TITEL MAGHIAR (DUMITRU) – DREPT LA REPLICĂ !!! [‘Titel Maghiar’ Dumitru se destainuie)

Titel Maghiar (Dumitru) se destainuieMai jos este Email-ul trimis de Titel Maghiar (Dumitru) la Mike Olari in care vrea sa limpezeasca putin apele in legatura cu cine este el, cum a inceput sa joace acest rol folosind un nume fals si regretul sau si parerea de rau pentru ca a ranit pe multi oameni care s-au bazat pe sinceritatea sa.Ce am aflat prin aceasta scrisoare este ca de fapt acel Titel Maghiar este un nume fals. Dar exista o persoana care a folosit acest nume, pe care subsemnatul acestei scrisori nu vrea sa-l divulge, si intr-un fel este de inteles acest lucru datorita situatiei in care se afla (din spusele sale).

Nu intelegem care a fost motivul acestui om in varsta de 38 de ani, sa joace acest teatru atatia ani de zile. Multi oameni, frati si surori s-au rugat pentru dansul, cu sinceritate si au simtit in multe situatii cu el de starea in care el spunea ca se gaseste (un misionar crestin, in stare de arest in Indonezia pentru ca a fost prins ca a distribuit Biblii intr-o tara musulmana…). Cine nu ar putea fi miscat despre o asa veste? Mai ales ca, spunea el, ca pedeapsa data lui de judecatori a fost ca el impreuna cu alti 3 „misionari” sa nu poata parasi acea insula pe o durata lunga, si asta chiar inainte de a se casatori cu Geanina a carui nume era totdeauna alaturat de numele sau pe Facebook.

Multi s-au rugat pentru el, ba chiar au tinut zile de jertfe, si cred ca acestea nu sunt in zadar, pentru ca Dumnezeu la ziua potrivita va rezolva aceasta situatie, daca nu a si inceput la rezolvarea ei. Nu suntem suparati sau indignati pentru toata aceasta festa inventata de cel din spatele numelui de Titel Maghiar, ci mai degraba dezamagiti.

Sa continuam sa ne rugam lui Dumnezeu pentru Dumitru, ca Dumnezeu sa-i schimbe inima ca sa se intoarca la El cu toata fiinta sa si sa abandoneze calea aceasta pe care a apucat-o de mai multa vreme, si care nu are cum sa se termine decat cu infrangere si pierzare. Dumnezeu sa lucreze la inima sa!

Redam mai jos replica lui Titel  Maghiar (Dumitru), asa cum apare in Email-ul primit de Mike Olari.

Avram,

Blogul Agnus Dei

TITEL MAGHIAR (DUMITRU) – DREPT LA REPLICĂ !!!

Titel-Maghiar-Copy-100x100Mike Olari: Este normal să-i acordăm și lui Titel (Dumitru), dreptul la replică, după ce fiecare dintre noi, cei „implicați” și nu numai, am avut ocazia, se ne expunem la un moment dat părerea.

Încă odată, se adeverește (dacă mai era necesar) faptul că, Cuvântul lui Dumnezeu, de fiecare dată este adevărat și anume că „NU PUTEȚI SLUJI LA DOI STĂPÂNI !

Titel a încercat din răsputeri, dar în final a trebuit să abandoneze pe unul dintre ei (din păcate, pe cel bun), cel puțin pentru moment, dar eu continui să cred că Dumnezeu va aduce ziua în care el se va întoarce cu toată inima spre Dumnezeu, care nu obosește iertând.

Mă bucur, chiar dacă la început el nu a realizat cât este de serioasă situația în care a ajuns și a atras pe atâta lume (credea că a fost o simplă joacă pe computer), că acum a înțeles și a făcut ceea ce trebuie. Sper ca toți cei care am fost implicați (unii mai mult, alții mai puțin) în a ne da cu părerea despre acest caz fără precedent în Blogosfera Creștină, să fi învățat ceea ce trebuie din acest caz și de ce nu, dacă ne simțim vinovați de felul în care am acționat sau reacționat, să încercăm să reparăm greșelile făcute. Sunt convins că dacă un INTERLOP, a fost în stare să se umilească și să-și ceară iertare, cu atât mai ușor va fi unui creștin.

Vă rog, citiți ce spune Titel și trageți singuri concluziile!

Mike Olari

From: Emanuel Dumitru Maghiar < titelmaghiar@gmail.com>
Date: July 8, 2015 at 3:21:12 AM MST
To: Mike Olari < mikeolar???@gmail.com>
Sunt Titel Maghiar, scriu asa ca fiecare sa stiti despre cine este vorba si
asa am fost cunoscut in retele de socializare si in lumea netului crestin.
Numele meu original nu este acesta, din toate numele avute doar Dumitru
este numele meu real, am si al doilea nume si alt nume de familie dar din
anumite motive si probleme in care sunt implicat nu le pot da public. La
ora actuala sunt sub total alt nume si in ultimii ani am avut mai multe
nume, pasapoarte si acte de identitate false. Se va intelege mai incolo in
povestirea mea de ce. Am 38 de ani si data nasterii corespunde si este 12
iunie. In ’87 am emigrat in SUA cu familia și pana in 2007 am locuit acolo.
Am locuit primii ani in Detroit apoi in Dallas iar ultimii ani in Kansas.
Am terminat filosofia in state si infomatica. Iar in 2007 am părăsit SUA
din mai multe motive, unul din ele fiindca foarte certat cu legea si eram
implicat in anumite mizerii. M-am mutat in Romania cu gand sa ma linistesc
dar având anturaj „bun” am ajuns din nou intre interlopi si viata de strada
fiind bagat in tot felul de afaceri si mizerii. Făcând multe asemenea
lucruri am ajuns prinsi si neavând sanse de libertate am apelat la mafia
rusească sa ne scape nestiind ca scapandu-ne ei vom ajunge sa facem apoi
toate jocurile lor. Au fost multe in toti acesti ani dar trec peste si
ajung in 2012 anul in care am facut acel transfer de biblii cu acei băieti.
Numele noastre în acel an fiind nume sub acoperire si nu reale. Ne-am pus
nume false pe facebook si in retele de socializare tocmai pentru a ne
proteja. Numele mici corespund cele de familie nu.  Baietii cu care am fost
sa ducem biblii erau colaboratori împreună in lumea interlopa si pe lângă
ei multi altii.  Cei din mafia ruseasca care ne-au scăpat din belele ne
dadea la tot felul de sefi ai lor din diferite continente sa le facem
serviiciile. Am fost liberi prin ei dar ca sa fim in liberatate trebuia sa
le îndeplinim serviiciile. Asa am ajuns sa fim dati si la o echipa care
trasporta in diferite continente si tari,  biblii. Si am fost si noi
trimisi de mai multe ori. In 2012 fiind trimisi in Indonezia din neatetie
si interacțiune greșită cu cei care trebuia sa le preia, nici noi nu am
fost expliciti nici ei nu au ascultat in totalitate de noi si au luat cu ei
pe cineva de nationalitatea tarii respective si acel tip ne-a turnat la
politie. Noi am predat materialul dar pe langa biblii am avut si alte
„transporturi” cu alte „lucruri” am mers mai departe de acolo am rezolvat
totul si am reusit, iar la intoarcere cand am avut escala in Pattimura
Ambon fiind in sala de asteptare a venit politia si ne-a ridicat de acolo.
Prin intermediul unui gardian am reusit sa anunt un verisor care a anuntat
apoi despre noi. Dupa 8 zile am fost eliberati din puscarie prin
intermediul domnului Avraam Gal si apoi  am fost judecati, am primit atunci
24 de luni de arest la domiciliu care consta in a nu parasi insula
respectiva. Fiind in libertate am avut acces la telefoane mobile si in
cateva zile am luat legatura cu cei din mafia ruseasca care au intervenit
din nou si la 7 saptamani ne-au ajutat sa evadam. Eu in 2011 am intalnit-o
pe Geanina, m-am vazut cu ea de cateva ori dar bineinteles pe termen scurt
si am decis sa ma căsătoresc cu gând sa ies din viata care o traiesc si sa
ma liniștesc dar la sfarsitul anului 2011 deja imi parea rau ca am cerut-o
de sotie, imi dadeam seama ca o voi distruge daca voi continua pentru ca eu
nu puteam renunta la viata care o traiam, ma luptam din răsputeri sa fiu ok
când ma întâlneam cu ea si sa par un bun crestin, desi gânduri aveam sa
renunt totusi am continuat si am sperat caci căsătoria imi va schimba
viata. Dupa ce am fost arestat am pastrat legatura cu ea si intentionam in
perioada asta sa fac cumva sa o lămuresc sa renunte la mine dar nu am avut
putere sa ii spun. Aici vreau sa mai lamuresc câteva lucruri: eu cand am
cunoscut-o pe Geanina in 2011, Dennis colegul meu(unul din cei 4) era prieten cu
Nady si erau prieteni din 2009, am specificat asta pentru ca pe net a mers
vestea ca fetele au facut toate falsurile pe net si ca toate s-au cunoscut
cu noi in 2012 si toate sunt logodite. Doar Sergiu s-a imprietenit cu
Tabita la sfarsitul anului 2012. Este o stire falsa, doar eu eram logodit,
baietii nu. Tot aici vreau sa specific si faptul ca Dennis cu Sergiu au
adrese de facebook din 2009, eu am din 2007, pentru ca la fel s-a raspandit
vestea ca toate conturile noastre sunt facute din 2011. Ce a fost fals aici
, au fost anumite conturi create de mine ca presupuse neamuri ale mele,
astea mi le asum si recunosc ca au fost false, le-am facut pentru a fi mai
credibil si sa aiba Geanina si altii incredere in mine. Eu de meserie sunt
programator si as vrea sa spun ca tot ceea ce eu si baietii am facut pe
net, adresele, pozele si absolut tot ce a fost nu erau in stare niste fete
sa faca, daca nu esti specialist in domeniu nu ai cum sa manevrezi 45 de
conturi sa le actualizezi zilnic si sa postezi si cam tot ce am facut noi.
In primul rand este nevoie de foarte mult timp, plus experienta in tot ce
tine internetul, 2-3 calculatoare bune si cateva telefoane profesionite ca
sa poti tine active toate adresele si sale verifici zilnic. Fetele din
Austria au fost acuzate, dar sunt acuzate pe nedrept,  vreau sa spun clar
ca o persoana fără școală in domeniu si fără experiență nu ar fi putut
face, si fetele nu au nici o vina, eu si Dennis am fost cei care am
intretinut toate adresele si tot ce a fost, deoarece amândoi suntem de
meserie programatori. Cei care se stiu in informatica isi vor da seama ca
niste fete fara experiența in informatica nu pot face asa ceva…..
~~~
CITESTE in INTREGIME aici (e destul de lung emailul) – http://family2fam.com/2015/07/09/titel-maghiar-dumitru-drept-la-replica/
Reclame

Perspectiva Zilei: Ted Pope – Este America o Tara Crestina? Perspectiva Zilei

church,american flag,cross,america

Dan Miclea: Astazi il avem invitat pe Pastorul Doru Pope, sa vorbim despre ce se intampla in ziua de azi in America. Bun venit, frate Doru, as vrea sa va intreb direct: Este America o tara crestina?

Ted Doru Pope: Cand noi am venit aici, am considerat ca America a fost o tara crestina. Si intr-adevar, eu sunt de 26 de ani aici, erau avantaje pentru a fi crestin. Si daca pe resume scria-i ca esti crestin, avea-i sanse sa iei jobul pentru ca se considera ca un crestin este  un om corect, linistit, care nu minte, care nu fura si care face cinste celui care l-a angajat la locul de munca. Dar, dupa aceea, a inceput sa devina mai putin popular crestinismul nostru si acuma a ajuns in faza ca a scrie pe un resume ca esti un crestin, este un punct negru, nu pozitiv. E un punct negativ a fi crestin, pentru ca crestini sunt considerati a fi in vremurile noastre, bigoti, judgmental- adica, au prejudecati impotriva altora si care sunt homofobici. Ii urasc poate si pe altii, sunt si rasisti si care sunt chiar si inclinati la violenta. Desi, sunt putine cazuri de violenta crestina care pot fi dovedite in mod obiectiv. Dar, asta este parerea sau opinia populara. Si opinia aceasta , sigur ca este alimentata de cativa care sunt mai vocali dintre crestini si care se opun mai tare. Si chiar exista acest termen, de exemplu- fundamentalist islamic, care se aplica si la crestini – fundamentalistul crestin, fiind nu prea departe de fundamentalistul islamic, dar nu au pus mana pe arme sa faca dreptate in numele lui Hristos sau a religiei sale, cum are impresia ca face celalalt dreptate.

Dan Miclea: Curtea Suprema a votat legea casatoriei intre persoane de acelasi sex. Ce parere ai? Ce se intampla cu America in aceste momente?

Ted Doru Pope: Ce se intampla cu America? America , care era asa cum am spus adineaori vreodata. La un moment dat, cred ca pe vremea Presedintelui Nixon, spuneau peste 70% din Americani ca sunt nascuti din nou. Asta e o cifra foarte mare. Sa fi fost 300 milioane de locuitori in America  pe vremea lui Nixon, au fost 200 milioane de oameni nascuti din nou. Am asistat la inmultirea bisericilor evanghelice aici, in detrimentul altora, desigur. La aparitia televanghelistilor, la aparitia evanghelistilor in masa, sigur asta de prin anii ’50 incepand si cu ajutorul lui Billy Graham si a celora ca el. Dar, mai tarziu si evanghelistii si cu alti oameni care aveau pretentia ca fac minuni, ca se fac vindecari, unele chiar au si foat facute. Dupa aceea, a aparut evanghelia prosperitatii aici in America. Si nu vreau sa simplific foarte tare lucrurile

Am ajuns, acum 40+ ani la Roe vs. Wade, acea pronuntare a Curtii Supreme, in care avorturile au fost legalizate in America. Vreau sa spun ca daca mergeti si cititi istoria acelor vremuri, nu o sa vedeti prea multa reclamatie din partea crestinilor la acea pronuntare care este la fel de grava ca si asta de acum, cu legalizarea casatoriilor homosexuale. Ca au fost legalizate avorturile in America.

De acolo incoace au inceput sa se lupte si unul dintre lucrurile care s-au intamplat este ca revolutia sexuala a anilor ’50, ’60 si a gasirii a acestei libertati de a te exprima sexual, de a folosi droguri. Pe toata aceasta platforma, tot ceea ce s-a intamplat s-a dus la imbratisarea acestor lucruri si  si de catre biserica crestina sau de crestini. Nu biserica crestina ca o anumita denominatie, ci biserica ca si crestini. Noi ne uitam si citim acelasi carti care le citeste  lumea, care-s incarcate cu sex, fara sa ne gandim de doua ori. As fi curios, de exemplu, cati crestini care se socotesc nascuti din nou au vizionat acum un an sau cand a aparut filmul acela ‘Fifty shades of grey’ (50 de nuante de gri). Un film care este un film pornografic si care in sfarsit a ajuns pe marele ecrane. Dar, crestinii se uita si consuma si ei pornografie. Nu numai pe ecranele mari, ci in dormitoarele lor sau in birourile lor sau pe telefoanele lor. Casatoria, patul, n-a mai fost tinut in curatie, cum spune in Biblie – sa tii patul curat. Si patul a inceput sa fie murdarit. Chiar si intre pastori, aproape anual vezi cate 10-20 de stiri, sunt pastori mai celebrii, mai cunoscuti si se aude ca au avut aventuri extraconjugale si a trebuit sa paraseasca slujirea (ministry).

Tullian Tchividjian, care e nepotul lui Billy Graham, a trebuit sa lase pastoratia la Coral Ridge Ministries din cauza unei aventuri amoroase, o biserica mare cu aproape 3.000 de membrii. Un predicator bun si faimos si a cazut. Si vezi mereu cum cad stele, una dupa alta in felul acesta. Ca sa nu mai vorbesc ca asta e la nivelul pastorilor. Dar avem si la nivelul oamenilor de rand, a crestinilor foarte multi care-s foarte relaxati in ceea ce priveste sexul, incepand de la vorbire si expresii care sunt incarcate cu nuante sexuale pana la flirt si pana la practicarea adulterului. Dupa aceea, se strica casatoriile. Poate ca rata divorturilor intre crestini este la fel de mare ca si intre necrestini. Multi sunt la a doua si la a treia castorie. Trec de la un partener la altul, fara ca sa ne uitam ce spune Biblia despre divort  si recasatorie. Acuma, nu vrem sa fim mai catolici decat Papa, cum s-ar zice si intelegem ca sunt cazuri in care nu se mai poate face nimica si cei doi trebuie sa divorteze. Poate e mai bine ca sa divorteze, poate e mai bine pentru o pare din cei doi. Dar, nu pentru amandoi. Fiecare in dreptul lui.  Dar, daca divortul s-a produs, trebuie sa fie considerat ca fiind o vatamare foarte serioasa si trebuie cautat sa vezi daca poate exista o reconciliere. Sau daca nu poate exista reconciliere, in cazul ca unul dintre cei doi e dus de acasa cu mintile si nu vrea sau nu intelege  sau nu poate sa se comporte, nu stie sa se comporte, daca exista sansa de recasatorire, asta trebuie facut cu mare grija. Trebuie facuta consiliere mai inainte si explicat, cum eu am explicat in cateva cazuri celor ce s-au recasatorit.

Atunci, este o alta problema aici in America. Este ca in societatea noastra, copiii sunt educati la scoli publice si chiar si cei in scoli crestine nu mai beneficiaza de educatie serioasa acasa. Parintii, de obicei, sunt ocupati. Daca e vorba de familii impartite sau divortate, daca este numai mama cu copiii, mama nu are timp sa se ocupe de copii, ca de multe ori trebuie sa aiba un loc de munca, sa castige existenta pentru copii. Chiar daca are timp, ea se gandeste ca rolul bisericii e sa educe copilul ei in cadrul de Sunday School. Sa le spuna lucruri care ea nu poate sa le spuna sau poate n-are timp sa le spuna copiilor.

Dupa aceea, este faptul ca copiii sunt educati in scolile noastre. Unul dintre lucrurile care loveste de 150 de ani in invatamant, este de exemplu, teoria evolutiei a lui Darwin, conform caruia noi provenim din animale. Daca noi provenim din animale, atunci morala nu ne este externa noua. Nu vine dintr-o sursa externa, din Creatorul nostru care este moral. Ci, noi l-am dezvoltat si morala este ceva ce ne dezvolta impreuna cu societatea. Este o expresie a societatii in care traim. Fiind o expresie a societatii in care traim, ea este tot timpul in schimbare. Morala este un nisip miscator, care se va schimba dupa cum se misca gustul si placerile si opiniile celor ce formeaza societatea umana. Deci, nu exista un standard moral extern noua. Ci, noi avem in noi insine standardul moral.

Ca sa nu facem prea complicata situatia, copiii au inceput sa fie invatati la scoala despre evolutie. Nu numai despre evolutie, dar a inceput sa li se faca si educatie sexuala. Sexul, patrunzand asa de mult intreaga cultura americana, vorbim de America acuma, au gasit necesar, invatatorii la scoli sa faca educatie sexuala pentru ca s-au gasit copii care au deja viata sexuala- fetele de la 13 ani si baietii cam tot acolo. Este foarte rar sa gasesti in scolile americane, copii de 13, 14, 15 ani care n-au avut deja cel putin o experienta sexuala, macar din curiozitate. Si atunci, ca sa evite aparitia unor sarcini nedorite, au inceput sa le faca educatie sexuala, sa-i invete sa foloseasca anti-conceptionale, preervativul, este si bolile transmise sexual samd.

Deci, eu cred ca chestia aceasta, teoria evolutiei a lui Darwin, impreuna cu sexualizarea americii in general, aproape toate programele de televiziune, daca te uiti, sunt foarte incarcate cu tot felul de nuante  cu privire la sex. Si asta patrunde in viata noastra si patrunde in gandirea noastra si patrunde in obiceiurile crestinilor. Ei practica lucrurile acestea. Cum ziceam, invatatura nu se mai da acasa. Ori ca lipseste tata, si daca tata este vitreg, el nu se ocupa de copiii nevestei ca poate are copiii lui, in casatorie adusi. Biserica trebuie sa-i educe. Biserica n-are nici ea timp sa-i educe, pentru ca noua ne lipsesc in biserica invatatorii reali de scoala duminicala. In scolile duminicale, daca te uiti la carti sau in curiculum care se foloseste in bisericile noastre in scoli duminicale, e apa de ploaie. Catva timp ii invatam despre povestea lui Noe si David si Goliat si Moise cum i-a scos de la egipteni. Dar, noi nu-i invatam pe copiii nostri despre cine este Dumnezeu, despre cine este Isus Hristos. Despre conditia de pacat a omului, despre nevoia de mantuire a omului, despre Isus Hristos si ce inseamna jertfa lui Isus Hristos.  O sa ziceti: Ok, dar astea, nici noi nu le stim. Nici noi nu le intelegem foarte bine. Ca asta lipseste si in adunarile noastre. Sa ne uitam, ce fel de predici se practica in general  in adunarile noastre? Despre ce ne ocupam?

Noi, de ex., cae venim din Romania si vorbesc despre biserici penticostale, in multe biserici penticostale din America se practica  si se predica o Evanghelie textila- cum trebuie sa fie rochia si sa nu te uiti la televizor. Dar, rochia trebuie sa fie mai lunga si nu trebuie sa te uiti la televizor. Dar, trebuie sa vedem de ce nu trebuie sa facem lucrurile acestea. Care-s motivele pentru care noi nu trebuie sa le facem? Pentru ca predicand ceva… de ex., voi aveti copii si la copilul tau ii spui: Mai, nu fa chestia asta. Te intreaba: De ce? Tu nu poti sa zici: Pentru ca asa zic eu. Adica, poti sa zici: Asa zic eu. Si pana e la tine cutitul si painea, pana atunci, copilul te va asculta in ce zici tu. Dar cand nu o sa mai fie dependent de tine, o sa-ti zica: Mai, batrane, vezi-ti de treaba  si lasa-ma in pace ca eu stiu mai bine decat tine. Si eu imi formulez viata mea, imi trasez drumul. Deci, noi trebuie sa explicam la oameni, ce este rau in toata chestia aceasta.

Un alt lucru este ca foarte multa educatie se face prin televiziune, prin internet si prin platforme sociale. Suntem bombardati, suprabombardati cu informatie. Noi n-avem capacitatea sa procesam atata informatie. Pentru ca informatia se schimba in mod constant. Atunci sunt stiri si lucruri care le invatam sunt foarte superficiale, sunt numai de suprafata. Attention span-ul nostru este foarte redus. Noi nu putem sa stam  prea mult atenti la un lucru, pentru ca trebuie sa schimbi in coninu ecranul. Sa schimbi in continu ideea, sa schimbi in continu speech-ul, ca sa-l faci pe om sa fie atent la ceea ce vrei tu sa spui.

Deci, cultura care s-a format, in special millenials, care au acuma in jur la 25-30 de ani, aici in America au fost cultivati, invatati, prin intermediul internetului, a televizorului, eventual ziare, samd. In alta ordine de idei, noi suntem aici ca urmare a unei lumi a celebritatii. Urmam celebritatile. Suntem pasionati de celebritati. Si traim prin prisma lor. Ii adulam, ii emulam pe cei care sunt celebri. Ne imbracam ca ei, vorbim ca ei si vrem sa fim ca ei in multe puncte de vedere. Multi dintre ei sunt oameni care n-au nici cultura, nici scoala. Nu toti, dar unii dintre ei. Dar au devenit celebri pentru ca au primit de la Dumnezeu un talent pe care au stiut sa-l dezvolte si tara aceasta este o tara ca si late tari din lumea contemporana, unde daca ai un talent, atunci poti sa ajungi cineva. Sunt o multime de showuri ca si America’s Got Talent, unde oamenii isi arata ce talent. Oamenii pot sa castige o suma de bani daca ei cu talentul lor dovedesc ca sunt cei mai buni. Foarte multi cantareti, care n-au fost cunoscuti, s-au lansat pe American Idol sau The Voice samd..

In fiecare an se duc sure si mii de tineri la Hollywood, in Los Angeles, in zona aceea si muncesc munci de nimica, ajungand intr-un final sa ajunga sa primeasca o particica, daca e posibil, intr-un film. Ca daca sunt descoperiti ca talent, sa poata mai tarziu sa-si faca o cariera pentru a fi actor pentru ca aici in acest domeniu, daca devii celebru, se castiga bine. Deci, astea sunt lucrurile care sunt in general. Acuma, sa ne intoarcem la America. America nu este o tara crestina. N-a fost niciodata o tara crestina. Tari crestine nu cred ca exista. Nu cred ca a existat vreodata. Singura natiune care a fost teocratie in sensul in care Dumnezeu a condus-o a fost natiunea lui Israel.

Dar si Israelitii au fost ca celelalte popoare. Au vrut sa aiba un imparat. Si ei au renuntat la o teocratie in momentul in care au ales un imparat, desi Dumnezeu a continuat sa le ceara ca-I respecte legile Sale. Dar stim din istoria biblica ca Israelul, in repetate randuri,  s-a indepartat de legile lui Dumnezeu. S-au departat de Dumnezeu si foarte curand, daca urmaresti cartea judecatorilor, acolo 40 de ani e un judecator care-i elibereaza si-i tine departe pe evrei de dumnezeii straini. Dar el moare si ei cad inapoi in pacat. Dumnezeu ii lasa  ba in mana filistenilor sau in mana lui Madian sau in mana lui Amon sau mai stiu eu cui. Poporul ajunge sa fie apasat foarte tare, striga dupa Dumnezeu. Dumnezeu trimite un izbavitor. Acela ii salveaza si apoi iarasi cativa ani le merge bine. Asta este istoria si faptele lui Israel. Si asta nu este numai istoria lor ci este istoria noastra, a omului, inclusiv a crestinului. Ce vreau sa zic cu asta? Este caci, ca si poporul lui Israel, si noi avem o relatie cu Dumnezeu. Si daca aceasta relatie nu o intretinem in fiecare zi cu seriozitate, ne putem raci. Vedem biserica Laodicea sau Sardes: ‘iti merge vestea ca tu traiesti, dar esti mort . Sau Laodicea: esti bolnav, esti orb, esti gol, esti….’ wow!

In ce conditii a ajuns o biserica crestina? Si asta este pericolul care ne paste pe fiecare din noi ca si indivizi sau ca si biserici. Deci, relatia cu Dumnezeu trebuie sa fie o relatie vie si trebuie sa fie intretinuta  ca orice relatie. Ca si o relatie umana, daca vrei sa intretii relatia cu prieteni, asta te costa. Prietenia te costa. Te costa timp. Te costa interes. Te costa o multime de lucruri si asa este si relatia cu Dumnezeu. Poporul lui Israel s-a indepartat de Dumnezeu si in repetate randuri Dumnezeu i-a avertizat ca li se va intampla rau. Pana la urma, Dumnezeu i-a lasat. Si au fost luati in robie Israelitii, dusi de catre asirieni. Mai tarziu iudeii dusi de catre babilonieni. Au fost intoarceri inapoi pe vremea lui Neemia, pe vremea lui  Ezra. Dar, gasim o societate de iudei si alte neamuri pana la Isus Hristos, care dupa aceea cu al doilea templu care este zidit de Irod, fiind daramat in anul 70 si Israelul pleaca in diaspora. Pleaca in lumea intreaga si nu se mai intorc inapoi decat in 1948. Deci, aproape 2.000 de ani ei sunt plecati din tara lor.

Deci, acuma, sa revenim la tara noastra. Tara noastra nu e o tara crestina. N-a fost niciodata o tara crestina. Si in functie de ce cultura noi avem in tara noastra si care este curentul cultural care predomina la noi in tara, acel curent va reusi sa faca legile acestei tari. Deci, cand a fost Roe v. Wade, legea care a legiferat avorturile, acum 40+ ani, cand legea aceea a fost promulgata, nu a fost un uproar. N-a fost multa reclamatie din partea crestinismului. Dar acuma, crestinii au fost putin mai socati de catre legea noua care a fost data. Si mie mi se pare ca socul lor provine si din faptul ca li-e frica e libertatile religioase. Ca, fara indoiala, avem libertati, desi nu suntem intr-o tara crestina, avem libertati religioase. Unii dintre noi, nu stiu, noi ne amintim ca pe vremuri in Romania nu era voie sa faci o multime de lucruri. Nu era voie sa duci Biblie sau sa ai Biblie. Daca aveai botez, trebuia sa anunti departamentul pe cine botezi. Daca vroiai sa ordinezi, trebuia sa anunti departamentul pe cine vrei sa ordinezi. Nu ti se dadea aprobare sa-ti maresti Casa de Rugaciune, daca aveai nevoie sau sa zidesti Casa de Rugaciune.

Erai urmarit peste tôt. Daca se afla ca te-ai pocait, imediat erai chemat la securitate sau la Sediul de Partid si imediat amenintat ca iti  pierzi anumite drepturi. Si te urmarea in fel si chip ca sa-ti ingradeasca libertatile pe care le aveai. Noi, cu familia, cam de doua ori am fost amendati cu vreo 5.000 de lei, pentru ca ne-am adunat la rugaciune in rugaciuni neautorizate, clandestine. Ne adunam prin case sa ne rugam. Erau perchezitii care se oficiau la domiciliu si noua ne-a venit intr-o sambata dimineata. Era ajun de Craciun. La ora 7 au venit trei militieni si ne-au spart toate paturile si toate perinele ne-au desfacut si le-au lasat si au plecat dupa cinci ore, dupa ce nu au gasit nimic. Nici nu ne-au spus ce cauta. Au fost niste chestii de astea, dar, biserica a mers inainte. Biserica a avansat.

Biserica lui Hristos, ea nu depinde de libertati. Biserica lui Hristos depinde de Hristos. Nu-i rau sa ai libertati. In general, intotdeauna, biserica a fost persecutata. Am avut un caz fericit, ca noi am venit in America si aici, biserica n-a fost persecutata. Dar lipsa de persecutie in America a dus la laxitatea care exista in biserica aici la noi, la lipsa de seriozitate fata de Hristos care exista aici in America.

Asculta aici:

soundcloud Logos

Cea mai mare moschee din România se va construi lângă noul sediu al masonilor

Activenews.ro:
Cea mai mare moschee dintr-o Capitală europeană va fi construită pe un teren din București, chiar lângă noul centru de evenimente al francmasonilor. Cele două proiecte vor fi realizate pe terenuri primite gratuit de la Guvernul român și au aceeași adresă: Bd. Expoziției nr. 22-30.

Moscheea musulmanilor și centrul masonilor sunt despărțite doar de numărul cadastral, care este diferit în cazul celor două loturi de teren. Proiectul de realizare a moscheii include și un complex cu o librărie, o școală de studiu al Coranului și spații de recreere și va avea caracteristicile arhitecturii din era otomană. De celalată parte, centrul de evenimente al francmasonilor va o parcare subterană, 8 săli de spectacole, un restaurant, un club, dar și un muzeu și o bibliotecă.

La sfârșitul lunii mai, Guvernul României a cedat gratuit Muftiatului Cultului Musulman un teren de 11.295 mp pentru ridicarea unei moschei. Potrivit Hotărârii nr. 372/2015 terenul este situat în București pe Bulevardul Expoziției nr.22-30 (lângă Romexpo).

CITESTE mai MULT aici –

 

Cel mai bun neurochirurg din Europa: Fiecare celulă umană este sfântă. Dumnezeu mi-a dat mâini și suflet să le folosesc pentru binele oamenilor

Acad. Prof. Dr Leon Dănăilă chirurg Romania

Acad. Prof. Dr Leon Dănăilă se numără printre cele 5.000 de personalităţi importante ale lumii, este considerat cel mai bun neurochirurg din Europa şi figurează alături de Einstein printre cele 500 de genii ale secolului 21. A scăzut rata mortalităţii în operaţiile pe creier de la 50-60% la doar 3-4%, a introdus microscopul operator şi a fost primul în România care a făcut operaţii pe creier cu laser.
Este membru al Academiei Române, al Academiei de Ştiinţe Medicale şi a altor 21 de academii şi societăţi ştiinţifice din lume. Clinica de neurochirurgie din Bucureşti există astăzi datorită lui. După 30 de ani de studii şi cercetări a descoperit o nouă celulă în creier.
Întrebat într-un interviu redat de suntsănătos.ro, ce îl motivează şi care este crezul ce l-a susţinut în toti acesti ani, profesorul raspunde:

Fiecare celulă umană este sfântă. Credinţa mea este că Dumnezeu, prin mine, ajută bolnavii pe care ajung să-i operez. Dumnezeu mi-a dat mâini, mi-a dat suflet, mi-a dat judecată şi eu trebuie să le utilizez pentru binele oamenilor. Pentru bolnavi, pentru ei fac totul. Dacă te dedici acestei meserii, trebuie să renunţi la foarte multe lucruri. Să ajuţi un bolnav, să vezi că a reînviat după ce l-ai operat, înseamnă una dintre cele mai frumoase satisfacţii posibile. Să redai viaţa cuiva cred că este cel mai important lucru de pe lumea asta. Să salvezi un om, de exemplu să-l operezi la coloana vertebrală, să fie paralizat, să-i scoţi tumora şi el să înceapă să meargă, e una dintre minunile care îţi încântă sufletul.

CITESTE mai mult aici:

Columbia a legalizat eutanasia

life viata death moarte euthanasia

Photo credit Activenews.ro

Columbia a legalizat eutanasia, alăturându-se astfel altor trei state din lume: Olanda, Belgia şi Luxemburg, informează Life News.

Biserica Catolică din Columbia a declarat că eutanasia este inacceptabilă din punct de vedere moral şi a ameninţat că va închide spitalele din ţară.

Nimeni nu trebuie să fie obligat să devină complice la intenţia de a lua viaţa unui om. De aceea obiecţia de conştiinţă pentru medici şi pentru furnizorii de servicii medicale ar trebui definită prin lege, a declarat Wesley J. Smith, avocat şi expert în bioetică.

În Canada, pentru legalizarea eutanasiei decizia Curţii Supreme va intra în vigoare începând cu anul viitor; în prezent, eutanasia este permisă în Quebec.

Elveţia nu permite eutanasia, ci doar sinuciderea asistată ne-medical şi studiile realizate pe sinucigaşi. Trei state americane permit sinuciderea asistată: Oregon, Washington şi Vermont. (după Life News)

CITESTE mai mult aici – http://www.culturavietii.ro/2015/07/08/columbia-a-legalizat-eutanasia/

Florin Ianovici: Magda? Am dat-o înapoi…!

DANI SI MAGDA POPESCU Photo Christian Dragomir

DANI SI MAGDA POPESCU Photo Christian Dragomir

2 Corinteni 1:5 „Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşug şi de mângâiere. ”

Fie că suntem săraci sau bogați, tineri sau bătrâni, toți avem un belșug pe care nu ni-l dorim: suferințele.

Photo Cuvantul Adevarului Florin Ianovici

Photo Cuvantul Adevarului Florin Ianovici

Dar deși pare greu de înțeles eu am ales să țin lacrimile și tăcerile pentru mine în timp ce zâmbetele și cuvintele sunt pentru semeni. Nu voi risipi lacrimile în fața celor ce nu le pot cântări, ci doar înaintea Celui ce le poate vedea și înțelege.

Belșugul de suferințe devine al lui Hristos prin rugăciune, prin Scripturile Sfinte, prin slujire și părtășie. Mulți nu știu ce să facă cu suferința și nu o duc la picioarele lui Hristos. Vorbește cu Dumnezeu despre necazul tău, despre rana ta și atunci belșugul de suferințe va fi urmat de belșugul de mângăieri în Hristos.

Barbu Delavrancea spunea: ,,nu ştiu ce e durerea căci n-am cunoscut plăcerea; nu plâng, căci n-am râs niciodată…’’ Doar cel ce a iubit va ști ce e durerea, doar cel ce trăiește știe ce e moartea, doar cel ce cunoaște lumina va ști ce este întunericul. Nu poți fugi de viață sperând că vei trăi. Nu poți cunoaște bucuria ocolind durerea.

Nu suferința este certificatul de maturitate, ci modul cum o stăpânești. Un om puternic nu fuge de suferința dar nu lasă suferința să îi încuie sufletul, ci face din suferință un izvor pentru pustiul aproapelui.

Focul lămurește aurul și argintul. Dacă vrei să știi ce ești și cât ești în Dumnezeu, focul te va lămuri. Pe unii fericirea îi întunecă, dar altora focul le dă strălucire. Fără cuptor nu aflăm nicioadată, cu adevărat cine suntem, în ce credem și cât cântărim în credință.

Zilele acestea sunt mai grele. Dar mă întărește cuvântul care spune: 1 Corinteni 4:7 „Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?” Și Magda a fost un dar primit de la El. Dar vine o zi când trebuie să spunem ca Epitect: ,,nu spune niciodată despre ceva; l-am pierdut, ci l-am dat înapoi. Ţi-a murit un copil, l-ai dat înapoi; ţi-a murit soţia, ai dat-o înapoi; ţi s-a luat moşia, ai dat-o înapoi.’’

Magda? Am dat-o înapoi…!

 Vor trece anii, insa noi ii vom strabate amandoi. Iar intr-o zi ma vei rapi, acolo unde lacrimi, unde noapte nu vor fi…. Canta Magda Popescu cu Monica Ignat:
VIDEO by Dani si Magda Popescu
Playlist Magda Popescu,  10 cantari, spre mangaierea noastra:
fragmente din cantari de la o nunta…

Mulţumesc că m-aţi intimidat cu Evanghelia

Mulţumesc că m-aţi intimidat cu Evanghelia

Traducere şi adaptare de Bogdan Mateciuc după Mike Goeke

În calitate de persoană implicată în misionarismul creştin, am observat o anumită tendinţă în creştere în ultimii ani.

Se pare că noi, ca creştini, individual, şi ca Biserică, colectiv, suntem foarte preocupaţi să ne diminuăm exprimarea exterioară a credinţei noastre, de teamă să nu îi incomodăm pe alţii. Uneori, cei ce vorbesc în sprijinul credinţei îşi diluează cumva credinţa şi mesajul pentru a fi siguri că nimeni nu se simte ofensat. Oamenii ignoră unele comportamente greşite ale prietenilor lor ca să nu îi jignească. Se caută acele relaţii şi medii sociale în care se evită posibilele situaţii conflictuale, pentru ca nimeni să nu se simtă incomod.

În ultima vreme m-am întâlnit cu situaţii care conflictul de idei părea iminent, dar nici una dintre părţi nu a vrut să facă pasul de deschidere. Asta m-a făcut să mă gândesc la credinţa mea. În ce măsură cred în Hristos? Dacă cred, de ce îmi este teamă să le vorbesc deschis altora despre credinţa în El? Dacă îmi pasă de aproapele meu, nu ar trebui să risc incomodarea lor atunci când e vorba de mântuirea lor?

Adevărul e că Evanghelia lui Hristos şi Adevărul lui Dumnezeu sunt prin natura lor intimidante. Sunt asemenea unei săbii care desparte, aduce la suprafaţă şi pătrunde până în cele mai ascunse locuri. Ne conduce la Dumnezeu, la adevăr, la vindecare, la împlinire şi la libertate.

Gândindu-mă la asta, mi-am amintit de o perioadă din viaţa mea în care mă simţeam foarte ofensat de prietenii şi familia mea. Îmi părăsisem soţia pentru a-mi construi o viaţă definită de atracţia mea faţă de acelaşi sex. Voiam ca prietenii şi familia să accepte ce fac, să mă încurajeze şi să nu pună la îndoială comportamentele mele. M-am simţit incomodat de creştinismul lor şi, pentru o vreme, m-am îndepărtat de cei ce mă iubeau şi de Biserică.

Astăzi însă, după 13 ani, aş vrea să le mulţumesc din inimă soţiei mele, părinţilor şi familiei, precum şi prietenilor cărora le-a păsat de mine suficient de mult ca să mă ofenseze. Mă cutremur când mă gândesc la implicaţiile din viaţa mea dacă cei din jurul meu ar fi acceptat minciuna că a iubi pe cineva înseamnă a-l încuraja în păcatele lui. Atunci când mi-am părăsit soţia, ea mi-a spus direct că ştie că Dumnezeu mă poate scăpa din căderea aceea şi că nu va intenta divorţ. Şi-a apărat interesele dar în acelaşi timp a continuat să mă iubească şi să mă ajute să-mi revin.

Părinţii mei (şi alţi membri ai familiei) mi-au spus că ce fac eu e greşit. Au cumpărat cărţi şi alte materiale şi au încercat să mă convingă să merg la un psiholog. De asemenea, mă sunau frecvent ca să vadă ce fac, îmi trimiteau bani când aveam nevoie, veneau la ziua mea de naştere şi îmi plăteau avionul ca să vin acasă de sărbători. Veneau cu avionul în oraşul meu şi mă invitau la cină ca să poată sta de vorbă cu mine şi să mă convingă să abandonez drumul pe care apucasem. De asemenea, îmi trimiteau cărţi poştale şi scrisori de dragoste şi confirmare a prieteniei noastre.

M-am simţit incomodat de fiecare dintre ei. Fiecare m-a enervat. Erau pentru mine nişte bigoţi, încuiaţi, ignoranţi şi plini de ură. Dacă chiar m-ar fi iubit, le-am spus eu, ar fi trebuit să mă accepte şi să mă susţină în stilul de viaţă pe care mi-l alesesem. Le-am ignorat telefoanele şi i-am privit cu scepticism. Am făcut tot ce am putut ca să rup legăturile cu cei ce mă ofensau. Ei însă nu au renunţat. Nu mi-am cântat în strună, dar nici nu au renunţat la mine.

La un moment dat am luat o carte de la tatăl meu. Nu am vrut-o – o consideram „propagandă extremistă de dreapta” – dar am luat-o ca să-l fac să tacă. Eram decis să trag o linie şi să rup orice legătură cu soţia mea, cu familia şi cu prietenii. Însă Dumnezeu nu dormea. Cartea de la tatăl meu nu mă condamna, dar îmi arăta că iubirea sentimentală şi siropoasă a lui Dumnezeu, pe care mi-o însuşisem eu ca credinţă, era o minciună. Îmi arăta dragostea puternică a unui Mântuitor înviat şi mă invita să răspund acelei iubiri. Oamenii ofensatori din viaţa mea erau acolo, cu dragoste şi răbdare ca întotdeauna, fără a-mi arunca în faţă păcatele mele, ci aşteptând să păşească împreună cu mine pe drumul de eliberare.

Astăzi căsnicia mea este refăcută şi consolidată. Am trei copii minunaţi şi îmi conduc viaţa după Cuvântul lui Dumnezeu. Relaţiile mele de familie s-au vindecat şi sunt mai apropiat acum de prietenii mei decât am fost vreodată. Atunci când îi ascult pe cei ce se frământă cum să nu îi intimideze pe alţii cu mesajul lor, când îi văd cum îşi schimbă întregul sistem de referinţă al credinţei lor pentru a-i face pe alţii să se simtă bine, când îi văd că îngăduie comportamente greşite doar ca să evite conflicte, mă întreb unde aş fi fost eu astăzi dacă Stephanie ar fi înaintat divorţ aşa cum voiam eu să facă. Mă întreb unde aş fi fost acum dacă părinţii şi prietenii mei ar fi fost alături de mine când voiam să divorţez de ea, şi dacă m-ar fi susţinut în noua mea identitate. Mă întreb unde aş fi fost dacă creştinii din jurul meu ar fi fost „amabili” cu mine şi m-ar fi bătut aprobator pe umăr. Mă cutremur la gândul acesta. Ştiu că i-ar fi durut cumplit să mă piardă, dar m-au iubit suficient de mult ca să-şi asume acest risc.

Vă mulţumesc, prieteni, că m-aţi intimidat, indispus şi ofensat. Atunci, adevărul pe care mi l-aţi înfăţişat era „o mireasmă a morţii” pentru mine (2 Corinteni 2:15), dar astăzi este „o mireasmă a vieţii spre viaţă”.

SURSA – http://www.alianta-familiilor.ro/multumesc.html

Inca un preot ortodox s-a pocait

Asociatia Internationala a Preotilor Convertiti

Inca un preot ortodox s-a pocait.

E vorba de Crihan Mihai fost ieromonah in Moldova.Acum face parte din Asociatia Internationala a Preotilor Convertiti.In urma cu doua saptamani doi membri din Asociatie am participat la casatoria lui.

Doamne ajuta-i pe toti preotii din Romania sa se pocaiasca in frunte cu patriarhul, si pe mine impreuna cu ceilalti colegi sa ii botezam.

Avem nevoie de Reforma Spirituala in marea Biserica Ortodoxa Romana din care am facut si noi parte.

Daniel Cristian Florea, presedintele Asociatiei.

Is Christianity Really Dying in America?

The mainstream media is reporting recent survey results by the Pew Research Center as if it’s the end of Christianity in America. But is this really the case? Russell Moore comments:

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari