Marius Cruceru: „Intre Scriptura si ziar” Ep. 9 – Beniamin Faragau (teolog)

Marius Cruceru cu Beni Faragau "Intre Scriptura si Ziar" Photo captura CredoTV

Marius Cruceru cu Beni Faragau „Intre Scriptura si Ziar” Photo captura Credo TV

Marius Cruceru: De aceasta data, mai mult despre Scriptura si am vrea sa stim cum anume sa spalam mintea cu apa Cuvantului, ca sa citim corect realitatea care ne inconjoara. Ne vom indrepta spre intrebari de genul: De ce studiu biblic? De ce sa platim pretul pentru a citi Scripturile? Mai are vreo relevanta Scriptura in viata omului in secolul XXI? Ne putem hrani epistemic din adevaruri care au fost scrise acum 2.000 de ani?

In 1986 eram in liceu. Ca mai toti tinerii din generatia mea, nu visam, dar eram obligati sa ne facem ingineri. Majoritatea apropiatilor ne sfatuiau ca ingineria este cea mai buna optiune, pe vremea aceea, pana cand am intalnit la Iasi un inginer care si-a schimabt complect traiectul profesional. Si pasiunea, si preocuparile s-au indreptat spre Sfanta Scriptura.
Dupa prima intalnire si a doua, si a treia, dupa ce am adancit privirile in Scripturi, s-a uitat la mine si a spus: „De ce nu risti? De ce nu te duci la filologie?”
„La filologie? La filologie se duc numai fetele. Nu am ce cauta la filologie.”
„Du-te la filologie clasica. Cauta , vezi daca se studiaza undeva in tara si mergi in directia aceea.”

Astazi, am 20+ ani de cariera, ca filolog clasicist si datorita acestui inginer care a devenit filolog. Astazi l-am invitat pe Beni Faragau. Cand spui ‘Beni Faragau’, spui Studiu Biblic. Poti sa nu fii de acord cu rezultatele concluziilor sale. Poti sa nu fii de acord cu metodologia. Poti sa nu fii de acord cu anumite lucruri care sunt scrise in cartile lui. Dar, nu poti sa spui un singur lucru, ca Beni nu iubeste Scripturile.  „Bine ati venit, Beniamin Faragau si as vrea sa ne indreptam spre Scripturile acestea. Daca suntem intre Scriptura si Ziar, pornim de la Scripturi.

Si, prima intrebare este, cu pornire de la un text, unul din textele pe care le-am studiat, printre primele impreuna, in urma cu 29 de ani, cand ne-am intalnit, este o promisiune in Scripturi.

Fi-ti implinitori ai Cuvantului, nu numai ascultatori, inselandu-va singuri. Căci, dacă ascultă cineva Cuvântul şi nu-l împlineşte cu fapta, seamănă cu un om care îşi priveşte faţa firească într-o oglindă şi, după ce s-a privit, pleacă şi uită îndată cum era. Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui. – Iacov 1:22 – 25

Beni Faragau "Intre Scriptura si Ziar" Photo captura CredoTV

Beni Faragau „Intre Scriptura si Ziar” Photo captura CredoTV

Studiem Biblia si totusi nu suntem fericiti. De ce sa studiem Biblia?

Ma uit pe masa si vad ziare si vad Sfanta Scriptura. Cred ca ar fi suficient sa le rasfoim, sa vedem in cate divergente directii te arunca ideile lumii de astazi. Intrebarea mea este: unde este steaua polara, care sa ma ajute sa navighez prin lumea in care traim? Si eu cred ca asta e suficient pentru mine, ca sa zic: i-au Biblia in mana ca sa ma pot orienta  in diversitatea extraordinara pe care o intalnesc in fiecare zi in viata mea. De mii de ani, acelasi cuvant, a schimbat mii si zeci de mii de vieti. Si le-a dat orientare pe marea tulburata a vietii. Si asta in sine, zic eu, se merita sa ma impinga in directia asta.

MC: Deci, daca ma uit intr-un text de 2.00 de ani, pot sa citesc, sa sondez, sa interpretez mai bine realitatea care ma inconjoara. Sunt atatea lucruri provocatoare imprejur: casatorie, cresterea copiilor, finante, politica… Ce relevanta are un text pentru politica de ziua de astazi, pentru interpretarea fenomenului politic?

Beni Faragau: Mi-aduc aminte de o vorba a lui John Stott, dupa ce a predat prelegerea intr-o universitate. Au venit doi tineri la el si au zis: „D-le, nu contestam adevarul celor spuse de dvs. Intrebarea noastra este: ce relevanta mai au pentru noi aceste adevaruri, dupa mii de ani? E adevarat, cartea pe care o tinem in mana este cel putin 2.000 de ani veche, daca stau in Noul Testament, si trebuie sa o imping mult mai departe, daca trebuie sa o imping in Vechiul Testament.

Acuma, ce trebuie sa stiu despre Biblie si tot de la John Stott am invatat, cu ani si ani in urma lucrul acesta, este ca as putea reduce Biblia toata la o propozitie simpla: Dumnezeu a vorbit. 

I. De ce a vorbit [Dumnezeu]?

Si daca as pune doua intrebari simple, in primul rand: De ce a vorbit? Teologii spun ca Dumnezeu este transcendent. Noi traim aicea, in gauacea universului, in bucla asta de sir a desertaciunii. Daca El n-ar fi coborat spre noi, daca nu ne-ar fi vorbit, nici n-am fi stiut ca exista. Si atunci, venirea Lui spre noi, ridica alte doua intrebari: de ce un Dumnezeu transcendent ne-a vorbit?

  1. In primul rand, ca sa se faca inteles. Si aici, cred ca este important ce ai facut tu in facultate, sa intelegi limba, literatura, pentru ca Dumnezeu si-a codat mesajul in haina limbii. La Babilon n-au incurcat decat un aspect al limbii, ca sa faca posibilitatea comunicarii intre diversele limbi de pe pamant.
  2. A doua intrebare, daca El a vrut sa se faca inteles, obligatoriu a vorbit in timp si spatiu. Cu alte cuvinte, textele Bibliei nu au fost scrise pentru mine, acum si aicea. Ci, pentru ei, atunci si acolo.

II. Cine este Cel care a vorbit?

Dar, daca pun cealalta intrebare? Cine este Cel care a vorbit? Pentru ca Dumnezeu a vorbit, El ramane intotdeauna in armonie cu Sine insusi, nu Se contrazice. Si pentru ca Dumnezeu a vorbit si El este Alfa si Omega, El ramane normativ si relevant.

Cred ca aceste patru axiome fundamentalein interpretarea Bibliei, n-ar trebui sa le pierdem din vedere. Acuma, stiind prapastia dintre Biblie si noi, eu cred ca ma apropii de Biblie cu doi pasi distincti.

  1. Mai intai, pun intrebarea: Ce a insemnat textul  pentru ei, atunci si acolo? E foarte important sa prinzi contextul istoric, sa intelegi ce s-a intamplat in vremea respectiva.
  2. Dar, dupa ce ai epuizat lucrurile si ai ajuns la pricipiile universal valabile din text, atunci, poti sa treci prapastia: Ce inseamna textul pentru mine, acum si aicea?

In felul acesta, cred eu, context vechi devine relevant in zilele noastre.

MC: Ce a insemnat pentru ei, atunci, acolo : „sa nu fierbi iedul in laptele mamei lui”… Ce inseamna pentru mine acum? Ca nu imi trece prin capsa fac asa ceva. De ce acest text este un text special? Vorbim de hermeneutica, dar vorbim de hermeneutica biblica, pentru ca plecam cu niste presupozitii asupra acestui text, noi, credinciosii, avem niste pozitii diferite. Am colegi necredinciosi, filologi clasici, de asemenea, care se paropie de textul asta ca de oricare alt text. Este un text superb, fascinant, literar, dar eu am presupozitii diferite. Textul asta este un text special. Este un text inspirat.

Ce inseamna asta, ca este un text revelat, inspirat?

Beni Faragau: Deci, Toată* Scriptura este insuflată de Dumnezeu [si aici citez] şi de folos** ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, (2 Timotei 3:16) Daca iau Biblia, trebuie sa tin cont de doi autori. Este autorul divin care supervizeaza intreaga Scriptura. Acuma, e un lucru stiut ca Biblia este o biblioteca, practic. 40 de autori, 3 limbi diferite, pe 3 continente diferite, de-a lungul 1.600 de ani. Sa tii in armonie o astfel de colectie de texte, ca sa poti spune „Dumnezeu nu se contrazice”, trebuie sa existe o minte deasupra mintilor pe care Dumnezeu le-a folosit. Eu nu cred ca oamenii sau scriitorii au fost masini de scris. Ci, eu cred ca personalitatea lor a ramas, dar, Dumnezeu a insuflat  adevarurile, lor. Le-a dat harul sa aiba acces la fantana intelepciunii lui Dumnezeu si  in felul asta e o diversitate de texte inaintea ta, guvernate, intr-un fel, de mintea suverana a lui Dumnezeu care da armonie intregii Scripturi. (8:56)

Acuma, daca ma leg doar de textul pe care l-ai citat: „sa nu fierbi iedul in laptele mamei lui”, nici unl dintre noi nu il luam in mod mecanic, sa-l tranlsatam in relatia si realitatea zilelor noastre. Si atunci, ma intorc inapoi in vremea respectiva si aici, contextul istoric este foarte important. Si trebuie sa inteleg framantarile religioase ale vremii respective. Care sunt conotatiile religioase ale unui astfel de gest? In mod evident, lucrurile s-au schimbat de atunci si pana acuma. Dar, principiul il pot si eu translata la mine. Pentru ca, fara sa intru in foarte multe discutii, as putea spune: idolatria din vremea respectiva impingea pe oameni la tot felul de ritualuri, prin care ei isi manifestau increderea in divinitatile vremurilor respective. Ce-mi spune Dumnezeu, simplu, este: Pune-ti increderea in Mine. Principiul acesta, ‘renunta la dumnezeii veacului in care traiesti si pune-ti increderea in Mine. Asta este un element care-l pot translata.

Se spune ca Biblia are un singur inteles, dar o mie de aplicatii. Intelesul trebuie sa mi-l dea contextul in care gasesc textul. Si aici intra toate contextele pe care le-am amintit. Si cel literal si cel istoric, si cel teologic. Dar, aplicatiile pot fii foarte diferite. Un principiu, il pot aplica in diverse forme. Depinde de situatia in care ma aflu, locul in care ma aflu.

MC: Deci, avem de-a face cu un text foarte complex. Divino-uman, spune-ti. Cu un autor divin, unic, care  are un fir rosu din Geneza pana in Apocalipsa. 40 de autori si aici este evident, citind Scriptura in original, vezi diferenta de stil, de personalitate. Uneori, ceea ce noi am spune ‘erori’ de retorica sau de gramatica sau forme ciudate gramaticale, auto divin- autor uman, un fir rosu… ce este Istoria Binecuvantarii? Ati cautat de-a lungul zecilor de ani  si zecilor de carti pe care le-ati scris si de asta stam de vorba acum, pentru telespectatorii nostri, care nu va cunosc, trebuie sa mentionez faptul ca la aceasta emisiune sunt invitati experti  intr-un anumit domeniu, care au expertiza si experienta. Cartile din spate, zeci de ani de studii, numai eu va stiu de aproape 30 de ani, facand acelasi lucru. Ati ajuns la un concept: Istoria Binecuvantarii. Ce ne puteti spune pe scurt, dupa acesti zeci de ani, ramanand si facand acest aluat, care s-a copt deja in jurul conceptului ‘Istoria Binecuvantarii’, ce ne puteti spune in cateva cuvinte despre ce ati observat in acest fir rosu? (11:40)

Beni Faragau: Da-mi voie sa plec de la framantarile mele cu multi, multi ani inainte. Lucrand cu studentii, suntem in Cluj, un centru universitar. Ei vin si pleaca. Noi stam a o imensa usa rotativa si mi-am pus o intrebare simpla, plecata de la propriile mele framantari: cum poti aseza baza cea mai larga in timpul cel mai scurt in viata unui om? Daca i-au mijloacele revelatiei, plec de la faptul ca Dumnezeu s-a revelat in constiinta noastra, in istorie, S-a revelat in Fiul Sau, in Isus Hristos, in Scriptura, cred ca Scriptura ramane sursa primara a revelatiei. Pacatul a afectat toate lucrurile. Nici pe Hristos nu-L inteleg, altfel. Si El S-a legitimat prin Scriptura.

Daca i-au Scriptura, pentru ca despre ea vorbim, am 66 de carti inaintea mea. Este extrem de complexa. Imi trebuie 80 de ore sa o citesc de la un capat la celalalt cu voce tare. Dar sa ma descur in impaienjenisul de forme literare si de contexte istorice diferite? Si de aici a plecat intrebarea. Acum, Domnul Isus Hristos insusi spune: Şi viaţa veşnică este aceasta Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. – Ioan 17:3 Daca iau Biblia in mana si vreau sa ajut pe cineva, intrebarea pe care am pus-o devine practica si relevanta: cum asez in timpul cel mai scurt, baza cea mai larga in cunoasterea lui Dumnezeu? Este suficient sa iei Biblia in mana si sa vezi ca are doua parti: Vechiul si Noul Testament. 39 de carti. Este suficient sa te uiti un pic mai atent, sa vezi ca aceste carti  sunt grupate dupa formele literare: 17 carti narativ istorice, 5 poetice si cele de intelepciune sau sapientale. Si am 17 carti profetice. Acuma, Noul Testament, este ca un burete inmuiat in Vechiul Testament. Gasim o multime de citate. Aceasta legatura este indisolubila intre cele doua. 

Ce au citat Isus si apostolii cel mai mult?

Daca mi-as lua, metaforic vorbind, libertatea sa ma ascund dupa Duhul lui Dumnezeu, care-i insuflat pe autorii Noului Testament, ii foarte simplu sa vezi  care sunt cartile preferate  ale autorilor Noului Testament. Din primele 17 carti, Domnul Isus si apostolii au citat Deuteronom mai mult decat orice alta carte. Din Isaia, decat din orice alta carte profetica. Din Psalmi, mai mult decat din celelalte cinci carti. Observi, aproape involuntar, esti trimis, daca vrei sa asezi baza cea mai larga, esti trimis spre aceste sectiuni. Ai Deuteronom, ai Isaia, ai Psalmii.

Ce i-a interesat pe autorii Noului Testament?

Urmatoarea intrebare este: ce i-a interesat pe autorii Noului Testament? Care e firul acela rosu de care pomeneau ei? In mod evident este linia mesianica. Cu alte cuvinte, Domnul Isus Hristos, in drum spre Emaus, a inceput de la Moise si l-a talcuit in toate Scripturile ce erau cu privire la El. S-a intors in seara aceleasi zile si a luat toate sectiunile Vechiului Testament: Legea lui Moise, proorocii si Psalmii. Si le-a vorbit despre El insusi, despre persoana Lui. Deci, firul central al intregii Scripturi este linia Mesianica. In Hristos se implinesc toate prefigurarile si profetiile Vechiului Testament.

De aici a plecat cautarea noastra. Si in felul acesta ne-am construit o carare prin Scriptura. Istoria Binecuvantarii este o carare prin Scriptura. Daca as lua din Geneza, pana in Apocalipsa, s-ar putea sa nu vad copacii de padure sau padurea de copaci, pentru ca este un demers laborios si foarte lung. Istoria binecuvantariiare mai multe sectiuni. Dar, in prima sectiune, in primii sapte ani, noi am adunat coloana vertebralaa Scripturii. Si acuma, iti spun o experienta din viata mea, sa vezi cum s-au declansat lucrurile.

Eram in anul 5, aveam vreo 1.006 de biserici pe urma noastra in studiu biblic in tara. Si eram obosit. Am descoperit ca am diabet. Eram cu chitara in mana si imi plangeam sufletul inaintea lui Dumnezeu. Si tocmai studiam Iosua. Si Dumnezeu i-a spus lui Iosua un lucru interesant: Uite tara. Cat va calca talpa piciorului tau, atata vei avea. Si am pornit, pas dupa pas, sa acopar toata tara, ca sa fiu sigur ca totul v-a fi al meu. Circumstantele l-au impins pe Iosua intr-o alta directie. A dat doua batalii. A frant coloana vertebrala a dusmanului si a stapanit tara inainte sa o fi cucerit.

Si in momentul acela mi-am pus o intrebare. Si am zis: „Wow, care-i dusmanul meu?” Ignoranta, necunoasterea lui Dumnezeu. „Care-i tara care trebuie sa o cuceresc?” Cuceresc 66 de carti. „Exista o coloana vertebrala care trebuie franta? Care o fi aceea?” Si infelul acesta, in Istoria Binecuvantarii, adunam, in primii sapte ani, 26 din cartile Bibliei, care formeaza coloana vertebrala a Scripturii. Carti reprezentative din punct de vedere literar, din punct de vedere istoric, din punct de vedere teologic. Si in felul acesta, practic, pe carare, ajungi sa colinzi spatiul sacru de revelare a Sinelui lui Dumnezeu, in dorinta de-al intalni, de-al cunoaste.

MC: Dupa acesti zeci de ani de studiu si zeci de carti scrise, aveti ceva, dupa anii acestia, ceva de spus unui tanar, care s-ar indrepta spre studiu biblic, formal sau informal. Sa presupunem ca avem un tanar care nu neaparat ar alege cariera filologica, ceea ce am facut eu. Dar, ar vrea si am spune: „Vreau sa-mi frang ignoranta si vreau sa cuceresc si eu Scripturile.” Ce l-ati sfatui la inceput de drum?

Beni Faragau: Pentru ca drumu-i lung si greu, daca nu esti bine motivat, o lasi balta. Te opresti din toata alergarea. In primul rand, i-as pune in mana o carte care am scris-o dupa 25 de ani. Se cheama „Viziunea Imparatiei”. 18:01

VIDEO by Credo TV

Vezi si –

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat asta: