Marius Cruceru – Intre Scriptura si ziar (Ep. 4) Doina Cosman – O emisiune despre sinucidere si preventia suicidului

Marius Cruceru Emisiunea Intre Scriptura si Ziar CredoTV

Daca ai nevoie de ajutor in acest domeniu, suna la

SOS 0800 801 200

Marius Cruceru: O emisiune grea, din cauza continutului.  Este o emisiune despre sinucidere. Cred ca majoritatea parintilor care stau dincolo de ecranul televizorului, traiesc spaima , avand copii adolescenti, ca vreunui copil i-ar putea trece prin cap gandul sinuciderii. Stim cu toti ca exista criza in adolescenta. Unii adolescenti se grozavesc, vorbesc despre sinucidere cu relaxare, nu au foarte multe de pierdut. Totusi, stim din experienta ca suicidarii adevarati sunt tacuti si ne iau prin surprindere.

In ultima vreme, presa ne-a asaltat cu tot felul de cazuri de sinucidere – de la un pilot care isi ia viata impreuna cu 147 de ocupanti ai avionului, printre care o clasa intreaga de liceu, doi beelusi. Un tanar de 24-25 de ani care isi ucide instructorul de Tir si apoi se sinucide. Presa este plina parca, din ce in ce mai mult, de asemenea evenimente, care par sa suscite un interes patologic al cititorului.

Invitata noastra din aceasta emisiune este prof. dr. Doina Cosman. Am o tableta in mana, de pe aceeasi tableta am citit stirile care ne invadeaza despre suicid in diferite moduri. De pe aceeasi pagina am accesat o pagina care se intituleaza ‘Alianta Romana de Preventia Suicidului’ – http://www.antisuicid.com/. Iata prezentarea invitatei noastre, presedinte a acestei aliante romane de preventia suicidului:

Preşedinte: Prof. Dr. Doina CosmanDoinaCosman

Profesor Dr. Doina Cosman este psihiatru, psihoterapeut şi psiholog clinician la Universitatea de Medicină si Farmacie “Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca. Este membru al departamentului de Suicidologie al European Psychiatric Asscotiation (EPA), World Psychiatric Association (WPA) şi World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP).

Profesor Cosman este implicată în cercetări de suicidologie de peste 20 de ani, studiind epidemiologia sinuciderii încă din anul 1987, când, în România comunistă, acest domeniu era interzis . În timpul anilor ’90 a continuat cercetarea în domeniul psihopatologiei, psihologiei si a sănătăţii mentale. În prezent, aria de cercetare este focalizată pe prevenţia suicidului la adolescenti si la grupurile de populatie cu risc ridicat din România. Dr. Cosman a participat în calitate de reprezentant al României la două mari proiecte finanţate prin Programul 7 Cadru al UE – Saving and Empowering Young Lives in Europe (SEYLE) şi Working in Europe to Stop Truancy Among Youth (WE- STAY),  având ca scop prevenirea comportamentului suicidar la adolescenţi în Europa .

A început să activeze în domeniul prevenţiei sinuciderii începând cu 1993, când a fondat prima organizaţie de acest tip din România – Alianţa Antisuicid, iar în 1994 prima linie de consiliere telefonică pentru persoane aflate în criză suicidară, linie care a funcţionat la nivel local în zona municipiului Cluj-Napoca.  Profesor Doina Cosman activează ca formator în trainingul voluntarilor pentru intervenţie în criză.

Din anul 1995 Dr. Cosman este membru al International Association for Suicide Prevention (IASP), fiind reprezentantul naţional pentru România între 2007-2011 .

Din 2010 este preşedinte şi membru fondator al Alianţei Române pentru Prevenţia Suicidului. În 2013 a lansat prima linie gratuită de consiliere telefonică, la nivel naţional, pentru persoane aflate în criză suicidară şi apropiaţii acestora. Linia de consiliere telefonică este deservită de voluntari instruiţi de profesor Cosman.

Misiune: ARPS este o organizatie non-profit a carei activitate are ca scop prevenirea comportamentului suicidar si pregatirea voluntarilor pentru interventia in criza http://www.antisuicid.com

Misiunea noastră

Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului (ARPS) este o organizaţie non-profit, care s-a înfiinţat cu scopul menţinerii şi promovării calităţii vieţii prin prevenirea actului suicidar. Crezul nostru este că moartea prin sinucidere este singura moarte care poate fi prevenită.

Suntem o organizaţie fără scop patrimonial ai cărui voluntari luptă zi de zi să salveze vieţi. Prin serviciul gratuit şi confidenţial de consiliere telefonică încercăm să oferim suport emoţional tuturor celor aflaţi în criză suicidară şi apropiaţilor acestora.

În fiecare an, în lume, se înregistrează aproximativ un milion de decese prin suicid, ceea ce înseamnă un deces la fiecare 40 de secunde. Sinuciderea ocupă locul doi în rândul cauzelor morţii la adolescenţi şi tineri. În România, în fiecare an, se înregistrează aproximativ 13 decese prin sinucidere la 100 000 locuitori, situându-se pe locul trei în ierarhia circumstanţelor de moarte violentă.

Viziunea noastră este diminuarea deceselor prin sinucidere şi oferirea de suport psihologic tuturor celor care manifestă un risc suicidar, prin consiliere telefonică sau în scris. ARPS organizează periodic cursuri de pregătire a voluntarilor pentru linia de consiliere telefonică şi intervenţia în criză.

Marius Cruceru: Care sunt lucrurile care declanseaza organismul suicidar in mintea unui potential sinucigas? Probabil, in fata televizorului, se afla vreo persoana care contempla de ceva vreme sau este o idee noua, ideea de a-si pune capat vietii.

Doina Cosman: Trecerea la actul suicidar are totusi niste baze, niste fundamente.  De cele mai multe ori, suicidarul, cel care infaptuieste actul fatal este o persoana care mult timp a avut ideea suicidara. Nu putem sa spunem ca vreun suicidar trece la infaptuirea decesului, a autovatamarii intentionate, fara sa fi avut ideea suicidara. Mai apoi, urmeaza intentia de moarte. Si aici, sa fac  o mica precizare. Ideeatia suicidara inseamna ideea ca viata nu mai merita sa fie traita. Apoi, inseamna ca moartea este vazuta ca o solutie generala la niste probleme generale de viata sau chiar ca o solutie speciala la momentul prezent. Intentia de moarte inseamna ceva mai mult decat aceasta ideatie generala care se invarte in jurul mortii. Intentia de moarte se asociaza cu capabilitatea de a-si face rau, de a se autoleza. Intentia de moarte deja presupune alegerea metodei, alegerea spatiului, alegerea a unui timp exact. Deci, intentia de moarte urmeaza ideatia de suicidare.

Sunt faze. Uneori, suiciderea pare a fi venita asa ca din bun senin pentru ca aceste faze prin care trece de obicei o persoana, care-si premediteaza actul suicidar, la unele persoane, aceasta premeditare este foarte scurta. Asta depinde si de trasaturile de personalitate. Unele persoane sunt mai impulsive, sau chiar au un nivel de agresivitate, mai cresut fapt, care se autentifica, se obiectiveaza si din alte fapte si evenimente din antecedente, de ex. care pot anunta cumva. Conflicte, batai, chiar un istoric de delicventa, iar alte persoane sunt deliberative, sunt cumpanite. Isi pregatesc bine metodele. Isi pregatesc bine anunturile. Isi pregatesc chiar moartea, decesul, sunt anumite lucruri, in buna randuiala, ca sa zic asa. Deci, toate aceste lucruri sunt niste lucruri care fac deosebirea intremodurile in care persoanele se sinucid.[…]

Adolescentii dau semnale. Adolescentii nu pot sa nu comunice, adolescentii se confeseaza altor prieteni si colegi, cam de varsta lor, si de obicei evita persoanele adulte. […]

Sinuciderea nu apare din bun senin. Ea evolueaza pe un fond, de cele mai multe ori de patologie, de psihopatologie. Sinuciderea este foarte legata de episoadele de depresie.

  1. Stim ca depresia are o baza biologica. S-a studiat ca exista o dereglare in metabolismul aminelor cerebrale, a neurotransmitatorilor si principalul sistem de neurotransmitatori incriminat este cel serotoninergic. Cel legat de serotonina. Cu aceasta fundamentare biologica, adica, legand actul de sinucidere pe episodul depresiv, putem deja sa ne gandim ca acea persoana totusi este o persoana care are o depresie, care fie ca a fost diagnosticata, fie nu a fost diagnosticata si care de cele mai multe ori nu este tratata sau nu este tratata corespunzator.
  2. Mai ales la adolescenti, diagnosticul se face mai greu. Parintii, cumva, ajung cu greu la ideea ca copilul lor are o boala psihica, ceea ce din pacate este o prejudecata nesanatoasa si care duce, pana la urma, la consecinte mai grave. Pe de alta parte, adolescentii sunt considerati in bloc, ca ei trebuie neaparat sa treaca prin criza de adolescenta si iarasi, acesta este un factor care duce la nedepistarea depresiei.
  3. In al treilea rand, adolescentul este recalcitrant si nu vrea sa fie dus la doctor. Destul de greu se realizeaza acest lucru cu adolescentii. Deci, depresia trece neobservata, in special la adolescenti.

La alte categorii de varsta, adulti, populatie in activitate, profesionala sau varstnici, aceste lucruri se realizeaza intr-un mod mai firesc. Persoanele se adreseaza sau anturajul acestor persoane se adreseaza medicului de familie sau psihologului. Din primele 12:35 minute. Mai sunt aprox. 27 min)

VIDEO by Credo TV

 

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat: