Mesaje de la Priveghi Familia Flavius Chis, Ioana, Cezar si Maria Hent, Arad

Photo credit vedeteblog.com

Ioana, Cezar si Flavius Chis, Biserica Betania Arad-Gradiste – Photo credit vedeteblog.com

CITESTE si:

TEXTUL BIBLIC citit la Seara de PRIVEGHI pentru Familia Chis, 16 iulie 21015 :

Eclesiastul 12:1,7-8,12-14

1 Dar adu-ţi* aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii când vei zice: „Nu găsesc nicio plăcere în ei”;
7 până nu se* întoarce ţărâna în pământ, cum a fost, şi** până nu se întoarce duhul la Dumnezeu, care† l-a dat.
8 O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul; totul este deşertăciune!
12 Încolo, fiule, ia învăţătură din aceste lucruri; dacă ai voi să faci o mulţime de cărţi, să ştii că n-ai mai isprăvi, şi multă* învăţătură oboseşte trupul.
13 Să ascultăm dar încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te* de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om.
14 Căci Dumnezeu va aduce orice* faptă la judecată, şi judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.

Pastorul Oti Tipei, prieten apropiat al familie Chis povesteste despre premonitia sotiei lui Flavius, Ioana Chis:

Pastorul Oti Tipei a povestit ca intr-o duminica dimineata, inainte de slujba, Ioana Chis a venit la el si i-a spus că a avut un vis urat. A visat ca a avut un accident. Si i-a mai spus pastorului ca are o singura dorinta: „daca ar fi sa plecam din lumea aceasta, vreau sa plecam toti impreuna”. „Dumnezeu i-a iubit pană la capat, Dumnezeu le-a ascultat dorintele. Dumnezeu ii imbratiseaza in momentele acestea” – a concluzionat pastorul Oti Tipei.

Pastorul Pavel Rivis Tipei:

Pavel Rivis TipeiIn cartea Eclesiastulcel mai intelept om care a trait pe pamant, in capitolul 8:8 spune: Omul nu este stăpân pe suflarea lui, ca s-o poată opri, şi n-are nicio putere peste ziua morţii;. In lupta aceasta nu exista biruinta. In Psalmul 139:16 scrie: 13 Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele.. Toate zilele noastre au fost scrise in cartea lui Dumnezeu inainte de a fi fost vreuna din ele. Si daca astazi suntem aici si pentru prima data in Biserica Betania avem patru sicrie in fata, ajungem la concluzia ca noi nu suntem stapani pe suflarea noastra. Nu suntem stapani pe viata noastra. Nu suntem stapani pe ziua de maine si suntem asa de vulnerabili. Inca odata, mai mult ca oricand, astazi, aici, ii dau dreptate poetului crestin Traian Dorz care intreba zicand:

Ce suntem, Doamne, umbra si parere, un suspin de o clipa si apoi, tacere. Ce usor ne creste si ne ia pamantul, izvorand ca apa, dar zburand ca vantul

Asta sunt eu si asta esti tu, iubitul meu ascultator. In aceasta sarbatoare indurerata, in aceasta sarbatoare indoliata, va salut pe toti cei prezenti in Biserica Betania si doresc pe fiecare in parte, Dumnezeu sa va mangaie. Alaturi de mangaierile Sale divine, care-L rugam sa le toarne peste cele doua familii, sa mangaie Dumnezeu rudele de aproape si de departe.Sa mangaie Domnul prietenii acestei familii. Sa mangaie Domnul colegii de servici.

Flavius Chis. In urma cu 10 ani, poate chiar 11, l-am cunoscut. A venit la mine in birou si mi-a spus ce decizie a luat el, ca a hotarat sa-L urmeze pe Domnul Isus Hristos si ca vrea sa ia legamantul prim botezul in apa cu Dumnezeu. Si ca toata viata vrea sa o dedice Domnului.

Flavius si Ioana Chis Aradon.ro

Flavius si Ioana Chis Aradon.ro

Apoi a fost o alta zicand ne-a comunicat ca are intentii deosebite si vrea sa-si uneasca destinele cu o tanara din biserica noastra, cu absolventa facultatii de teologie penticostala, o fosta studenta pe care am avut-o aici si despre care am avut totdeauna pareri numai la superlativ- Ioana Hent. Tin minte ziua cand l-am botezat pe Flavius si mi-aduc aminte cu totul deosebit de momentul acela sarbatoresc, cand pe un lac, pe un podet de barci, ce n-am facut niciodata pana atunci, am avut o slujba cu totul deosebita si era momentul acela sarbatoresc a casatoriei lui Flavius si Ioana. Mi-aduc aminte de momentul cand mi-au spus cu bucurie ca s-a nascut Cezar. Si am avut o bucurie dubla, ca s-a nascut si nepotelul meu atunci, Richard. Cei doi copii au fost colegi la gradinita. Au fost colegi la scoala duminicala. Si cu ocazia aceasta o salut si pe educatoarea si invatatoarea lor, sora Simona Cojita, ca este aici. N-am crezut ca intr-un timp asa de scurt va trebui sa participam la slujba de inmormantare.

Mi-aduc aminte cand am cunoscut-o pe sora Maria (Soacra lui Flavius Chis, decedata in acelasi accident). Si tot asa, intr-o duminica la terminare a venit la mine si mi-a spus: „Frate, sunt asa de legata de biserica aceasta. Ma simt aproape de dvs. Ma simt aproape de biserica si va simt aproape de mine.” Am fost aproape, noi toti, unii de altii. Dar e foarte important sa fim toti aproape de Dumnezeu. Astazi si aici, salut colegii de serviciu, pe cei ce au venit din partea judecatoriei, a Tribunalului Judetean. Judecatori, procurori, avocati, notari am vazut aici, pe toti cei ce intr-un fel sau altul impartasiti durerea acestor familii, prin prezenta noastra aici, cred ca atenuam putin durerea lor. Dar, prin prezenta noastra aici, cred ca in aceasta seara si la serviciile urmatoare, il determinam pe Dumnezeu sa ne vorbeasca ceva cu totul deosebit. Ma rog Domnului si in seara aceasta, prin slujitorii Sai, sa dea Domnul un cuvant de mangaiere. Sa dea Domnul un cuvant de mantuire. Sa dea Domnul un cuvant de incurajare. Si sa dea Dumnezeu raspuns la multe dintre intrebarile pe care noi le ridicam in zilele acestea. (32:20)

Pastorul prof. dr. Ghiocel Mot, Decanul facultatii in timp ce Ioana era studenta la Teologie Penticostala:

Ghiocel MotIn al doilea an al existentei Facultatii de Teologie Penticostala Betania, la proba de interviu, in fata comisiei a venit o tanara care tocmai terminase liceul, o fata foarte frumoasa. Avea o problema. Tatal ei, nu de mult, a avut un accident, si-a sfarsit viata printr-un accident. Anii au trecut. Ioana a terminat facultatea si asa cum Pastorul Tipei spunea, a intalnit pe fratele Flavius, s-au casatorit si i-am remarcat in biserica. Si in aceasta dupa masa, as vrea sa ne uitam la lectia  postmortem a prim procurorului Flavius Chis.

Intr-o dupa masa am stat de vorba cu ei. Si i-am spus lui, „Frate Flavius, vad ca de atatea ori vii la biserica. Iti place sa frecventezi biserica. Dar modul nostru de inchinare neoprotestant face ca sa ne implicam cumva mai mult. Si procurorul Flavius Chis mi-a spus cuvinte care n-am sa le uit niciodata: „Frate Mot, aleg sa fiu un consumator si nu un slujitor public.” Cand mi-a spus lucrula acesta, parca am fost socat. Si a zis: cuvintele acestea vin de la un procuror. Si sigur, sigur, trebuie sa aiba continut si sens. Si i-am zis: „Frate Flavius, vrei ca sa-mi explici?”

Si fratele Flavius mi-a raspuns: inhatisul lumii acesteia, cand am de a face cu zeci de procese, cu sute de articole de legi, cu atatea persoane, avocati si judecatori si inculpati samd.. abia astept sa vina ziua de Duminica, sa-mi iau sotia, sa-mi iau copilul, eventual sa vin si cu prietenii la biserica, sa ma asez in biserica. Si multumesc lui Dumnezeu pentru ca am gasit Biserica Betania in Arad si apoi am inteles, Biserica Ekklesia, prin care pot sa ma bucur atunci cand aud cantarea de fanfara, de cor, de grup barbatesc, de grupul de fete,, de orchestra, atunci cand se canta individual sau in grupuri, atunci cand cantam cu totii, cand ne rugam in comun, cand se predica Cuvantul lui Dumnezeu si PARTICIP ACTIV si sunt ATAT DE IMPLICAT la TOT CEEA CE SE INTAMPLA in BISERICA si ma deconectez si-L slavesc pe Dumnezeu si sunt un consumator ideal. Si imi place atat de mult ca sa vin in biserica. […..]

In fraza lui era o a doua propozitie: aleg sa nu slujesc in public. In general, crestinii evanghelici neoprotestanti fac aceasta slujire de obicei in public. Insa Flavius, familia lui, au incercat sa fie mai discreti. Sa vina la biserica, sa se bucure de tot ceea ce se intampla la biserica si sa aiba un alt fel de slujire. In Eclesiastul 5, Cuvantul lui Dumnezeu spune: ‘Pazeste-ti piciorul cand intri in casa lui Dumnezeu.” Mai intram, cu diferite ocazii in Casa lui Dumnezeu. Mai vin alegerile. Cateodata ne palce ca de bine sa mai intri in Casa lui Dumnezeu. Dar Cuvantul spune: pazeste-ti piciorul cand intri in Casa lui Dumnezeu. Mai departe, versetul continua: si apropie-te mai bine sa asculti, decat sa aduci jertfa nebunilor. Flavius avea inca o baza biblica de ce alege mai mult sa asculte si sa taca. [….]

Asadar, in seara aceasta de priveghi, ne aducem aminte de Flavius, care a spus: Aleg sa fiu un consumator si aleg sa fiu un slujitor discret. El a consumat din plin si a venit in Casa lui Dumnezeu. Dar eu? Dar tu? Si apoi, vizavi de slujire, ce fel de slujitor esti? Sa te vada oamenii ca vii la biserica doar? Sau cu adevarat vrei sa-L slujesti pe Dumnezeu? Doresc tuturor care simt aceasta durere a despartirii, ca Dumnezeu sa ne mangaie pe toti si ca Dumnezeu sa dea mangaiere familiilor indoliate si tuturor celor prezenti. Amin. (44:40)

Pastorul Oti Tipei, prieten apropiat al familiei Chis:

Oti TipeiSuntem intr-o zi trista pentru noi toti. O zi pe care nu ne-am programat-o niciunul dintre noi. Si cu o saptamana in urma nu am fi crezut ca vom fi in locul acesta. A fost o zi de luni in care vietile multora dintre noi s-a schimbat de la un simplu telefon care ne-a anuntat aceasta tragedie, plecarea celor din familia Chis in vesnicie, a prietenilor, a celor apropiati noua. Exista momente in viata cand ne lovim de o realitate vesnica. Ne traim viata asa cum vrem. Vocea lumii ne cheama si pornim de dimineata la ale noastre. Venim seara tarziu. Si vine Dumnezeu si ne mai trezeste cateodata, din cand in cand.

Unul din autorii preferati zicea ca Dumnezeu sopteste in constiinta, vorbeste prin Cuvant si STRIGA prin EVENIMENTE. Luni, Dumnezeu ne-a strigat fiecaruia dintre noi, ca nu suntem prea tineri sa plecam din lumea aceasta. Luni, Dumnezeu ne-a strigat ca oricat de bine ne-ar fi aici, exista un mai bine dincolo. Am pretuit mult familia aceasta. Am fost prieteni apropiati. Am petrecut zile frumoase impreuna. La 1 iunie am fost cu copiii impreuna la picnic, cu colinda, impreuna cu copiii. In fiecare duminica dimineata stateam si vorbeam cu ei patru.

Incepand de luni pana astazi, cu familia noastra, de cate ori ne-am gandit la tragedia aceasta, n-am putut sa nu plangem. E omenesc sa plangi. E omenesc sa te doara si e omenesc sa te intrebi: De ce, Doamne? Am stat ca si voi si am intrebat pe Dumnezeu, de ce s-a intamplat lucrul acesta. I-am cerut lui Dumnezeu sa vindece suflete. Sa vindece si sufletul meu si sufletul celor ce nu inteleg. E greu sa ne asumam, in momentele astea, niste lucruri clare si sa spunem: Dumnezeu a hotarat sa faca asa, deoarece…  De aceea, in seara aceasta vreau sa ne lasam, sa ne vorbeasca Dumnezeu. Oricat am vorbi din intelepciune, din cunostinte, cuvintele n-au valoare sa ajunga la sufletDar exista un cuvant din partea lui Dumnezeu care poate sa mangaie. Care poate sa aline si sa aduca speranta. In seara aceasta, mai mult decat orice, aici este nevoie de speranta, speranta invierii lui Isus Hristos si a invierii lor. De o nadejde vie a unei lumi mai bune.

Am pus cele doua intrebari la care vreau sa-l lasam pe Dumnezeu prin Biblie, cuvantul infailibilsa ne raspunda. Si prima intrebare este aceasta: De ce ai ingaduit, Doamne sa se intample tragedia aceasta? Iar, a doua intrebare este: Cum trebuie sa ma raportez eu la ceea ce vad astazi, la realitate?  Nu putem face abstractii, sa plecam ca si cum am venit. Realitatea asta a ingaduit-o Dumnezeu si este un semnal de alarma pentru noi.

De ce s-a intamplat aceasta tragedie? Exista in stiinta, in filosofia religiei si in celelalte stiinte dublete conceptuale. Ca sa intelegem ce-i lumina, trebuie sa stim ce-i intunericul. Ca sa intelegem caldura, trebuie sa stim ce-i frigul. Sa stim ce-i binele, trebuie sa inteegem ce-i raul. Ca sa intelegem viata, trebuie sa intelegem ce-i moartea. Pana nu intelegem ce-i viata, nu intelegem ce-i moartea. Daca pornim de la premiza omeneasca, Dumnezeu este nedrept. Se vad patru sicrie ale prietenilor mei, a sorei Maria pe care am respectat-o. Care venea duminica de duminica si ma intreba de mesajele de saptamana viitoare a lui Cezar, care se juca cu copilul meu. Ma uit omeneste si Dumnezeu nu [mi se pare]-i drept. Dar ma uit duhovniceste  si zice Pavel ca lucrurile lui Dumnezeu trebuie privite duhovniceste. Si in seara asta, va rog, lasati-va sufletul si credinta sa va fie activa si Dumnezeu sa va vorbeasca. Sa-l intelegeti pe Dumnezeu, ce este viata, ce este moartea. […..]

ELi Wiesl spune: „Cand nu mai intelegi lucrarile lui Dumnezeu, trebuie sa continui sa crezi in promisiunile Lui.” Cand nu mai intelegem lucrarile lui Dumnezeu, trebuie sa continuam sa credem in promisiunile lui Dumnezeu. Cea mai puternica promisiune pentru mine este aceasta: 2 Tesaloniceni 4:16 „Caci insasi Domnul, cu un strigat, cu glasul unui arhanghel si cu trambita lui Dumnezeu se va pogori din cer si intai vor invia cei morti in Hristos. Apoi, noi, cei  care vom fi ramas, vom fi rapiti toti impreuna cu ei in nori, ca sa intampinam pe Domnul in vazduh. Si astfel, vom fi totdeauna cu Domnul.

Stiti care-i promisiunea lui Dumnezeu? Promisiunea lui Dumnezeu e ca va fi o zi a invierii mortilor. Si de asta, noi nu trebuie sa ne disperam. De asta, noi nu trebuie sa ne pierdem nadejdea. Noi nu suntem fara nadejde. Daca bate inima noastra in piept pentru Dumnezeu, sa bata si pentru ei. Avem oameni plecati prea de vreme dintre noi. Avem iubiti plecati acasa la Domnul. Avem copii, avem, altii, parinti. Aveti, altii, frati si surori. Va fi o zi, dragii mei, in care ei vor invia. Va fi ziua aceea speciala. Sa nu disperati. Bazati-va pe promisiunea invierii, pe promisiunea momentului ca mortii vor invia.

Dar stiti care e a doua promisiune frumoasa din acest text? Ne spune, nu doar ca vor invia, apoi, noi cei vii, cei care am fi ramas, vom fi rapiti la cer sa fim impreuna cu ei. Nu vor invia in neant si sa fie undeva in vazduh, undeva in cer. Va fi o reuniune pe bolta cerului. Sa va mangaiati cu promisiunea aceasta.  Si a treia promisiune puternica, pe care Pavel o spune aici este ca vom fi totdeauna cu Domnul. Nu va mai fi o limita de cinci ani, de 46 de ani, de 35, va fi un pentru totdeauna. In momentul in care nu mai intelegeti/inelegem lucrarile lui Dumnezeu, trebuie sa ne bazam pe promisiunile Lui. Si promisiunile Lui sunt acestea: ca va veni Hristos, ca mortii in Hristos vor invia, ca noi vom fi luati sa gim impreuna cu ei si nimic nu ne va desparti niciodata. Vreau, dragii mei, sa le privim lucrurile asa cum le doreste Dumnezeu. Sa lasam speranta in vietile noastre, sa nu deznadajduim. Sa traim cu credinta.

Pastorul Oti Tipei a povestit ca intr-o duminica dimineata, inainte de slujba, Ioana Chis a venit la el si i-a spus că a avut un vis urat. A visat ca a avut un accident. Si i-a mai spus pastorului ca are o singura dorinta: „daca ar fi sa plecam din lumea aceasta, vreau sa plecam toti impreuna”. „Dumnezeu i-a iubit pană la capat, Dumnezeu le-a ascultat dorintele. Dumnezeu ii imbratiseaza in momentele acestea” – a concluzionat pastorul Oti Tipei.

Am sa va citesc doua strofe din o poezie a poetului Traian Dorz. Auziti ce zice Dorz despre momentul mortii:

Nu-mi acoperiți mormântul cu cununi, ci cu iubire;
Nu cununi am vrut în viață, ci cântare și-nfrățire
Căci cununile se uscă și se șterg de ploi și soare,
Dar iubirile curate sunt cununi nemuritoare.

Nici nu-mi scrieți pe-a mea cruce data morții-ntunecată;
Eu am fost născut din ceruri ca să nu mor niciodată.
Nici să nu-mi spuneți adio, ci-mi spuneți la revedere;
Mâine vom cânta-mpreună la Întâia Înviere!….

Asta sa ne fie nadejdea, intaia inviere, cand ne vom intalni cu toti cei care L-au iubit pe Isus si cu ei [familia Chis]. Dumnezeu sa ne mangaie. Amin. (1:04:40)

Pastorul Danut Crisan:

Pastor CrisanIntr-una dintre cele mai vechi carti ale Bibliei, in cartea Iov, un barbat cu numele Elihu spunea ca Dumnezeu vorbeste omului  cand intr-un fel, cand intr-altul. La cateva sute de ani dupa omul acesta, s-a ridicat un barbat cu numele Asaf, care in Psalmul 50 scria cuvintele urmatoare: Dumnezeu da, Dumnezeu Domnul vorbeste.

Vineri seara la Vladimirescu, la un cerc de rugaciune au participat mai multi tineri. Erau dornici ca prin rugaciune sa se apropie de Dumnezeu si au cerut in acea seara lui Dumnezeu, ca Dumnezeu sa le vorbeasca. Dumnezeu le-a vorbit multor tineri la acea seara de rugaciune, dar la ultima rugaciune, a venit un cuvant special de la Dumnezeu. Spre surprinderea tuturora, s-a auzit glasul lui Dumnezeu, care a zis: Asa vorbeste Domnul, voi intra intr-o familie si voi lucra intr-o familie. In urma lucrarii care am sa o fac, se va zgudui orasul Arad si cetatile din jurul Aradului se vor zgudui. Nu m-am gandit atunci ca la noi in biserica vor fi patru sicrie.

Anul trecut, in luna iunie, am avut trei sicrie la Vladimirescu. Si atunci, Dumnezeu a vorbit cum spune Asaf. Intr-o joi seara, la sarbatoarea inaltarii Domnului Isus Hristos. Dumnezeu ne-a spus atunci si acolo, de doua ori, ca ingerul mortiieste in Vladimirescu. Si o sora, care ca niciodata, in acea seara de Joi a avut doua cantari pe care le-a cantat. Ia spus unei surori cu care se invecina pe banca: Daca Domnul, maine, vrea sa ma duca acasa, eu sunt gata. Au trecut trei zile. Doar dupa trei zile, intr-o duminica dimineata, pe valea Muresului, Ghita Tomodan, Maria Tomodan si Costi Bontau s-au intalnit cu ingerul mortii.

Cel mai mare parinte al bisericii de apus, fericitul Augustin, spunea: Nestiind locul si timpul cand ne vom intalni cu moartea, o vom astepta in orice loc si in orice timp. Prin cele patru sicrie care sunt aici, Dumnezeu ne vorbeste. Si inteleptul Solomon ne spune ca-i mai bine sa fi intr-o casa de jale deca intr-o casa de petrecere. Ca intr-o casa de jale cand esti prezent, iti aduci aminte de sfarsitul oricarui om. […..] (1:50:00)

„Noi suntem intristati, dar nu descurajati, pentru ca noi credem in invierea mortilor” – a incheiat Pavel Rivis Tipei.

Speranța si Luigi Mitoi – Sens Unic Spre Cer [ Codlea ] VIDEO 16 iulie 2015

Luigi MitoiPastorul Luigi Mitoi: Suntem Cautatori de fericire, insa candidati la moarte. Bunica, care m-a  crescut dupa ce parintii mei au divortat la varsta de sase luni, a murit si atunci am avut o experienta interesanta. M-am uitat la ea si m-am intrebat ce-i lipseste. De ce nu se misca? De ce nu vorbeste? De ce nu clipeste? Si de atunci sunt multi ani, m-a urmarit experienta asta.

Sunt cateva experiente pe care am incercat sa le inteleg in viata. Sa inteleg somnul. De foarte multe ori am incercat sa surprind momentul  cand trec in inconstienta dormind. si n-am reusit niciodata pana acum. Mi se pare o experienta incredibila. O a doua este moartea. Ce se intampla cu omul cand moare? Unde se duce? Dispare? Se muta? Exista viata vesnica? In seara asta o sa vorbim despre Dumnezeu. Stim ca subiectul nu-i la moda. Tocmai de aceea suntem impresionati de prezenta dvs. aici….

Mesajul Pastorului Luigi Mitoi incepe la minutul 1:37:00

VIDEO by  Speranta Media

Turneul Speranta ‘Sens Unic Spre Cer’ –

CE-AR FI DACĂ FIECARE CREȘTIN AR LUCRA O SĂPTĂMÂNĂ PENTRU ÎMPĂRĂȚIA LUI DUMNEZEU ?

Ionel Tutac Pastor BCB Harul LugojInițiativa lui Sebastian Ivan, un antreprenor de succes din Timișoara, de a lucra gratis 10 ore pe zi, timp de o lună pentru Primăria Timișoara l-a luat prin surprindere pe domnul primar, dar și pe cei care au citit materialul, despre intenția sa, din ziarul Adevărul. Să renunți la concediu, mai ales când ai posibilitățile financiare necesare, pentru a lucra gratis pentru administrația locală, pare o idee destul de năstrușnică pentru vremurile noastre. Sunt convins că mulți prieteni l-au descurajat pe antreprenorul respectiv considerând că Primăria are destui angajați care plimbă hârtiile dintr-un birou în altul.

Ideea acestui om este însă una deosebit de generoasă și ea trebuie nu doar apreciată, ci și urmată. Oare cum ar arăta localitățile noastre dacă fiecare dintre noi am munci măcar o săptămànă sau o zi pentru urbea în care locuim? Sau cum ar arăta bisericile din care facem parte dacă fiecare membru ar hotărà să lucreze o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu?

Există mulți credincioși ( pastori, misionari, evanghelisti, profesori, ziariști sau personal administrativ) care lucrează zilnic pentru Dumnezeu și ei merită aprecierea noastră. Ce-ar fi, însă, dacă fiecare membru din bisericile noastre ar lua inițiativa să lucreze o săptămână pe an pentru Dumnezeu?

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu casele noastre de rugăciune, unele aflate în condiții deplorabile, ar fi mai curate, mai atrăgătoare și mai primitoare.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu pastorii noștri ar fi mai puțin implicați în problemele administrative și ar avea mai mult timp pentru rugăciune și pentru pregătirea predicilor.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu bolnavii noștri, aflați în spital sau acasă, ar suporta mai ușor suferința și ar fi mai încrezători în privința rugăciunii.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu fiii risipitori ar înțelege că Bisericii îi pasă de starea lor și șansele de a reveni în Trupul lui Hristos ar fi mai mari.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămână pentru Împărăția lui Dumnezeu bătrânii noștri singuri, ce locuiesc la casă, n-ar mai trebui să se îngrijoreze cu privire la frigul ce îl vor îndura în sezonul rece.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămană pentru Împărăția lui Dumnezeu copiii orfani și văduvele ar înțelege esența religiei și ar descoperi valoarea familiei, inclusiv dragostea familiei creștine.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămană pentru Împărăția lui Dumnezeu prietenii și vecinii noștri nepocăiți ar avea ocazia să descopere dragostea lui Dumnezeu descrisă pe paginile Sfintei Scripturi.

Dacă fiecare creștin ar lucra o săptămană pentru Împărăția lui Dumnezeu momentul reântoarcerii lui Mesia ar fi mai aproape de fiecare din noi, iar Evanghelia mântuirii ar ajunge mai repede până la marginile Pământului.

Ți-ar plăcea ca în această vară să renunți la o săptămană de concediu pentru a lucra gratis pentru Împărăția lui Dumnezeu? Oportunități de slujire există peste tot! Depinde doar de voința ta!

Ionel Tuțac

Pastor BCB Harul Lugoj

via prodocensmedia.ro

CITESTE si –

Valoarea credinței adevărate!

Articolul de fata ne prezinta o paralela a crestinismului contemporan. O realitate tot mai vizibila a devalorizarii credintei in Dumnezeu. Multi predicatori in zilele noastre prezinta o credinta ieftina pentru care nu trebuie sa faci nimic, ci mai degraba primesti tot felul de favoruri de la Dumnezeu daca te convertesti.
Se dezbate trairea zilnica a crestinilor care nu mai cauta sfintirea ci prefera sa traiasca o „credinta ieftina”.
In astfel de circumstante, slujirea a ajuns pe mana celor cu credinta ieftina, care cauta doar un castig material si nu se ingrijesc de partea spirituala a Bisericii.
Apostolul Pavel ne atentioneaza despre felul cum vor fi multi crestini in zilele din urma, despre o credinta care se va raci, oameni iubitori mai mult de sine si de placeri, decat de Dumnezeu. Cu toate acestea calea noi sa nu ne lasam prinsi in aceasta capcana, care este cursa diavolului, ci sa umblam pe calea adevarata care a fost data sfintilor odata pentru totdeauna si care este singura cale care ne duce la Christos.

Avram, Agnus Dei

Urmareste LIVE – VIDEO – Seara de Priveghi a familiei Chis, Flavius, Cezar, Ioana, Maria

~~~~~

Screen Shot 2015-07-15 at 11.16.34 PM

CITESTE si –

~~~~~~~~~~

Vremurile se schimbă, generaţiile vin şi trec. Biserica, organismul viu care a rezistat atâtor vicisitudini, nu a fost chemată niciodată să se conformeze mersului lumii în mijlocul căreia îşi desfăşoară activitatea. De sorginte dumnezeiască, având drept ţintă cerul, răscumpărată prin sângele Mielului, victorioasă prin puterea Duhului, Biserica îşi va continua existenţa şi atunci când tot ce ţine de pământ, vremuri şi soroace, va lua sfârşit.

Biserica nu a fost proiectată, însă, să își aștepte fericitul viitor în vârf de munte, departe de zbaterile lumii. Ea este sarea pământului, ea este lumina lumii, o sare ce nu are voie să își piardă puterea de a săra, o lumină ce nu trebuie ascunsă. Îndeplinind rolul de trup a lui Cristos, Biserica va continua să arate drumul spre mântuire, să fie o evanghelie scrisă și citită de toți oamenii, să mângâie și să îmbărbăteze pe sfinți, să lupte până la victoria finală.
Toate acestea, alături de multe altele, capătă forme noi, direcții de dezvoltare necunoscute generațiilor trecute. Astăzi Evanghelia se propovăduiește prin mass-media, vestea bună se găsește în mesaje audio sau video, cuprinde forme de expresie noi și diversificate. Pentru că vrem să fim parte a ceea ce Dumnezeu face în mijlocul nostru, pentru că vrem să ajungem la oameni acolo unde ei se află și pentru că socotim că una dintre responsabilitățile noastre este propovăduirea mântuirii și prin internet, de aceea există www.bisericabetania.ro
Conducerea Bisericii Penticostale Betania

~~~~~~~~~~

S-au dus să sărbătorească 9 ani de căsnicie împreună cu fiul lor şi cu mama soţiei. Au ales Italia ca destinaţie pentru aniversare, iar la întoarcere spre casă, vieţile lor au fost curmate brusc, şocant şi stupid. Pe marginea autostrăzii, în Slovenia. Astăzi, el trebuia să fie numit oficial în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad.

Colegii celui care a fost prim-procurorul Flavius Chiş încearcă să-şi revină din şocul provocat de aflarea veştii privind moartea magistratului şi a familiei acestuia.

CITESTE mai mult aici –

Serviciu de Priveghi 17 iulie 2015

Serviciu de Priveghi 16 iulie 2015

PERICOLUL TRANSFORMĂRII ! Viorel Iuga

PERICOLUL TRANSFORMĂRII !

Viorel IugaEvenimentele recente ne obligă să privim încă o dată la pasajul din Romani 1.18-32. Acesta ne prezintă nişte oameni care au ajuns „plini” de tot felul de păcate. Este bine să ştim că respectivii
NU au fost aşa nici prin creaţie şi nici prin naştere. Bărbaţii şi femeile care au ajuns „plini” de lucrurile nepermise menţionate, care au ajuns să facă lucruri scârboase, greţoase, au devenit aşa. Apostolul spune că ei „au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori,bârfitori, urâtori de Dumnezeu, obraznici, trufaşi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi,fără pricepere, călcători de cuvânt, fără dragoste firească, neînduplecaţi, fără milă.”

Dacă urmărim cu atenţie pasajul, observăm cu destulă uşurinţă că pentru a ajunge aici ei au parcurs un anume drum. După ce L-au cunoscut pe Dumnezeu, nu s-au raportat corect la El, nu L-au onorat ca Dumnezeu. Atunci, mintea li s-a întunecat, inima li s-a îngâmfat şi Dumnezeu a fost schimbat.

Ca să nu aibă probleme de conştiinţă, oamenii aceştia au schimbat şi Biblia (Romani 1.25) şi închinarea. În situaţia creată, Dumnezeu i-a abandonat. În situaţia nou creată, mânaţi de propriile pofte „femeile lor au schimbat întrebuinţarea firească a lor în una care este împotriva firii; tot astfel, şi bărbaţii au părăsit întrebuinţarea firească a femeii, s-au aprins în poftele lor unii pentru alţii, au săvârşit parte bărbătească cu parte bărbătească lucruri scârboase şi au primit în ei înşişi plata cuvenită pentru rătăcirea lor.” Lăsaţi de acum în voia minţii lor blestemate, ei vor continua să se degradeze şi să îi aprecieze pe cei care le urmează modelul.

Ce aş vrea să înţelegem de aici? Şi oamenii buni pot ajunge rău de tot. Faptul că l-am cunoscut pe Dumnezeu nu rezolvă definitiv problema stricăciunii. Cine vrea să rămână plăcut Domnului trebuie să Îl cinstească pe Domnul şi să Îi urmeze învăţăturile mereu.

Fraţii mei, să avem grijă de noi înşine şi de cei dragi. Diavolul se luptă să ne dezumanizeze. El vrea să ne degradăm cât se poate de mult. Dacă vrem să nu ne alterăm, trebuie să citim Biblia, să o credem şi să o aplicăm în toate domeniile vieţii. Mai mult, idealul vieţii noastre nu trebuie să fie trăirea pentru propriile plăceri, ci trăirea pentru Dumnezeu. Lupta noastră nu trebuie să fie una carnală, ci întru creşterea fiecăruia în asemănare cu Domnul Isus Cristos. Cine este condus de gândul lui Cristos nu se va degrada, ci se va sfinţii şi va ajuta pe mulţi la sfinţire.

Pastor Viorel Iuga
Președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România

via www.prodocensmedia.ro

Iosif Ton – O Biserica la care imi place foarte mult sa merg

Iosif Ton la Biserica Elim Bruxelles 2013 - Photo credit

Iosif Ton la Biserica Elim Bruxelles 2013 – Photo credit www.curentul.net

…Biserica Elim din Bruxelles, Belgia, e o biserica la care imi place foarte mult sa merg. Biserica de peste 1.000 de membrii- 800 de Penticostali, 150 Baptisti si 50 Crestini dupa Evanghelie, care de 20 de ani traiesc in pace impreuna.

Nu mai exista nicaieri asa ceva. Ca, vedeti, daca-s penticostali, cei din Moldova nu pot trai cu cei din Arad. Si pana la urma se despart. Daca-s baptisti, unii cred in toate darurile Duhului Sfant, altii, nu. Si se rup. Daca-s crestini dupa Evanghelie, unii sunt cu Darby, altii nu sunt cu Darby. Unii boteaza copii mici, unii boteaza adultii. Si se rup. Numai aici in Belgia reusesc sa traiasca impreuna. Cand am fost anul trecut, am stat la pastorul, la Dorin Albut. Anul acesta am stat la prezbiter, la Daniel Vlad.

Si, i-am provocat sa-mi spuna ce au facut ei de au reusit. N-a fost usor, pentru ca si-au pus intrebarea: ce ii jigneste, la noi penticostalii, pe baptisti? Si cum sa facem asa, sa se simta bine si unii si altii? Si baptistii au zis: oare la ce trebuie noi sa renuntam si sa acceptam, ca sa fim in pace? Si, la fel, Crestinii Dupa Evanghelie. A fost un efort constient care l-au scris si instatutul lor. Dar, multumim lui Dumnezeu ca au reusit. Si de aceea, eu zic ca ma simt foarte fericit la ei. Daca intrati la blogul meu – http://www.iosifton.ro , gasiti acolo scrisoare din Bruxelles, unde spun mai pe larg despre biserica aceasta. Deci, nu aici spun prima data. Deja e raspandit pe internet.

SURSA aici – https://www.youtube.com/watch?v=ydCEdloxlAM de la min 43:00

Iosif Ton: SCRISOARE DIN BRUXELLES

NU-I USOR SA FACI ACTUL ACESTA: SA RENUNTI LA PARTE DIN SPECIFICUL TAU SI SA GASESTI FORMULE DE TRAIRE IMPREUNA.

Iosif Ton Cluj Napoca dec 2014Suntem a treia oară în capitala Uniunii Europene pentru cinci seri de predici în Biserica Română Elim, din Bruxelles, o biserică românească unică în lume. Are peste o mie de membri, cu un local foarte central, care prin renovare are 1.200 de locuri. Este unică prin faptul că 80% sunt penticostali, 15% sunt baptiști și 5% sunt creștini după Evanghelie. Este singurul loc unde penticostalii, baptiștii și creștinii după Evanghelie trăiesc de 20 de ani în armonie și în bună înțelegere. A fost întemeiată de Daniel Vlad și Dorin Albuț, doi ardeleni veniți aici la muncă. Amândoi își au acum câte o companie de construcții. Au făcut studii teologice parțiale, în timp ce lucrau în construcții. Amândoi au fost ordinați de comisii de ordinare penticostale: Dorin Albuț ca pastor, iar Daniel Vlad ca prezbiter. Au pe lângă ei un grup de șase diaconi ordinați, unul dintre ei fiind baptist.

De-a lungul anilor au trecut și prin crize, declanșate de unii cu vederi mai sectare. Respectivii au plecat și și-au deschis propriile lor biserici. În cursul acestor crize, cei ce au rămas au formulat principii de co-existență pentru ca toți să se simtă acceptați și să se simtă parte din familia bisericii. A fost meritul conducătorilor bisericii că au știut să renunțe la anumite rânduieli sau practici aparținând celor trei culte evanghelice și să găsească modalități de închinare și de practici eclesiale prin care să poată trăi în armonie împreună.

Eu găsesc că este semnificativ faptul că această biserică de români evanghelici care au învățat să trăiască împreună într-o singură biserică să se afle în capitala Uniunii Europene, unde 27 de țări se străduiesc să renunțe la parte din suveranitatea lor națională și să găsească formule pentru trăirea împreună. Nu-i ușor să faci actul acesta: să renunți la parte din specificul tău și să găsești formule de trăire împreună.

Continentul european a fost teatrul unor războaie devastatoare timp de mai multe mii de ani. După al doilea război mondial, câțiva oameni, printre care amintim pe Konrad Adenauer, Winston Churchill, Robert Schuman și Alcide de Gasperi, au lansat ideea creării unei uniunii a statelor Europei, pentru a trăi în armonie și fără să se mai războiască împreună. Procesul de realizare a Uniunii Europene a fost lung si sinuos, dar iată-ne astăzi cu 27 de state în această uniune și alte câteva fiind nerăbdătoare să fie acceptate în această comunitate de state. Poate că cel mai greu act în acest proces este renunțarea la o parte din prerogativele suveranității naționale în favoarea unei conduceri centrale a Uniunii. Este greu, procesul ia timp, dar lucrurile sunt deja avansate și cu greu s-ar putea concepe ca statele noastre să renunțe la acest proces de unificare.

Trăim o epocă unică în istorie. Si ceea ce facem în Europa are un singur echivalent: Statele Unite ale Americii. Iar Uniunile acestea devin modele și pentru restul continentelor.

Pe plan religios, eu nu cred în unirea tuturor cultelor religioase. Aceasta fiindcă nu putem vorbi de Unul și același Dumnezeu în toate religiile. Nici nu cred că s-ar putea vorbi de unirea tuturor religiilor creștine, chiar dacă mișcarea ecumenică de la Geneva țintește spre așa ceva. Dar cred că mulțimea cultelor evanghelice ar trebui să se gândească la o strângere mai puternică a alianțelor evanghelice existente deja. Cu siguranță că Alianța Evanghelică din România, la a cărei început am participat și eu, ar putea să se întărească și să se adâncească. Bucuria mea e să pot predica în biserici din toate aceste culte și să văd că tot mai mulți tineri găsesc formule de lucrare împreună, dincolo de bariere cultice.

Și mă bucur mult că învățăturile pe care le dau, structurate pe baza învățăturilor Domnului nostru Isus Cristos, încep să modeleze gândirea a mii de tineri. Facem totul pentru biruința Domnului Isus, pentru triumful bunătății.

Beni Faragau: Cum si de ce a construit Istoria Binecuvantarii

Beni Faragau "Intre Scriptura si Ziar" Photo captura CredoTV

Beni Faragau „Intre Scriptura si Ziar” Photo captura CredoTV

Istoria Binecuvantarii este o carare prin Scriptura.

Da-mi voie sa plec de la framantarile mele cu multi, multi ani inainte. Lucrand cu studentii, suntem in Cluj, un centru universitar. Ei vin si pleaca. Noi stam a o imensa usa rotativa si mi-am pus o intrebare simpla, plecata de la propriile mele framantari: cum poti aseza baza cea mai larga in timpul cel mai scurt in viata unui om? Daca i-au mijloacele revelatiei, plec de la faptul ca Dumnezeu s-a revelat in constiinta noastra, in istorie, S-a revelat in Fiul Sau, in Isus Hristos, in Scriptura, cred ca Scriptura ramane sursa primara a revelatiei. Pacatul a afectat toate lucrurile. Nici pe Hristos nu-L inteleg, altfel. Si El S-a legitimat prin Scriptura.

Daca i-au Scriptura, pentru ca despre ea vorbim, am 66 de carti inaintea mea. Este extrem de complexa. Imi trebuie 80 de ore sa o citesc de la un capat la celalalt cu voce tare. Dar sa ma descur in impaienjenisul de forme literare si de contexte istorice diferite? Si de aici a plecat intrebarea. Acum, Domnul Isus Hristos insusi spune: Şi viaţa veşnică este aceasta Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu. – Ioan 17:3 Daca iau Biblia in mana si vreau sa ajut pe cineva, intrebarea pe care am pus-o devine practica si relevanta: cum asez in timpul cel mai scurt, baza cea mai larga in cunoasterea lui Dumnezeu? Este suficient sa iei Biblia in mana si sa vezi ca are doua parti: Vechiul si Noul Testament. 39 de carti. Este suficient sa te uiti un pic mai atent, sa vezi ca aceste carti  sunt grupate dupa formele literare: 17 carti narativ istorice, 5 poetice si cele de intelepciune sau sapientale. Si am 17 carti profetice. Acuma, Noul Testament, este ca un burete inmuiat in Vechiul Testament. Gasim o multime de citate. Aceasta legatura este indisolubila intre cele doua. 

Ce au citat Isus si apostolii cel mai mult?

Daca mi-as lua, metaforic vorbind, libertatea sa ma ascund dupa Duhul lui Dumnezeu, care-i insuflat pe autorii Noului Testament, ii foarte simplu sa vezi  care sunt cartile preferate  ale autorilor Noului Testament. Din primele 17 carti, Domnul Isus si apostolii au citat Deuteronom mai mult decat orice alta carte. Din Isaia, decat din orice alta carte profetica. Din Psalmi, mai mult decat din celelalte cinci carti. Observi, aproape involuntar, esti trimis, daca vrei sa asezi baza cea mai larga, esti trimis spre aceste sectiuni. Ai Deuteronom, ai Isaia, ai Psalmii.

Ce i-a interesat pe autorii Noului Testament?

Urmatoarea intrebare este: ce i-a interesat pe autorii Noului Testament? Care e firul acela rosu de care pomeneau ei? In mod evident este linia mesianica. Cu alte cuvinte, Domnul Isus Hristos, in drum spre Emaus, a inceput de la Moise si l-a talcuit in toate Scripturile ce erau cu privire la El. S-a intors in seara aceleasi zile si a luat toate sectiunile Vechiului Testament: Legea lui Moise, proorocii si Psalmii. Si le-a vorbit despre El insusi, despre persoana Lui. Deci, firul central al intregii Scripturi este linia Mesianica. In Hristos se implinesc toate prefigurarile si profetiile Vechiului Testament.

De aici a plecat cautarea noastra. Si in felul acesta ne-am construit o carare prin Scriptura. Istoria Binecuvantarii este o carare prin Scriptura. Daca as lua din Geneza, pana in Apocalipsa, s-ar putea sa nu vad copacii de padure sau padurea de copaci, pentru ca este un demers laborios si foarte lung. Istoria binecuvantariiare mai multe sectiuni. Dar, in prima sectiune, in primii sapte ani, noi am adunat coloana vertebralaa Scripturii. Si acuma, iti spun o experienta din viata mea, sa vezi cum s-au declansat lucrurile.

Eram in anul 5, aveam vreo 1.006 de biserici pe urma noastra in studiu biblic in tara. Si eram obosit. Am descoperit ca am diabet. Eram cu chitara in mana si imi plangeam sufletul inaintea lui Dumnezeu. Si tocmai studiam Iosua. Si Dumnezeu i-a spus lui Iosua un lucru interesant: Uite tara. Cat va calca talpa piciorului tau, atata vei avea. Si am pornit, pas dupa pas, sa acopar toata tara, ca sa fiu sigur ca totul v-a fi al meu. Circumstantele l-au impins pe Iosua intr-o alta directie. A dat doua batalii. A frant coloana vertebrala a dusmanului si a stapanit tara inainte sa o fi cucerit.

Si in momentul acela mi-am pus o intrebare. Si am zis: „Wow, care-i dusmanul meu?” Ignoranta, necunoasterea lui Dumnezeu. „Care-i tara care trebuie sa o cuceresc?” Cuceresc 66 de carti. „Exista o coloana vertebrala care trebuie franta? Care o fi aceea?” Si infelul acesta, in Istoria Binecuvantarii, adunam, in primii sapte ani, 26 din cartile Bibliei, care formeaza coloana vertebrala a Scripturii. Carti reprezentative din punct de vedere literar, din punct de vedere istoric, din punct de vedere teologic. Si in felul acesta, practic, pe carare, ajungi sa colinzi spatiul sacru de revelare a Sinelui lui Dumnezeu, in dorinta de-al intalni, de-al cunoaste.

Citeste in intregime aici – Marius Cruceru: „Intre Scriptura si ziar” Ep. 9 – Beniamin Faragau (teolog)

Grotele din pustiul Qumran – vedere aeriana

Filmat cu drona-

Grotele de la Qumran Photo Wikipedia Ro1947 Sunt descoperite Manuscrisele de la Marea Moartă lângă Qumran, în Egipt.

Manuscrisele care au fost descoperite între 1947 și 1956 în mai multe grote de lângă Khirbet Qumran datează din perioada 250 î.Hr. – 70 d.Hr. și au rămas în istorie sub denumirea de „Manuscrisele de la Marea Moartă”.

Textele, scrise în ebraică și aramaică pe piei tăbăcite și papirusuri, sunt expuse la muzeul „Israel” din Ierusalim.

Qumran Caves from Amir Aloni on Vimeo.

Who Is God? Ravi Zacharias

Portico Community Church (2015) – Lecture by Ravi Zacharias

VIDEO by Theology, Philosophy and Science

Encountering Challenges to Biblical Inerrancy – Andreas J. Köstenberger, Darrell L. Bock, and Michael J. Kruger

bible 1

Biblical inerrancy, as formulated in the „Chicago Statement on BiblicalInerrancy„, is the doctrine that the Bible „is without error or fault in all its teaching”; or, at least, that „Scripture in the original manuscripts does not affirm anything that is contrary to fact”.

Encountering Challenges to Biblical Inerrancy

Andreas J. Köstenberger, Darrell L. Bock, and Michael J. Kruger

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari