Iubirea, o frumoasă nedreptate – Florin Ianovici

IanoviciIubirea, o frumoasă nedreptate

1 Ioan 4:10 „Şi dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. ”

În viață, mai mult am fost iubit pentru ce nu am fost decât pentru ce am fost.

Am fost un răzvrătit și un păcătos dar Dumnezeu m-a iubit…!

Am fost iubitor de sine și egoist dar Mina m-a iubit…!

Am iubit semenii și ei au iubit serviciile mele…!

Dar aceasta este povestea iubirii: ești iubit mai mult pentru ceea ce nu ești decât pentru ceea ce ești.

Și e frumoasă nedreptatea aceasta câtă vreme dragostea este Dumnezeu! Dragostea vede în tine ce nu ești ca și tu să faci la fel cu alții.

Data viitoare când iubind, vei rosti: ,,este nedrept’’, adu-ți aminte că așa e felul de a fi al iubirii.

Iubiți și neiubiți fiind, pentru ca așa ai fost iubit.

Florin Ianovici

Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Florin Ianovici – Dumnezeul lui oricine, oricand si oriunde

Photo credit hughvail.com

Ioan 8:1-11

1 Isus S-a dus la Muntele Măslinilor.
2 Dar, dis-de-dimineaţă, a venit din nou în Templu; şi tot norodul a venit la El. El a şezut jos şi-i învăţa.
3 Atunci, cărturarii şi fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului
4 şi au zis lui Isus: „Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârşea preacurvia.
5 Moise*, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?”
6 Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească şi să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos şi scria cu degetul pe pământ.
7 Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a ridicat în sus şi le-a zis: „Cine* dintre voi este fără păcat să arunce cel dintâi cu piatra în ea.”
8 Apoi, S-a plecat iarăşi şi scria cu degetul pe pământ.
9 Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simţit mustraţi* de cugetul lor şi au ieşit afară, unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni până la cei din urmă. Şi Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc.
10 Atunci, S-a ridicat în sus; şi, când n-a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: „Femeie, unde sunt pârâşii tăi? Nimeni nu te-a osândit?”
11 „Nimeni, Doamne”, I-a răspuns ea. Şi Isus i-a zis: „Nici* Eu nu te osândesc. Du-te şi să** nu mai păcătuieşti.”)

Screen Shot 2015-05-12 at 12.31.07 PMIata ce vreau sa va spun, iubitii Domnului, ciudat este cand omul face din religie ceva care taie. Nu mi se pare nimic mai urat pe pamantul acesta decat oamenii chemati sa aduca lumina, sa fie intuneric. Si nu mi se pare nimic mai daunator pe pamantul acesta  decat sa pasesti cu speranta intr-o biserica si acolo, in loc sa gasesti viata, sa gasesti altceva.  In momentul in care Domnul Isus s-a trezit, dis de dimineata, spune Biblia, s-a trezit pe undeva ca erau multi oameni care-L asteptau. Spune Biblia: S-a trezit dis de dimineatasi s-a dus, si norodul Il astepta. Nu gasesc nici o putere sa ma ridice din par, afara de gandul ca trebuie sa-i iubesc pe ai mei, si ca trebuie sa mai alerg o zi, ca sa le aduc paine in casa, ca trebuie sa mai alerg o zi pentru cei ce sunt in biserica, pentr oamenii care sunt pierduti, pentru copiii de strada, pentru orfanii care n-au parinti. Nimic altceva n-ar trebui sa ne motiveze pe pamantul acesta, sa ne ridicam, decat faptul ca putem fi de folos celui de langa noi.

Vedeti, ca Domnul Isus Hristos, pe crucea din dealul Golgotei, mai intai de toate, cand i-au batut cuie in maini si picioare, a spus: „Tata, iarta-i, ca nu stiu ce fac.” Si cuvantul acesta n-a fost pentru momentul acela. Cuvantul acesta a fost pentru timpul cand cei care i-au batut cuie in maini si picioare avea sa-si aminteasca de nelegiuirea lor. Si pentru ca constiinta noastra ne apasa, aveau sa-si aduca aminte si de faptul ca Isus Hristos a zis: iarta-i, Tata. Parca uneori nu te mai poti ierta pe tine insuti. Ai nevoie de un cuvant, care sa-ti aduci aminte de la Dumnezeu. Mai apoi, Dumnezeu s-a ocupat de talhar si i-a zis talharului: Astazi vei fi cu Mine in rai. A avut Domnul Isus Hristos multe de facut pe cruce. Si apoi, s-a uitat si a zis ucenicului iubirii si mamei Sale care era la cruce: Femeie, iata fiul tau. Si i-a zis ucenicului iubirii: Iata, mama ta. Si stiti ce s-a intamplat in momentul cand n-a mai avut cu cine sa vorbeasca, n-a mai avut pentru cine sa reverse din dragostea Lui? S-a simtit singur. Stiti, cand avea sa urmeze strigatul acesta: „Eli, Eli, Lama Sabactani” ? Cand, uitanduse in jur, n-a mai avut cu cine sa vorbeasca.

Cand nu mai ai pe cine iubi, intervine singuratatea si sentiment de insingurare. Ei, in seara aceasta, iubitii Domnului, vreau sa va spun: Dumnezeu sa va ajute, sa fiti un leac pentru oamenii care sunt raniti. Daca voi sunteti oameni credinciosi, veti fi paine pentru cel ce-i flamand. Veti fi o haina pentru cel dezbracat. Eu nu cunosc o alta credinta decat credinta care face bine semenului. Nu cunosc o credinta care te izoleaza. Nu cunosc si nu cred ca e o credinta, cea care ne face sa existe intre noi separari, pe care Dumnezeu niciodata nu ne-a spus sa le facem.

In momentul in care norodul L-a inconjurat pe Domnul Isus Hristos, pentru ca stiau ca numai El poate sa faca ceva, ceva ce nu puteau primi din partea nimanui. Se auzise despre Domnul Isus Hristos, despre acest Invatatoratipic, ca-i cineva care face ce nu s-a mai auzit. Leprosii, care nu erau primii de nimeni, veneau la El si-L intrebau: Poti sa ma vindeci? Vrei sa ma vindeci? Si El spunea: Da, voiesc. Oameni, la care nu s-ar fi uitat nimeni, niciodata, erau priviti de catre Domnul Isus Hristos. Ba, inca, au auzit ca intr-o imprejurare, saracii care n-aveau ce sa manance, El le-a inmultit painile si pestele. Veneau noroadele atat de multe. Stiti de ce? Pentru ca acolo unde este o farama de bunatate, omul se trezeste la viaata. Acolo unde exista o mangaiere si acolo unde exista cineva care sa spuna cuvinte, care sa te faca sa te ridici, acolo, totdeauna va fi cineva care se cauta.

Acolo unde statea Domnul Isus, treaz, dis de dimineata, pentru ca iubirea totdeauna te face sa te trezesti de dimineata. Intrebati adolescentii care se trezesc la ora 11 dimineata, de ce nu se trezesc. Nu iubesc pe nimeni. Cand esti copil, intinzi bratele si spui: iubeste-ma. Maturitatea inseamna sa te trezesti, si sa iubesti. Maturitatea incepe cu cuvantul: eu pe cine iubesc. Copilaria inseamna numai: da-mi si da-mi. Stiti cine spune in Biblie „da-mi sa da-mi”? Lipitoarea. Ce esti tu? Lipitoare. Lipitoarea, spune Biblia in proverbe, are doua fete. O fata zice „da-mi” si o fata zice „da-mi”. Unde o lipesti, ea numai suge. Acolo unde statea Domnul Isus impreuna cu noroadele, vine o ceata de preoti. Fereasca Dumnezeu. Vin astia infierbantati si tarand dupa ei o femeie, mai mult moarta decat vie. Si au zis Domnului Isus Hristos, i-au zis acestui Invatator, acestui rabin care  deranja prin faptul ca era atat de popular, i-au zis: Moise, in lege, ne spune sa omoram pe astfel de femeie. Tu, dar, ce zici? Dar ei stiau raspunsul. Si asculta-ma barbatule, sti cum pleci in seara asta acasa? Cu mainile goale, daca ai venit fara intrebare. Daca tu ai venit in aceasta seara si ai o intrebare inaintea Domnului, eu te asigur ca Dumnezeu are un raspuns pentru tine. Dar, daca tu ai venit numai cu rapsunsuri inaintea lui Dumnezeu, fara nici o intrebare, sti cum o sa pleci? Cu tine insuti. Si nu cunosc mai mare drama pe acest pamant, sa plec tot cum am venit si sa plec tot eu singur. Tare mi-as dori sa plec impreuna cu Isus.

Atunci, Domnul Isus Hristos a fost scos la extemporal. L-au scos pe Dumnezeu, sa dea socoteala la ceea ce El a scris. Ei nu stiau ca stau de vorba cu Fiul lui Dumnezeu, cinstit, corect. Stateau de vorba cu un Invatator, cu un rabin, pe care l-au scos la extemporal. Au zis: Hai sa vedem, ce nota iei tu la aceasta lectie, pe care noi vrem astazi  sa ti-o servim. In momentul acela, Isus Hristos avea sa faca ceva ce nimeni nu se astepta. Nimeni sa nu creada ca vii la Dumnezeu, sa-L incui pe Dumnezeu. Biet copil, nimeni nu-L incuie pe Dumnezeu. Dumnezeu este Atotstiutor si intelepciunea lui Dumnezeu este peste tot ceea ce poate omul, de aceea Il iubesc pe Domnul din toata inima mea. Dumnezeu stie sa faca ceea ce omul nu stie sa faca. Dumnezeu avea sa dea cateva raspunsuri pe care vreau sa le impartasesc cu voi in aceasta seara.

1. Dumnezeul lui ‘oricine

Primul raspuns pe care Dumnezeu avea sa-l spuna este cel din Ioan 3:16 „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” Ce vreau sa va atrag atentia este urmatorul lucru. Primul lucru, cand L-au scos la examen: ce spui Tu? „Iata ce spun Eu,” zice Domnul. „Eu sunt Dumnezeul lui oricine.” Cum, Tu nu esti Dumnezeul lui cineva? „Nu, Eu sunt Dumnezeul lui oricine.” In momentul in care au tarat-o pe aceasta femeie, Domnul Isus Hristos a facut un lucru. Stiti ce a facut Domnul Isus Hristos? S-a uitat la aceasta femeie, care avea doar mai cateva minute din viata ei si a zis: „Indiferent ce ati crede voi, Eu sunt si Dumnezeul ei.” In ochii lor, femeia aceasta nu mai valora. Era moarta inainte sa ajunga inaintea Lui. Pentru ca nu trebuie sa mori in viata, ca de fapt, oamenii sa nu te vada. Tu, poti in viata sa fi viu si totusi pentru oameni sa fi mort. Inainte ca ea sa ajunga acolo, ea nu mai traia, in ochii lor.

Si, cand Domnul Isus Hristos s-a uitat la aceasta femeie, a zis ceea ce va spun in aceasta seara tuturor: Eu sunt Dumnezeul lui oricine. Sunt Dumnezeul copilului de 12 ani, sunt Dumnezeul adolescentului de 16 ani, sunt Dumnezeul tanarului de 20, sunt Dumnezeul mamicii de 30 de ani, sunt Dumnezeul celui singur de 40 de ani,  sunt Dumnezeul celui care sta pe un pat de spital, sunt Dumnezeul celui de 50 de ani, sunt Dumnezeul bunicului care nu-si mai vede nepotii, sunt Dumnezeul celui ce merge in baston si sunt Dumnezeul celui ce poate sa alerge. Sunt Dumnezeul lui oricine. Lucrul care pe acest pamant ma face pe mine sa-L iubesc pe Dumnezeu este ca-i Dumnezeul lui oricine. Aleluia! Binecuvantat sa fie numele Domnului.

Vreau sa nuantez putin acest lucru. Femeia aceasta era in ochii lor ca si moarta pentru ca femeia aceasta  preacurvise si dupa legea vechi testamentara trebuia sa fie lapidata. Procedura aceasta inseamna omorata cu pietre. Asta inseamna lapidata. Femeia aceasta, dupa legea lui Moise, trebuia sa fie omorata cu pietre. Si femeia aceasta astepta aceasta sentinta sa fie executata asupra  ei. Dar, intr-un mod paradoxal, fiti atenti, stiti fata de cine Dumnezeu avea mila? O sa spuneti, Dumnezeu a avut mila fata de aceasta femeie. Vreti sa va spun, in primul rand, de cine a avut Dumnezeu mila? De cei cu pietre in mana, pentru ca nu ia lasat sa le arunce. Daca ar fi aruncat aceste pietre, oamenii acestia ar fi fost condamnati si posibil ca oamenii acestia sa fi fost pentru totdeauna lipsiti de ceea ce inseamna mila de Dumnezeu. Pentru ca cine ridica piatra, pune in fata lui un cantar. Cu ce masura masori, cu aceea te amsoara Dumnezeu si pe tine. Si in momentul cand ai aruncat cu piatra, te transformi in judecator fata de semenul tau si Dumnezeu se transforma in judecator fata de tine. In momentul cand lasi piatra din mana, tu esti un om care privesti spre Dumnezeul milei. Cine priveste spre Dumnezeul milei, va avea parte de mila. Si cine arunca cu pietre, va avea parte de judecata unui judecator drept. Si Dumnezeul nostru este un judectaor, care in aceasta seara vrea sa ne predea harul. Si harul acesta spune ca El este Dumnezeu lui oricine si in primul rand era Dumnezeul acestor oameni. Stiti dvs. cine au fost primii care au lasat pietrile din mana? Batranii. Stiti de ce? Ca erau mai aproape de amurg. Cu fiecare pas pe care-l faci, apropiindu-te de vesnicie, parca te mai inteleptesti un pic si te mai domolesti. In momentul cand au lasat pietrele din mana, leau lasat pentru ca stiau ca nu mai e mult si se infatisau in fata dreptului judecator. Cand te apropii de amurgul vietii tale, nu mai esti atat de pasnic, atat de puternic, nu mai esti atat de tare in gura. Nu mai esti atat de justitiar in viata pentru ca ai invatat ceva. Ce ai invatat? Sa mergi uneori in varful picioarelor pentru ca viata e foarte ciudata. Si ceea ce ai crezut ieri, ca este un lucru pe care-l stapanesti, s-ar putea astazi sa te uiti la el sa spui: N-am stiut ca asa stau lucrurile.

Pentru ca de cele mai multe ori judecam fara sa cunaostem problemele. Si Domnul a zis: Eu sunt Dumnezeul si al vostru, cu pietre in mana, si Dumnezeu i-a facut sa lase pietrele jos pentru ca a spus un lucru: Care dintre voi este fara de pacat? Acela sa arunce cu piatra. Si Dumnezeul nostru a pus asupra lor cea mai mare greutate. Daca vreti, cel mai mare bolovan care Hristos L-a pus in inima este constiinta si judecata de sine. Nu-i nimic mai mare greutate in viata decat Dumnezeu sa te faca sa te uiti la tine insuti. O viata intreaga ne uitam la altii, ca sa ne eschivam de raspundere. O viata intreaga cautam la altii justificari ale vietii noastre ai ale alegerilor noastre. Dar, Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care vrea sa ne intoarcem privirea spre noi insine. Si atunci, mainile noastre vor lasa pietrele. Si mainile noastre vor accepta singura greutate care merita purtata: pe tine insuti sa te cantaresti. „Pe voi insiva, incercati-va, daca sunteti in credinta.” Pentru ca, altminteri, nu-i treaba ta sa cantaresti . „Frate, m-am uitat la tine, tu nu mai esti credincios.” De unde sti, mai? „Dupa fata.” Serios? Imi spunea cineva, cand terminam liceul: „Unde dai?” Adica, la ce facultate? Zic: „La drept.” „Dar, ce vrei sa te faci?” Avocat. La care, ea da un pas in spate: „Da, ai mutra de avocat.” Ma gandeam, dar ce mutra trebuia sa am daca vroiam sa ma fac gropar. Ce mutra trebuia sa am? Ma gandesc, intreb, nu stiu.

Si daca este si Dumnezeul celui care a fugit?Am fost avocat 8 ani de zile si sa stiti ca nu-i poveste, nu ca au inventat cei de l a Hollywood lucrul asta. Dar, intotdeauna, criminalul se intoarce la locul crimei. Stiti de ce? Ca-i manat de frica. Si vrea sa vada ce se stie, ce s-a aflat. Acuma am citit ca unul a sarit de la etajul 5, sa nu-l prinda nevasta cu amanta in camera. A murit. Nu nevasta, el, de-a sarit. Dar, eu ma gandesc des de  ce pe asta n-au pus mana si sa va prezint o varianta de gandire, care eu tot am stat si m-am gandit. Daca tu il luai pe ala care a pacatuit cu aia, avea rude. Tu, cand il trageai pe el la judecata sa-l omori cu pietre, e avea verisori, unchi, frati. Poate unii erau puternici. Poate ca riscai sa se uite astia la tine, sa zica: Ce ai, mai, cu frate meu? Si cand treceai noaptea pe o straduta mai intunecata… Asa ca, mai bine il lasam in pace pe asta. Dumnezeu e Dumnezeu, judecata e judecata, dar pielea noastra e mai importanta ca orice. Si pe asta nu l-au prins, n-au pus mana pe el, n-au fost nici doritori foarte tare sa-l prinda. Ca stiti cum facem noi dreptate? Noi facem dreptate cand putem sa calcam in picioare pe cineva. Venim acasa nervosi pe tot ce ni se intampla la serviciu si stiti cine ne este sursa noastra de descarcare electrica? Biata nevasta. Te misti in reluare. „Eu mi-s flamand, toata ziua am muncit. Tu ai stat acasa. Facui doar 15 feluri de mancare, curat in toata casa, dar tu esti odihnita. Te misti incet. Asta-i mancare? Nu-i calda. Dar, sti cum a fost de dimineata la serviciu? ‘Sa traiti, sefu! Sa traiti, sefu! Sa traiti, sefu!….’ Toti se poarta intr-un fel cu noi si cand ajungem acasa ne descarcam pe cel mai slab si fiecare are pe cineva slab. Pastorul il are pe cel de la sunet. Mi-au zis unii la biserica: Pana n-am lucrat in biserica, imi erai simpatic. Numai pe noi ne certi.

Ati inteles ideea? Ce sti tu? Femeie. Da-i!
Tu ce esti? Barbat. Lasa-l mai incolo…
Fiecare calcam in picioare pe cine putem. Dar Isus Hristos nu face asa.Ce faci Hristoase? Il am in vedere si pe ala care a scapat. Poate era in multime, se uitase cum femeia aceea care pacatuise urma sa fie ucisa. Si in momentul acela a inteles un lucru: ca acest Hristos care era acolo, era si Dumnezeul lui. Hristos Isus este si Dumnezeul fugarului. A celui care nu vrea sa-si asume responsabilitatea, acela care nu poate sa-si asume responsabilitatea din cauza fricii. Si in aceasta seara, eu vreau sa va spun ca Dumnezeu umbla si dupa fugar. Si Dumnezeu il vrea si pe cel cu pietre in mana. Binecuvantat sa fie Domnul.

martyrs in catacombs

Crestini in catacombe webspace.webring.com

Undeva in 1947 a avut loc un proces. Cel mai teribil lagar care a fost cunoscut, lagar pentru evrei a fost la Auschwitz, 3,5 milioane de evrei au fost exterminati. Ati fost vreodata intr-un lagar de concentrare? Eu am fost. Doua locuri in viata asta am vizitat unde am simtit prezenta mortii fizic: in catacombele din Roma, zici ca fiecare cm din zid este impregnat cu moartea. Si, doi, in lagarul de concentrare. Am simtit parca, ca sufletul meu se umbreste cu fiecare pas. Parca, simteam suferinta cum era impregnata acolo. Este ceva teribil. Stiti la ce ma gandesc? Ma gandesc ca acolo a fost o dezlantuire demonica, de inca se pastreaza ecoul acestor suferinte. Eu, mergand acolo, m-am umbrit si am zis: Nu mai intru, pentru ca simteam ca ma prabusesc fizic. Si am mai simtit sentimentul asta de apasare din partea celui rau in Amsterdam, cand am mers intr-un cartier mult laudat. Sa vad ce se intampla. am mers intr-un grup, sa vad ce inseamna dependenta si ce creeaza ea.

Comandantul lagarului din Auschwitz se numeste Rudolf  Hess. A domnit in lagar intre 1940 pana in 1944. In 1947 a fost condamnat la spanzuratoare, in fata biroului unde a semnat acte pentru cei ce au fost ucisi- in curtea lagarului, in fata biroului. In timp ce Rudolf Hess era comandantul lagarului din Auschwitz, a fost un preot polonez, pe nume Maximilian Kolbe. Omul asta era cunoscut, el a murit in lagar, pentru ca in fiecare zi se ridica in rugaciune si spunea: Noi trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeul nostru este Dumnezeul lui oricine, este si Dumnezeul gardienilor si mai ales Dumnezeul acestui comandant de lagar. In fiecare zi, omul acesta s-a rugat ca acest om sa fie mantuit. Stiti ce striga catre cer? „Pocaieste-l!” Pana a murit Maximilian Kolbe, a strigat catre Dumnezeu: „Pocaieste-l pe acest om!” Pentru ca el a zis: asta-i datoria unui om. Sa spuna tuturor ca Dumnezeul lui e Dumnezeul lui oricine. In momentul in care a fost judecat, Rudolf Hess a fost extrem de dezamagit de lasitatea nazistilor. Toti l-au lepadat ca pe o masea stricata. Omul acesta, ca sa intelegeti, a facut seminarul la teologia catolica. El trebuia sa fie preot. Si s-a lasat de preotie ca sa devina fascist, pentru ca a crezut in idealurile fascismului. Acuma, in momentul in care a fost judecat si cand a vazut ca toti se leapada de el, un sentiment puternic de dezamagire a pus stapanire pe el si stiti ce a cerut? Un preot.

Si interesant, fiind in Polonia, a cerut un preot  vorbitor de limba germana. Singurul preot, vorbitor de limba germana, era Władysław Lohn. Cand credinciosii lui din biserica au fost luati si puis in lagar, preotul asta s-a gandit ca trebuie sa mearga sa le dea sfanta impartasanie. Si s-a dus la Rudolf Hess si i-a zis: Da-mi voie sa le dau Sfanta Impartasanie. La care, asta a zis: Pleaca de aici, dispari! La care, preotul, ce credeti ca a facut? A sarit gardul. In timp ce unii au cautat sa sara gardul invers, el a sarit gardul pentru cei de-ai lui, sa le duca, sa le dea Sfanta Impartasanie. Si in momentul in care a sarit gardul, l-au prins. Si l-au adus in fata la Rudolf Hess, dar pentru ca vorbea o germana perfecta si pentru ca acest om avea o tinuta morala impecabila, sunt oameni pe care pur si simplu nu poti sa-i privesti in fata. Sunt anumite momente in viata cand sti ca Dumnezeu este cu ei. Władysław Lohn a fost unul dintre ei. Si stiti ce a facut Rudolf Hess? I-a dat drumul. Toti au fost mirati si s-au intrebat: Ce se intampla cu el? Pentru ca era de o cruzime iesita din comun. Si au zis: Cum de ia dat drumul? La impresionat.

Acuma, singurul om care a vrut sa stea de vorba cu Rudolf Hess, sigur, ca a fost Władysław Lohn. Si a venit la el si spun biografii ca a stat de dimineata pana seara. Cert este ca atunci cand Władysław Lohn a iesit de acolo, omul acesta plangea si omul acesta s-a intors la Dumnezeu, acest Rudolf Hess. Cand a iesit sa fie spanzurat, sentinta sa-i fie executata, a pasit cu o demnitate, a pasit cu o inseninatate, ca i-a miscat pe toti. Au zis: Ce se intampla? Inainte de moarte a scris trei scrisori. Prima scrisoare a scris-o familiei si a spus asa: L-am regasit pe Dumnezeu. Mi-am gasit calea catre Dumnezeu, inapoi. A doua scrisoare a scris-o procurorului si a zis: Sunt vinovat si recunosc ca sunt vinovat. Si mor pe drept. Si a treia scrisoare a scris-o lumii si a zis: Eu, astazi, platesc cu viata pentru tot ce am gresit. Dar, pentru viata mea plateste viata lui Isus Hristos.

Avem un model, cel ce a fost salvat in ultimul moment de Domnul Isus, ca sa inteleaga orice om in aceasta seara, ca-i fugar, ca-i cu piatra in mana, ca-i un nenorocit care sta si isi asteapta judecata in ultimele secunde de viata, ca Dumnezeul nostru este Dumnezeul lui oricine.

2. Dumnezeul lui „oricand

Al doilea lucru care vreau sa vi-l spun in aceasta seara, ce Hristos a zis cand a fost scos la extemporal. „Hristoase, ce zici?” „Eu zic ca sunt Dumnezeul lui oricine.” Primu lucru care se ridica sa le spuna e: Eu sunt Dumnezeul lui oricine. Ce ma bucur de lucrul asta. Al doilea lucru, Dumnezeul nostru este Dumnezeul lui oricand. Nu numai a lui oricine, dar Dumnezeul lui oricand. Statea femeia si spunea: Cand mor? Din clipa in clipa astepta sa fie ingropata cu pietre. Probabil ca femeia si-a zis: E prea tarziu, viata mea e terminata. La care, Hristos a zis: Nu, Eu sunt Dumnezeul lui oricand. Pentru ca in seara aceasta, tu respiri si esti aici. Tu, poate spui: e prea tarziu pentru mine, pastore. Eu nu mai pot, pentru mine nu mai exista sansa, pentru mine nu mai exista scapare. Ori, eu, in aceasta seara iti spun: ba nu, pentru ca Dumnezeul nostru este Dumnezeul lui oricand. El poate interveni in aceasta seara. El poate interveni aici, acum. Laudat sa fie Domnul!

Photo credit rubyforwomen.com

La un moment dat, Biblia spune ca un fruntas, pe nume Iair, a venit la Domnul Isus Hristos si i-a facut o rugaminte: Fetita mea trage sa moara, rogu-te, vino sa-ti pui mainile peste ea. Si Hristos a zis: Vin. Dar, in timp ce se indrepta spre Iair, textul biblic spune asa: „Fetita mea trage sa moara.” Ce intelegeti prin asta? Isi traia ultimele clipe. La care, Hristos, in timp ce se ducea spre Iair, multimea il imbulzea si la un moment dat, el se opreste si pune o intrebare. Ce s-a intamplat? O femeie cu o scurgere de sange, de 12 ani, ea s-a gandit, cand a plecat de acasa: Daca as putea sa ma ating de coltul hainei sale, voi fi vindecata. Cum si-a facut loc, Dumnezeu stie. L-a apucat pe Domnul Isus Hristos de coltul hainei Sale si indata, spune Biblia, izvorul sangelui a secat. Si stiti ce imi place la Dumnezeu? Cuvantul ‘indata’. Omul spune ‘maine’, Dumnezeu spune ‘acuma’. Aleluia! Si, in momentul acela a fost vindecata. Si spune Biblia ca Isus a simtit ca o putere s-a scurs din El. Si EL s-a oprit si a zis: Cine este aceea care s-a atins de Mine? La care ucenicii, pe buna dreptate: „Tot norodul Te imbulzeste si Tu intrebi ‘Cine s-a atins de Mine’.” Dar, El zice: „Normal ca intreb, pentru ca pe mine ma imbulzesc multi. Dar, de atins, ma ating putini.” Ca, multi putem sa stam in seara aceasta aici imbulziti, ca e si holul plin. Domnul sa va binecuvanteze. Dar, eu nu-mi doresc doar sa-L inghesui pe Domnul Isus Hristos. Eu imi doresc sa-L ating. Aleluia! E diferenta? 100% ca e. Si in momentul acela, El zice: Cine este aceea care s-a atins de Mine?

In momentul acela, Iair i-a spus: Noi trebuie sa ne grabim, Tu nu mai sta, ai vindecat-o, acuma, trebuie sa mergem. Eu sunt absolut convins ca era foarte impacientat Iair. Ea moare, si Tu stai si eu stiu ca lucrul acesta se poate intampla. Ea nu mai moare, daca Tu vii. Si Domnul Isus Hristos s-a oprit. De ce? Pentru ca Domnul Isus Hristos avea o lucrare de facut. Ca, Domnul Isus Hristos se uita in aceasta seara si spune: Poti sa fi ca un hot si sa furi binecuvantarea mea, poti sa fi ca un client si sa-ti iei painea cea de toate zilele. Dar, este ceva ce vreau sa-ti dau, care nu se poate intampla decat daca stam fata in fata. Ce anume? Anume, sa-ti vindec sufletul. Ca femeia aceasta a venit pe din spate, pe dinapoi, a venit sa-si cerseasca vindecarea si Hristos avea s-o ridice, sa-i spuna: Ridica-te fiica. Credinta ta te-a mantuit. Tu esti un om al nimanui, dar esti o fiica a cerului. Si in momentul cand i-a spus fiica, i-a vindecat si sufletul, nu numai trupul. Ca poti sa iei de la Dumnezeu multe lucruri, ca Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care se lasa cu buna stiinta jefuit de binecuvantarile Lui. Intelegeti ghilimelele de rigoare? Dar, Dumnezeu ne spune in aceasta seara: Cine vrea mai mult decat un Dumnezeu care sa-i trace necazuri, cine vrea un Dumnezeu al sufletului lui, un Dumnezeu al vindecarii inimii sale: acela trebuie sa stea fata in fata cu Mine. Trebuie sa se inchine Mie! Trebuie sa stea la picioarele Mele si trebuie sa stea inaintea Mea si sa spuna ce vrea sa faca. Si Hristos i-a zis: Ridica-te, fiica. Stiti, cand a venit, s-a ridicat fiica regelui, s-a vindecat de 12 ani de umilinta, de 12 ani de absenteism al oamenilor din viata ei, ca asta-i Dumnezeul nostru. Asa-i? Cand te ridica, te pune in lumina. Glorie lui Dumnezeu. Cu Dumnezeu nu stai intr-un colt. Nu stai intr-un ungher. Ce-a facut Dumnezeu cu Tflea? Aleluia! Stie toata lumea. Marire lui Dumnezeu

Si au ajuns acasa la Iair: „Nu-L mai deranja pe Invatatorul, nu-L mai tulbura, pentru ca fetita ta a murit.” Si el a zis: „Stiam eu ca-i prea tarziu. Daca nu se oprea sa-i zica femeii aceleea, prindeam ultimele secunde, se ruga pentru ea si ar fi fost bine. Dar Isus Hristos a zis: Tu nu stii ca Eu sunt Dumnezeul lui oricand? Ce-i prea tarziu in ochii tai, nu-i prea tarziu in ochii Domnului. „Dar, Doamne, ochii mei vad.” Ce vad ochii tai, Iair? „Ochii mei vad ca ea e moarta.” Dar, n-ai vrea ca ochii tai sa vada altceva? Ce anume sa vada? Ca el este Dumnezeul care umbla in afara timpului. Este un Dumnezeu care poate sa recupere. Stiti cati oameni mi-au spus: E prea tarziu sa se mai poata face ceva. La care, Isus hristos a zis: „Tu ai chemat un medic, dar a venit Fiul lui Dumnezeu, care este Domnul vietii.” El stapaneste peste toate. Si a zis, in momentul acela: Fetito, scoala-te, iti zic. Si ea s-a sculat. Pentru ca El a poruncit si moartea a zis: Trebuie sa dau inapoi. Nu o pot tine, cand porunceste Hristos. Aleluia! Si fetita s-a sculat si a inceput sa manance si a fost foarte bucuroasa. Ce mare-I Dumnezeu! Esti intr-un moment in care spui: Nimeni nu poate. El spune: Ba da. Eu sunt Dumnezeul lui oricine si al tau. Este un moment cand spui: Prea tarziu. La care, El spune: Nu, nu, nu. Eu poruncesc si toate iau fiinta. Cand Domnul Dumnezeu a poruncit, totul a luat fiinta. Dumnezeu a spus si a poruncit  si a venit lumina.  A poruncit si totul a luat fiinta la cuvantul Lui. Mare-i Dumnezeu!

Prietenul Tau, au spus ei, este bolnav. Grabeste-te sa vii, sa-l vindeci. La care, Domnul Isus  Hristos a mai stat o zi si a mai stat doua. ‘N-auzi ca prietenul Tau e bolnav?’ Ba da, aud, si s-a dus la el intarziat. Ce grabiti suntem sa-L luam pe Dumnezeu din drumul femeii bolnave. Ce grabiti suntem sa-L luam pe Dumnezeu din calea altuia, numai, Dumnezeu sa iasa in calea noastra. Grabiti suntem! Stiti de ce? Pentru ca nu stim ca El este Dumnezeul lui oricand. Ai rabdare. Va veni si la tine. Si la un moment dat, Domnul Isus ajunge in Betania. Lazar era mort de patru zile, si El s-a dus, a vazut plansul Martei, a auzit suspinul Mariei. Si, la un moment dat, isi ridica privirea spre cer si spune: „Tata, stiu ca totdeauna Ma asculti. Dar, ca ei sa stie ca totdeauna Ma asculti, iata ce zic: Lazare, iesi afara.” La care, ei au zis: Cum poti Tu sa spui ‘Lazare, iesi afara’, ca mirosul nostru spune ca el e mort de patru zile. Ochii nostri spun ‘prea tarziu’. Mirosul nostru spune ‘prea tarziu’. Simturile noastre tactile spun ‘prea tarziu’. Nu se mai poate. Ii mort, ii dus, ii gata. Isus a spus: Iesi afara. Si Lazar a iesit afara.

Intr-un moment dat, un ateu, un profesor, care credea ca poate, stie el sa spuna oamenilor ce naivitate este Biblia, a zis: Vedeti, a trebuit sa spuna ‘Lazare, iesi afara’, ca la un spectacol, ca la un act dramatic.” La care, un credincios a spus: „Ba desteptule, a spus ‘Lazar, iesi afara’, ca daca spunea  doar ‘iesi afara’, ieseau toti mortii. ” Imi place credinta acestui om, credinta extraordinara. Nu? Daca spunea „iesi afara”, toti ieseau! Dar, asa, a zis: „Lazare,” ca sa stie cine trebuie sa iasa afara. Mare-i Dumnezeul nostru. Glorie lui Dumnezeu in veci! Trebuie sa ai rabdare. Si asculta-ma ce iti spun in aceasta seara. Omul poate sa spuna: pentru mine nu mai e nici o sansa, ca  e tarziu. Dumnezeu poate sa spuna, eu sunt Dumnezeul lui oricine si sunt Dumnezeul lui oricand. Cand am crezut ca nimeni si nimic nu poate, Dumnezeul meu a putut. Dumnezeul nostru nu este Dumnezeul celui de-al doisprezecelea ceas. Este Dumnezeul care este in afara timpului. Dumnezeu nu numara ceasurile ca noi. Dumnezeu poate in aceasta seara sa-ti dea, asculta-ma, faceti un exercitiu simplu. Inspirati puternic. Traiesti, nu? Cat traiesti nu-i prea tarziu, iti bate inima si Dumnezeu iti spune: am timp si pentru tine. Ai putea Tu, Doamne, sa ma scot? Da, zice Dumnezeu, te scot.

Era o mamica care avea un baietel de 3 ani si la anuntat ca va avea o surioara. Atata s-a bucurat baietelul. Stiti ca copiii cand sunt mici, cred ca mama naste papusi. Dar, copilul s-a bucurat foarte tare. Si mamica ii spunea, uite aici [in burta] se zamisleste surioara ta. Si copilasul asta, un copilas foarte bun, avea un obicei bun seara. Zicea: Mama, aici e surioara mea? Punea urechea, asculta si apoi incepea sa-i cante. Ii spunea: tu esti raza mea de soare, tu esti viata mea… Ii canta fetei. Ce va spun se gaseste pe internet. Se numeste cantecul fratiorului. In sfarsit, mama ajunge la spital, vine timpul sa nasca, insa complicatiile fac ca fetita sa nu supravietuiasca. Au bagat-o imediat la incubator si i-a spus: Doamna, nu sunt sanse ca copila sa traiasca. Si in momentul acela, parintele, tatal, si baiatul erau pe hol.  Si i-a spus: „Cand o vad pe surioara mea, cand o vad pe surioara mea?” Si tatal lui n-a stiut ce sa-i raspunda, ca de fapt, ea nu avea cum sa traiasca.

„Dar, vreau sa vorbesc cu surioara mea, vreau sa vorbesc cu surioara mea.” Si i-a spus: „Puiule, surioara ta, o va lua Dumnezeu acasa sa o pastreze pentru ca surioara ta nu mai are zile. Nu mai traieste.” Atunci el a zis: „Dati-mi voie sa-mi vad surioara,” si a inceput sa planga si a inceput sa strige. Si i-a dat voie sa intre. La un moment dat, cand a ajuns copilasul, fetita era ca si moarta la incubator, el a pus manutele lui acolo si a inceput sa cante: tu esti raza mea de soare.. tu esti raza mea de soare.. tu esti viata mea… tu esti raza mea de soare.. In momentul acela, pulsul copilei a venit inapoi, semnele vitale s-au restaurat, si fetita e bine, pentru ca ceea ce inviaza si aduce inapoi ceea ce-i pierdut, e dragostea unui Dumnezeu care nu renunta la tine. Vreti sa va spun secretul vietii mele? E cantecul unui fratior si se numeste Isus. Si in fiecare zi imi spune: „Tu esti fratele meu. Tu esti rodul suferintelor mele. Tu esti cel pe care Eu il iubesc. Si cantecul fratiorului meu e cel care ma tine in viata si face inima mea sa bata si sa mearga inainte. Am un fratior in cer, se numeste Isus. Eu insumi sunt fratiorul acestui mare Dumnezeu. In fiecare zi imi spune: Inima ta bate pentru ca Eu iti cant tie. Inima ta iti bate pentru ca eu sunt viu si traiesc in veci. Laudat sa fie Domnul. Marire Lui.

3. Dumnezeul lui ‘oriunde

Ei, s-au uitat preotii si au zis: Ce raspuns dai tu? Sunt Dumnezeul lui oricine. Ce raspuns dai Tu? Sunt Dumnezeul lui „oricand”. Da, dar El nu este doar Dumnezeul lui „oricand”. Este Dumnezeu si lui „oriunde”. Trece Isus pe aici. Foarte bine. Stiti jocul la tara: Tara, vrem ostasi? Cam asa au facut evreii cu Zacheu. S-au prins de maini si au zis: asta nu trece. In spate, gata, pacatosule. Si atunci Zacheu, tot pe varfuri, stiti, era mic de statura. Vreau sa-L vad si eu pe Isus. Nu, zice. Pe aici nu se trece. Si atunci, Zacheu ce a zis? S-a uitat si a zis: Dudu-i bun. Si s-a urcat in dud. Si cand a trecut Domnul Isus Hristos, toti se inghesuiau in randul din fata: ma vede? Nu ma vede? Dar, el ce-a vazut? Zice Zacheu: De aici, sigurat nu ma vede. Dar, te-ai pomenit cu Isus acesta, ca-I Dumnezeul lui oriunde. Dar, ce faci Isuse? Ma uit prin duzi, ca unii au viata in pom. Si trebuie sa-i culeg de acolo, zice Dumnezeu. Si sa le spun: coboara din pom, ca astazi voi pranzi la tine acasa. S-a uitat Zacheu si a zis: Tu ma vezi pe mine, aici? Te vad, zice.

La un moment dat, spune Biblia ca, Isus Hristos  statea in curtea Templului. Ce facea Isus? Ingrozitor, se uita la cat pui tu in colecta. Groaznic. Hristos se uita la inima. Si daca se uita la ce pui in colecta? Te-ai gandit vreodata? Pentru ca El se uita, care cum venea, punea banii. Stiti cum puneau bogatii banii? De sus, ca sa se vada. Saracul, stiti cum da banii. Mototoliti. Bogatul punea de sus. O fi vazut toti cat am dat? Stiti ca este o fraza in Biblie: fiicele Sionului pasesc maruntel (Isaia 6:16). Atata m-a framantat versetul asta. Spune: Sunt mandre si pasesc maruntel. Dupa aia, mi-a dat seama, brusc am avut revelatia. Cand intra o tanara in adunare si e foarte aranjata si vrea sa o vada Gheorghita, ea umbla asa [cu pasi marunti]: m-o fi vazut? Pana ajunge la scaun, sa mearga incet, ca daca vanjos, poate nu ma vede. Daca merg maruntel, poate ca ma vede. Are timp sa ma vada, sa ma observe. La fel si bogatii, puneau banii de sus, pana ajunge sa fie vazut. La care, Isus a zis: Ma uit si dintre toti, femeia aceasta avduva a dat cel mai mult. S-a uitat la doi bani amarati. Ai zice ca Dumnezeu nu te vede. Ca Dumnezeu nu poate sa paseasca in saracia ta, ca Dumnezeu nu poate sa paseasca in casa ta, ca Dumnezeu nu poate s apaseasca la locul tau de munca, Dumnezeu n-are ce sa caute in locul in care esti tu. Asculta-ma femeie, exact acolo vine Dumnezeu. Exact in locul unde zice ca nu umbla Dumnezeu, Dumnezeu umbla. Exact in locul unde ai spune ca Dumnezeu nu este, Dumnezeu este.

Fiti atenti, la un moment dat, ucenicii osteniti, obositi dupa o zi intreaga de truda, Hristos le zice: Mergem in corabie. La care, Petru le zice: Directia e gresita Ca sa ajungem pe malul celalalt, mergem drept. La care, Isus Hristos  a zis: „Nu, facem un ocol de 12 mile.” Dar, de ce? „Mergem in Gadar.” Dar, ce sa cautam noi in Gadar? Ca sa ajungi la malul celalalt, o tinem drept. Nu facem un ocol. De ce? „Pentru ca acolo exista niste oameni care sunt inlantuiti de cel rau.” Ce faci, Hristoase, te duci la un ospiciu de nebuni? te duci in cimitirul in care sunt indraciti? „Da, a zis El.” pentru ca eu vreau sa-i eliberez. Dumnezeul nostru coboara  in cele mai joase si dispretuite locuri. ” Asa-i, Maria, ca te-a cules? „Aveam o eticheta, de nu se mai uita nimeni la mine.” Te cauta Hristosul care e Dumnezeul lui oricine, e Dumnezeul lui oricand si e Dumnezeul lui oriunde.  El vine in locurile unde nu vine nimeni. El coboara in temnita, coboara Dumnezeu la spital, coboara Dumnezeu in saracia ta si Dumnezeu vine la tine. Laudat sa fie Numele Lui! Asta este Dumnezeul nostru. (Notite pana la minutul 45:45, mai sunt aprox 12 min din mesaj)

VIDEO by BISERICA BETANIA LONDRA

Fratii Toflea, Marian Mocanu, Rebeca Ilea Avram, Coram Deo, Florin Ianovici – Tu m-ai cules din pulbere + mai multe cantari

VIDEO by BISERICA BETANIA LONDRA

Fratii de la Toflea & Marian Mocanu – Leul din Iuda

Marius Cruceru – Intre Scriptura si ziar (Ep. 3) Gigi Cosman

Marius Cruceru Emisiunea Intre Scriptura si Ziar CredoTV

Vezi aici

Intre Scriptura si ziar (Ep. 3) Gigi Cosman

De aceasta data. avem un subiect extrem de delicat si provocator si anume: Familia reflectata in media moderna- atat in ziare, cat si in spatiul virtual. Traim, in ultimii ani, si avem din ce in ce mai multe plangeri din partea pastorilor, a consilierilor crestini, legate de  un anumit comportament din ce in ce mai straniu a unor membrii din bisericile noastre, a unor soti, sotii, care copiaza un comportament, asa cum este   acesta reflectat in familia prezentata pe sticla, reflecata in ziare. Acest tip de comportament vine in contradictie si in opozitie frontala  cu modelul si paradigma prezentata de Sfintele Scripturi. As vrea sa punem din nou presiune asupra mintii noastre si sa ne spalam mintea in apa Cuvantului, incercand sa intelegem care sunt provocarile pe care le avem astazi, acum, in societatea romaneasca contemporana din partea societatii care ne inconjoara, asupra familiei crestine. Am vrea sa incercam sa aflam solutii, raspunsuri, impreuna.

Pentru aceasta l-am invitat pe pastorul Gigi Cosman, este deja cunoscut multora dintre telespectatorii nostri prin alte prezente la Credo TV, dar, deasemenea este cunoscut in multe biserici din spatiul evanghelic datorita faptului ca impreuna cu sotia au inceput, dupa o tragedie personala, au inceput sa prezinte seminarii pentru familii din spatiul evanghelic si nu numai. Dupa aceasta experienta de 15 ani, draga frate Gigi. care credeti ca ar fi principalele provocari pe care familia romaneasca din spatiu romanesc, cu acces la media, cu acces la ziare, cu acces la internet, cu acces la Facebook, le experimenteaza acum in aceste vremuri?

Pastor Gigi Cosman: Cred ca suntem de acord fiecare dintre noi ca asistam la o degradare a vietii de familie si suntem intr-un context, in care un tavalug al emanciparii care vine de dincolo de ocean, a ajuns pana la noi, se rostogoleste peste Europa si de 20+ ani incoace si peste tara noastra. Cred ca suntem intr-o perioada in care tot ceea ce tine despre adevar si de revelatia lui Dumnezeu este contestat in asa masura incat frizeaza orice element de logica si de bun simt. Nu mai este o lupta intre idei, ci pur si simplu o agresiune  fara logica, dar in asa fel facuta si cu atata subtilitate incat cuprinde toate mediile si este greu sa distingi intre ceea ce este valoare si nonvaloare. Cand vorbim despre familie, cred ca familia este tinta unor atacuri foarte bine concertate. Familia nu trebuie sa existe. Pur si simplu, pentru ca Dumnezeu a decretat ca  este o relatie intre un barbat is o femeie pe o viata, pentru o viata intreaga, asta deja deranjeaza in lumea contemporana. Si de aici sunt o multime de lucruri care ne solicita si ne face sa ne incordam atentia , daca vrem sa rezistam acestei presiuni care vine din exterior si care se rostogoleste peste noi.

Eu n-am vazut niciodata un cerc patrat. Cu toate astea, suntem invatati ca ceva ce este definit  prin natura lucrurilor  si prin revelatia lui Dumnezeu, familia, ca fiind un barbat si o femeie, ni se sugereaza ca ar putea fi alternative. Bun, aceste lucruri, hai sa zicem ca nu ne afecteaza inca pe noi care suntem intr-un mediu evanghelic si tinem de Scripturi. Sunt insa alte lucruri care provoaca familia intr-un mod cu totul deosebit, gandindu-ma la persepctivele care le aduce mass media, cu mijloacele acestea atat de usor de accesat, pe care le avem in buzunar si unul dintre pericole este sa ne uitam la internet ca si la o sursa infailibila de informatii. Este o concurenta la Scriptura, din acest punct de vedere, desi aduce surogate si multa mizerie, aproape ca nu mai gasesti familie care sa-si ia informatiile din Scriptura, inainte de a merge la internet: cum se cresc copiii, cum se face sex, toate lucrurile se iau de pe internet. Astazi nu exista nici o… este campul informational universal care este in jurul nostru, care ne inconjoara, la care avem acces toti si avem impresia ca tot ce se spune acolo este foarte bine gandit si la fel afirmat.

Nimeni nu merge la informatii gandind ca primeste niste lucruri direct de la Dumnezeu. Dar, exista o anumita credibilitate si credulitate in abordarea acestor lucruri. Deci, noi, ne confruntam acuma cu un timp in care afirmatia Domnului Dumnezeu din Geneza, in urma caderii si in urma pacatului, a blestemului care a venit peste omenire, se manifesta in niste forme exacerbate cu totul diferite de cum a fost pana acuma. Probabil, in istorie a mai fost, in perioada romana si in alte epoci din istorie. Dar, acuma, mijloacele de diseminare a raului sunt mult mai puternice. Ma gandesc la afirmatia facuta de Domnul, femeii, in relatie: „Barbatul tau va stapani peste tine.” O asemenea realitate se petrece in orice familie unde Dumnezeu nu este la locul Lui, nu este de dorit. Nu ma mir in nici un fel ca femeile nu mai vor sa stea intr-o relatie de familie, ca nu le mai trebuie certificat de casatorie, ca sa poata sa-si ia gentuta oricand si sa plece. Deci, lucrurile rele, care tin de vlestemul care a venit asupra noastra sunt acuma la locul lor si primesc acest apelativ de lucruri de dorit si bune. Este o schimbare de valori.

 

Stergerea granitelor intre viata eclesiala si restul vietii

Tendinta actuala a evolutiei bisericii, adunarea care e presupusa de celebrarea unei persoane, in care Fiul lui Dumnezeu promite ca El Insusi va vesti numele Tatalui in mijlocul adunarii si ca va canta laudele Tatalui in mijlocul adunarii, aceasta functie se pierde in timp. Din pricina formei de amfiteatru in care suntem, am obisnuit credinciosii ca participa la un spectacol si ne-am indepartat de functiile bisericii. Si atunci, spectacolul la care esti este echivalent cu cel de pe ecran. Pentru ca nu mai este o asteptare a omului, a intalnirii cu Dumnezeu si nu exista o anticipare a puterii lui Dumnezeu care se manifesta intre noi. Este doar o asteptare a unui program care-i bun sau rau. Si comentariile nu sunt in ce fel mi-a schimbat viata ce s-a intamplat, ci, mai degraba, daca mi-a placut. Si ce nu mi-a convenit.

Era o perioada in care ieseam din adunare si in momentul in care ieseam, barbatii incepeau sa discute: „Mai, tu cum ai inteles ce a zis? Cum intelegi textul asta?” Acuma, observ ca imediat cand se termina adunarea, se muta comutatoarele si oamenii incep sa vorbeasca. Dar: „Ce afacere ai mai facut?” Si atunci, distinctia intre ce se intampla intre treziturile adunarii si ce se intampla pe ecran, nu mai exista.

Nu as suspiciona pe nimeni de rea intentie, ci doar de neintelegere a unor lucruri, pentru ca toti doresc sa aiba cat mai mare audienta, fara sa intelegem ca nu numarul de oameni vorbeste despre prezenta Domnului. Depinde cu ce adunam. Calitatea celor care vin sunt in functie de ceea ce li se ofera. Acest cadru care este adunarea, sa zicem, de sarbatoare a bisericii, care trebuie sa ne intalnim ca si comunitate cu Dumnezeu, trebuie sa fie in mod necesar obligatoriu, insotita de celelalte functii ale bisericii, daca este o functie de invatatura, care in primul rand este adusa in mijlocul adunarii, in care toate lucrurile trebuie sa fie inspre zidire, spre cresterea membrilor bisericii. Exista un alt pas care tine de legatura frateasca. Daca acest pas nu exista, oamenii nu se vor vedea incurajati si nu vor fi ajutati nici de intalnirea de duminica. Ii va ajuta ceva mai mult decat ceea ce urmaresc pe ecran, pentru ca tentatia este: „Haidem, sa vedem, dincolo, astia ce fac, astia ce zic?” Atunci e o fuga, nu te alegi cu nimic, in timp ce mananci, in timp ce zopilul vorbeste samd.. Cred ca din pricina pasului care lipseste in familie de legatura frateasca, in care mai multe familii se aduna, nu ca sa discute politica, nici sa se distreze, nici sa manance impreuna, ci se aduna realmente ca sa inteleaga cum sa-si creasca copiii. Care se roaga pentru asta. Care-i intereseaza viata bisericii si stiu ca atunci cand vin la adunare, ce se intampla acolo, depinde de inima lor.

Notite din primele 15 min, mai sunt aproc 15 min de vizionat.

VIDEO by Credo TV

Marius Cruceru – Intre Scriptura si ziar (Ep. 2) Liviu Mocan

Marius Cruceru Emisiunea Intre Scriptura si Ziar CredoTV

Vezi aici

Intre Scriptura si ziar (Ep. 2) Liviu Mocan

Primul invitat la Episodul 2 – Liviu Mocan – un prieten vechi si bun, unul dintre expertii promisi, un expert este un cuvant foarte pretentios, in cazul dansului ar trebui sa gasim o denumire speciala pentru ceea ce aduna laolalta sculptorul Liviu Mocan. As vrea in aceasta zi sa discutam despre arta si despre crez artistic, despre efect manipulator al artei, despre felul in care crestinii trebuie, au dreptul, este necesar sa faca sau nu, arta.

 

Does Belief In Christ Produce A Historical Bias In Favor of the Resurrection?

For more resources visit: http://www.reasonablefaith.­org

In February 2015, Dr William Lane Craig visited Rutgers University in New Jersey at the invitation of the campus Christian group Ratio Christi. He gave an evening lecture on the subject “The Existence of God and the Beginning of the Universe” to a packed auditorium of several hundred students. Although some pushback was anticipated, the audience, which was composed of both believers and nonbelievers, proved to be very open, and a wonderful time of interaction for an hour and a half afterwards took place.

VIDEO by drcraigvideos

Is It Possible for an Infinite Number of past Events to Exist?

For more resources visit: http://www.reasonablefaith.org

In February 2015, Dr William Lane Craig visited Rutgers University in New Jersey at the invitation of the campus Christian group Ratio Christi. He gave an evening lecture on the subject “The Existence of God and the Beginning of the Universe” to a packed auditorium of several hundred students. Although some pushback was anticipated, the audience, which was composed of both believers and nonbelievers, proved to be very open, and a wonderful time of interaction for an hour and a half afterwards took place.

VIDEO by drcraigvideos

ISIS in the US

…because of the internet, we could have little or no notice in advance of an independent actor attempting to strike…” United States Homeland Security statement on CNN.

VIDEO by CNN

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari