duminica invierii nu poate fi rupta de Vinerea Mare. Pavel vorbeste si despre una si despre alta, la aceeasi biserica, in aceeasi scrisoare, in acelas text. In Capitolul 2:20, el spune  ca- aţi murit împreună cu Hristos…’ si asta este Vinerea Mare. Iar, capitolul 3:1 continua cu Duminica invierii- Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos… 

Beni Faragau Paste 2014

Noi ne-am bucura sa incepem viata crestina cu invierea si intr-adevar, prin invierea Domnului Isus Hristos am fost nascuti din nou, la o nadejde vie, la o mostenire nestricacioasa, neantinata, care nu se poate vesteji, pastrata in ceruri pentru noi. Dar, practic, viata noastra incepe in Vinerea Mare, viata de crestin. Si acolo, in mormantul Domnului Isus Hristos s-au ingropat doua lucruri, doua feluri de lucruri. In primul rand, vers. 20 continua- Dacă aţi murit împreună cu Hristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii,- Cred ca odata cu Hristos au fost ingropate toate incercarile nereusite ale omului de a se impaca cu divinitatea. Am fost creati dupa chipul si asemanarea Lui. Suntem religiosi in structurile noastre. Oriunde ai umbla in istorie, in lumea aceasta, oamenii au cautat pe Dumnezeu. Au cautat mijloace de a se apropia de El, de a se impaca cu El. Dar, Domnul Isus Hristos, atunci cand a zis: „Eu sunt calea, adevarul si viata, nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine„, practic a anulat orice alta incercare, deschizand drumul spre casa, drumul spre Tatal. Si lucrul acesta l-a facut pentru ca El si numai El a putut plati in Vinerea Mare, pacatele noastre, ale tuturor.

De aceea, Pavel le scrie Colosenilor, care, ca si astazi, erau incoltiti de tot felul de idei  care li se imbiau ca sa se apropie de Dumnezeu. Vers. 8 spune – Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos. (Coloseni 2:8) Vers. 16 continua –  Nimeni dar să nu vă judece cu privire la mîncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat, 17 cari sînt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos. 18 Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcîndu-şi voia lui însuş printr’o smerenie şi închinare la îngeri, amestecîndu-se în lucruri pe cari nu le -a văzut, umflat de o mîndrie deşartă, prin gîndurile firii lui pămînteşti19 şi nu se ţine strîns de Capul din care tot trupul, hrănit şi bine închegat, cu ajutorul încheieturilor şi legăturilor, îşi primeşte creşterea pe care i -o dă Dumnezeu. Odata cu Hristos s-au ingropat toate incercarile nereusite ale omului, ale omenirii de a se impaca cu Dumnezeu.

Dar, in Vinerea Mare s-a mai intamplat ceva. Impreuna cu Hristos a fost ingropata intreaga omenire. Dragii mei, si tu si eu am iesit din giulgiul acesta, pentru ca acolo am fost si noi, in coapsele Domnului Isus Hristos. Dupa cum toti am fost in Adam, in coapsele Lui si de aceea purtam, intr-un fel, semnele pacatelor lui. Tot asa, toti am fost in al doilea Adam, incepatorul unei noi rase umane, in Cel care a venit sa mantuiasca planeta aceasta din caderea primului Adam. Asadar, nu doar Hristos a murit fata de invataturile incepatoare ale lumii, ci si noi am murit impreuna cu El, fata de ele. 20 Dacă aţi murit împreună cu Hristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii, continua vers. 20, de ce, ca şi cum aţi trăi încă în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea: 21 ,,Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!„ 22 Toate aceste lucruri, cari pier odată cu întrebuinţarea lor, şi sînt întemeiate pe porunci şi învăţături omeneşti, 23 au, în adevăr, o înfăţişare de înţelepciune, într’o închinare voită, o smerenie şi asprime faţă de trup, dar nu sînt de nici un preţ împotriva gîdilării firii pămînteşti. 

Relatia cu Dumnezeu, si as vrea sa subliniez, dragii mei, relatia cu Dumnezeu nu poate fi mijlocita. Nu poate fi garantata nici de reguli alimentare, nici de ritualuri religioase, nici de experiente mistice, chiar daca ai avut vedenii si ai vazut ingeri, si nici de practici ascetice. Poate ca toate acestea isi au locul si rolul lor, in purtarea in mod aspru cu trupul nostru, spune Pavel. Dar nu in felul acesta te apropii de Dumnezeu. Scoateti-l pe Hristos si toate astea n-au nici un rost, nici un pret impotriva gadilarii firii pamantesti. Ele sunt doar niste invataturi si porunci omenesti. Doar o incercare a firii noastre de a ne apropia de Dumnezeu. Dar Hristos n-a murit in Vinerea Mare doar pentru invataturile incepatoare ale lumii, pentru filozofiile  sau religiile care croiesc sau incearca sa croiasca un drum spre Dumnezeu. Ci, a murit pentru pacatele intregii lumi. Ascultati implicatia acestui fapt.

„Dupa cum prin moartea de care a murit, El Hristos a murit pentru pacat, odata pentru totdeauna. Iar prin viata pe care o traieste, traieste pentru Dumnezeu, tot asa si voi insiva, socotiti-va morti fata de pacat si vii pentru Dumnezeu, in Isus Hristos Domnul nostru.” Dati-mi voie sa eliminim din text acel ‘in Isus, Domnul nostru’. Stiti ce ar ramane din viata crestina? O incercare de a zice: Am murit fata de pacat, am inviat pentru Dumnezeu. Am murit fata de pacat. Well, ar fi incantantii inutile pentru ca nu te-ar ajuta la nimica. Daca n-as fi fost impreuna cu Hristos in mormant si daca n-as fi inviat impreuna cu Hristos, cum spune Pavel, dragii mei, ce ma socotesc eu, sau ce ma gandesc eu n-ar avea absolut nici o valoare. Baza obiectiva este acolo, in aceasta realitate istorica a mortii si a invierii Domnului Isus Hristos.

Viaţa crestină începe in Vinerea Mare, dar nu se opreşte acolo

Asadar, viata crestina incepe in Vinerea Mare, dar nu se opreste acolo. Hristos a inviat! Dupa moartea impreuna cu Hristos urmeaza si o inviere impreuna cu El. Coloseni 3:1- Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu.
Gîndiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt. Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. 4 Cînd Se va arăta Hristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în slavă. 

De fiecare Paste, dupa ce ne salutam unii pe altii cu ‘Hristos a inviat’ si ‘Adevarat ca a inviat’, cantam cantarea ‘Hristos a inviat din morti cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le’. Nu stiu ce simtiti dvs. cantand aceste cuvinte, dar este un mesaj de biruinta, un mesaj in care, in sfarsit, lupta cu pacatul, lupta cu cel rau, lupta cu  Satana, cu sarpele, pare sa fi fost castigata. Aproape ca ai spune, dupa ce ai terminat de cantat: „In sfarsit, ce este greu a trecut.”

Ma intorc cu vreo 35 de ani in urma si imi aduc aminte de o experienta a familiei noastre. Andreea era mititica, Filip o tinea pe Nora de fusta si Benisor avea vreo 5 ani si deja facea cea pasi cu noi. Cu doua valize imense si cu o plasa plina de scutece ne-am dus sa facem concediu la mare. Ne-am tarat cumva pana la aeroport, am urcat si tot drumul pana la Constanta, stewardesele n-au stiut cum sa linisteasca ba pe unul, ba pe altul. Ii durea urechile. Cand termina unul de urlat, incepea celalalt. In sfarsit, am ajuns, am coborat. Am ajuns cumva in centrul Constantei, am luat trolebuzul si am ajuns la Mamaia. Nu stiam unde-i hotelul; aveam biletele. Ne-am luat valizele si pruncii si ne-am tarat cumva pana in usa hotelului. Am intrat in hol si am cerut cheia, sa intram, in sfarsit, dupa toata oboseala, sa ne asezam intr-un fotoliu sau sa ne intindem in pat. Receptonarea ne spune: „Imi pare rau, mai trebuie sa asteptati. Camerele nu sunt gata.” Am asteptat o ora, o ora jumate. In sfarsit, am primit cheia. Am tarat valizele si pruncii, am deschis usa, le-am trantit toate in mijlocul camerei, am cazut intr-un fotoliu si am zis: „Whew.. in sfarsit sunt in concediu.”

Cati dintre noi nu ne imaginam viata crestina in acest tipar? Eu am crescut intr-o familie crestina. Cu toate acestea, cantam in cor, aveam chitara pe gat, dirijam corul. Cu toate acestea, cand am ajuns acolo in fata lui Hristos- stiti primul tablou din Coloseni- noi in fata Lui, punandu-i intrebarile, am avut o framantare incredibila, incredibila. Timp de o luna de zile, cand intram in adunare, izbucneam in plans. Nu mai stiam ce-i cu mine. Ziceai ca am inebunit. Pana intr-o Duminica dimineata, cand in sfarsit, am capitulat. A urmat botezul. Ca si cum as fi primit cheia de la camera de hotel. Am deschis usa si am zis: „Whew.. lupta s-a terminat.”

Ce-i viaţa crestină? Umblaţi si gândiţi-vă.

Ce-i viata crestina? Viata de dupa invierea noastra, impreuna cu Hristos. Pavel foloseste doua cuvinte. Nu promit prea mult: a umbla si a gandi. Umblati si ganditi-va. Coloseni 3:1 Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu. Traducerea nu este foarte fericita. Dar, nici daca as schimba cuvantul  pe care-l foloseste Cornilescu in toate celelalte texte din Noul Testament, tot nu m-ajutaprea mult. In celelalte texte, el spune ‘cautati lucrurile de sus’. Poate ca cuvantul acesta are mai multa forta. ‘A umbla dupa cele de sus’- umbli cand ai timp, cand nu esti tare obosit. ‘A cauta cele de sus’ este ca si cum ti-ar lipsi ceva si ai vrea sa castigi lucruri, sau sa gasesti lucruri pe care l-ai pierdut sau pe care-l cauti. Si apoi continua: Gîndiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt. Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Ca sa intelegem forta, totusi, a acestor cuvinte, as lua 3 texte din Noul Testament, care folosesc exact acelasi termen in limba greaca: 

  1. Fuga in Egipt a lui Iosif si a Mariei cu pruncul, pentru ca Irod cauta sa-L omoare.
  2. 12 ani mai tarziu, sfintii parinti coboara cu Isus Hristos la 12 ani, in Ierusalim ca sa se inchine la Templu. Probabil ca  era momentul in care El era uns intre barbatii lui Israel.
  3. Al treilea text este o pilda a Domnului Isus Hristos cu oaia ratacita.

1. Umblaţi după lucrurile de sus

1. Fuga in Egipt – Dati-mi voie sa le iau pe rand si sa va port pe scena in dreptul acestor texte. Pruncul s-a nascut; nu stiu cat timp avea, cand intr-o noapte, un inger a venit la Iosif si i-a zis: „Iosife, scoala-te, ia pruncul si fugi in Egipt si ramai acolo pana iti voi spune eu. Caci Irod are sa caute (asta este cuvantul) sa caute pruncul, ca sa-L omoare.” Irod umbla sa omoare pruncul. Stiti istoria. Magii nu s-au mai intors la Irod. Irod, infuriat, a zis: „Un imparat a lui Israel?” Era nebun, oricum. Si-a ucis doi dintre fii si nevasta. Ce era pentru el un prunc? Irod umbla sa omoare pruncul. Mi-as putea imagina ca Irod s-a pornit sa caute pe pruncul. L-a cautat aici, l-a cautat acolo, a vazut ca nu-i: „Un prunc… ce poate fi un prunc?” Nu, nu. Istoria continua astfel. In mania lui, si asta este forta cuvantului, in mania lui si-a trimis ostenii si a colindat  imprejurimile Betleemului si toti copiii sub 2 ani  au fost macelariti, toti copiii de parte barbateasca. Poate ca acum ne putem imagina forta acestui cuvant: sa umblati.

2. Domnul Isus, la varsta de 12 ani, la Templu – 12 ani mai tarziu, din Nazaret, Iosif si Maria impreuna cu Isus, cu toti satenii, toti cei din cetatea Nazaretului, au pornit spre Ierusalim. Era una din sarbatorile lui Israel. Isus Hristos venea cu ei. A intrat in templu, s-a uitat. Probabil ca acolo au fost ritualuri. Dupa ce s-au terminat sarbatorile au pornit spre casa. Era, de obicei, un puhoi de oameni. Isus era cu verisorii Lui, cu prietenii Lui, cu vecinii si la un moment dat, parintii baga de seama ca nu-i copilul. Il cauta peste tot si cand nu-L gasesc, in Luca 2:45-46 ni se spune: Dar nu L-au găsit, şi s’au întors la Ierusalim să -L caute. 46 După trei zile, L-au găsit în Templu, şezînd în mijlocul învăţătorilor, ascultîndu -i şi punîndu-le întrebări. S-au intors la Ierusalim sa-L caute. Sa-L caute. Acesta este termenul. Dupa 3 zile, L-au gasit in Templu, sezand in mijlocul invatatorilor ascultandu-i si punandu-le intrebari. Maria a venit tremurand in fata Domnului Isus si a zis: „ şi mama Lui I -a zis: ,,Fiule, pentru ce Te-ai purtat aşa cu noi? Iată că tatăl Tău şi eu Te-am căutat cu îngrijorare.` (vers 48) Nu stiu daca va puteti imagina inima Mariei in cele 3 zile, cautarea celor doiin cele 3 zile. Ei umblau, cautau lucrurile de sus fara sa fi stiut precis ce cauta.

3. Pilda cu oaia ratacita. Dati-mi voie sa inchei cu pilda cu oaia ratacita. In Luca cap. 15 sunt mai multe pilde. Oaia ratacita, banul ratacit si fiul ratacit. Vers. 4 – ,Care om dintre voi, dacă are o sută de oi, şi pierde pe una din ele, nu lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă pe islaz, şi se duce după cea pierdută, pînă cînd o găseşte? Sau se duce dupa cea pierduta si o cauta pana o gaseste. 

Priviti, va rog, cele 2 instante. Se cauta un copil sau se cauta o oaie. As putea sa-mi imaginez, daca as fi in locul pastorului, ca da, o oaie este valoroasa si ma duc s-o caut. Dar, daca am colindat toti spinii, toate rapele, si a venit seara si intunericul si oile mele-s pe izlaz, m-as da batut la un moment dat si m-as intoarce la cele 99. Cel putin, sa nu mai fure leul sau lupul inca una. V-ati putea imagina ca Maria si Iosif sa fi facut a fel cand a cazut seara? Sa zica: „Nu-i. Hai sa mergem inapoi in Nazaret dupa 3 zile?” Dragii mei, daca am inviat impreuna cu Hristos, sa umblam, sa cautam lucrurile de sus pana cand vom ajunge sa ne bucuram de ele. Pana le vom gasi; pana ele vor deveni o realitate in adancurile noastre, in fiinta noastra, in relatiile noastre. Asta este mesajul textului. Astea sunt implicatiile invierii.Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu. 

2. Gândiţi-vă la lucrurile de sus

Dar, apoi, Pavel adauga al doilea cuvant: Gîndiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt. Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. Deci, umblati dupa lucrurile de sus si cand umblarea a incetat, continuati-o in gandurile voastre; ganditi-va la lucrurile de sus.

Ma intorc inapoi la Maria si Iosif, cand Il cautau pe Isus, la 12 ani. S-au intors in Ierusalim sa-L caute si textul spune: Dupa 3 zile L-au gasit in Templu. Naratorii Scripturii lasa suficiente goluri ca imaginatia noastra  sa poata construi mai departe, sa poata face punti peste goluri. Va puteti imagina ce s-a intamplat dealungul celor 3 zile? Seara, in Ierusalim, incepea la ora 18:00, ora 6 dupa masa, ora noastra; sunau trompetele pe zidul templului, se inchideau usile cetatii, lumea se retragea in case si venea noaptea, pentru ca dimineata venea devreme. La 5:45 suna trambita si toata viata incepea sa miste in Ierusalim. Imaginati-i pe sfintii parinti. S-au aciuit, probabil unde statusera in timpul sarbatorii, le-au spus ce s-a intamplat, au pus capul pe perna, pe paie, nu stim exact, si cred ca Iosif a adormit, cum fac barbatii. A inceput sa sforaie. Uitati-va la Maria, care se fosnea in asternutul ei, se intorcea de pe o parte pe alta. Se gandea- unde ar putea fi pruncul? Observati, cand am terminat umblarea, punem capul pe perna, dar atunci incepe gandirea. Si in felul acesta, umblarea si gandirea creeaza ciclul celor 24 de ore. Si daca Dumnezeu iti da harul sa te si visezi la lucrurile la care te-ai gandit, nu te opresti o clipa. 

De ce e important sa ne gandim? Cand Iosua se pregatea sa intre in lupta, Iosua 1:8, Dumnezeu ii spune: „Cartea aceasta a Legii să nu să se depărteze de gura ta! Meditează asupra ei zi şi noapte, veghind, astfel încât să poţi împlini tot ceea ce este scris în ea, căci atunci vei izbândi oriunde vei merge şi vei prospera! Daca veti rasfoi cartea Iosua, veti vedea un lucru interesant. Dumnezeu vorbea cu el noaptea si ii spunea strategia pe care trebuia sa aplice. In zorii zilei, probabil cu noaptea in cap, Iosua isi chema generalii si le spunea ce au de facut. Intotdeauna am ramas uimit si am zis: Incredibil conducator. Da, pentru ca el nu s-a multumit sa umble doar, ci el a cugetat, a gandit, a stat de vorba cu Dumnezeu, cand nimeni nu era in jurul lui. Iar cand au venit zorile, a putut sa dea ordinelede lupta. 

Dati-mi voie sa spicuiesc cateva versete din Psalmul 119: 15-16;48

  • Mă gîndesc adînc la poruncile Tale, şi cărările Tale le am supt ochi. 16 Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău.
  • Vers 48 – Îmi întind mînile spre poruncile Tale, pe cari le iubesc, şi vreau să mă gîndesc adînc la orînduirile Tale. 
  • Vers 52 –  Mă gîndesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mîngîi.
  • Vers 148 – O iau înaintea străjilor de noapte, şi deschid ochii, ca să mă gîndesc adînc la Cuvîntul Tău.

Cat de mult iubesc legea Ta? Toata ziua ma gandesc la ea. Cand, in felul acesta te gandesti la lucrurile de sus, dragii mei, gandirea va genera umblarea. Gandirea va controla umblarea. Cand Domnul Isus Hristos ne naste din nou, incepe aici, ne inoieste in duhul mintii noastre. Avem o metanoia, o schimbare a gandirii, a raportarii noastre la Dumnezeu. A raportarii la adevarurile Lui. Si in momentul in care gandirea noastra se schimba, vom observa, chiar daca trupul nostru este supus mortii din pricina pacatului, ca incetisor, gandirea trage dupa ea umblarea. La o astfel de gandire se refera Pavel cand spune- Gîndiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt. Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu.

Dati-mi voie sa ma intorc in Ierusalim. Ma uit la Iosif, el doarme, O vad pe Maria fosninduse, intorcanduse dupa o parte pe alta. Nu putea sa inchida ochii; n-avea liniste. Prin minte ii trec tot felul de evenimente. Si-aduce aminte de noaptea aceea in care Iosif a trezit-o si a scuturat-o, si i-a zis: „Scoala-te, ia pruncul; trebuie sa fugim in Egipt.” „Ce te-a apucat in mijlocul noptii?” „Irod cauta pruncul, sa-L omoare, un inger al Domnului a venit la mine si mi-a spus.” Infrigurata, a luat pruncul si au plecat in Egipt. Dar apoi, si-a adus aminte de momentul acela in care, in Nazaret, a intrat lumina, arhanghelul Gabriel. Si a inceput sa-i vorbeasca despre pruncul pe care-l va naste in chip miraculos. Si-a adus aminte de cuvintele lui: El va fi chemat Fiul Celui Prea Inalt si Dumnezeu, Tatal Lui ii va dascaunul de domnie al Tatalui Sau, David.” Apoi, si-a adus aminte de momentul intrarii in Ierusalim, doar cu 3 zile in urma. Momentul intrarii in Ierusalim in care pruncul abia a asteptat sa intre in Templu si cand a intrat in Templu, a inceput sa se uite in jur si a inganat „Casa Tatalui Meu”. L-a scuturat pe Iosif si a zis: „Scoala-te, hai sa fugim la Templu.” Nu stiu daca intelegeti modul in care gandirea iti poate determina si controla umblarea.  Ascultati-l pe psalmist in Psalmul 119:59-60-

Mă gîndesc la căile mele, şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale. 60 Mă grăbesc, şi nu preget să păzesc poruncile Tale.

Observati, gandirea controleaza umblarea. So, dati-mi voie sa citesc, nu e foarte lung Psalmul 1- aproape toti il stim pe dinafara. Incepe cu umblarea, dar as vrea sa notati felul in care gandirea te ajuta in umblare si iti controleaza si iti directioneaza si iti calauzeste umblarea:

Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se opreşte pe calea celor păcătoşi, şi nu se aşează pe scaunul celor batjocoritori!
2 Ci îşi găseşte plăcerea în Legea Domnului, şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui!
3 El este ca un pom sădit lîngă un izvor de apă, care îşi dă rodul la vremea lui, şi ale cărui frunze nu se veştejesc: tot ce începe, duce la bun sfîrşit.
4 Nu tot aşa este cu cei răi: ci ei sînt ca pleava, pe care o spulberă vîntul.
5 Deaceea cei rău nu pot ţinea capul sus în judecăţii, nici păcătoşii în adunarea celor neprihăniţi.
6 Căci Domnul cunoaşte calea celor neprihăniţi, dar calea păcătoşilor duce la pieire.

De unde vine puterea aceasta ca omul sa nu se duca la sfatul celor rai? In vers. 2. – ci isi gaseste placerea in Legea Domnului si zi si noapte se gandeste, cugeta la Legea Lui. Vers. 4 – oare de ce e asa cu cei rai? [Pentru ca] nici nu gandesc, nici nu umbla dupa cele de sus. [Ei] gandesc si umbla dupa cele de pe pamant. Gandul castigarii premiului ceresc, premiului alergarii ar trebui sa te insufleteasca zi si noapte.

Dragii mei, poate va intebati, cum este posibil astazi, intr-o lume aglomerata lucrul acesta? Foarte simplu. Cum isi va tine tanarul cararea sau umblarea curata? Indreptandu-se dupa Cuvantul Domnului. Stiti ce face el, ca sa fie lucrul acesta posibil? „STRANG CUVANTUL TAU IN INIMA MEA, ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta.” (28) Faceti odata recensamantul minutelor din 24 de ore. Vedeti cate clipe pierdute aveti. Rascumparati-le, zilele sunt rele. Memorati Scriptura, adunatio, cititio in fiecare dimineata. Nu porni la drum fara ea. Vei avea la ce gandi, la ce medita. In timp ce stai in statia de autobuz, poti rasfoi versetele pe care le memorezi, poti repeta un verset.

Ce inseamna a umbla dupa lucrurile de sus

Viata crestina este, deci, zugravita de Pavel prin aceste doua cuvinte care se completeaza unul pe celalalt. Daca, deci, ati inviat impreuna cu Hristos, sa umblati dupa lucrurile de sus si sa va ganditi la lucrurile de sus. Acuma, daca v-as lasa aici, poate ca imi veti spune: Dar ce inseamna sa umbli dupa lucrurile de sus? Care sunt ele? Il las pe Pavel sa dea raspunsul si voi citi din Coloseni 3:12-17-

12 Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blîndeţă, cu îndelungă răbdare.
13 Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plîngă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v’a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi.
14 Dar mai pe sus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvîrşirii.
15 Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpînească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători.
16 Cuvîntul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, cîntînd lui Dumnezeu cu mulţămire în inima voastră.
17 Şi orice faceţi, cu cuvîntul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţămiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.

Numai cei care au inviat impreuna cu Hristos sunt niste alesi ai lui Dumnezeu. Cei care n-au inviat sunt alesii lui Satan. Sunt doar doua imparatii, doar doi dumnezei. As vrea sa vedeti ciudatenia acestei afirmatii (din vers. 12 ) ca parca e o gandire ebraica turnata in straie grecesti. Tu imbraci ceva pe tine, nu imbraci in tine lucruri. Ori, aici este vorba de ‘in tine’, sursa sau pupitrul de comanda, de izvorul fiintei tale. „Pazeste-ti inima mai mult de cat orice, caci din ea ies izvoarele vietii.” Si textul spune: „Imbracati-va cu o inima plina de indurare, cu bunatate, cu smerenie, cu blandete, cu indelunga rabdare.” Astea sunt lucrurile de sus. Textul continua. Ce inseamna sa umblam dupa lucrurile de sus? Inseamna sa ne imbracam cu o inima plina de indurare, cu bunatate, cu ingaduinta unii fata de altii si daca chiar avem pricina sa plangem cu iertare unii fata de altii, cu dragostea care crede totul, iarta totul, nadajduieste totul, cu pacea lui Hristos care stapaneste in inimile noastre, cu Cuvantul lui Hristos care locuieste din belsug in noi.

Stiti care este dictonul celui rau de cand e istoria? Dati-le mult de lucru, sa nu aiba vreme sa umble dupa naluci. Noi ne numim crestini. Credem ca Hristos a inviat si noi am inviat impreuna cu El. Credem ca Dumnezeu nu-i un om, ca sa minta. Ce-a promis, El va face. Si ascultati ce ne-a promis. „Cautati”, asta este termenul, „mai intai Imparatia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui” si toate aceste lucruri, mancarea si imbracamintea, vi se vor da pe deasupra. Si daca aveti ce manca si ce imbraca, va este de-ajuns.

Credinta noastra se vede in umblarea noastra. Sau mai bine zis, in lucrurile dupa care umblam, in lucrurile care ne framanta ziua si noaptea gandul. Ce inseamna, sau care sunt lucrurile de sus? Dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, crenciosia, blandetea, infranarea poftelor. Impotriva acestor lucruri nu este lege. Asta este roada Duhului.

Din vers. 4 am sari in vers. 12, ça sa las, in dimineata invierii, gustul acesta a lucrurilor de sus. Dar, exista o problema. Si problema v-as ilustra-o printr-o intamplare pe care  am trait-o si eu in toamna anului trecut. Am fost in Italia si intre biserici, in fiecare seara a trebuit sa fug intr-un oras sa predic. Cineva ne-a dus sa mancam niste mititei intr-un loc foarte frumos. Era pe malul unui lac urias in Italia. Si acolo, candva, un patron avea o fabrica de nu stiu ce. In timpul razboiului, nemtii au cucerit tot locul, au transformat-o intr-o fabrica de hidro-avioane; existau si pistele pe care lansau hidro-avioanele in apa. Un loc absolut feric, dragii mei, cu iesire la lac. Din pacate, totul era in paragina. Casa unde locuise patronul respectiv n-avea geamuri, usi, mizerie pe dinauntru. Toate hangarele si halele daramate, prabusite. lemnele putrezite acolo, in mijlocul acelui loc feric. Balarii, murdarii, O fundatie, primind locul respectiv, nestiind ce sa faca cu ea, o pus pe un Roman sa o ingrijeasca. A umplut-o cu gaini si ratuste si  si cu toate cele pe acolo; nici nu stiai pe unde sa calci. Am zis: „Wow, daca ar veni un investitor si ar lua locul acesta cu iesire la mare… ” Era un munte, care foarte bine a fost ales, dragii mei. Nici macar avioanele nu puteau bombarda casa omului respectiv, pentru ca treceau peste munte, peste casa. Era un tunel care te scotea pe sub munte pana la malul lacului. Mi-am imaginat cumparand terenul acela. Si dorind sa construiesc ceva nou, frumos, ceva din lucrurile de sus pe el. Da, dar era o problema. Era plina de daramaturi, de molozuri, de mizerie. Degeaba as fi venit cu cel mai fantastic plan. In primul rand, ar fi trebuit sa aduc o echipa care sa scoata toata murdaria, molozul si mizeria de pe locul respectiv si sa las terenul viran. Sa ma uit la plnurile lucrurilor de sus si sa incep sa construiesc. Spuneti-mi, nu-i  la fel in viata noastra?

„Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos,” Sa nu va imaginati ca terenul vietii voastre este ca un loc viran, in care vine Hristos cu planurile si incepe sa puna lucrurile noi pe ele. In nici un caz. Dati-mi voie sa continui cu textul: să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu. Gîndiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt. Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. 

4 Cînd Se va arăta Hristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în slavă.
5 Deaceea, omorîţi mădularele voastre cari sînt pe pămînt: curvia, necurăţia, patima, pofta rea, şi lăcomia, care este o închinare la idoli.
6 Din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.
7 Din numărul lor eraţi şi voi odinioară, cînd trăiaţi în aceste păcate.
8 Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mînie, de vrăjmăşie, de răutate, de clevetire, de vorbele ruşinoase, cari v’ar putea ieşi din gură.
9 Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucît v’aţi desbrăcat de omul cel vechi, cu faptele lui,
10 şi v’aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l -a făcut.
11 Aici nu mai este nici Grec, nici Iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi.

Nu stiu daca ati umblat vreodata iarna in padure. Frunzele se vestejesc, dar se incapataneaza sa stea atarnate de crengile copacului ca si cum… si daca ai fi destul de departe si n-ai vedea bine culorile, ca pomu-i verde. Dar vine primavara si viata incepe sa pompeze dinlauntru inspre afara. Si cand plesnesc mugurii, arunca moartea jos si vine viata la lumina. Si totul se umple de verdeata si flori. Daca, deci, ati inviat impreuna cu Hristos, nu cumva sa va imaginati ca incepe concediu. Nu exista nici un cuvant in tot textul nostru care sa sugereze „in sfarsit”, pot sa ma arunc in fotoliu, sa las mainile jos, dau drumul la vasle, pentru ca a inceput concediul. Nu stiu ce simtiti dvs. citind astfel de texte, dar mie imi vine sa spun: „Daca nici dupa ce am inviat impreuna cu Hristos n-am liniste si odihna, atunci, da-o incolo. Mai bine fac si eu ce a facut pastorul respectiv, care n-a facut-o in pilda noastra [cu cele 99 de oi si oaia pierduta]. N-am gasit-o; n-am gasit-o. Ma intorc cel putin la cele 99.”

Inainte de a va da batuti, as vrea sa va dau o veste buna: Hristos a inviat! Hristos a inviat! Hristos a inviat! „Si, ce daca a inviat? La ce ma ajuta?” Daca si cel care a inviat din morti are de dus o batalie. Mai intai, sa omoare ce e vechi, sa curete terenul si apoi cu truda sa adune in viata lui tot felul de lucruri care nu-i obisnuit. Ca nu-s obisnuit cu iertarea, cu indelunga rabdare, cu bunatatea, cu smerenia, cu blandetea. Nu-s in firea mea. Nu sunt in firea mea. Eu sunt obisnuit cu celelalte, cu manie, cu vrasmasie. Cu astea am crescut. Astea se tin de mine. Si ce daca a inviat Hristos? Dragii mei, dati-mi voie sa inchei citind a nu stiu catea oara, cateva versete din prima rugaciune a lui Pavel din Efeseni. Si asta este rugaciunea pentru mine, rugaciunea luata pentru mine, pentru casa mea. Pentru noi toti, cei care astazi sarbatorim invierea Domnului Isus. Ascultati-l pe el. Dupa ce a multumit lui Dumnezeu pentru ceea ce exista in viata Efesenilor, in Galateni 1 vers. 17 continua-

17 Şi mă rog ca Dumnezeul Domnului nostru Isus Hristos, Tatăl slavei, să vă dea un duh de înţelepciune şi de descoperire, în cunoaşterea Lui,
18 şi să vă lumineze ochii inimii, ca să pricepeţi care este nădejdea chemării Lui, care este bogăţia slavei moştenirii Lui în sfinţi,
19 şi care este faţă de noi, credincioşii, nemărginita mărime a puterii Sale, după lucrarea puterii tăriei Lui,
20 pe care a desfăşurat -o în Hristos, prin faptul că L-a înviat din morţi, şi L -a pus să şadă la dreapta Sa, în locurile cereşti,
21 mai pe sus de orice domnie, de orice stăpînire, de orice putere, de orice dregătorie şi de orice nume, care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor.
22 El I -a pus totul supt picioare, şi L -a dat căpetenie peste toate lucrurile, Bisericii,
23 care este trupul Lui, plinătatea Celui ce plineşte totul în toţi.

Vers 17 & 18, Duminica trecuta am vazut ca aceasta bogatie a slavei mostenirii Lui in sfinti, o adunam intocmai dezbracand si imbracand, in fiecare moment, este ca bulgarele acela care creste de la un pas la altul. Este ca painea de toate zilele, care ne-o da Dumnezeu in fiecare zi. Fiti atenti la vers. 19-20. Hristos a inviat! Si atata vreme cat stam in Cel care a biruit moartea, stam in locul biruintei. Cata vreme suntem in Hristos, puterea invierii lucreaza si in noi credinciosii. Ati vazut oameni vechi inoinduse. Ati vazut curvari vindecati? Hoti transformati in propovaduitori ai lui Hristos? Dar intrebarea mea, daca ai inviat impreuna cu Hristos, da, simt si eu, simti si tu lupta. Dar vezi pasi spre biruinta? Bogatia slavei, mostenirea adunanduse in tine. Un caracter schimbat, chipul tau modelat dupa chipul Domnului Isus Hristos. Dragii mei, Domnul Isus este cinstit cu noi. Cand ne pornim pe urmele Lui, ne spune: „Vulpele au vizuini, pasarile cerului au cuiburi, Fiul Omului n-are unde a-si apleca capul. Vrei sa vii dupa Mine?” Daca cineva iti induce o imagine gresita, iti vei frange gatul la al doilea pas. De aceea, citeste Biblia cu ochii deschisi. Si accepta ce iti spune Scriptura. Viata crestina nu-i concediu, e razboi. Dar este razboi pe urmele Imparatului, pe urmele invingatorului. Si chiar daca avem de luptat, daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra? Diavolul? Ingerii lui? Mama, tata, vecinii, sefii mei? Daca Dumnezeu este pentru noi, cine va fi impotriva noastra?

Cum altfel as putea termina, decat:

Hristos a inviat din morti,
Cu moartea pe moarte calcand
Si celor din morminte
Viata daruindu-le.

20 Aprilie 2014 – Coloseni 3:1-3 – Implicatiile Invierii – Beniamin Faragau from Biserica Baptista Iris on Vimeo.

Stiri crestine – Mapamond crestin – 12 aprilie 2015

Din sumarul ediției:
Israelul neagă acuzațiile Statelor Unite: ”Nu ne spionăm aliații”
Sergentul Bowe Bergdahl va fi acuzat de dezertare
Alegerile prezidențiale din Nigeria
Arabia Saudită se implică în conflictul din Yemen
O femeie din Germania are curajul să înfrunte minciuna Islamului
Neatenția la volan i-a schimbat viața pentru totdeauna
Marsul invierii 2015 – Invierea lui Isus, sarbatorita anual pe strazile din Romania – reportaj AOTV
ultimele stiri crestine: http://alfaomega.tv/stiri

Statul Islamic a ajuns pe Continentul [Est] European

Serviciul Federal de Securitate din Rusia: Statul Islamic a ajuns în Caucaz. Ameninţarea este reală.

Gruparea jihadistă Statul Islamic a ajuns să aibă susţinători şi în Caucazul de Nord, unde a reuşit subordonarea mai multor unităţi de combatanţi islamişti (Emiratul Caucazului) ce acţionează în această parte a Rusiei, este avertismentul făcut vineri de Serviciul Federal de Securitate (FSB), potrivit Fox News. O parte dintre comandanţii grupării teroriste „Emiratul Caucazului” au jurat credinţă Statului Islamic.

Citeste mai mult aici: adev.ro/nmlypk

„HRISTOS A INVIAT !!!” – Ioan Burca

Photo TotalSchimbat via invatamantcrpoa.blogspot.com

TATALUI, FIULUI, DUHULUI SFANT, 
 
          Toata Gloria in Veci !!!

                  „HRISTOS A INVIAT !!!”

   1. La sfîrşitul zilei Sabatului, cînd începea să se lumineze în spre ziua dintîi a săptămînii, Maria Magdalina şi cealaltă Marie au venit să vadă mormîntul. 

2. şi iatăcă s-a făcut un mare cutremur de pămînt; căci un înger al Domnului s-a pogorît din cer, a venit şi a prăvălit piatra dela uşa mormîntului, şi a şezut pe ea.
3. Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada.
4. Străjerii au tremurat de frica lui, şi au rămas ca nişte morţi.
5. Dar îngerul a luat cuvîntul, şi a zis femeilor: „Nu vă temeţi; căci ştiu că voi căutaţi pe
Isus, care a fost răstignit.
6. Nu este aici; a înviat, după cum zisese. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea
Domnul;
7. şi duceţi-vă repede de spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată că El merge înaintea voastră în Galilea; acolo Îl veţi vedea. Iată că v-am spus lucrul acesta.”
8. Ele au plecat repede de la mormînt, cu frică şi cu mare bucurie, şi au alergat să dea de veste ucenicilor Lui.
9. Dar iată că le-a întîmpinat
Isus, şi le-a zis: „Bucuraţi-vă!” Ele s-au apropiat să-I cuprindă picioarele, şi I s-au închinat. 

10. Atunci Isus le-a zis: „Nu vă temeţi; duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galilea: acolo Mă vor vedea.”   (Matei 28:1-10).
 
 HRISTOS a INVIAT!!!​  Mi-ar placea sa va aud raspunzand: ADEVARAT c-a INVIAT!!!
        Dupa Marele si Inegalabilul Examen al suferintelor si mortii DOMNULUI ISUS HRISTOS​, pentru omenirea-ntreaga, a venit la scurt timp si momentul CONFIRMARII celor spuse de EL inainte si anume, INVIEREA SA!

17. Tatăl Mă iubeşte, pentrucă Îmi dau viaţa, ca iarăş s-o iau. 

18. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu dela Mine. Am putere s-o dau, şi am putere s-o iau iarăş: aceasta este porunca, pe care am primit-o dela Tatăl Meu.”(Ioan 10:17, 18).​​  ​

18. „Iată că ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, 
19. şi-L vor da în mînile Neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească; dar a treia zi va învia.” 

​(Matei 20:18,19).​
      Confirmarea Invierii DOMNULUI ISUS HRISTOS a venit din partea ucenicilor, a femeilor care L-au urmat si a altor 500 de frati carora DOMNUL ISUS li s-a aratat dupa  Invirea Sa! 
    I. Cateva caracteristici ale Invierii DOMNULUI ISUS HRISTOS:
     1. Salutul minunat, unic pe care nu il are nici o alta religie si care sa si reflecte realitatea! ​    ​
Ce salut minunat (de la Pasti pana la Inaltare) folosesc urmasii Domnului Isus Hristos!
   Ca o amintire a invierii Domnului Isus Hristos, in limba rusa, cuvantul folosit pentru ziua de duminica, inseamna “inviere”. Ce frumos! Prin folosirea acestui cuvant in vorbirea lor, rusii amintesc un eveniment care ar trebui sa-i incurajeze.
​    2. O veste minunata, pe care nu o poate egala nimic!​
    Ce veste minunata cand auzi ca cineva care murise, a inviat! Am stat de vorba cu astfel de oameni care dupa ce oamenii competenti, medicii, le-au constatat moartea, au fost dusi la morga, dupa un timp insa, ei au revenit la viata. Un semen de varsta mea mi-a aratat poze de la inmormantarea lui pe cand avea douazeci si ceva de ani. El zicea ca pe drumul spre cimitir, a revenit la viata. In primul moment cei prezenti s-au speriat, dar dupa aceea a urmat o mare bucurie, o speranta din nou la viata. Nu poti sti ce inseamna si nu poti descrie asta, decat daca ti-a murit cineva foarte drag si foarte tanar si care apoi a revenit la viata!
​    3. O realitate de nedescris: VIATA dupa moarte!!!​
 “Hristos a Inviat”, nu e numai un salut, nu e numai o veste, ci  si realitate confirmata de sute de oameni carora Domnul Isus li s-a aratat in cele patruzeci de zile dupa inviere, pana in ziua inaltarii Sale la cer.
    Acea stare ​si realitate ​au trait-o ucenicii Domnului cand la treizeci si trei de ani, dupa chinuri grele si o moarte grea pe cruce, Domnul Isus Hristos a inviat. 
​    4. O bucurie inegalabila si incredibila chiar pentru ucenici !!!​    ​
Dupa tristetea generala de vinerea, ziua crucificarii Domnului lor, ce mare bucurie pentru ucenici, duminica! A fost nu numai o bucurie mare, ci si una incredibila pentru ei! Cu toate ca Domnul Isus le-a spus dinainte ca va muri dar ca a treia zi va invia, uitarea si necredinta i-a cuprins pe toti, fara nici o exceptie. C​ei care-​L ​urmeaza pe Domnul Isus Cel Inviat din morti, sunt beneficiarii unor lucruri uimitoare, dintre care enumar cateva, fara sa detaliez insa:

​       II. Beneficiile pentru cei ce-L urmeaza pe DOMNUL ISUS HRISTOS:​

​1.​Invierea din morti. Isus Hristos cel inviat din morti, caruia Tatal i-a dat toata puterea in Cer si pe Pamant, va invia pe toti rascumparatii Sai care L-au urmat mereu (Ioan 6:40; 44;54);
​2.​Rapirea la Cer. Toti urmasii Domnului inviat care isi vor pastra credinta si sfiintenia primita, nu vor invia pentru a trai intr-o lume plina de rele, greutati, boli, necazuri, ci pentru cer (Ap.11:12);
 ​3. ​Viata vesnica impreuna cu Domnul lor cel vesnic viu. Dupa cum El traieste vesnic si ei vor trai vesnic, dar nu oriunde, ci langa Domnul si Salvatorul lor (2Timotei 2:11-12).
    Ce este de fapt invierea Domnului Isus Hristos pentru adevaratii Lui urmasi? Ea este speranta lor. Nu o speranta desarta, ci una garantata de El, care nu poate sa minta (Tit 1:2). Ea este unica lor speranta. Nu este alta speranta, sau alternativa fericita. Speranta aceasta este de fapt oferita fiecarui om, fiindca Domnul Isus Hristos a murit si a inviat pentru toti oamenii de pe pamant: 
“Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” (Ioan 3:16).
    Nu stiu cum pot trai atatia oameni care nu au nadejdea si siguranta invierii si vietii vesnice impreuna cu Hristos. Zic asta pentru ca toti oamenii stiu ca viata aceasta se termina intr-un fel sau altul, la un anumit moment.
      Avand certitudinea invierii pentru viata vesnica in cer, atitudinea tuturor celor mantuiti ar trebui sa fie caracterizata de bucuria mantuirii, chiar in problemele, bolile, necazurile acestei vieti. Ei n-ar trebui sa lase ca aceasta bucurie sa le fie rapita de frica de moarte. Aceasta teama poate fi indepartata prin credinta in cuvantul Bibliei care spune ca duhul omului nu merge in mormant, ci numai trupul lui. Sufletul se intoarce la Dumnezeu, care l-a dat. 

Pentru acest motiv, urmasii Domnului Isus Hristos trebuie sa fie ancorati inca din aceasta lume, prin credinta, in realitatea de dincolo. Viata pe care Dumnezeu ne-a dat-o s-o traim pe pamant, trebuie s-o traim in conditiile de aici, dar tinand cont ca viata vesnica e dincolo, in cer. Sa nu ne comportam ca si cand am trai vesnic pe Pamant.

    Daca asa speranta si sansa da Cel inviat din morti urmasilor Sai, inseamna ca ei nu au voie sa traiasca oricum, ci in curatie, pentru ca nimic intinat nu va intra acolo sus. Apoi ar trebui sa faca tot ce depinde de  ei pentru a avea parte de invierea si viata vesnica, indiferent cat ar costa: bani, pozitie sociala, reputatie, etc. Oricum, cand plecam din lumea asta toate raman aici, nu luam nimic cu noi. Sa ne amintim ca unii urmasi ai Domnului Isus Hristos au preferat sa-si piarda viata asta, numai s-o aiba pe cea vesnica, cu El, in fericire.
 
    Pentru a-L intalni pe Cel inviat din morti si a fi pe veci cu El, trebuie sa fii inviat din morti acum, nu dupa ce ti se termina viata asta si dupa ce corpul tau va fi pus in mormant. Poate ca unora li s-ar parea nonsens, pentru ca ei zic ca sunt vii, ca se misca, vorbesc, etc. As vrea sa le spun insa ca cei ce traiesc in pacatele lor sunt morti in greselile si in pacatele lor. Moartea nu este nihilism, disparitie. Moartea este separare. Cand omul moare, sufletul se separa de corp. Dar problema cea mai mare nu e moartea biologica, ci moartea spirituala, care inseamna separarea omului de Dumnezeu
    Oamenii care traiesc in pacat sunt separati, sunt despartiti de Dumnezeu. Nu poti fi a lui Dumnezeu si in acelasi timp tu sa minti, sa injuri, sa furi, sa te imbeti, etc. Pentru Dumnezeu esti mort. Daca traiesti in pacat, deci despartit de Dumnezeu, mort spiritual, problema cea mai mare e sa nu treci din viata aceasta si sa ramai mort, adica despartit de Dumnezeu pe veci. 
​     ​
Pentru ca acest lucru sa nu se intample, lasa-te inviat din morti, de catre Domnul Isus prin credinta in El si pocainta. Nu maine, ci acum. S-ar putea sa fii in viata si maine, dar nu-i sigur. Timpul viitor e a lui Dumnezeu, numai timpul prezent e al omului, iar prezent, inseamna, acum!
 
    Hristos a inviat! Ce salut, ce realitate minunata, ce garantie mare pentru cei inviati din moartea spirituala. Daca nu ai fost inviat pana acum, nu pierde ocazia prin necredinta, ignoranta, nepasare, amanare. Profita de ocazie, caci e fara bani si fara plata. A platit pentru pacatele tale, ale noastre ale tuturor, Domnul Isus Hristos prin moartea Sa, dar a inviat a treia zi! Slava Lui!
 
    Le amintesc ateilor si celor care au religii necrestine, ca Dumnezeu iubeste toti oamenii si de aceea a dat pe Domnul Isus sa moara pentru intreaga lume, deci pentru fiecare om in parte. El doreste ca orice om sa fie salvat, insa acest lucru este posibil numai prin credinta in sacrificiul si invierea Domnului Isus Hristos.
 
   Teoria evolutiei, se stie ca a cazut demult, ca fiind imposibila, ​si ​deci e o minciuna. Acest lucru e recunoscut chiar de sustinatorii acestei teorii, ateii. Concluzia e clara, logica si la indemana oricui: lasati teoria mincinoasa si paguboasa si imbratisati realitatea invierii Domnului Isus, lucru confirmat istoric. 
​    ​

Celor de alte religii as dori sa le spun ca este un singur Dumnezeu atotputernic, care a creat tot Universul, inclusiv pe noi oamenii, care are un singur Fiu, Domnul Isus Hristos pe care L-a dat sa moara pentru pacatele noastre si apoi sa invieze. A crede si a te increde in altcineva (oameni), sau in altceva, este desertaciune! Veniti la credinta adevarata in Dumnezeul adevarat, prin Domnul Isus!

    Fiecare om ar trebui sa creada, din toata inima, cuvintele Domnului Isus Hristos, spuse inainte de patima si invierea Sa:
“In ce priveste invierea mortilor, oare n-ati citit in cartea lui Moise, in locul unde se vorbeste despre “Rug” ce i-a spus Dumnezeu, cand a zis: “Eu Sunt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui Iacov?” Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morti, ci al celor vii. …(Marcu 12:26-27). 
 
    Apostolul Pavel, dorind sa arate consecintele dezastruoase a unei credinte in Hristos, dar nu si in invierea Lui, scrie: 
“Daca numai pentru viata aceasta ne-am pus increderea in Hristos, atunci suntem cei mai nenorociti dintre toti oamenii” (1 Corinteni 15:19).
    Sa nu pierdem pentru nimeni si pentru nimic din lume aceasta bucurie unica a invierii Domnului Isus Hristos si a invierii noastre​!​
​     Crezand in DOMNUL ISUS HRISTOS si in Invierea Lui, nu ai nimic de pierdut, ci numai de castigat cele aratate mai sus!

 Pe toti va salut cu “HRISTOS A INVIAT!!! si mi-ar face placere sa va aud ca raspundeti:

                               “ADEVARAT C-A INVIAT!!!
   Ii invit pe toti ceilalti, care pana acum n-au crezut in invierea Domnului Isus Hristos si-n invierea lor, sa creada si sa cante impreuna cu noi:
    Cantarea „HRISTOS  a INVIAT din morti”:
  “Hristos a inviat din morti,
 Cu moartea pe moarte calcand,
 Si celor din morminte,

 Viata daruindu-le!”
             Dati click pentru cantare aici:
     http://www.youtube.com/watch?v=hRZqqr0pejA 
        Ioan Burca

             – robul DOMNULUI
      Doctor in Teologie
 
        P.S.: Sublinierile din textele citate apartin scriitorului articolului.
    Cercetati  toate lucrurile  si pastrati ce este bun”, adica BIBLIC.
     Transmiteti la cat mai multi acest mesaj, pentru a fi clarificati si intariti in credinta, sau  pentru a se intoarce la DUMNEZEU prin DOMNUL ISUS HRISTOS si convinsi de DUHUL SFANT! Amin! Va veti intalni cu rezultatele aici, sau in cer.
                          “…cine seamana mult, mult va secera.”    
 
  „A Inviat DOMNUL!”_ Canta: „Speranta” si Prietenii
​   ​

E VIU Azi SALVATORUL  _ Canta: Lidiana Pindic-Blaj

MESSIAH – Hallelujah _ Handel _ Chorus
 

 „Oda BUCURIEI” _ Simfonia Nr. 9 de Beethoven Cantata de 10.000 de Japonezi!

and for those Christians living in countries where Easter is celebrated on April 12th this year:

  The Resurection of JESUS CHRIST !!!​

Matthew 28

1After the Sabbath, at dawn on the first day of the week, Mary Magdalene and the other Mary went to look at the tomb.
2There was a violent earthquake, for an angel of the Lord came down from heaven and, going to the tomb, rolled back the stone and sat on it.
3His appearance was like lightning, and his clothes were white as snow.
4The guards were so afraid of him that they shook and became like dead men.
5The angel said to the women, „Do not be afraid, for I know that you are looking for Jesus, who was crucified.
6He is not here; he has risen, just as he said. Come and see the place where he lay.
7Then go quickly and tell his disciples: `He has risen from the dead and is going ahead of you into Galilee. There you will see him.’ Now I have told you.” (mathew 28:1-7).
​     ​         MESSIAH – Hallelujah _ Handel _ Chorus
​     ​
      Because HE Lives – Gather Vocal Band
     Victory in JESUS!
   One Day at a Time – Singer: Lynda Randle
​   ​ Beethoven – Symphony No.9 (10000 Japanese) – Freude schöner Götterfunken 

 HAPPY EASTER !!!

JESUS CHRIST​​ Is​ ​RISEN!!!​       

​                          ​

 TATALUI, FIULUI, DUHULUI SFANT, 

                                            Toata Gloria in Veci !!!

                                              Stimati Vizitatori

                              Va prezentam 2 link-uri, care contin 

          Cuvantul si Minunile Lui DUMNEZEU in viata unor oameni. 

               Va dorim vizionare si auditie Placuta si Benefica!
      Pe link-ul nr. 1, dati click pe camera de filmat, aceea mica
  din dreapta,  sau pe difuzorul mic din dreapta, pentru cele audio.
      1.  http://perlesicomori.net/  (audio si video)
     Pe link-ul nr. 2,  ” Esenta BIBLIEI ” , gasiti Lucrurile ESENTIALE 
 pe care un om trebuie sa le STIE si sa le FACA, si altele sa stie 

sa NU le faca, pentru a fi salvat de la iad si a-i arata SINGURA CALE 

spre RAI,care este DOMNUL ISUS HRISTOS FIUL Lui DUMNEZEU !!!

                            DUMNEZEU sa va Binecuvanteze!
                                            Cu tot respectul,
                                  Ioan Burca – robul DOMNULUI,
                                          Doctor in Teologie
                “Cercetaţi toate lucrurile şi pastrati ce este bun”, adică BIBLIC.
    Dati la cat mai multi aceste link-uri, pentru clarificare, intarire in credinta, sau intoarcere la DUMNEZEU, prin DOMNUL ISUS HRISTOS, si convingerea DUHULUI SFANT, si va veti intalni cu rezultatele aici pe Pamant, sau in Cer!
                     „…cine seamana mult, mult va secera.”
 


 

Florin Ianovici – Pastele: Vineri, Sambata si Duminica

Florin Ianovici - Lucrarea Duhului Sfint

De cănd vocea lui Dumnezeu răsuna in gradina Edenului intrebând: „Unde eşti?”, Gen.3 cu 9, de atunci planul Lui pentru sufletul omului era alcătuit. Isus plin de durere rosteşte in faţa ucenicilor următoarele cuvinte: „Dar cum se vor implini scripturile care zic ca aşa trebuie să se întample”? Mt.26 cu 54, căci „Toate aceste lucruri s-au întamplat ca să se implineasca cele scrise…”Mt.26 cu 56

În trei zile avea sa fie rescrisă istoria omenirii.

În trei zile cruciale avea sa fie deschisa o cale noua omenirii. O cale croită prin voinţa lui Dumnezeu arătată în fiul sau Preaiubit, Isus Hristos. „Acolo se va croi o cale, un drum care se va numi Calea cea Sfantă:nici un om necurat nu va trece pe ea, ci va fi pentru cei sfinti…”Isaia 35 cu 8 Dar această cale s-a croit în trei zile cruciale pe care le-a cunoscut omenirea:vineri, sambătă , duminică! Trei zile pământeşti… (Photo via Wiki Media)

VINEREA cumplită a neamului omenesc

Cum începe ziua de vineri? Din gradina Ghetimani undeva puţin după miezul nopţii cand Iuda, vanzatorul vine impreuna cu o gloata de oameni înarmaţi cu ciomege si săbii, care au pus mâinile pe Isus si L-au prins.” Atunci toţi ucenici l-au părăsit si au fugit”. Matei 26 cu 56. În această vânzare există ceva atât de uman. Specific omului. Iuda s-a arătat şi s-a dus la Mântuitorul. S-a apropiat, l-a prins de umeri şi l-a sărutat. Deja cel rău stăpănea inima lui Iuda. Planul era întocmit. Alegerea stabilită. Dar Isus se cutremură de gestul lui Iuda.”…cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?”.Lc 22 cu 48.

Într-o zi un fiu risipitor se întoarce acasă. Tatăl l-a zărit de departe. Aşa este dragostea. Are privirea antrenată. Fiul a fost îmbrăţişat de tată care „l-a sărutat mult”, Lc 15 cu 20. Un sărut al iertării. O pildă despre dragostea tatălui ceresc care cuprinde în braţe fii risipitori. Pe care îi sărută cu dragoste de părinte. Un sărut al iertării. Iuda se apropie să îl îmbrăţişeze pe Isus şi îl sărută. Un sărut josnic, al trădării. „Cu un sărut…Iudo? „Nu putea fi altceva? Sub un sărut o inimă întunecată. Aşa e omul. Poate zâmbi, poate vorbi frumos, te poate îmbrăţişa, dar inima să fie rea.

L-au dus la marele preot Ana unde unul dintre aprozi l-a pălmuit pe Isus. Pe seama nevinovatului Isus a încercat aprodul slugarnic să îşi construiască o imagine în faţa marelui preot. Isus nu a raspuns în opinia lui cuviincios. Slugărnicia are limbajul ei. Şi pălmuieşte pe unii şi pe alţii şi azi. Ce contează adevărul? Lui să îi fie bine.L-au dus la marele preot Caiafa si l-au învinuit. L-au scuipat in faţă, l-au bătut cu pumnii si l-au pălmuit, zicand: „Hristoase, proroceşte-ne cine Te-a lovit? Mt.26 cu 68. Este uimitor faptul ca aceste evenimente se petrec în timpul nopţii. Undeva după ora 12. Câtă ură trebuie să fi strîns preoţii în inimă. Să ai atîtă energie în a striga, a pălmui, a bate cu pumnii, a scuipa şi a aduce injurii la aceea oră tîrzie din noapte!Inima nu are odihnă când este să urască.

Spre ziuă au făcut sfat impotriva lui Isus, nu ca să îl judece, ci „ca să îl omoare”Mt.27 cu 1. L-au legat si l-au dat in mana dregătorului Pilat din Pont; Pilat l-a trimis la Irod care stapănea ţinutul Galileii de unde era Isus. Irod l-a primit pe Isus cu gând ca va vedea o minune. Un fel de specatacol la care nu plăteşti billet. Dar Mântuitorul a tăcut. I-a pus Irod multe întrebari dar Isus nu a răspuns nimic. Preoţii şi cărturarii cei mai de seama „îl părau cu înfierbantare spune cuvantul. Luca 23:10 Apoi Irod şi-a aratat faţa adevărată: „se purta cu dispreţ şi dupa ce şi-a bătut joc de El l-a îmbrăcat cu o haină stralucitoare şi L-a trimis înapoi la Pilat.

În ziua aceea, Irod şi Pilat s-au împrietenit unul cu altul căci erau învrăjbiţi între ei înainte. Lc.23:12. Iată un lucru semnificativ. Doi făcători de rele, Irod şi Pilat, doi oameni interesaţi de poziţiile lor pământeşti, ajung să se împrietenească. Pe seama nevinovatului Isus. Pentru mulţi oameni Pilat apare ca o victimă a unei situaţii de constrângere. El are un gest de a încerca să îl elibereze pe Isus. Dar acestă menţiune din Evanghelia lui Luca aduce lumină în privinţa adevăratuului caracter al lui Pilat. Se împrieteneşte cu Irod cu prilejul acestui simulacru de proces.

Pilat a pus să îl bată pe Isus. Cu nuiele, cu biciu, a fost legat si bătut. Rănile Sale au picurat sânge. Gemetele Sale nu au smuls nici un regret. Mâinile Sale nu s-au mai lăsat pe creştetul cuiva pentru a aduce vindecare, sau binecuvantare ci au fost legate cu funii. Ca un miel pe care îl duci la tăiere. El nu a deschis gura deşi era chinuit şi asuprit.Aproape că inima strigă: destul!E prea mult!Dar calvarul Mântuitorului Isus era departe de a se fi sfârşit.

Apoi a fost dus în pretoriu, l-au desbrăcat de hainile Lui si L-au îmbrăcat cu o haină stacojie, au împletit o cunună de spini, au pus-o pe cap si I-au pus o trestie în mâna dreapta. Apoi îngenunchiau in faţa lui şi îsi bătea joc de El spunând: „Plecaciune Ţie Împaratul iudeiilor”.Mt.27 cu 29 şi 30. Şi scuipau asupra Lui si-l băteau în cap. Apoi a început ultimul drum pământesc al lui Isus. (Photo via Wikipedia Tissot)

Drumul spre Golgota.

I-au pus crucea în spate si l-au silit sa meargă. Ajunşi la Gologota, L-au întins, l-au străpuns cu piroane în încheieturile mâinilor şi l-au ridicat pe cruce.I-au pironit picioarele cu piroane de 13-18 cm. Umerii au fost dislocaţi. Ca să respire trebuia să se impingă în picioarele străpunse altfel cutia toracică nu se umplea cu aer. Piroanele din picioare s-au oprit în oasele tarsiene. Setea era cumplita. Din cauza biciuirii era in soc hipovolemic. Ca urmare a şocului hipovolemic inima galopa pentru a pompa sangele care nu mai era acolo. Tensiunea arterială a scăzut provocând o stare de leşin sau colaps, iar rinichii nu mai lucrau. Isus suferise o hematidroză atunci când in Ghetimani ca urmare a unui chin sfâşietor , ca de moarte, s-au eliberat în organism substanţe chimice care au rupt capilarele din glandele sudoripare.

Norodul stătea şi privea.Fruntaşii îşi băteau joc de El si spuneau „Pe alţi I-a mântuit; să se mântuiască pe Sine Insuşi dacă este El Hristosul, Alesul lui Dumnezeu. Ostasii de asemenea îşi băteau joc de El. Se apropiau, Îi dădeau oţet si_Îi ziceau „Daca eşti Tu Împăratul iudeiilor mântuieşte-Te pe Tine Însuţi” Luca 23:35 si 36. Unul dintre talhari işi bate joc de El. Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap si ziceau: „Uăă!Tu, care strici Templul, şi-l zidesti la loc în trei zile, mantuieşte-te pe tine însuţi si pogoară-te de pe cruce”Marcu 15 cu 29 si 30.

În agonia morţii privirea lui Isus îmbartiseaza chipurile celor din jur. Îi răsună în urechi şoapta vrăjmaşului: Pentru ei vrei Tu să mori? Merită ei atâta suferinţă? Legiuni de demoni aţâţau mulţimea care arunca ocara asupra lui Isus.
Ingerii şi întreaga ostire cerească este înmărmurită. Cu ochii atinţiti spre Isus, cu atenţia îndreptată spre Tatăl aşteaptă un semn din partea Tatălui pentru a izbăvi din chin pe Neprihănitul Isus. Dar Tatăl tace.

Despărţit de Dumnezeu, părăsit de ucenici, sfredelit de vorba vrajmaşului, Satana, împresurat de taurii din Basan care îl impung, ţinta ocarii si epuizat de durerea trupului din care se scurge viaţa, fara un singur cuvânt de mângâiere,…iată VINEREA cumplită a neamului omenesc.Iată adevărata faţă a neamului omenesc.Făra farduri aplicate, fără politeţuri zaharisite, fără strălucirea mincinoasă a unor strasuri ieftine. Faţă adevărată a neamului omenesc este faţă nelegiuirii care a înveninat inima şi a întunecat mintea.VINEREA numită mare. Zi de adevăr cumplit. Zi de faliment total pentru omenirea care zace în cel rău.

SAMBATA – Tacere

Ucenicii sunt ascunşi în case. Dincolo de uşi. O zi a tăcerii. Preotii isi sarbatoaresc Pastele atât de drag lor. Cu pioşenie se apropie de un Dumnezeu care le lăsase porunci şi legi. Pe care le ştiau. Ce bine acum că nu mai era nimeni să le conteste autoritatea. Ce bine că nimeni nu mai tulburau oamenii cu cuvinte care loveau în ei ca nişte bice. Lucrurile intraseră în normal. În obişnuitul pe care îl ştiau şi îl controlau.

Pilat, Irod si toate autoritatile sunt linistite. Nimic nu tulbură liniştea cetăţii. Cerul tace. Dumnezeu tace. Tăcere peste tot. O tăcere în care vorbeşte doar frica. Frica preoţilor, frica ucenicilor. Totul este pierdut. Fară speranţă. Tăcere. Nu mai este nimic de spus. Hristos este în mormânt. Păzit cu străşnicie. (Tissot Photo via Bible Picture Gallery)

DUMNICA – A ÎNVIAT!

Peste cetate răsar zorii. Grăbită Maria Magdalena şi cealaltă Marie împreună cu Salome au venit să vadă mormântul. Dar nu doar mormîntul ci pe Cel ce era acolo. Însă Domnul Isus nu mai era acolo. Un mesaj al unui înger a căzut mai puternic ca fulgerul. A ÎNVIAT! Ele au plecat cu frică şi mare bucurie şi au fost întâmpinate de Isus Hristos, Mântuitorul care le-a spus: „Bucuraţi.vă!”.

Ele duc vestea ucenicilor care par neputincişi în a crede că El a înviat. Un basm. Nimic mai mult. Acolo Petru auzind vestea este cuprins de frenezie. Poate că mai există o şansă să se reabiliteze. Să îşi ceară iertare în faţa lui Isus. Dacă El a înviat va sta de vorbă cu El, va plânge, se va căi. Aleargă cu acest gânduri în inimă la mormânt. Dar n-a văzut decât nişte făşii de pânză. Prea puţin. Mirat s-a întors acasă. Cleopa cu un alt ucenic întălneşte pe drumul Emausului pe Isus Cel Înviat. Plini de bucurie se întorc la Ierusalim să dea vestea ucenicilor. Ucenici ascultau.

Deodată Isus a venit în mijlocul lor şi a rostit: „Pace vouă!”. Cuvânt care va rămâne pe buzele credincioşilor de atunci şi până la venirea Sa. Dar ucenicii s-au speriat. El i-a invitat să se uite la mâinile şi picioarele Lui care păstrau urmele piroanelor. A măncat peşte şi un fagure de miere ca semn al învierii Sale în trup. Apoi le-a deschis mintea.

Dumincă. Zi de spaimă pentru preoţi. Isus a înviat! Mintea lor căuta febrilă o soluţie .Ziceţi că ucenicii au venit şi au furat trupul Lui pe cănd voi dormeaţi! Şi au plătit bani mulţi pentru această minciună.

Dar toată cetatea era în mişcare. Multe morminte s-au deschis şi în sfănta cetate s-au arătat multora. Mulţimea nu mai putea fi înşelată. Învierea era peste tot. Speranţa renăscuse. Ochii au prins să aibă sclipiri noi.Privirile s-au înălţat. Isus înviase! Dumnezeu deschisese drumul spre mîntuire prin Robul Său Isus. Moartea a fost biruită. Satan a fost doborît. Cheile locuinţei morţilor i-au fost smulse. Moartea a fost biruită şi boldul ei frânt. Zapisul cu păcatele lumii a fost ţintuit pe cruce. Viaţa s-a coborât din belşug.

Un cuvînt nou a prins să se fluture pe buzele oamenilor:a înviat.Hristos a înviat!

  • Lumea a vorbit VINERI.Dumnezeu a tăcut şi a suferit moartea pe cruce.
  • Lumea a tăcut SÂMBĂTĂ.Dumnezeu a tăcut şi El.
  • Dumnezeu a vorbit DUMINICĂ. Prin ÎNVIERE! Şi toţi cei care L-au crezut au început şi ei să vorbească:”Hristos a înviat!Cu adevărat a înviat!.

Să rămănem în DUMNICA ÎNVIERII pentru toată viaţa noastră. Tu cel ce ai rămas în ziua de vineri a neamului omenesc, vino la sărbătoarea duminicii. A iertării şi a învierii.
HRISTOS A ÎNVIAT! (Tissot Photo via Wiki Media)

 

Un nou masacru al ISIS in Siria

Photo credit evz.ro

Photo credit evz.ro

ISIS a executat marți cel puțin 30 de persoane, inclusiv doi copii, în urma unui atac asupra unui sat din regiunea siriană Hama, controlată de forțele regimului.

Teroriștii „au executat cel puțin 30 de persoane, inclusiv femei și copii, prin incendiere, decapitare sau împușcare” în satul Mabujeh, a declarat pentru AFP Rami Abdel Rahman, directorul ONG-ului Observatorul pentru Drepturile Omului.

Execuțiile vin după un alt masacru în regiune, acum câteva zile, când teroriștii ISIS au omorât 83 de soldați ai regimului Al-Assad.

Președintele Bashar Al-Assad a declarat duminică, într-un interviu pentru postul american CBS că raidurile aeriene ale coaliției internaționale conduse de Statele Unite nu au dat rezultate împotriva ISIS:

„De fapt, ISIS s-a extins de când au început raidurile aeriene.”

Sursa – http://m.evz.ro/un-nou-masacru-al-isis

Cu ce-am plecat eu Doamne de la cruce? Sorin Taban

James Tissott via pamsperambulation.wordpress.com

Marcu 15:24  „…Dupa ce L-au rastignit, si-au impartit hainele intre ei, tragand la sorti ca sa stie ce sa ia fiecare…”

Cu ce-am plecat eu Doamne de la cruce?

-Sa vad ce-mi pica mie, o sanda…
-Eu? Imi doresc mai mult, eu vreau camasa sa…
-Eu? Poate-mi pica braul, cel moale, cel de in…
-Suntem prea multi soldati, as vrea macar putin
sa prind si eu, macar, atunci cand arunc zarul,
s-apuc si eu ceva din ce-a avut „tamplarul…”

-Credea ca-i imparat,
acum, e unul din cei trei, e doar „talharul”
-A vindecat pe multi,
acum, ca orice muritor de rand, isi bea intreg amarul,
-Intreaga viat-a fost un om de ne-nteles…
-Am dat cu zarul sase…camasa mi-am ales…

…si ziua e pe duca, a fost o zi prea grea,
plec obosit spre casa, plec de la Golgota
cu un trofeu de pret, plec cu camasa sa…
Si am dovada clara, ca cel ce se credea Mesia, Salvatorul,
azi a fost biruit…
In fata tuturor, fara drept de tagada, Isus chiar a murit…

……………………………………………………………………………………………………………………….

S-a-ntunecat tot cerul pe Dealul Capatanii
pe cand Isus murea in mugetul multimii,
pe cand trageau la sorti, sa vada ce le pica…
Nimeni nu-ntelegea secretul rastignirii
prin care El, Isus, platea prin moartea-I grea,
pacatu-ntregii lumi, platea chiar vina mea…

……………………………………………………………………………………………………………………………………..

-Cu ce plec de la cruce?
…La cruce nu e sort,
La cruce este har,
har mult, pentru cei morti…

la cruce vii murdar…pleci alb precum e lana,
la cruce vii talhar…pleci print, caci El iti da cununa,
la cruce vii in zdrente…fara vreun drept, descult,
pleci cu inel in deget…si ingerii cei multi
inalta osanale Slavitului Isus ,
ce-a castigat prin jertfa, din tirania mortii,
din groapa fara fund, din ghearele satanei,
din bezna neagr-a noptii, din grea pe veci pierzare
si-adancul greu pacat,
pe omul decazut, impovarat de patimi, rapus si-ncatusat…

…………………………………………………………………………………………………………………………………..

-Cu ce plec de la cruce?
-Nu haine, nu sandale, nu brau frumos de in…
-Vreau inima curata, legata de Iubire, nu de pamant strain,
-Vreau dor si fire noua, tanjind sa fiu umplut
de ceru-ntreg, de El…
-Vreau inima de carne, nu inima de lut…
-Vreau haina mantuirii, vreau dragostea dintai,
-Vreau inoirea firii, vreau pentru veci Isus,
in  mine sa ramai
-Vreau viata, infierea, vreau nasterea din nou,
-Vreau Duhul Sfant, puterea…
-Vreau, vreau, vreau, vreau…
ecou, al rastignirii Lui, sa schimbe viata mea
si nu mai vreau hai-hui, prin lume-aceasta rea…

…nu vreau camasa Lui, nu vreau sandale reci,
nu vreau nici brau de in,
ci vreau Isus, pe veci
sa fii al meu Stapan, sa fii al meu mereu,
precum I-ai fost lui Toma si Domn si Dumnezeu…
Vreau Golgota sa-mi fie locul in care eu
prin jertfa lui Isus ,
m-am impacat pe veci, cu Bunul Dumnezeu.

La Golgota e har, e har pentru cei morti,
Totul se da in dar si nu cu zar, la sorti,
Azi este timpu-n care, intreaga viata ta
smerit de stai sub cruce, chiar poate-a se schimba…
La fel ca si talharul, de Domnul  mantuit,
Tu poti schimba amarul, in vesnic fericit.

Intinde-I mana, spune-I cat esti de vinovat,
Golgota inca spala al lumii greu pacat…
Decide sa primesti din toata inima,
nu ce castigi cu zarul, ci ce-ti da jertfa Sa…

…Nu brau de in, sandale, nu, nici camasa Sa
nimic nu-i de valoare, nu asta-i Golgota…
Ci Golgota e locul, unde din slavi de sus,
am capatat salvarea si pacea prin Isus.

…………………………………………………………………………………………………..

La cruce este har, mult har pentru cei morti
Totul se da in dar si nu cu zar, prin sorti…
…iti pun o intrebare, raspunde-n sinea ta,
cu ce-ai plecat tu oare, azi de la Golgota?

16.iunie 2013

sorin taban

Descoperire la Ierusalim: Peste 2 000 de ani de istorie sunt gravati in zidurile unei cladiri

Photo credit en.wikipedia.org

Descoperirile din Orașul Vechi au atras atenția oamenilor de știință evrei și creștini. Peste 2 000 de ani de istorie sunt gravați în zidurile unei clădiri, unde se spune că Ponțiu Pilat L-a judecat pe Isus.
În partea de vest a Orașului Vechi, Turnul lui David se ridică deasupra zidurilor. Cu 16 ani în urmă, arheologii au descoperit o clădire în timp ce lucrau la Muzeul din Turnul lui David. Inscripțiile de pe pereți preced chiar și perioada lui Isus și a guvernatorului roman care L-a condamnat la moarte pe cruce, Ponțiu Pilat.

Ani la rândul, experții au sugerat că Pilat a pronunțat sentința la moarte de pe fortăreața Antonia aflată în cealaltă parte a orașului, unde erau cazați soldații romani. Dovezile recente, însă, descoperite în palatul regelui Irod, indică faptul că se prea poate ca opulentul Pilat să fi pronunțat sentințele de aici.
Arheologul Amit Re’em a ajutat la descoperirea sitului palatului în anul 1999. El cunoaște istoria din spatele acestor ziduri, din vremea lui Irod până în 1940, când locul a fost invadat de britanici.

Până în prezent, aceste ziduri impresionante sunt singurele vestigii ale palatului lui Irod. Nu știm ce s-a întâmplat cu suprastructura, cu palatul în sine. Poate a fost distrus în timpul unei revolte mari, poate a fost distrus de către romani, poate a fost distrus de către cruciați sau de către otomani”, spunea Amit Re’em.

”Nu știm exact locul în care a fost judecat Isus, unde a fost interogat de către Ponțiu Pilat, dar știm că a avut loc undeva în palatul lui Irod”, spunea David Pillegi.

David Pillegi este pastor la ”Christ Church”, biserică situată la doar câțiva pași de acest loc.
”Știm că, după moartea lui Irod, palatul său a ajuns sub stăpânire romană. În fiecare an, de Paște, Ponțiu Pilat venea din Cezareea până în Ierusalim, pentru a asigura paza orașului în timpul sărbătorii pe care evreii o numeau sărbătoarea eliberării. Dacă se producea agitație în Ierusalim, de obicei se întâmpla în timpul sărbătorii de Paște”, a afirmat David Pillegi.

Pillegi spunea că, într-un fel, Turnul lui David cuprinde întreaga poveste a vieții lui Isus:
”De jumătate de secol, oamenii de știință susțin că viața lui Isus începe la Turnul lui David, care a fost palatul lui Irod, unde au mers magii să îl viziteze pe regele Irod, iar viața Sa a luat practic sfârșit când Ponțiu Pilat L-a condamnat la moarte, cam în aceeași locație. Există o ironie interesantă în această poveste.”

Arheologul israelian Renee Sivan este încă uimită de forța și opulența palatului, deși a ajutat și ea la începerea excavațiilor:
”Ierusalimul seamănă cu o ceapă. Dai jos strat după strat și parcă nu se mai termină. Apoi, plângi puțin, dar nu foarte mult. Asta se întâmplă și aici”, spunea Renee Sivan.

Pileggi spunea că Turnul lui David este cel mai important muzeu din oraș și că turiștii ar trebui să își înceapă călătoria de aici:
”Am mai descoperit un loc: locul în care Isus a fost condamnat la moarte de către Ponțiu Pilat. Aceasta îi ajută pe creștini să înțeleagă mai bine acele evenimente monumentale care au avut loc în viața lui Isus Mesia, a lui Isus din Nazaret, în ultima săptămână a vieții Sale.”
La doar câțiva kilometri depărtare se află Muntele Măslinilor unde, conform Bibliei, El se va întoarce.
Stire difuzata in emisiunea Jerusalem Dateline 71 – aprilie 2015 – ultimele știri creștine: http://alfaomega.tv/stiri/stiri-despr…

Dr. John Ankerberg speaks out on rumors that Jesus’ tomb has been found

VIDEO by John Ankerberg

The Evidence for Jesus’ Resurrection

What happened to Jesus’ body after Jerusalem saw Him crucified on a cross and He was buried? In this program, Dr. John Ankerberg with guest Dr. Darrell Bock look at the ways skeptics respond to the resurrection claims and the evidence provided by Scripture and history. In the end, you’ll find your faith strengthened by the evidence that Jesus is alive.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari