Gabi Lupescu – Biserica din Tesalonic: Mai exista o sansa!

„…Evanghelia noastra v-a fost propovadita nu numai cu vorbe, ci cu putere, cu Duhul Sfînt si cu o mare îndrazneala. Caci stiti ca din dragoste pentru voi am fost asa printre voi „ (I Tes .1:5)
– ” „ Deaceea multumim fara încetare lui Dumnezeu ca ,atunci cînd ati primit Cuvîntul lui Dumnezeu , auzit de la noi , l-ati primit nu ca pe cuvîntul oamenilor , ci asa cum si este în adevar, ca pe Cuvîntul lui Dumnezeu, care lucreaza si î voi care credeti „.(I Tes.2:13 ) .- ” „ În adevar , nu numai ca de la voi Cuvîntul Domnului – a rasunat prin Macedonia si Ahaia – , dar vestea despre credinta voastra în Dumnezeu s-a raspîndit pretutindeni … asa ca n-avem nevoie sa mai vorbim de ea”. I Tes.1:8 – A m i n.

Tinînd cont de aceste considerente , putem spune ca Biserica din Tesalonic a fost o… „ „Biserica cu mare impact „ !!!. Pentru cîte biserici astazi pastorii îsi mai aduc aminte cu placere de experientele traite în mijlocul acestora ? Cîti pastori la fel ca apostolul Pavel mai pot multumi todeauna lui Dumnezeu pentru toti cei din bisericile în care slujesc ? Cîte biserici mai sunt o pricina de lauda… pentru slujitori? În tot mai multe cazuri întînim astazi biserici despre care sunt pastrate amintiri neplacute, deoarece viata membrilor acestora este mai degraba o pricina de poticnire decît de multumire fata de Dumnezeu. De aceea este atît de important sa descoperim care sunt caracteristicile unei biserici model… si în ce domenii Biserica din Teslonic este pentru noi un exemplu privind… „Biserica cu mare impact „?

În multe biserici astazi, Cuvîntul lui Dumnezeu… este neglijat ,nesocotit si neîmplinit. Sunt atîtia cei care asculta mai degraba cuvîntul oamenilor sau istorisiri si experiente … decît Cuvîntul Scripturii. Pentru a avea biserici model si cu un mare impact este nevoie de o reîntoarcere la …Cuvîntul lui Dumnezeu si la o corecta atitudine fata de acesta !.Din cea mai josnica stare de idolatrie si pacat ,aceasta biserica din Tesalonic , s-au întors la Dumnezeu, slujindu-i Dumnezeului cel viu si adevarat (I Tes1:9). Aceasta întoacere dovedeste o pocainta reala care a implicat schimbarea vietii, a atitudinilor lor. . De la închinarea idolatra din trecut, ce-i identifica cu pagînii , în urma pocaintei, pe membrii bisericii din Tesalonic îi gasim în… partasia sfintilor, slujind singurului care merita: „Dumnezeului celui viu si adevarat”.

Cînd apostolul Pavel le expediaza prima scrisoare, în loc de adresa fizica la care puteau fi gasiti… el mentioneaza adresa spirituala : ….”catre Biserica Tesalonicenilor , care este în Dumnezeu Tatal… si în Domnul Isus Hristos”( I Tes.1:1).
Din punct de vedere spiritual, viata lor era ascunsa cu Hristos în Dumnezeu !!!… de aceea putem spune ca ei ne pot fi un exemplu de pocainta si traire crestina !.

Ne bucuram Mai Exista O Sansa…de coordonarea care o face Duhul lui Dumnezeu, printre noi si cu noi !!!.- Biserica din Tesalonic, s-a nascut în suferinta. Dar cu toate acestea, necazurile si încercarile n-au biruit-o. În mijlocul acestora ei au dovedit un deoebit exeplu, calcînd pe urmele înaintasilor: „ caci fratilor, voi ati calcat pe urmele Bisericilor lui Dumnezeu, cari sunt în Hristos Isus ,în Iudeia ; pentru ca si voi ati suferit din partea celor de un neam cu voi aceleasi rele, pe cari le-au suferit ele din partea Iudeilor „.(I Tes. 2:14 )

Indiferent de masura provocarilor ei au ramas neclintiti, fiind o pricina de lauda pentru celelalte biserici :

„De aceea ne laudam cu voi în Bisericile lui Dumnezeu… pentru statornicia si credinta voastra în toate prigonirile si necazurile, pe care le suferiti „ (2 Tes.1:4 si I Tes. 3:7-8). În acelasi timp suferintele i-au determinat sa astepte cu si mai multa ardoare …venirea Domnului Isus( I Tes 1:10, 2:19-20 3:13).Pentru ei venirea Domnului era atît de iminenta , încît au uitat de pamînt …si priveau mai mult catre cer.Daca ei traiau ca si cum Domnul ar fi venit astazi, prin epistola pe care le-a scris-o apostolul Pavel a trebuit sa-i trezeasca , ca sa… si lucreze crezînd ca Domnul ar veni …peste o mie de ani .( I Tes .4:11, 2 Tes.3:7-12).

^ Biserica din Tesalonic a fost un model pentru bisericile din Macedonia si Ahaia… si ramîne un viu exemplu pentru orice biserica de astazi !. Deoarece exemplul crestin are un mare impact si poate deschide… sau închide… usa pentru Evanghelie. De aceea trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne ajute pe noi si bisericile de care apartinem… sa avem o buna marturie !. Amin

Reclame

Iosif Țon – Bunatatea ca Proiect – Lansarea noului sit www.IosifTon.ro

http://www.iosifton.ro/

Citeste si Iosif Ton – O NOUA AVENTURA aici

• Ce inseamna sa fi om bun? 
• Bunatatea se invata
• Bunatatea este un mod de-ai privi pe oameni si un mod de-ai trata pe oameni
• Fiecare  om isi are demnitatea lui
• Nici o fiinta umana nu poate trai, fara sa fie iubita. 

Iosif Ton – ce urmarim cu platforma blogului? Care e viziunea? Ce vrem sa facem cu ea, ca trebuie sa avem un obiectiv clar. I-au pe ocolite, asa. Acum vreo doua luni, a aparut intr-un ziar de la Bucuresti un articol intitulat problema rautatii. O analiza de speriat, cat e de rea societatea umana. Dar, fara sa pomeneasca o solutie, numai o constatare si o analiza de om expert a problemei rautatii umane. Si, duhul meu s-a intaratat si a puscat din mine intr-o zi sau doua, un articol de vreo noua pagini, intitulat ‘Triumful Bunatatii’ si l-am trimis acelui domn care a scris articolul. Un lucru, care, am inceput o corespondenta dupa aceea si inca una exceptional de frumoasa si omul mi-a spus: „D-le, eu am vazut numai rautatea ca problema, dumneata vorbesti de bunatate ca proiect.

La ora actuala, nimeni nu ia bunatatea in serios. Acum, 3000 de ani, a fost un om in Israel, poet, ganditor, ajuns si rege, si omul a devenit pasionat pentru bunatate. Si s-a apucat de lucru, sa invete o natiune intreaga ce-i aia bunatate. Psalmii sunt cantarile prin care omul acela vroia sa invete o natiune, bunatatea. Da, a fost un om tare ciudat, rege la o populatie nu mai mult de un milion de oameni atunci. Si ambitia lui era ca Dumnezeul bunatatii sa cucereasca tot pamantul. O, daca n-as fi incredintat ca voi vedea bunatatea Domnului pe pamantul celor vii, voi vedea bunatatea lui Dumnezeu instalata pe pamantul celor vii, adica, in actuala istorie.

De la David, a preluat ideea un Amos. Dupa aceea, unul, Osea. Dupa aceea, unul, Isaia. Si unul Ieremia. Toti, cu ideea asta, ca se va ajunge in istoria umana la o vreme cand isi vor aduna toate armele si vor face din ele unelte agricole si nu se va mai face nici un rau pe tot pamantul, pentru ca toti oamenii vor fi buni cu bunatatea lui Dumnezeu. Cine i-a luat in serios? Stiti cine i-a luat in serios? Isus. Pentru ca, Isus, a venit cu o invatatura sistematicadespre bunatate. Si toata invatatura Domnului Isus e numai despre asta, in opozitie cu imparatia celui rau, se va instala aici pe pamant Imparatia bunatatii. Si voi va duceti, agentii lui,  si educati toate natiunile in invatatura aceasta a bunatatii, pana cand pe tot pamantul va domni BUNATATEA.

Bunatatea sa devina subiect de discutie

Noi nu citim bine evangheliile, de aceea, ce va spun acuma va socheaza. Oare chiar asa e? Dupa ce o sa incepeti sa cititi pe platforma mea, o sa vedeti cat d emult n-ati citit bine evangheliile. In primul rand, asa, vorbind pe limbajul intelectualilor, primul lucru care ar trebui sa-l reusim  este ca bunatatea sa devina subiect de discutie. Astazi, bunatatea nu-i subiect de discutie, nici macar in biserici, pentru ca toate bisericile crestine se concentreaza pe un singur lucru: Iertarea de pacate, ca sa stim ca mergem in cer. Asta-i subiectul nr. 1 al religiilor crestine. Si subiectul nr. 1 al religiilor crestine ar trebui sa fie cum ii facem pe toti oamenii buni? Cum convingem intelectualitatea ca bunatatea e un subiect care merita discutat. Asta-i minimul. Macar atat, ca bunatatea-i un subiect care merita discutat pentru ca e posibil sa producem oameni buni.

Am testat un numar de profesori universitari din toata tara, cu provocarea aceasta. Am fost surprins cati mi-au raspuns: „Da? Spune-ne mai mult. Convinge-ne pe noi, ca sa avem ce discuta.” Scopul acestei platforme este un singur cuvant: bunatatea. Cum sa facem toti oamenii de pe planeta buni? Da, pe toti oamenii, pentru ca intr-o zi, sa se faca pe pamant voia lui Dumnezeu, cum se face in ceruri. In ceruri nu exista rautate. In ceruri se face numai bunatate. „Sa se faca pe pamant voia Ta,” adica, toti oamenii sa fie buni, cum se face in ceruri. Sa nu trebuaisca sa asteptam pana ajungem acolo, ca sa traim intr-o societatea bunatatii. Ci, s-o facem pe pamant. Nu ti se pune un gol in stomac, sa zic, d-le, omul asta ii normal? Omul asta, chiar ia in serios lucrurile astea? Vreau sa va asigur ca nu mi-am pierdut mintile si ca-s serios si ca pornim la drumcu scopul acesta. Sa incepem sa realizam planul lui Isus de-ai face lui Dumnezeu Tatal, oameni care seamana cu Tatal lor, oameni buni. „Vie Imparatia Ta,” adica, Imparatia bunatatii. Adica, sa se faca pe pamant, exact cum e in cer.

Oare e realizabil lucrul asta? Acum 2.000 de ani, Fiul lui Dumnezeu, a spus: acesta e obiectivul Meu. Undeva pe traseu, programul asta a fost blocat. Si crestinismul a incetat sa urmareasca ceea ce i-a dat Intemeietorul Lui. Asta-i fascinant. Si trebuie sa asteptati sa cititi in platforma cum s-a intamplat. Si, cum trebuie sa readucem in actualitate planul lui Isus si a ap. Pavel si a ap. Petru, si a ap. Ioan, sa umplem pamantul cu oameni buni?

• 1. Bunatatea se invata
  Acum, in seara asta, vreau sa incerc ceva. Incerc un fel de definitiea bunatatii. Pentru ca esti un om inteligent, si vei zice: D-le, intai de toate, ce-i aia bunatate? Cu ce se mananca? Spune-mi si mie, sa stiu, daca eu sunt bun sau nu-s bun? Si, daca merita sa ma lupt sa devin bun sau nu. Apropo, in primul rand, bunatatea se invata. Bunatatea e o stiinta: stiinta bunatatii. Si ca orice stiinta, se invata. Si bunatatea ta numai tu poti sa o produci. Nu vine Dumnezeu sa te faca bun. Domnul Isus spune: Fa pomul bun si atunci si roadele sunt bune. Pomul esti tu. Fa-te bun. Si atunci, tot ce faci, tu, tot ce vorbesti tu, toate actiunile tale vor fi bune. Daca tu ai facut pomul bun, dar tu trebuie sa-l faci bun.. Vreau ca in seara asta sa va surprind, cat mai mult. Asa dar, ce inseamna sa fiu om bun?
  .
• 2. Fiecare  om isi are demnitatea lui
  Domnul Isus ne-a spus: ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le voi lor. Dar, ce doresti sa-ti faca tie oamenii? Te-ai gandit tu vreodata serios, serios, la urma urmelor, cum as vrea eu sa ma trateze oamenii si sa intreb: oare eu ii pot trata pe ei asa? Pentru ca, notati-va, bunatatea este un mod de-ai privi pe oameni si un mod de-ai trata pe oameni. Cum ii privesc eu pe oameni? Ganditi-va ca in grecia antica, jumatatea populatiei era sclavi si sclavii nu erau considerati fiinte umane. Erau marfa. Erau vanduti, cumparati, ii puteai ucide, erau propietatea ta. Ganditi-va, deasemenea, ca grecii aveau un dispret extraordinar fata de munca manuala. Oamenii cu adevarat oameni erau propietari, inclusiv de sclavi. Si, munceau ori sclavii ori muncitorii si taranii. Omul, om, era mandru, era arogant.
  .
  Eu am fost socat cand am citit ca dupa cultura greaca a oamenilor astia, cineva, smerenia era ceva care numai sclavii trebuia sa o aiba. Nu un om liber. Un om liber e mandru. Are tinuta asta: cine-mi sunt eu? Smerenia? Asta-i oamenii aia de jos. Nu intru in astea ca ma abat de la… e un subiect fascinant, sa faci comparatie intre gandirea greaca si de exemplu, gandirea lui Isaia.  Isaia a trait pe la anii 700 I.C., dupa parerea mea a fost mult mai inteligent decat Platon si decat Aristotel laolalta A fost unul dintre cei mai mari ganditoriai antichitatii si sa faci diferenta intre modul in care gandea Platon si Aristotel si pe de alta parte cum gandea Isaia, asta pentru alta prelegere. Ce asteapta fiecare om? In primul rand, fiecare om simte in el ca el are valoare. Daca ar stii oamenii cate comori sunt in mine, si cel mai handicapat, numai el stiu cate comori sunt in El. Si nu ii sunt descoperite si el nu le poate exprima. Am lucrat recent cu un barbat care are una din bolile astea care-l duce la paralizie- Parkinson. Si intr-o zi, stand de vorba cu el, am vazut cata bogatie e in el si am spus: „Mai, scrie o carte cu astea.” Daca l-ati vedea, cum ii merg mainile incolo si incolo si cat ii trebuie pana bate exact clapa buna, si mi-a scris o carte intreaga. M-a uimit ce bogatie e in omul ala. Trupul lui nu-l mai asculta, dar ce comori sunt in el.
  .
  Fiecare om gazduieste in el niste comori  extraordinare. Fiecare doreste sa i se recunoasca valoarea. In al doilea rand, fiecare  om isi are demnitatea lui, sa nu i-o lezezi. Sa nu-l jignesti. Sa nu-l ranesti. Respecta-i demnitatea.
  .
• 3. Respectul fiecarui fiinte umane
  Si cu asta venim la al treilea lucru: respectul fiecarui fiinte umane, cinstirea fiecarei fiinte umane.
  .
• 4. Nici o fiinta umana nu poate trai, fara sa fie iubita. 
  Si al patrulea lucru, fara de care nici o fiinta umana nu poate trai, e sa fi iubit. Orice copil mic, care nu-i iubit, nu se dezvolta normal. Iubirea-i ca si aerul.

Acuma, fiecare dintre noi le dorim astea.  E vreunul cae nu doreste sa i se recunoasca valoarea? Sa i se respecte demnitatea, sa fie respectat la justa lui valoare si sa fie iubit. Nu recunosti tu ca astea sunt mai de pret decat orice, ca astea te fac sa fi om. Ai valoare. Ai demnitate. Doresti sa fi respectat si sa fi iubit.

Pretuire – Acuma, toate astea, le gasiti in diferite manuale.  de sociologie sau de psihologie. Sunt imprastiate si in filosofie. Dar eu nu de acolo le-am luat. Am pornit cu Isaia 43, unde Isaia e vocea lui Dumnezeu: pentru ca te pretuiesc, pentru ca ai pret in ochii mei, pentru ca eu vad valoare in tine. Eu dau natiuni intregi pentru tine. Fiecare dintre voi, in ochii Mei, are atata valoare incat  si tari intregi as da pentru tine.” Si in cele din urma, El spune: „Ai atata valoare in ochii Mei, incat Il dau pe Singurul Meu Fiu in locul tau.”

Demnitate – Apoi, demnitatea. Fii atent, ca daca-i spui ‘prostule’, sau ‘boule’, sau ‘magarule’, ‘nebunule’,  i-ai bagat cutitul in demnitate. I-ai ucis demnitatea. Si Dumnezeu zice: ai facut o crima, pentru ca ai spus un ‘nebunule’. Dumnezeu zice: ‘character assasination’- asasinare de caracter. Respectul, atat de mult te respecta Dumnezeu, mai exact, iti respecta dreptul de a alege. El te-a creat, El te-a rascumparat, dar nu te obliga. El iti ofera inestimabilele Lui bogatii. Dar, nu te obliga sa le primesti. El iti da dreptul sa-I intorci spatele si sa-i injuri numele pentru ca iti respecta personalitatea.Si cu toate astea, cu tot ce faci tu, El tot te iubeste. Dragostea lui Dumnezeu sta in faptul ca noi, pe cand eram inca pacatosi, Dumnezeu a zis: Te iubesc si dau tot ce am mai scump pentru tine. Dragostea lui Dumnezeu pentru tine trece dincolo de  orice imaginatie a Ta. Asa dar, fiecare dintre noi avem nevoie de pretuire de respectarea demnitatii, de respectul persoanei, si de iubire. Dumnezeu ni le da. De aceea, noi simtim ca ne-ar trebui acestea, pentru ca tu ai fost ideea lui Dumnezeu. Si El, cand te-a facut, te-a facut cu aceste nevoi fundamentale, pe care El le manifesta fata de tine.

In ce consta bunatatea lui Dumnezeu fata de tine? In faptul ca El iti acorda valoare, iti respecta demnitatea, iti respecta dreptul de a alege, si in ciuda a tot ce faci tu, El e bun cu tine. Te iubeste. Asta-i bunatatea.

Ce inseamna sa fiu eu bun? Sa fiu ca Dumnezeu. Fiti buni, asa cum Dumnezeu e bun. Sa fiu bun inseamna sa ma uit la tine si sa zic: eu vad in tine valoare inestimabila. Eu iti respect demnitatea. Eu iti acord dreptul de a fi tu insuti si indiferent ce alegi, si indiferent cum ma tratezi pe mine, eu te iubesc.  Asta inseamna sa fi bun.

Acuma, eu soudiez problema bunatatii cam de opt ani, de cand am inceput cartea despre invatatura Domnului Isus.  si am pus-o intr-o carte intitulata „Bunatate” – o teologie bazata pe invataturile Domnului Isus. Dupa aceea, am scris cartea ‘O tara ideala’. In anul trecut, am publicat in internet, cartea intitulata ‘Bunatate, Adevar, Dreptate’. In toti anii astia am gandit, am distilat ce-i aceea bunatate.

Inca odata, bunatatea este un mod de-al vedea pe celalalt om si un mod de al trata pe omul acela. Cum ma uit eu la tine. Cu dispret? „E un nimeni” Cu jigniri? Daca se poate, sa te acaparezi, sa faci, sa te folosesc cat te pot folosi si apoi sa te arunc la gunoi. Asta-i un mod de al vedea pe celalalt si un mod de al trata pe celalalt. Dar, o iei pe acea inestimabila fiinta pe care Dumnezeu ti-a dat-o ca sa-ti fie sotie. Barbatilor, purtati-va cu intelepciune cu sotiile voastre, dandu-i cinste, asa cum ii acorzi cinste unui portelan fin, fragil, dar scump. Tratati-o cu respect, cautati sa-i impliniti asteptarile. Fiti voi cei care sunteti acolo s-o inaltati, s-o impliniti. Fii bun cu sotia ta. Si-i reciprocat. Uita-te la El si-i zi: Eu sunt artistul, care-l pot face  sau il pot desface.

Cum pot eu sa-l inspir, sa-l incurajez, sa-i dau curaj, sa-i dau demnitate, sa-i pun aripi? Bunatatea e un mod de a vedea pe celalalt si un mod de a-l trata pe celalalt. Si inca odata, eu am invatat astea, le-am pus in definitie,  pentru ca le-am vazut ca asa ne trateaza Dumnezeu in bunatatea Lui fata de noi. Si Dumnezeu are o dorinta, sa aiba fii care seamana cu El: E sunt bun, fiti si voi buni. Mai e ceva, mai adaug aici. L-au intrebat pe Isus, care-i cea mai mare porunca? Cea mai mare porunca e referitoare la atitudinea ta fata de Dumnezeu. El sa-ti fie comoara. Sa-ti placa cum e si sa zici: Te iubesc cu toata fiinta mea. Imi place de Tine si vreau sa-Ti imprimi fiinta in mine. Asta-i cea mai mare porunca.… (din primele 45 min)

VIDEO by Centrul Crestin Caleb

Vladimir Pustan la Biserica Casa Tatalui Londra 24.04.15

VIDEO bymario Krug

Roaba de pietre – Nicolae.Geantă

Leo Tolstoy Photo credit http://www.extremista.com.ar

Lev Tolstoi povesteşte că un bătrân pelerin a întâlnit în drumul său un şantier în lucru. Trecând pe lângă un bărbat care împingea o roabă de pietre, pelerinul a întrebat: „Ce faci frate?”. „Dar tu nu vezi?”, răspunde omul ştergându-şi sudoarea. „Împing această blestemată roabă de pietre”. Plecând mai departe, bătrânul dădu peste alt om împingând o roabă cu pietre. „Ce faci frate?”. „Nu vezi, îmi câştig pâinea cu trudă”, spuse muncitorul trăgându-şi puţin sufletul. Peste alţi câţiva metrii,bătrânul întâlni al treilea om ce împingea o roabă cu pietre. „Ce faci frate?”. „Nu vezi? Zidesc sfânta biserică a lui Dumnezeu!”.

Mă gândesc că nu slujirea lui Dumnezeu, nu truda în câmpul Evangheliei e problema de zi cu zi a creștinismului, ci noi, slujitorii. Atitudinea noastră. Noi prefacem slujba Sfântului într-o corvoadă. De fapt lipsa pasiunii, lipsa scopului, ne aduce sudoare pe frunte în loc de răcoarea bucuriei în inimi.
Prin urmare, deşi ne chinuim să lucrăm, ne vedem pe noi, nu construcţia bisericii.

Cei ce se văd pe ei vin la biserică din obligație. Fac „binele” de gura celorlalți. Iar viața lor creștină e un blestem. E silă, greață. Sunt măcinați de o singură dorință: evadarea. Cei ce se văd pe ei slujesc bisericii pentru recompense. Iar viața lor creștină e o povară. Un chin. O sarcină istovitoare. Sufletul lor e continuu obosit. Și unii și alții se trudesc, dar nu zidesc…

Numai cine vede în „roaba de pietre” lucrarea lui Dumnezeu zidește (și nu ostenește). El poate muta munții. Cu Dumnezeu orice munte e ca un fulg. Fără El, orice fulg un munte!

Binecuvântaţi să fie toţi cei ce zidesc Biserica sfântă lui Hristos! Dvs să nu puneţi doar o cărămidă, ci căraţi mai departe cu roaba!

Sursa – http://nicolaegeanta.blogspot.com/2012/12/roaba-de-pietre.html

Citeste blogul lui Nicolae Geanta aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com

Apostolul (La mormântul pastorului Sandu Marin) –

Photo credit Dejul Evanghelic via Crestin Total

Citeste mai mult aici, – Crestin Total & Neclintit:

• Sandu Marin a plecat acasă – CrestinTotal.ro

• Inmormantare Sandu Marin. Priveghi nu se va tine … CrestinTotal.ro

• Ultima predica a lui Sandu Marin – 15 FEBRUARIE 2015 .. CrestinTotal.ro

• Poze si video de la Inmormantare – Neclintit.com

Nelu Martian: în amintirea celui care a fost un bun Părinte Spiritual și mentor:Sandu Marin. Am copilărit sub îndrumarea lui atât eu cât și poetul Simion Felix Martian. Dumnezeu să-i dea odihnă veșnică!

Fa click sa maresti imaginea, sa citesti poezia.

Photo credit http://nelumartian.blogspot.ro/2015/04/apostolul-la-mormantul-pastorului-sandu.html

Citeste blogul poetului Simion Felix Martian, aici – http://nelumartian.blogspot.ro/

Emil Bartos – Harnicia (industria) Biserica Penticostala Speranta Timisoara 19 Aprilie, 2015

Scuza lenesului…. Photo credit www.lifeinchristministries.com

2 Tesaloniceni 3

1 Încolo, fraţilor, rugaţi-vă pentru noi ca Cuvântul Domnului să se răspândească şi să fie proslăvit, cum este la voi,
2 şi să fim izbăviţi de oamenii nechibzuiţi şi răi; căci nu toţi au credinţa.
3 Credincios este Domnul: El vă va întări şi vă va păzi de cel rău.
4 Cu privire la voi, avem încredere în Domnul că faceţi şi veţi face ce vă poruncim.
5 Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea lui Hristos!
6 În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate care trăieşte în neorânduială, şi nu după învăţăturile pe care le-aţi primit de la noi.
7 Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n-am trăit în neorânduială între voi.
8 N-am mâncat de pomană pâinea nimănui; ci, lucrând şi ostenindu-ne, am muncit zi şi noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi.
9 Nu că n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut să vă dăm în noi înşine o pildă vrednică de urmat.
10 Căci, când eram la voi, vă spuneam lămurit: „Cine nu vrea să lucreze nici să nu mănânce.”
11 Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorânduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri.
12 Îndemnăm pe oamenii aceştia şi-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănânce pâinea lucrând în linişte.
13 Voi, fraţilor, să nu osteniţi în facerea binelui.
14 Şi, dacă n-ascultă cineva ce spunem noi în această epistolă, însemnaţi-vi-l şi să n-aveţi niciun fel de legături cu el, ca să-i fie ruşine.
15 Să nu-l socotiţi ca pe un vrăjmaş, ci să-l mustraţi ca pe un frate.
16 Însuşi Domnul păcii să vă dea totdeauna pacea în orice fel. Domnul să fie cu voi cu toţi!
17 Urarea de sănătate este scrisă cu mâna mea: Pavel. Acesta este semnul în fiecare epistolă; aşa scriu eu.
18 Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu voi cu toţi! Amin.

As vrea sa vorbesc despre virtutea HARNICIE, in limba latina- industria. M-am pregatit, am cautat si pe net, ce se scrie despre harnicie: foarte putin. Dar, ce am remarcat deosebit este ca majoritatea articolelor care sunt scrise se refera la harnicia femeilor. Toate ma duceau la Proverbe 31. Am fost coplesit, uimit in acelasi timp. Oare de ce? Gasim, intr-adevar, in sotiile noastre, in mamele noastre, cu adevarat, harnicia intruchipata. Ele sunt cele care se ingrijesc zi de zi de toate detaliile. Viata uneori se verifica in detalii si sotiile si mamele sunt atente la detalii. Fetelor, daca vreti sa va maritati bine, aveti grija la detalii. Sa faceti lucrurile bine. Sa fiti harnice.

Parintii bisericii s-au ocupat de acest subiect, au vorbit despre munca in echipa, munca in familie, sa fi harnic. Ca o porunca divina, ca un mijloc de intretinere a vietii. Si, interesant, ca unul dintre parintii bisericii, pe nume Vasile cel mare,  a vorbit despre harnicie, despre munca ca factor de motivare a iubirii aproapelui. Ideea lui este ca nu poti sa spui ca-l iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti, daca nu muncesti. Si veti vedea ca exista o legatura cu adevarat. Una din cartile care m-a marcat cel mai mult intr-o anumita perioada in pregatirea mea a fost cartea lui Max Weber, care a fost un sociolog. El a scris carte despre etica protestanta si  spiritul capitalismului.

Dar, ce vrea sa puncteze acest sociolog si a ramas ideea lui pana astazi fundamentala pentru intelegerea industrializarii de astazi, s-o numesc, capitalismul de astazi, este ca in spatele capitalismului modern au stat idei religioase, in special venite pe linia protestanta, pe linia reformatorilor. Puritani englezi, de pilda,  deja sfarsitul secolului XVI si secolul XVII si XVIII, spuneau ca munca este singura modalitate de a te apara impotriva  viciilor, a tentatiilor, a indoielilor. Ca un crestin trebuie as foloseasca fiecare minut, fiecare ora din zi pentru a-L sluji pe Dumnezeu, a dovedi ca este un ales a lui Dumnezeu si conversatiile inutile, participarea la distractii, la petreceri, dormitul prea mult, toate acestea iti distrag sufletul de la a te concentra pe cele duhovnicesti. Pe de alta parte, tot puritanii incurajau munca, sa fii harnic, sa-L onorezi pe Dumnezeu. Foarte interesant, pentru ca ei spuneau ca profitul si buna starea sunt de dorit, sunt un dar de la Dumnezeu atat vreme cat ele nu te conduc la lenevie, la delasare. Dar, daca le pui in slujba lui Dumnezeu si a aproapelui tau, ceea ce ai muncit devine o binecuvantare si in felul acesta, tu participi la planul lui Dumnezeu de mantuire chiar. Mantuirea vine in detalii, mantuirea se gaseste in etica, in morala.

In comparatie cu aceste idei, m-am intrebat, care-i perspectiva tinerilor de astazi cu privire la munca? Sunt tinerii de astazi harnici? Pai, hai sa-i intrebam cate ore stau pe internet. Is foarte harnici, foarte harnici, 4-5 ore e media. Foarte harnici. Hmm… Stiti, cred ca vom avea o problema cu generatiile urmatoare pentru ca astazi, tinerii nostri si ma refer la contextul cultural in care traim, emisfera Nordica a lumii: Europa, care o duce bine. In aceasta parte a lumii, tinerii primesc totul de-a gata. Si s-a observat ca nu sunt atenti cu cei din jurul lor. Nu sar in ajutor, nu se consuma pentru celalalt. Fiecare cu adevarul lui, fiecare cu convingerile lui, fiecare cu viata lui. Cam asta este filosofia multor tineri. Prea multe avem. Suntem intr-un fel binecuvantati ca le avem. Cand nu le aveam, parca aveam mai mare credinta. Nu-i asa? Acuma, cand le avem, am vrea mai multe si nu stim sa ne intoarcem cu multumire catre Dumnezeu. Cautam succes fara efort. Cum spunea cineva: copiii nostri vor sa-si inceapa viata unde sunt parintii lor acum. O tot intind, sa aiba de toate, sa fie comozi, comoditate, comoditate. Poate ca acesta este mottoul favorit al acestei generatii. Si cea mai rea mostenire pe care o putem lasa copiilor nostri este ca ei s anu mai trebuiasca sa faca nimic.

Am fost surprins cand am ajuns in America, desi stiam anumite lucruri despre ei, despre gandirea lor. Cand am ajuns acolo, am stat un an si ceva si am vazut cum gandesc ei viata. Va dau un exemplu concret. Ginerele meu, am un ginere american, baiat foarte bun. Tatal lui, instarit. Are bani, cand s-a casatorit, nu i-a dat nimic. Cred ca s-a si bucurat, pleaca, are mai multi frati. Si putin am fost intrigat pentru ca eu m-am simtit obligat sa duc ceva la fata mea, asa cum se face la romani. Dar, el, care era mai instarit financiar: Salutari din mers, God bless you, gata, asta a fost tot. Si am purtat o discutie cu el, sa vad cum gandeste. El a zis: „Ar fi fost o jignire ca tata sa-mi dea ceva.” Oops, am inceput sa-mi placa ginerele meu. Si mi-a explicat. Aici, gandirea este ca fiecare trebuie sa munceasca, sa adune, sa-si creeze casa, sa isi zideasca casa impreuna cu sotia. Nu asa, ca tu strangi, ai de toate si dupa aceea vrei sa te casatoresti cu o fata care n-are nimica s-o domini. Pai, nu-i mai bine sa lucrati impreuna? Mi-a placut de el, gandire buna. Dar, ce am admirat si inca odata o spun, nu numai in America, am vazut-o si in Anglia si in Germania acest lucru, este faptul ca parintii  ii incurajeaza pe copii sa fie harnici, sa munceasca, nu sa primeasc atotul de-a gata. Acesta este un lucru foarte bun.

Ce este harnicia asadar? Cuvantul din limba romana vine din slavona. Multe le-am imprumutat de la slavoni, din pacate, ca am imprumutat si obiceiuri de la ei. Sunt si lucruri bune, evident, dar parca imi placea mai mult sa spun ‘industria’, cum spune in latina. Harnicia este cel care munceste cu ravna, care lucreaza cu spor, care lucreaza cu vrednicie, cu sarguinta. Acesta-i un alt cuvant care-mi place. Sarguinta se gaseste in Biblie de mai multe ori. Cand definim insa harnicia, intai o definim cu opusul harniciei, care este lenea sau trandavia. Acesta e aspectul negativ. Harnicia e opusul lenei. Si lenea este acea stare de vlaguire a puterilor sufletesti, stare de paralizie sufleteasc care duce si la lene trupeasca. Este un fel de amortire, de neglijenta. Un om lenes nu are grija de el. Ati stat langa oameni lenesi? Nu numai ca trupeste au probleme, nu le nominalizez, dar, sufleteste, un om lenes, nu-i bine sa stai langa el pentru ca te poate infecta. Daca ai avut un coleg la liceu lenes si ai stat prea mult langa el, te-a influentat. Dar daca ai avut un coleg harnic, te-a tras dupa el, nu-i asa?

Acum, harnicia, in contrast cu lenea e asa, ca intre blestem si binecuvantare. Ma intorc inca la lene pentru ca n-am epuizat-o. Biblia descurajeaza lenea. Si are in Proverbe foarte multe versete. Cum spunea George Whitfield, un mare predicator al bisericii, citez: Nu exista lucru pe fata pamantului pe care sa-l detest mai mult decat lenea si omul lenes. Sau Charles Bridges, care a trait in secolul XIX, un predicator, a spus: omul mandru este tronul Satanei, iar lenesul este perna de sub sezutul lui. Buna imagine. Vom citi cateva versete din proverbe ca sa va conving ca  lenea este condamnata de Scriptura. Poate ati trecut cu vederea aceste versete.

• Proverbe 12:24 – Mâna celor harnici va stăpâni, dar mâna leneşă va plăti bir.
• Proverbe 13:4,11 – Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură. – Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, creşte.
• Proverbe 14:23 – Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă
• Proverbe 21:5 – Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă.
• Proverbe 28:19 – Cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie.

Vedeti, caracetristicile lenei, un lenes se centreaza pe el insusi. Un lenes este arogant cu viata. Un lenes este iresponsabil. Mai adaug cateva versete:

Proverbe 24: 30 Am trecut pe lângă ogorul unui leneş şi pe lângă via unui om fără minte.
31 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
32 M-am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
33 „Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mâinile puţin ca să mă odihnesc!”…
34 Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

Asta-i iresponsabilitate. Am auzit despre unul care a fost confruntat ca a fost lenes si a fost intrebat de ce. El a zis ca nu poate sa lucreze pentru ca nu este capabil psihologic. Ei, asta n-am mai auzit-o. Deci, ne gasim scuze, vedeti, in toate zonele. Efectele sunt pe masura. Le-ati vazut: saracie, superficialitate. Vedeti, sunt oameni care se multumesc cu foarte putin, numai de la o zi la alta. Si cand au bani, cheltuiesc imediat. N-au plan, nu se gandesc inainte, stau. Si inca ceva, lenesii asteapta sa fie plansi, sa-ti para rau de ei. Biblia, sa stiti, vorbeste dur despre acesti lenesi. Am citit textul din 2 Tesaloniceni 3. Ati sesizat de cate ori ap. Pavel  ii admonesteaza pe cei din Tesalonic, de fapt, le atrage atentia: 11 Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorânduială, nu lucrează nimic, ci se ţin de nimicuri. Ori, in biserica este o randuiala. Un crestin nu poate sa traiasca lenes, indisciplinat, fara obiective, fara a face ceva in viata.

Unii comentatori cred ca cei din Tesalonic care nu munceau, aveau la baza un motiv religios. Ei, se spune, cedeau ca Isus va veni in vremea lor, de aceea nu mai avea rost sa mucneasca. Alta scuza puerila. De fapt, erau trandavi. Si, Pavel ii avertizeaza pe frati. Ati sesizat ca nu le spune frati la acestia? In vers. 13 – 13 Voi, fraţilor, să nu osteniţi în facerea binelui. Si in vers 12 spune – 12 Îndemnăm pe oamenii aceştia şi-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-şi mănânce pâinea lucrând în linişte. ‘Oamenii acestia’- nu le spune frati. Si, Pavel e foarte atent cand scrie. Se dau frati, se pot recupera, zice Pavel. Rugati-va pentru ei, dar confruntati-i. Nu-i lasati pentru ca vor influenta si pe ceilalti. Cati, dealungul istoriei bisericii nu si-au vandut casele, lucrurile din casa, s-au dus sa-L astepte pe Domnul imbracati in haine albe? Sunt unii care au si acuma undeva in dulap, haine albe, ca daca vine Domnul sa fie imbracati potrivit. Cata naivitate! AM intalnit si situatii dramatice, tragice in final, de barbati care au plecat de acasa sau de sotii, mame pentru ca Domnul ii cheama la nu stiu ce lucrare si nu si-au facut datoria. Au rupt familia. Nu cred ca Domnul calauzeste pe cineva sa faca asa ceva. Trebuie sa ne facem datoria si de oameni si de crestini in toata curatia si sa traim in randuiala.

Dar vedeti, duhul acesta al leneie printre noi. Adica, in fiecare zi de saptamana, te scoli de buna dimineata sa te duci la servici, dar la biserica intarzii. Iesi cu prietenii in oras seara, ca sa vorbesti cu ei, dar n-ai timp de studiile biblice de seara sau de grupele de partasie. Am inatlnit si parinti care si-au incurajat copiii sa renunte la slujba de la biserica pentru ora de sport sau de muzica. Dar nu i-am intalnit sa-i incurajeze invers. Toate acestea arata ceva, ca suntem prea lipiti de lumea aceasta, prea ne influenteaza mediul si sa stiti ca mediul nu-i prea sanatos acum, mai ales in prosepritatea aceasta economica pe care o avem. Cine viziteaza emisfera sudica si vede cum traiesc oamenii si  in America de Sud si in Africa si in Asia ar regandi toata viata.

Acum, ma duc la aspectul pozitiv. Biblia descurajeaza lenea si incurajeaza munca. Tot in proverbe:

Proverbe 10:1-5 – 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
2 Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.
3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
4 Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte.
Prov 12.24; Prov 19.15; Prov 13.4; Prov 21.5;
5 Cine strânge vara este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

Proverbele 12:27 – Leneşul nu-şi frige vânatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. Ar trebui sa iei ca motto acest pasaj din Proverbe. Stii, cand traiesti fara sa muncesti inseamna ca traiesti practic din munca altuia. Si asta inseamna furt. De aceea, Pavel insista, cine nu munceste, nici sa nu manance. As vrea sa clarific insa inca ceva inainte de a intra in miezul subiectului. Harnicia nu este doar persistenta, adica, sa faci mereu acelasi lucru. Ca sunt unii care fac mereu acelasi lucru si cred ca sunt harnici. Nu. De ex. Poti fi staruitor persistent, sa folosesti coasa ca sa tai iarba din curte. Dar mai intelept ar fi sa-ti cumperi o masina de tuns iarba. SI sunt si in bucatarie, v-as da exemple, dar nu sunt expert acolo, sotia mea este.

Pe de alta parte, harnicia nu inseamna perfectionsim obsedant. Asa, sa fi focalizat  numai pe un lucru, sa faci toate lucrurile perfect. Nu cred ca asta inseamna harnicie. Intra in alta zona. Harnicia e altceva si am sa va dau cateva repere luate de la unii, de la altii. In primul rand, harnicia inseamna zel, sarguinta. Inseamna sa fi muncitor, sa fi plin de zel cand faci ceva. Aceasta e o fata a harniciei. Apoi, cealalta fata, harnicia inseamna promtitudine. Sa fi pe faza, adica. Inseamna sa faci lucrurile la timp, prompt, sa nu amani. Cand amai lucrurile, lenea vine peste tine. Apoi, o alta fata, harnicia inseamna exactitate. Adica, sa supraveghezi ceea ce faci. Sa le faci bine, asa cum trebuie. Si, harnicia inseamna  de asemenea, atentie, grija. Sa-ti gestionezi cu grija si energiile si timpul cand muncesti.  De aceea, combinatia aceasta de a persevera creativ atentia, nu obsedant, si sa pui efort, munca, cu grija planificata, asta te face un om harnic.

Dar, definitia, vedeti, e doar teoretica. Se poate aplica harnicia, nu doar in domeniul fizic, ci si in domeniul spiritual, pentru ca asta ne intereseaza. Am spus ca harnicia este si o virtute spirituala, o virtute crestina, teologica. Iata cum: (32:43

Biserica Penticostală Speranța, Timișoara (19.04.2015). Mesaj din ciclul de predici „Șapte virtuti crestine”. Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Preot am fost – Imnul Asociatiei preotilor convertiti Saul din Tars [Ovidiu Liteanu]+ Reforma spirituala de la traditie la credinta [RTN]

Asociaţia Internaţională a Preoţilor Convertiţi Conferinţă 23-26 Mai 2013 – Photo credit gospelfororthodox.wordpress.com

VIDEO by Dani SFART

Reforma spirituala de la traditie la credinta

Invitat: pastorul Cristian Florea, fost preot ortodox.

Asociatia Preotilor Convertiti „Saul din Tars”
preoticonvertiti.ro

Reforma spirituala de la traditie la credinta from RTN Chicago on Vimeo.

Pentru cine doreste sa asculte marturii ale unor fosti preoti ortodocsi, accesati link-urile de mai jos.

7. Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult, numărul ucenicilor se înmulţea mult în Ierusalim, şi o mare mulţime de preoţi veneau la credinţă. (Faptele Apostolilor 6:7).

* Cristian Daniel Florea – Fost Preot – Marturie

http://www.perlesicomori.net/ro/index.php?option=com_avreloaded&view=popup&Itemid=3&divid=182

* Serafim Scrobut – Fost Preot – Marturie

http://www.perlesicomori.net/index.php?option=com_avreloaded&view=popup&Itemid=3&divid=237

* Florin Pistricean – Fost Preot – Marturie

http://www.perlesicomori.net/ro/index.php?option=com_avreloaded&view=popup&Itemid=3&divid=12

* Ioan Nechita – Fost Preot – Marturie

http://www.perlesicomori.net/index.php?option=com_avreloaded&view=popup&Itemid=3&divid=15

Cristian Daniel Florea si Iuliu Manea – Reforma Spirituala – Chisinau, Moldova

Moldova Crestina: O echipă din câțiva preoți ortodocși convertiți din România au vizitat mai multe biserici evanghelice din Republica Moldova week-end-ul trecut. Care a fost scopul vizitei lor în țara noastră și ce i-a făcut să-și revizuiască viziunile asupra ortodoxiei, discutăm cu Cristian Florea, președintele Asociației Preoților Ortodocși Convertiți, Manea Iulian, profesor la Institutul de Reforme Spirituale și Ardelean Răzvan, autorul cărții „Reforma Ortodoxiei”.

Cristian Daniel Florea

Iuliu Manea

VIDEO by Moldova Crestina TV

New World Order Bible Versions

VIDEO by A Great Storm is Coming

Paul Washer – The King Will Be Exalted in Strength

VIDEO by SermonIndex.net