IOSIF ȚON – SE POATE PIERDE MÂNTUIREA ? PARTEA I

Mike Olari:

Dorim să prezentăm încă un subiect TABU, care este ocolit de cei mai mulți slujitori ai altarului, dar care nu este lipsit de importanță. Desigur că fiecare dintre noi avem versiunea noastră în ce privește acest subiect, dar oare este versiunea noastră si versiunea BIBLICĂ?
Dupa ce am citit de mai multe ori acest subiect în cartea scrisă de fratele Țon (BUNĂTATEA) pe care o recomand fără nici o ezitare tutror cititorilor blogului nostru și nu numai, sunt convins că explicația de față este una cât se poate de biblică și pe înțelesul tuturor, celor cu inima și mintea deschisă. Nu dorim să scoatem în evidență oameni, dar ne bucurăm de oricine se pune la dispoziția lui Dumnezeu în ce privește studierea Cuvântului Biblic în profunzime.
Cred că obordarea acestui subiect este bine venită și sper să fie de folos la cât mai mulți.


IMG_1362


 

IOSIF TON: Conceptul de “mântuire” este extrem de controversat în lumea evanghelică. Dezbaterea se poartă de regulă pe tema dacă “mântuirea se poate pierde” sau dacă “mântuirea nu se poate pierde”. Când problema este pusă în felul acesta, se spune implicit că mântuirea este un “lucru”, un “bun” care ți s-a dat în mână și de care fie ești sigur că îl ai și nu îl poți pierde, fie tremuri tot timpul de frică să nu-l pierzi.

Iată de ce trebuie să începem prin a defini clar ce este mântuirea.

După principiul nostru de bază, trebuie să începem prin a înțelege învățătura Domnului Isus și orice ne-ar spune El pe această temă, să facem din spusele Lui, baza gândirii noastre.

Domnul Isus a dialogat tot timpul cu iudeii. Pentru aceștia “mântuirea” însemna eliberarea de sub jugul roman. Ei așteptau mântuirea în lumea aceasta. Saducheii nici nu credeau într-o viață după moarte. Din gruparea lor făceau parte marele preot și ceilalți conducători ai lui Israel din acea vreme. Pe ei îi avea în vedere Isus când căuta să convingă poporul că există o viață după moarte, că trebuie și să ai grijă unde te vei duce când vei trece din viața aceasta și să investești în viața din cer pentru a deveni bogat acolo. Trebuie să ținem minte că acesta este fundalul pe care trebuie să proiectăm învățătura Domnului Isus în ce privește mântuirea.

Sunt două texte principale în care Isus se referă direct la “mântuire”. Prima dată o face când le dă instrucțiuni celor doisprezece apostoli cu privire la misiunea lor de predicare a Împărăției lui Dumnezeu. El îi avertizează că vor fi persecutați și că unii dintre ei vor fi uciși: “Veți fi urâți de toți din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda până la sfârșit va fi mântuit.” (Matei 10:22). Cuvântul “a răbda” are aici sensul de “a persevera”, “a continua pe cale”. A doua ocazie este atunci când El prevestește dărâmarea Ierusalimului și după aceea, marșul Evangheliei într-o lume ostilă. Și aici El spune: “Dar cine va răbda (persevera) până la sfârșit va fi mântuit” (Matei 24:13).

Există alte câteva afirmații ale Domnului Isus pe această temă. Să enumerăm câteva: “Cine își va păstra viața o va pierde; și cine își va pierde viața pentru Mine o va câștiga” (Matei 10:39). El repetă aceasta în Matei 16 după care adaugă: “Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul?” (Matei 16:26)

Isus repeta aceleași învățături oriunde mergea. Orice învățător care predă aceeași lecție nu folosește întotdeauna aceleași cuvinte. Reformularea  îi dă învățătorului ocazia să clarifice și să expună mai deslușit ceea ce vrea să transmită. De aceea este bine să punem împreună afirmațiile Domnului Isus pe această temă pentru a vedea clarificările care ni le aduc ele. Iată ce citim în Luca: “Fiindcă oricine va voi să-și scape viața o va pierde; dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va mântui. Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă s-ar prăpădi, sau s-ar pierde pe sine însuși” (Luca 9:24,25). În cu totul alt context, Domnul Isus reperă aceeași afirmație cu noi precizări: “Cine își iubește viața o va pierde; și cine își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața eternă.” (Ioan 12:25)

Așadar, este vorba de “sufletul”, “viața” sau “sinele” omului.

CITESTE mai DEPARTE aici – http://family2fam.com/2015/04/28/iosif-ton-se-poate-pierde-mantuirea-partea-i/

16 comentarii (+add yours?)

  1. tmbiscos
    apr. 28, 2015 @ 11:40:59

    Mintuirea, vorbesc de viata vesnica , este un dar nemeritat .
    Dumnezeu , cind punea temeliile lumi ( Proverbe 8 ) , isi gasea placerea in fii oamenilor, pe aceea ia ales, pus de o parte, ia mintuit proslavinduii .
    Mintuirea , nu depinde de cine alearga , si depinde de cine vrea El sa se indure .
    Si Apocalipsa zice ; ,,Toti acei al caror nume nu a fost scris in cartea vieti Mielului , au plecat la pierzare .
    Aceasta ( mintuire= ales , salvat, iertat , scapat, pus de o parte , etc. ) , a fost data in dar tuturor acelora pe care El ia cnoscut mai dinainte, ia ales mai dinainte dea fi vecia .
    Hristos cind punea temeliile lumi , sia gasit placer in toti cei pe care ia ales , si noi neam pus nadejdea in el , tot dea tunci .
    Deaceea mintuirea este un dar nemeritat . Fiind ca a cunoscut pe toti acei ce ia scris in cartea vieti Mielului , pin la sfirsitul vieti lor .

  2. Iosif
    apr. 28, 2015 @ 12:30:31

    „Nu dorim sa scoatem in evidenta oameni…”
    Oare mediatizarea marilor „vip-uri”,celebritati evanghelici ,indiferent de popularitatea pe care acestia si-au cistigat-o pe plan international,prin lucrarile „deosebite”,nu reprezinta „scoatere in evidenta”,rating,apreciere ,lauda,publicitate,reclama,determinind astfel multimile „crestine”sa slaveasca creatia in locul Creatorului ,care nu-Si imparte slava cu nici un muritor???
    „Eu sint Domnul,acesta este Numele Meu;si slava Mea n’o voi da altuia,nici cinstea mea idolilor.”(Isaia 42:8)
    Toata cinstea,slava si gloria sa-I fie aduse Domnului.
    Fiti binecuvintati.

    • Avram
      apr. 28, 2015 @ 20:38:40

      Iosif,
      Nu stiu la ce te referi, dar sa vorbesti de bine pe fratele tau nu inseamna ca imparti slava lui Dumnezeu cu oamenii. Daca cineva face un bine, si-l vorbesti de bine este un lucru foarte bun. Multi crestini (asa zisi crestini), vorbesc cat se poate de rau orisicand au ocazia incercand sa strice numele unui frate de-al sau si vad asta ca si cum ar fi ceva bun, iar daca cineva vorbeste pe un frate de bine sau il incurajeaza, vad ca si cum ar fi ceva rau. Cei ce fac astfel de lucruri o au pe de-andoaselea, zic la rau bine si la bine rau. Cuvantul lui Dumnezeu ne invata sa ,,binecuvantam pe cei ce ne blastama”. Daca ni se cere sa binecuvantam si pe cei ce ne blastama, nu cu atat mai mult trebuie sa binecuvantam pe fratele nostru? Eu zic ca da, pentru ca Scriptura zice sa facem asa. Sa urmam exemplul Domnului nostru Isus Christos. Domnul sa te binecuvanteze.

      • Iosif
        apr. 28, 2015 @ 23:24:45

        Avram
        Nue vorba de a „vorbi de bine”pe cineva sau lucrarea cuiva,ci de a-l pune pe un piédestal si a te inchina lui.
        Deseori,ca dealtfel si in acest articol,”marii pocaiti”,se citeaza si isi cinstesc unii altora „operele”,evocind meritele deosebite ale unora sau altora,scotindu-se in evidenta unii pe altii,recomandind si altora sa procedeze la fel,ignorind faptul ca nici un om nu are vre-un merit „deosebit” in raport cu Domnul Isus,si ca toata cinstea si meritul,slava si gloria, I se cuvin DOAR LUI,DOMNULUI HRISTOS,iar faptul ca,ne-a dat DARURI DEOSEBITE,nu inseamna ca le-am meritat,caci p,rin HAR ne-au fost date ,nu prin merite….”Caci prin har ati fost mintuitu…”(Efeseni 2:8,9)
        (1Corinteni 1:17-31) (Tit 3;4-7)
        „Caci cine te face deosebit?”…(1Corinteni 4:6,7)
        Fiti binecuvintati.

  3. Maria Istoc
    apr. 28, 2015 @ 13:10:47

    Ca intotdeauna fratele Ton este un pedagog foarte bun, clar, limpede si fara indoiala are dreptate cand afrima ca mintuirea este un parcurs. Cred ca noi, evanghelicii am abuzat intrebarea aceasta sau subiectul acesta, nu e vorba de articolul lfratelui Ton, ci in general. Si culmea este ca toti suntem experti, Cred ca preocuparea credinciosului de fiecare zi este sa fie placut lui Dumnezeu, sa traiasca intr-o maniera care sa il onoreze pe Dumnezeu, sa isi supuna vointa vointei lui Dumnezeu, asa cum evoca articolul, foarte bine scris de altfel, si nu sa extrapoleze. In momentul in care extrapoleaza s-ar putea s anu faca altceva decit sa gaseasca un echapatoire, o cale de evaziune. Maria Istoc, pour Parnassienne Passagere

  4. lungu traian
    apr. 28, 2015 @ 13:16:48

    Da,se poae pierde,dar din expunerea aceasta,nu se vrea a intelege mai nimic !

  5. Maria Istoc
    apr. 29, 2015 @ 04:18:19

    Revin doar cu o mica remarca la primul comentariu. Din citatele pe care le dai ai impresia ca minuitrea vine ca un fel de „pacoste” penste om si ca omul nu are nimic de a face acolo. Primul comentator aducand versete de prin Biblie adunate. Omul nu este un fel de obiect si Dumnezeu nu tine seama de dorinta lui sau de el. In mintuire omul nu este victima, este beneficiar dar nu un beneficiar impotriva vointei sale. Si pentru ca nu este beneficiar impotriva vointei sale are o responsabilitate in procesul de mintuire. Maria Istoc pour Parnassienne Passagere.

  6. alb
    apr. 29, 2015 @ 07:46:34

    daca citim in Efeseni 2;8: „Prin har ati fost mantuiti ,prin credinta si aceasta nu vine de la voi ci este darul lui Dumnezeu…nu prin fapte ca sa nu se laude nimeni.” intelegem ca mantuirea este prin har deci nimeni nu poate sa se mantuiasca singur.Apoi Pavel mai spune un lucru important:”nu vreau sa fac zadarnic harul lui Dumnezeu fata de mine”Galateni 2;21 ceea ce duce la concluzia ca omul poate face zadarnic harul lui Dumnezeu…eu cred ca omul isi poate pierde mantuirea daca nu ramane in Hristos ,daca nu ramane in dragostea lui Dumnezeu.

  7. Maria Istoc
    apr. 29, 2015 @ 08:14:23

    Cred ca mai potrivit era sa scriu ca pentru primul comentator minuirea pare sa cada peste individ ca un plocon. Dar ea nu se intimpla impotriva nostra ci cu participarea nostra.

    • rodi
      apr. 29, 2015 @ 08:49:47

      Maria, ai punctat foarte bine in ambele comentarii.

    • alb
      mai 02, 2015 @ 14:00:21

      Maria,cu ce participam noi la mantuirea noastra?…cu nimic.Sa ma explic ,mantuirea este lucrarea lui Dumnezeu prin Isus Hristos si este in totalitate numai si numai lucrarea Lui…omul insa are posibilitatea sa accepte sau sa respinga aceasta mantuire care i se da in dar…deci omul nu a facut nimic ca sa fie mantuit dar poate sa spuna ca nu vrea sa fie mantuit…

  8. Ioan
    apr. 30, 2015 @ 11:42:45

    Am intervenit, pentru ca am vazut ca sunt care nu inteleg ce vrea sa spuna fratele Ton in acest articol. Poate ca vor intelege din cele scrise mai jos, deoarece e foarte importanta intelegerea lucrurilor, atat in cele pamantesti, cat si in cele spirituale.

    TATALUI, FIULUI, DUHULUI SFANT,

    Toata Gloria in Veci !!!

    = Siguranta si Nesiguranta Mantuirii =

    Pe acest subiect parerile sunt impartite, unii crezand in Siguranta Mantuirii, adica omul odata mantuit, nu mai poate cadea din har, Dumnezeu il pastrandu-l acolo. Altii sustin Nesiguranta Mantuirii, adica e posibil ca omul mantuit sa cada din har.

    Si unii si altii se sprijina si documenteaza cu versete Biblice.

    Personal, cred ca amandoua aceste pareri sunt valabile, si unii si altii avand dreptate dintr-un anumit punct de vedere.

    Mai intai sa vedem cine sunt cei implicati in aceasta: DOMNUL si omul.

    Siguranta Mantuirii
    Ea e garantata de DUMNEZEU si nimeni si nimic nu-l poate smulge pe cel mantuit din mana LUI.

    Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.
    Eu le dau viaţa vecinică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mîna Mea.
    Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decît toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu.
    Eu şi Tatăl una sîntem.” (Ioan 10:27-30).
    Nesiguranta Mantuirii
    Daca altcineva sau altceva nu-l poate scoate pe om din mana Lui DUMNEZEU, el insusi, adica omul in cauza (barbat sau femeie), poate iesi de sub protectia Lui DUMNEZEU, nu pentru ca EL nu l-ar putea tine si apara, ci pentru ca EL, DUMNEZEU, NU tine pe nimeni cu forta sub protectia si in Imparatia Sa.

    Voi da exemple din Cuvantul Lui DUMNEZEU – BIBLIA si textele respective.

    Cele ce urmeaza sunt lucruri care s-au intamplat, nu teorii si interpretari de texte, adica cei in cauza au cazut din har, din protectia si Imparatia Lui DUMNEZEU.

    Nu am dat aceste exemple pentru a judeca sau acuza pe careva; asta nu e treaba noastra. Noi nu suntem nici mai buni nici mai tari decat ei; si noi cadem de multe ori. Exemplele sunt din BIBLIE si sunt date acolo sa invatam si sa clarificam lucrurile pentru noi si sa fim atenti tot timpul cum traim, pentru ca iata ce zice la Romani 2:11: 11.

    ” Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere faţa omului. “.

    DUMNEZEU e Cel care judeca si poti fi oricine ai fi, te poate chema oricum, ca judecata Lui este dreapta.

    Iuda Iscarioteanul, cel care L-a vandut pe DOMNUL ISUS cu 30 de arginti!
    A fost unul din cei doisprezee ucenici ai DOMNULUI ISUS, care ca si ceilalti unsprezece, a primit aceleasi daruri de la DOMNUL, sa vindece pe bonavi, sa elibereze de demoni. Deci, cred ca in acea perioada cand facea aceste aceste lucruri, era mantuit si daca murea atunci, ar fi mers in Rai. Nu l-a scos nimeni din har, ci a iesit el singur, fiind ispitit de diavolul cu bani, ca sa se lepede si sa-l vanda pe DOMNUL ISUS cu 30 de arginti. DUMNEZEU ar fi putut sa-i ia viata ori inainte, ori imediat dupa vanzare, dar nu i-a luat-o, ci si-a luat-o el singur. Deci a cazut din har imediat la vanzare, dar nu a mai revenit.

    Apostolul Petru
    Si el a facut parte dintre cei 12 ucenici ai DOMNULUI ISUS, avand putere de la DOMNUL sa faca aceleasi lucrari ca si ceilalti. A fost si el mantuit, fara doar si poate, atunci cand facea aceste lucrari si sub protectia DOMNULUI. Nu altii l-au scos de acolo, ci a iesit el singur, lepadandu-se de DOMNUL ISUS, ba mai mult, cu blestem! Daca murea inaintea lepadarii, ar fi mers sigur in Rai, insa daca ar fi murit imediat dupa lepadare, ar fi fost pierdut! Asta nu din cauza ca altii l-ar fi smuls de sub protectia Lui DUMNEZEU, ci el insusi a iesit, fiind ispitit de diavolul cu frica mortii. Stim sigur ca dupa lepadare a fost pierdut, pentru ca DOMNUL ISUS i-a spus asta inainte sa se intample. Iata textul in care vedem caderea lui Petru din har;

    ” …dupa ce te vei intoarce la DUMNEZEU … “; adica urma sa plece si apoi sa se intoarca la DUMNEZEU.

    Domnul a zis: “Simone, Simone, Satana v-a cerut să vă cearnă ca grîul.
    Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi dupăce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.” (Luca 22:31, 32)
    DOMNUL, insa, in bunatatea si indurarea Lui, i-a dat timp de pocainta, si el a folosit acel timp, plangand cu amar pentru ceea ce a facut, si a reintrat destul de repede in harul si protectia DOMNULUI.

    Peste puţin, cei ce stăteau acolo, s-au apropiat, şi au zis lui Petru: “Nu mai încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, căci şi vorba te dă de gol.”
    Atunci el a început să se blastăme şi să se jure, zicînd: “Nu cunosc pe omul acesta!” În clipa aceea a cîntat cocoşul.
    şi Petru şi-a adus aminte de vorba, pe care i-o spusese Isus: “Înainte ca să cînte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.” şi a ieşit afară şi a plîns cu amar. Matei 26:73-75).
    Petru a cazut din har dar a revenit inapoi.

    Si noi ii dam slava DOMNULUI, ca nu ne-a taiat firul vietii in situatiile cand n-am fost dupa voia Lui, ci a avut rabdare cu noi, sa revenim in bratele Lui.

    Apostolul Pavel
    El zice:

    Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpînire, ca nu cumva, dupăce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.(I Corinteni 9:27).
    Era Pavel mantuit cand a zis asta? Sigur ca da. Ba mai mult, DUMNEZEU prin darurile DUHULUI SFANT pe care le-a primit, facea minuni nemaipomenite prin el.

    şi Dumnezeu făcea minuni nemaipomenite prin mînile lui Pavel;
    pînă acolo că peste cei bolnavi se puneau basmale sau şorţuri, cari fuseseră atinse de trupul lui, şi-i lăsau boalele, şi ieşeau afară din ei duhurile rele. (Fapte 19:11,12).
    Cum adica sa fie lepadat un astfel de om, ba inca sa aiba mare grija sa nu se intample asta?!

    Pentru ca era posibil sa fie lepadat, daca n-ar fi trait o viata dupa voia Lui DUMNEZEU. Asta cu toate ca in acel moment era mantuit, cu toate darurile DUHULUI SFANT si cu toate minunile pe care le facea DOMNUL prin el. Nu gasim in Biblie ca el ar fi cazut din har, chiar daca nu a fost perfect si a gresit si el ca orice om.

    Lucifer
    Cine, cum si ce loc a avut el?

    Biblia spune: “ERAI UN HERUVIM OCROTITOR…; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu și umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare. AI FOST DESĂVÂRȘIT ÎN CĂILE TALE DIN ZIUA CÂND AI FOST CREAT, PÂNĂ ÎN ZIUA CÂND S-A GĂSIT NELEGIUIREA ÎN TINE” (Ezechiel 28:14,15)

    Stim ca acest personaj nu este de pe Pamant, ci din alta lume, chiar din Rai si era foarte aproape de tronul Lui DUMNEZEU, care l-a creat si l-a inzestrat cu frumusete, intelepciune si putere deosebita. Era el in siguranta acolo in Imparatia si in mana Lui DUMNEZEU? Sigur ca era.Cum se face ca el nu mai e acolo in prezenta si sub protectia Lui DUMNEZEU, pentru ca a devenit din Lucifer, satana, diavolul, cel rau, etc.? Cine l-a smuls pe el si o treime din ingerii care i s-au alaturat lui? Nimeni nu i-a smuls de acolo, ci a decis el insusi si ei insisi sa iasa de sub protectia Lui DUMNEZEU, crezand ca va fi mai bine afara din mana Lui DUMNEZEU. Cuvantul Lui DUMNEZEU, BIBLIA, ne lamureste si in aceasta privinta

    In versetul 17 din Ezechiel 28: “Ţi s-a îngâmfat inima din pricina frumuseții tale, ți-ai stricat înțelepciunea cu strălucirea ta”.

    “CUM AI CĂZUT DIN CER, O LUCIFER, fiu al zorilor!… Pentru că tu ziceai în inima ta: mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai pe sus de stelele lui Dumnezeu; voi ședea pe muntele adunării, la capătul miazănoaptei; mă voi sui pe vârful norilor, VOI FI CA CEL PREA ÎNALT” (Isaia 14:12-14)

    Apocalipsa 12:4 spune: “Cu coada a tras după el a treia parte dintre stelele (îngerii) cerului”.

    Căderea lui Satan din cer: “Și ÎN CER s-a făcut un RĂ‚ZBOI. Mihail și îngerii lui s-au luptat cu balaurul. Și balaurul cu îngerii lui s-au luptat și ei, dar n-au putut birui; și locul lor nu li s-a mai găsit în cer. Și BALAURUL CEL MARE, șarpele cel vechi, NUMIT DIAVOLUL ȘI SATANA, acela care înșală întreaga lume A FOST ARUNCAT PE PĂMÂNT și împreună cu el au fost aruncați și îngerii lui” (Apocalipsa 12:7-9)..

    Teoria ca cei ce au cazut, nici n-au fost mantuiti, cade! Exemplele date arata clar ca pentru oamenii mantuiti, exista posibilitatea caderii, si unii au si cazut si din nefericire, sunt destui care cad si azi! Ba dupa cum se vede din ultimul exemplu, chiar din Rai se poate cadea! De ce? Pentru ca DUMNEZEU ne protejeaza atata timp cat facem voia Lui, dar NU ne tine cu forta in har si nici macar in Rai!

    Cateva versete care ne arata ca se poate cadea, din diferite motive si ispite, daca omul nu vegheaza:

    ca să ia loc în slujba şi apostolia aceasta, din care a căzut Iuda,… (Fapte 1:25).
    Voi, cari voiţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit de Hristos; aţi căzut din har.(Galateni 5:4).
    Cei închipuiţi în sămînţa căzută pe stîncă, sînt aceia cari, cînd aud Cuvîntul, îl primesc cu bucurie; dar n-au rădăcină, ci cred pînă la o vreme, iar cînd vine ispita, cad. (Luca 8:13).
    Luaţi seama bine ca nimeni să nu se abată dela harul lui Dumnezeu, … (Evrei 12:15).
    Dar toate aceste lucruri nu vor fi decît începutul durerilor.
    Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, şi vă vor omorî; şi veţi fi urîţi de toate neamurile pentru Numele Meu.(Matei 24:8,9).
    Exemple date sunt semnale de alarma pentru noi si pentru toti cei care cred ca nu mai pot cadea din har! Daca unii, chiar cu multa scoala teologica, cred altfel, e treaba lor si a fiecaruia. In ceea ce ma priveste nu vreau sa risc nimic, crezand varianta ca odata mantuit nu mai pot cadea din har, si zic si eu, asa cum zice apostolul Pavel (repet textul de mai sus):

    „Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpînire, ca nu cumva, dupăce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.”(I Corinteni 9:27).

    Asta pentru ca Siguranta Mantuirii sa aiba NEAPARAT indeplinite cele doua conditii: din partea DOMNULUI, dar si din partea omului! DOAMNE, ajuta-ne la toti! Amin!

    Binecuvantarea DOMNULUI, Tuturor!

    Ioan Burca
    Doctor in Teologie

  9. Dan
    oct. 23, 2016 @ 23:47:58

    Frate Ioan,ati pus punctul pe (i). Face sens tot ceea spuneti pentru ca multi incearca in zilele de pe urma sa prezinte sau sa de-a garantii false in ceea ce priveste mintuirea. Din ceea ce eu am inteles pina acum este ca Dumnezeu ne ofera aceasta mintuire in dar si spune(…cine vrea), nu este obligatoriu! Muti nu inteleg ca aceasta mintuire care n-i se ofera in dar,depinde si de alegerea me-a ca individ daca vreau s-o accept sau nu! Acuma cred ca tot ce Dumnezeu promite referitor la mintuire,este conditionata de ascultarea si de alegerea me-a ca persoana,nicidecum ca Dumnezeu ar fi un falimentar. Hai sa fim seriosi daca Dumnezeu ar fi vrut ne-ar fi facut niste (roboti),care am fi putut asculta de comenzile lui fara nici un fel de problema! Deci in concluzie mintuirea care ni se ofera in dar,se poate pierde fara doar si poate atita timp cit eu ca si individ ies de sub protectia si calauza lui Dumnezeu!!!!
    Domnul sa ne lumineze si sa ne ajute sa ducem alergarea pina la capat!

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat: