SportulBistritean.ro: Jean Pădureanu: De bunăvoie a luat decizia de a începe altă viață, într-o altă relație cu Dumnezeu, una adevărată

Rodi Agnus Dei Jean Pădureanu

Jean Pădureanu a participat recent la o evanghelizare a Misiunii Speranța, eveniment desfășurat pe stadionul care îi poartă numele. El a fost însoțit de Laurențiu Gagea, un slujitor al bisericii Sfânta Treime de pe Bulevardul Decebal, fost angajat al Gloriei.

Pădureanu a coborât pe pista stadionului la final (video min. 2:49.55), alăturându-se grupului care urma să se pocăiască la Mesajul pastorului de pe scenă. A ascultat atent mesajul de la microfon și părea că înțelege ce i se întâmplă.

”Era foarte emoționat. Era ca un copil. De bunăvoie a luat decizia de a începe altă viață, într-o altă relație cu Dumnezeu, una adevărată. Pocăința nu este o religie, este doar o relație cu Dumnezeu. Nea Jean a făcut doar un prim pas, de-acum urmează să vină la biserica noastră și să-și aprofundeze relația cu Dumnezeu”, spune Otniel Sighiartău, fost fotbalist al Gloriei și slujitor al bisericii Sfânta Treime.

Jean Pădureanu are 79 de ani și până acum era creștin ortodox. De-a lungul timpului, Ioan Ovidiu Sabău a încercat și el să-l atragă către cultul Martorii lui Iehova. Au participat împreună la câteva întâlniri dar odată cu plecarea lui Sabău de la Bistrița s-a stins și flacăra credinței lui Pădureanu în Martorii lui Iehova.

Deși iese rar din casă, apropiații spun că Pădureanu are momente în care e perfect conștient și se simte foarte bine. Însă, traversează deseori minute bune în care își pierde memoria și nici măcar nu-i recunoaște pe cei de lângă el, consecință a bolii Alzheimer de care suferă.

SURSA – SportulBistritean.ro

CITESTE si –

Jean Pădureanu, fost patron al Clubului Gloria Bistrița, s-a întors la Dumnezeu cu ocazia evanghelizării a Misiunii Speranța, la mesajul pastorului Luigi Mițoi

CONTINUĂ SĂ CREZI! Pastor Viorel Iuga

Viorel Iuga

CONTINUĂ SĂ CREZI!

Ce mulţi sunt lupii! Cât de mari sunt primejdiile! Uneori privim la ce este în jur şi parcă ne îngrozim. Satana pune stăpânire pe cât mai multe vieţi. Oamenii îl slujesc în mod vizibil şi luptă deschis împotriva Bisericii lui Cristos.

Văzând toate acestea ne întrebăm: oare care va fi viitorul bisericii? Ce se va întâmpla cu ea peste câţiva ani? Ce viaţă duhovnicească vor avea copiii noştri? Care va fi preţul pe care îl vor plăti pentru convingerile lor religioase? Întrebările acestea sunt bune şi inevitabile. Dar mai important este să ştim care sunt răspunsurile corecte.

Spre bucuria noastră, un lucru este vizibil. Păstorul cel bun, Domnul Isus Cristos, nu a obosit şi nici nu S-a plictisit de Turmă. El nu a devenit mai puţin interesat şi nici mai puţin puternic. El, Domnul Isus Cristos Îşi iubeşte Turma şi continuă să aibă grijă de fiecare oaie în parte. Spre bucuria noastră, la fel ca altădată, El cunoaşte oaia rănită şi pe cea rătăcită. El ştie care este grasă sau slabă. El ştie când suntem însetaţi sau flămânzi.

La fel ca întotdeauna, apele Lui sunt limpezi şi păşunile Lui sunt verzi. Alţii s-ar fi plictisit cu noi de mult. Altcineva ar fi spus pe drept cuvânt că nu merităm. Oricine ne-ar fi avut în grijă ne-ar fi abandonat sau pedepsit. Domnul Isus, Păstorul cel bun, a rămas Acelaşi. El are şi dorinţa şi puterea să ne păstorească. În dorinţa Lui de a ne vedea veşnic în slavă,

Mântuitorul continuă să ne poarte de grijă în fiecare aspect al vieţii. Este adevărat că noi mai murmurăm, mai lovim cu capul în stânga şi dreapta, dar vestea bună rămâne valabilă şi ne oferă speranţă. Păstorul, Domnul Isus Cristos, continuă să ne păstorească. El Se ţine de cuvânt.

Atitudinea altora nu Îl face să Se schimbe. Slăbiciunile noastre nu Îl descurajează. Fii sigur şi astăzi că El te iubeşte mai mult decât meriţi. Fii sigur că este gata să te ierte din nou şi să te îndrume spre ceea ce este sfânt şi frumos. Bucură-te din inimă şi

Mulţumeşte-I că şi ziua aceasta este în atenţia Lui. Apoi, caută să îi produci şi Lui puţină bucurie, vorbindu-I, ascultându-L şi împlinind tot ce îţi cere!

Ps. Viitorul? Fii sigur că Isus Cristos va rămâne Acelaşi şi pentru copiii şi nepoţii tăi. Viitorul lor în mâna Domnului este SIGUR.

Pastor Viorel Iuga
Președintele Uniunii Baptiste din România

via www.prodocensmedia.ro

SUA și Israel, o dragoste prinsă între religie și politică

Dragoste garantată de o anumită înțelegere a Bibliei.

Israel

Photo SemneleTimpului.ro

Deși percepția generală este că subiectele Bibliei gravitează în jurul mântuirii, există și moduri de a o interpreta care duc mai degrabă spre sfera politicii. Aici poate fi invocată susținerea pe care mulți americani o acordă Israelului. Este un fel de cec în alb care are acoperire în citirea decontextualizată a anumitor pasaje biblice.

În timp ce antisemitismul continuă să agite apele prin Europa, mulți americani sunt „îndrăgostiți” de statul Israel modern, ceea ce este un fapt cunoscut și asumat. În această privință, nu pot fi invocate doar interese de ordin politic sau de natură economică (deși nu sunt excluse). Criteriile religioase primează, iar implicațiile lor nu sunt deloc de neglijat, mai ales că susținerea consistentă nu vine din partea evreilor americani. Astfel un studiu recent inițiat de LifeWay Research indică faptul că evanghelicii americani rămân printre cei mai puternici susținători ai Israelului. Cei mai mulți cred că Dumnezeu are planuri pentru această națiune, atât în ​​prezent, cât și în viitor. De aceea mulți dintre predicatorii americani susțin că creștinii trebuie să sprijine Israelul. […..]

Practic, printre cei mai fervenți suporteri ai Israelului se numără pastorii bisericilor protestante. O rată foarte mare dintre ei (80%) sunt de părere că „creștinii ar trebui să sprijine Israelul”. Sunt chiar mai convinşi decât evreii americani. De pildă, conform unui studiu realizat de Pew Research Center în 2013, atât protestanţii evanghelici, cât şi evreii susţineau că Israelul a fost dat poporului evreu de către Dumnezeu, însă proporția era net covârșitoare în favoarea evanghelicilor (82% față de 40%). […..]

Însă această percepție a evanghelicilor nu este împărtășită de toți americanii. Mai puțin de jumătate (46%) cred că formarea Israelului modern este o împlinire a profeției biblice și tot atâția cad de acord că evreii sunt încă poporul favorit al lui Dumnezeu. În schimb, 64% sunt convinși că Dumnezeu a avut o relație specială cu acest popor în trecut, adică cu vechiul Israel. Interesant este faptul că doar 48% dintre americani se exprimă favorabil față de o relație specială a lui Dumnezeu cu evreii de astăzi. În schimb, mai mulți (53%) sunt cei care consideră că Dumnezeu are o relație specială cu Statele Unite. Cu alte cuvinte, problema de fond rămâne aceeași, subiectul doar diferă. […..]

În momentul de față, relațiile dintre Statele Unite și Israel se află la cel mai scăzut nivel din istorie. Un factor „destabilizator” este președintele democrat al țării, mai ales după ce a încheiat un acord nuclear cu Iranul, care prevede un control strict al activităţilor nucleare iraniene în schimbul anulării sancţiunilor. A fost un motiv suficient pentru ca evanghelicii să ia foc. Recent, Mike Huckabee (fost pastor baptist), unul dintre candidații republicani la președinție, l-a acuzat extrem de dur pe Barack Obama că, prin acordul nuclear iranian, „îi duce pe evrei la gura crematoriilor”.

Practic, cu sau fără voia sa, Israelul este atras în disputa electorală din Statele Unite, miza nefiind doar strict politică. O parte din strategiile sau declarațiile de campanie ar trebui să fie descifrate și în cheie teologică, mai ales atunci când sunt puse pe tapet teme favorite taberei evanghelice.

CITESTE mai MULT aici –

Relatiile dintre S.U.A si Israel in prezent

Benjamin Netanyahu and Barack Obama. Photo nationalpost.com

În ultimii șase ani, relația dintre președintele Obama și prim-ministrul israelian, Beniamin Netanyahu, s-a deteriorat. În tot acest timp, Michael Oren, fostul ambasador israelian în S.U.A, a avut un loc pe rândul din față. Jennifer Wishon a vorbit cu el despre cum au decurs lucrurile între Statele Unite și Israel în timpul lui Obama și ce se poate face pentru a repara daunele.

Michael Oren a fost întrebat cum ar caracteriza acum relațiile dintre Statele Unite și Israel:
”Pe de o parte, relația nu a fost niciodată mai bună. Susținerea Israelului în această țară este foarte mare. Avem o relație dificilă și complexă cu această administrație, pentru că președintele a avut o viziune asupra lumii, iar asta a inclus un sprijin deschis pentru cauza palestiniană, o încercare de a-și reface relațiile cu Iranul, iar Iranul vrea să ne distrugă, așa că e deja o problemă. Acordul despre care se vorbește acum, care permite Iranului să-și păstreze toată infrastructura nucleară, toate centrifugele și centrele sale, asta nu include cercetarea și dezvoltarea. Ar putea crea mașinării mult mai avansate care ar îmbogăți uraniul mai repede. Asta nu include rachetele. Nu este legat de comportamentul Iranului. Iranul este cel mai mare sponsor mondial de terorism de stat. Dacă acordul nu este legat în vreun fel de o schimbare în comportamentul Iranului, atunci este un acord prost și pune în pericol țara mea. Dincolo de asta, va pune în pericol America… Oamenii trebuie să se gândească la asta. Sună foarte abstract, dar trebuie să înțeleagă că au rachete și acele rachete pot ajunge până în acest studio, în câțiva ani. Acele rachete au un singur scop: să transporte un focos nuclear.”
Mai pot fi reparate daunele făcute de președintele Obama în relațiile dintre S.U.A. și Israel?

”Unul dintre cele mai de bază lucruri pe care le putem face este să restabilim aceste două principii, care sunt numite „nu la lumina zilei” și „fără surprize”. „Nu la lumina zilei” înseamnă că putem să avem păreri diferite cu privire la multe lucruri și două țări, chiar și cei mai apropiați aliați, pot să aibă păreri diferite. Este foarte important să nu avem păreri diferite în fața lumii, pentru că dușmanii noștri vor interpreta asta ca o slăbiciune și o vor folosi împotriva noastră. Avem o cultură politică diferită în Knesset. Țipăm și strigăm, lucru la care nu te-ai gândi niciodată că se face într-un congres. Oamenii nu se blestemă unul pe altul, dar cred că dacă scaunele nu ar fi prinse de podea, oamenii ar fi aruncat cu ele. Toate acestea se întâmplă la două ore distanță SIIL, distanța dintre locul în care ne aflăm acum și Philadelphia.”

Michael Oren a spus că cea mai mare realizare, cea mai mare bucurie, este că are nepoți israelieni:
”Cred că sunt cel mai norocos om în viață. Să vin în această țară, Israel, și să încep totul de la zero… Am venit cu un rucsac. Pe atunci, acum 40 de ani, era ca Vestul Sălbatic… să-mi realizez o familie și să mă uit la acești doi nepoți israelieni, este cea mai mare realizare a mea.
Stire difuzata in emisiunea Jerusalem Dateline 87 – iulie 2015 – ultimele știri creștine: http://alfaomega.tv/stiri/stiri-despr…

Vor duce negocierile nucleare la un razboi in Orientul Mijlociu?

Photo credit www.telegraph.co.uk

Înainte să fie semnat acordul cu Iranul, am vorbit cu expertul pe problemele Orientului Mijlociu, Jonathan Spyer, despre cum acordul nuclear iranian va afecta regiunea. Ne-a spus că va duce la o cursă a înarmării nucleare.

”Vor fi mult mai multe pericole în regiunea noastră. Regiunea noastră se află deja într-o situație instabilă din punct de vedere politic, fiind separată de statele puternice care se opun unele altora în zone în care guvernele se prăbușesc. Iranienii contra saudiților, turcilor, qatarienilor… De asemenea, în Siria, Irak și Yemen, într-o oarecare măsură. Toate aceste conflicte existente vor fi intensificate de prezența paralelă a cursei înarmării nucleare și răspândirea armelor nucleare în regiune. Crește exponențial pericolul într-o vecinătate foarte periculoasă.”

De asemenea, referitor la ridicarea sancțiunilor care par strâns legate de negocieri, miliarde de dolari ar putea fi înapoiate Iranului. Ce impact ar avea acest lucru în regiune?

”Dacă se va întâmpla asta, impactul va fi uriaș. Eșecul despre care vorbesc mulți analiști este uriaș. Dacă cele 150 de miliarde de dolari, din blocarea veniturilor din petrol, revin în lunile următoare, va fi o încurajare imensă pentru iranieni, care se află în pericolul de a părea puțin prea tensionați. În ultimele luni, au făcut angajamente în Siria, în Irak, despre care am discutat mai devreme, de a susține rebelii Houthi în Yemen. S-au angajat să susțină Hezbollah în Liban și jihadiștii islamici, poate și Hamas. Palestinienii susțin numeroase grupări. Un stat supus unor sancțiuni grele are nevoie de mulți bani pentru a face față. Dacă sancțiunile sunt ridicate, zeci, sute, sau miliarde de dolari devin disponibile din nou. Iranienii se vor afla într-o poziție fericită, din acel punct de vedere, ca să crească exponențial susținerea prietenilor, aliaților și clienților din regiune oprimați”, spunea Jonathan Spyer.

Negocierile ar putea duce la o cursă a înarmării, iar apoi vor folosi miliarde de dolari în aceste conflicte din Orientul Mijlociu. Care este explicația posibilă pentru un acord cu Iranul?
”După cum înțeleg eu gândirea administrației S.U.A. și a aliaților europeni, ei cred că Iranul e dispus sau se află într-o poziție din care poate fi inversat, să zic așa, dintr-o forță anti-occidentală într-o forță pro-occidentală sau neutră din regiune. Am citit un articol în ziarul britanic ”The Daily Telegraph” în care fostul ambasador la Washington, Christopher Meyer, susține că odată ce Iranul primește acordul, ar putea deveni un factor de ordin, ar putea deveni un aliat occidental în regiune. Există această convingere puternică cum că Iranul așteaptă să i se dea suficiente îndemnuri pentru a deveni un jucător cinstit în regiune. Asta pune în evidență toate lucrurile ce au loc. Estimarea mea, în calitate de persoană care observă această regiune îndeaproape, este că acea convingere nu e fondată. Iranienii sunt foarte serioși cu privire la statutul lor anti-America, din urmă cu 30 de ani. Sunt foarte serioși cu privire la dorința lor de a distruge Israelul, despre opoziția lor față de suniți și alte prezențe din regiune, la interesul loc sectant și ideologia islamistă șiită. Sunt foarte serioși în legătură cu asta. Dacă li se dau motive, ei iau aceste motive și continuă să hrănească și să promoveze strategia existentă de a înlocui Statele Unite, prezență ce deține monopolul în Golful Persic și în regiune”, a afirmat Jonathan Spyer.

Jonathan Spyer a fost întrebat ce ar spune dacă ar vorbi cu cineva din Statele Unite, sau cu cineva din Occident, Marea Britanie, sau Europa și ce trebuie să înțeleagă cu privire la ce se întâmplă în Orientul Mijlociu chiar acum:
”Ei trebuie să înțeleagă două lucruri. Primul lucru și cel mai important este că iranienii nu sunt dispuși să se transforme în aliați. În al doilea rând, bineînțeles, suniții, jihadiștii, islamicii reprezintă un pericol extrem pentru securitatea țărilor vestice și a populației vestice. Ei trebuie să-și identifice aliații din aceste zone ce se prăbușesc: Irak, Siria și în altă parte. Odată ce-și identifică aliații, trebuie să înceapă să lucreze cu ei și să creeze o arhitectură de securitate clară. Mulți oameni vor să fie prieteni cu regiunea occidentală: Israelul, regiunea guvernamentală kurdă din nordul Irakului, monarhiile din Golful Persic, iordanienii și egiptenii ce se află sub comanda lui Sisi. Este o echipă destul de puternică, dar chiar acum este o echipă care simte că Occidentul a rămas în urmă și are alte idei. Pericolul trebuie abordat și aliații trebuie coordonați.”
Stire difuzata in emisiunea Jerusalem Dateline 87 – iulie 2015 – ultimele știri creștine: http://alfaomega.tv/stiri/stiri-despr…

Discutiile referitoare la acordul nuclear se intensifica

Israelul s-ar putea confrunta cu cea mai mortală avertizare din partea unui Iran nuclear. Președintele Obama spune că acordul va împiedica Iranul să-și construiască arme nucleare, dar prim-ministrul israelian, Beniamin Netanyahu, spune că acordul ar putea garanta faptul că Iranul va obține bomba. Israelul face presiuni și este împotriva acordului, în timp ce administrația Obama este în favoarea lui. Congresul începe o perioadă de 60 de zile pentru a analiza acordul. Majoritatea americanilor familiarizați cu acordul nuclear iranian sunt împotriva lui. 48% nu sunt de acord, în timp ce 38% sunt de acord, potrivit unui sondaj nou făcut de ”Pew Research Center”. Sondajul a fost făcut în timp ce ministrul apărării, Ashton Carter, a vizitat Israelul pentru a vorbi cu liderii israelieni despre noul acord nuclear cu Iranul. Israelul continuă să avertizeze că e un pericol nu doar pentru Israel.

După ce prim-ministrul israelian, Beniamin Netanyahu, s-a întâlnit cu ministrul apărării american, Ashton Carter, a continuat să-l numească un acord prost.
”Astăzi ni se spune că lumea întreagă susține acest acord prost. Nu e adevărat. Israelul și multe state arabe se opun acestui acord și uneori lumea întreagă se poate înșela”, a afirmat Beniamin Netanyahu.
În timp ce dezbaterea asupra acordului se mută la Congres, oficialii israelieni atrag atenția asupra pericolului ce îl reprezintă Iranul nu doar pentru Israel, ci și pentru Statele Unite.

”Când vorbim despre Iran, avem de-a face cu o țară a cărei conducere solicită moartea Americii. Nu e ca și cum Israel ia măsuri, pentru că nu doar el este în vizorul armatei iraniene. Statele Unite ale Americii se află și ele în vizorul armatei iraniene”, a afirmat Dore Gold.

Directorul general în Ministerul de Externe din Israel, Dore Gold, a spus reporterilor că Iranul nu strigă doar „Moarte Americii !”, ci și acționează în interiorul Statelor Unite ale Americii:
”America este ținta Iranului. Hezbollah, să fim clari, este o extensie a sistemului de securitate iranian. Gruparea are rețele în Europa și Statele Unite ale Americii. Atât Garda Revoluționară, cât și gruparea Hezbollah, acționează în 30 de țări, potrivit celor mai sigure informații ale noastre.”
În ciuda influenței mondiale ale grupării Hezbollah și Gărzii Revoluționare ale Iranului, acordul oferă unei liste lungi, 70 de pagini de companii iraniene, entități și persoane fizice, scutire de sancțiuni. Asta va reprezenta un câștig pentru economia Iranului. Criticii avertizează că o parte din bani vor fi utilizați pentru finanțarea activităților teroriste din întreaga lume.

Consiliul de Securitate al ONU a votat în mod unanim adoptarea acordului. Acesta va ridica sancțiunile ONU impuse Iranului în schimbul limitării programului nuclear.

Ambasadorul Israelului la Națiunile Unite, Ron Prosor, s-a pronunțat în defavoarea votului:
”Doamnelor și domnilor, astăzi ați acordat un premiu mare celei mai periculoase țări din lume. Pentru prima dată, oricine își poate aminti, Israelul și lumea arabă sunt de părere că acest acord este periculos pentru regiune, pentru oamenii din regiune: evrei, musulmani, creștini, și pentru lumea întreagă.”

Acordul îi oferă Iranului până la 150 de miliarde de dolari prin ridicarea de sancțiuni. O afacere nouă ar putea adăuga de la 5 până la 7 miliarde de dolari în economia Iranului, în următorul deceniu. Criticii spun că Iranul ar putea folosi o parte din acei bani pentru a susține terorismul. Atât republicanii, cât și democrații din Congres, critică administrația Obama pentru că a mers la ONU, înainte să meargă la Congres. După acord, liderul suprem ayatollahul Khamenei a jurat că politica Iranului față de aroganța Statelor Unite nu se va schimba și promite că va susține aliații jihadiști din regiune. Între timp, un semn nou al creșterii tensiunii în regiune: 47% din israelieni susțin o lovitură unilaterală împotriva programului nuclear iranian.

Iranul si alte probleme cu care se confruntă statul evreu

De ce să faci un acord cu o țară care are astfel de antecedente rele?
”Dacă te uiți la regiunea noastră extinsă, Orientul Mijlociu extins, cred că liderii, în general, în comunitatea internațională, au tendința să stingă focul ce ne arde degetele și să nu se ocupe de ce e important, ci de ceea ce arde. Ideea că Iranul poate fi, ar putea fi, sau ar trebui să fie un partener pentru noi, comunitatea internațională, în rezolvarea problemelor din regiune și, prin urmare, am face bine să încheiem un acord cu ei, cred că este o greșeală mare. Dacă vă uitați la reprezentanții Iranului din regiune, de la gruparea Hezbollah în Liban până la șiiți în Irak, gruparea Houthi în Yemen, la ceea ce se întâmplă în Siria, puteți înțelege că un Iran nuclear sau un Iran după un acord, un Iran care va fi echipat cu mult mai mulți bani pentru a-și susține lupta pentru dominație în regiune, este mai problematic și mai periculos. Unii chiar au spus: ”Și ce dacă? Fie facem un acord, fie mergem la război cu Iranul.” Îmi pare rău, dar acestea nu sunt singurele opțiuni. Comunitatea internațională a dovedit că sancțiunile dure funcționează și Iranul s-a întâlnit să discute problema”, a afirmat David Walzer.
David Walzer a fost întrebat cum ar caracteriza relațiile dintre Obama, Casa Albă și guvernul prim-ministrului Netanyahu:
”Avem dezacorduri cu privire la unele probleme fundamentale. Dar acestea apar în companiile cele mai intime și chiar și în familii. Nu cred că ostilitatea reflectă realitatea relațiilor noastre. Cred că Israelul și Statele Unite, sau ar trebui să spun Statele Unite și Israelul, sunt aliați foarte apropiați și prieteni foarte buni.”

David Walzer a mai fost întrebat dacă îl surprinde faptul că ne confruntăm din nou cu antisemitism în Europa:
”Nu sunt sigur dacă sunt surprins, dar am sperat foarte mult că după 70 de ani de la Holocaust antisemitismul nu va crește din nou în Europa. Faptul că vorbim despre el astăzi și faptul că evreii de pe acest continent se întreabă dacă ar trebui să rămână aici sau să plece, este în sine un lucru înspăimântător.”

S-a sfârșit vremea evreilor în Europa?

”Cred că amenințarea crește și pericolele sunt mult mai mari decât obișnuiau să fie. Până la sfârșitul zilei ar trebui să fie decizia fiecărei persoane dacă vrea să împacheteze și să plece în Israel, în Statele Unite, sau oriunde în lume. Cred că faptul că oamenii își pun această întrebare este de la sine ceva înspăimântător.

Evreii au trăit pe acest continent de mii de ani. Este înspăimântător faptul că trebuie să se întrebe dacă încă mai este casa lor.”

Cei din Israel simt că pierd prieteni în lume, că numărul țărilor pe care se pot baza scade.
”Am dori să fim mai populari, dar nu ne vom da bătuți. Știm că luptăm pentru ceva drept și nu ne vom da bătuți”, a afirmat David Walzer.
Stire difuzata in emisiunea Jerusalem Dateline 87 – iulie 2015 – ultimele știri creștine: http://alfaomega.tv/stiri/stiri-despr…

NU VĂ MIRAȚI, FRAȚILOR…! Florin Ianovici

IASI Turneu Hristos Painea Vietii

IASI Turneu Hristos Painea Vietii

„A fost amuzant să văd contrastul dintre lacrimile protestatarilor care se gândeau că răul s-a abătut asupra orașului lor și lacrimile de fericire ale participanților la inaugurare, bucuroși că în sfârșit li se realizează visul libertății pentru care au luptat atât de mult.” Citatul îi aparține lui Doug Mesner, unul dintre fondatorii Templului Satanic care a inaugurat statuia lui Baphomet, în Detroit.

Iată libertatea pe care o doresc unii: libertatea de a arde biblia, de a etala homosexualitatea, de a batjocori moralitatea. Ceva nou? Nicidecum: Isaia 14:13 „Tu ziceai în inima ta: ‘Mă voi sui în cer, îmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănoaptei; „

Este timpul să privim adevarată față a lumii: Luca 10:3 „Duceţi-vă; iată, vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor. ” Puterea noastră nu e data de un guvern pământesc, nici de drepturile conferite de legile țării, nici de sistemul de securitate al armatei sau forțelor de ordine, ci de faptul că oile au Păstor. Tăria mea ca miel nu stă în puterea mea – mielul e cel mai neajutorat animal –, ci în puterea Păstorului cel bun.

Nu libertatea este temeiul proclamării Evangheliei Împărăției lui Dumnezeu, ci dragostea pentru Hristos. Că va fi sau nu libertate, că va fi sau nu ușa legii deschisă pentru propovăduire e deja limpede: curând se va închide. Dar inima mea și dragostea vie pentru Mântuitorul Isus nu poate fi încuiată de nimeni câtă vreme eu mă păstrez curat.

După acest asalt al imoralității care își dorește fundament legal, urmează următorul asalt: creștinii să fie reduși la tăcere. Dar noi știm că ei nu pot tăcea pentru că dragostea de Dumnezeu este mai puternică ca orice. Și pas cu pas vom ajunge la momentul profețit de Domnul Isus: Marcu 13:9 „Luaţi seama la voi înşivă. Au să vă dea pe mâna soboarelor judecătoreşti şi veţi fi bătuţi în sinagogi; din pricina Mea veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, pentru ca să le slujiţi de mărturie. ”

Așa că în loc de încheiere, voi lăsa Biblia să vorbească: 1 Ioan 3:13 „Nu vă miraţi, fraţilor, dacă vă urăşte lumea. ”

Florin Ianovici

Românii, credința de tip ghiveci și săpunul – Nicolae.Geantă

Românii, credința de tip ghiveci și săpunul
Nicolae.Geantă

Nicolae Geanta Agnus DeiPeste 96% dintre români cred în Dumnezeu, spune INSCOP, sondajul cel mai recent despre națiunea mioritico-religioasă. Ce bine ar fi! Cu ponderea asta de credincioși țara noastră ar avea avort aproape de zero. Minciuna ar lipsi, băieții dăștepti la fel. Am fi o națiune de sfinți. Natalitatea ar fi cel puțin dublă decât mortalitatea, barurile goale, Poliția ar intra în șomaj, DNA-ul ar rămâne fără clienți. Iar gay’s n-ar mai avea nerușinarea să agațe steagul curcubeu de Parlament! Românii însă mint ca vânzătorii de lozuri!

Deși 96,5% cred în Dumnezeu, numai  83,9% se declară religioși. Cum o fi credința fară religie? 83 % dintre români spun că respectă duminica, dar numai 25,4 % merg la biserică în ziua Domnului (sau măcar săptămânal). Peste zece procente nu ajung în Casa Domnului decât odată pe an, sau mai rar! Pentru român respectul zilei de odihnă înseamnă grill, bere, talciocuri, snaks-uri și mall-uri. Pentru primii creștini biserica era centrul vieții lor, spun istoricii. Biserica locală are nevoie de mine, indiferent racă eu simt sau nu că am nevoie de ea! Oare de ce ceea ce credem noi că ne face fericiți este tocmai opusul voii Lui Dumnezeu?

Deși aproape integral românii cred în Dumnezeu, credință lor e tip ghivechi. Pe lângă credința în Tatăl din Ceruri, mioriticii mai cred și în deochi (31,2%), blesteme (25,5%), horoscop (23,6%), vrăjitorie (15,3%) ori… extratereștrii (15,6%)! Pentru ai noștrii Porunca întâi de la Sinai (Să nu ai alți dumnezei afară de Mine) e un fel de text predictiv, o evaluare fără contabilizare în școala vieții. Dumnezeu nu doar că e cel mai mare Dumnezeu, dar e Singurul!

Creștinismul ghiveci al carpato-danubienilor zice ca puțin peste jumătate (54,4%) dintre adepti cred în viața de apoi, deși 59,6% cred în Rai și 57,5 % în Iad! Cine crede în Rai și Iad trebuie sa traiascâ. Sunt de acord cu Craig Groeschel care spune că e un creștinism ateu. Adică să ști despre Dumnezeu din amintiri, din povești, din auzite, din cărți. Fără relație personală…

Nu mă mai surprind sondajele „creștinești” ale românilor, cum nu am rămas nici șocat de declarația unei femei din biserica noastră: „frate, știu că viața mea nu arată cu adevărat ca de creștină, dar să știi că eu cred cu adevărat în Dumnezeu. Acu’, dacă nu fac voia Lui mereu să mă înțeleagă și El!”. Asta știți cum se traduce? Cred în Dumnezeu, dar trăiesc ca și cum n-ar exista!

Pentru mulți români credința a devenit ca săpunul. Degeaba miroase frumos, degeaba e peste tot în baie, dacă nu te speli rămâi plin de murdărie! Apoi miroși! Și păcatul tare urât pute! Mai ales la creștini!
„Săpun pentru păcat” avem la Golgota. Cine mai vrea să se spele?

Articolul original publicat aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com/2015/07/romanii-credinta-de-tip-ghiveci-si.html

Citeste Blogul lui Nicolae.Geantă aici – http://nicolaegeanta.blogspot.com/

Stiinta Sustine Genesa: Un Genetician Spune Ca Evidenta Confirma Invatatura Biblica Despre Adam Si Eva Din Biblie

Adam & Eve

Traducere In Limba Romana: Agnus Dei – Sursa: Christian News Network

Un genetician care studiaza moleculele exploreaza istoricitatea lui Adam si Eva, intr-un documentariu nou lansat, care explica ca descoperirile moderne din domeniul geneticii, confirma invatatura Bibliei  ca toti oamenii se trag dintr-o pereche originala creiata de Dumnezeu.

Dr. Georgia Purdom a obtinut un doctorat in genetica moleculara studiind la Universitatea Statului Ohio si care a publicat articole in mai multe reviste de stiinta, printre care Revista de Neurostiinta, Revista de Cercetare a Oaselor si Mineralelor. Purdom, o fosta profesoara de biologie, este acum cercetatoare si purtatoare de cuvant pentru Departamentul Crestin de Apologetica, care se numeste Raspunsuri in Genesa(RIG).

De cand s-a alaturat departamentului RIG, ea a scris numeroase articole si a fost prezentata intr-o serie de DVD-uri si prezentari. Cea mai recenta lucrare a sa intitulata „Genetica lui Adam si Eva,”examineaza relatarea din Cartea Genesei referitoare la originea omenirii,  din punctul de vedere al geneticii.

,,Una dintre cele mai mari dezbateri a crestinismului de astazi este cu privire la primii doi oameni: au fost Adam si Eva reali, sau sunt ei produsul de mit?” Intr-un articol pentru RIG Purdom scrie: ,,Cei care pretind ca am evoluat timp de milioane de ani, cred ca Adam si Eva, asa cum Biblia ne invata despre ei, nu au loc in istoria omenirii. Ei argumenteaza ca stiinta genetica dovedeste ca noi nu ne putem trage din numai doi oameni. Multi dintre crestini au acceptat aceasta pozitie si sugereaza ca existenta lor istorica nu are legatura cu crestinismul si Evanghelia.”

Intr-un interviu cu Christian News Network, Purdom a sugerat ca existenta istorica a lui Adam si Eva este imperativa pentru a intelegere corecta a Evangheliei.

,,Un istoric Adam si Eva si pacatul originar, este temelia Evangheliei,” a spus ea. ,,Vestea rea este ca pacatul si moartea, au inceput in Genesa capitolul 3, cand Adam si Eva au pacatuit.”

Apreciind faptul ca Adam si Eva au fost oameni reali, ajuta pe oameni sa inteleaga nevoia pentru un Rascumparator, a explicat Purdom.

Noi avem nevoie de vestea buna , harul si viata, care o gasim in moartea si invierea Domnului Isus Christos,” a spus ea. Isus este solutia problemei raului care a inceput in Genesa:3. Apostolul Pavel a facut aceasta conectie intr-un mod foarte clar in Romani:5 si 1 Corinteni:15.”

Purdom apoi a vorbit in detalii despre unele descoperiri genetice recente care sprijina relatarea Bibilei despre creatie.

,,Una dintre cele mai convingatoare dovezi genetice care suporta ca primul cuplu originar a fost creiat de Dumnezeu este cercetarea DNA mitocondreala facuta de catre geneticianul creationist, Dr. Nathaniel Jeanson,” a recomandat ea. El arata foarte clar ca stramosul  comun uman de sex feminin al nostru tuturor (Eva din Biblie), a trait in perioada indicata de Biblie, cu cativa mii de ani in urma.”

Aceste descoperiri, impreuna cu alte dovezi prezentate in „Genetica lui Adam si Eva,”contrazic in mod direct afirmatiile evolutionistilor, a spus Purdom.

,,Acest stramos de parte femeiasca nu a putut trai cu o suta de mii de ani sau mai multi, in urma, asa cum pretind evolutionistii,” a continuat ea. ,, In plus, genetica arata in mod clar ca oamenii si chimpanzeii nu au un stramos comun. Sunt multe, foarte multe diferente in DNA -ul lor care submineaza complet posibilitatea de origine comuna numai cu cateva milioane de ani in urma.”

Purdom a spus la Christian News Network ca crestinii ar trebui sa se doteze cu aceste informatii stiintifice, ca sa poata apara exactitatea Bibliei, incepand cu Genesa.

,,Crestinii ar trebui sa fie constienti de dovezile stiintifice despre creatie, pentru ca Genesa este Cartea cea mai aprins dezbatuta printre crestinii evanghelici,” a afirmat ea. ,,Noi trebuie sa aratam oamenilor ca stiinta sustine si confirma istoria prezentata in Genesa.”

Christian News Network – http://christiannews.net/2015/07/27/science-supports-genesis-geneticist-says-evidence-confirms-historical-adam-and-eve/

Pavel Rivis Tipei – Inceputurile Bisericii Penticostale in Romania

Biserica Betania Paulis

Biserica Betania Paulis

In caz ca nu ati vizionat acest video cand l-am postat prima data:

Un dentist urît și mai mulți ginecologi iubiți

Un editorial ‘spot on’ de la Marius Cruceru.

Marius Cruceru

Da! Grețos! Să plătești 50.000 de dolari, să ademenești animalul în mod ILEGAL în afara țarcului protector, să îl săgetezi, apoi să îl urmărești, animalul fiind în agonie, să îl împuști cu reflectorul deasupra capului….

sursa mashable.com http://mashable.com/2015/07/27/cecil-the-lion/ sursa mashable.com http://mashable.com/2015/07/27/cecil-the-lion/

Ce bărbăție este asta? Ce vînătoare este fără niciun risc de a fi mîncat la rîndul tău de animalul înfuriat? Cît de laș, cît de greu trebuie să te fi înțeles cu tine în tot acest timp?

Vezi articolul original 322 de cuvinte mai mult

Ce au citat Isus si apostolii cel mai mult? Beni Faragau

Beni Faragau "Intre Scriptura si Ziar" Photo captura CredoTV

Beni Faragau „Intre Scriptura si Ziar” Photo captura CredoTV

Istoria Binecuvantarii este o carare prin Scriptura.

Daca mi-as lua, metaforic vorbind, libertatea sa ma ascund dupa Duhul lui Dumnezeu, care-i insuflat pe autorii Noului Testament, ii foarte simplu sa vezi  care sunt cartile preferate  ale autorilor Noului Testament. Din primele 17 carti, Domnul Isus si apostolii au citat Deuteronom mai mult decat orice alta carte. Din Isaia, decat din orice alta carte profetica. Din Psalmi, mai mult decat din celelalte cinci carti. Observi, aproape involuntar, esti trimis, daca vrei sa asezi baza cea mai larga, esti trimis spre aceste sectiuni. Ai Deuteronom, ai Isaia, ai Psalmii.

Citeste in intregime aici – Marius Cruceru: „Intre Scriptura si ziar” Ep. 9 – Beniamin Faragau (teolog)

CĂUTĂM RĂSPUNSURI cu pastorul SAMY TUȚAC

Cautam raspunsuri cu pastorul Samy Tutac

CĂUTĂM RĂSPUNSURI
cu pastorul SAMY TUȚAC

Vocea Evangheliei sau pe http://www.rve-timisoara.ro.

Încercăm să oferim răspunsuri biblice, clare și relevante pentru oameni care se frământă cu întrebări la care nu au găsit încă răspuns sau doresc o confirmare în plus.

Daca aveti intrebari pe care doriti sa le adresati pastorului Sami Tutac puteti trimite un email la secretariat@rve-timisoara.ro sau direct pastorului la adresa de facebook:https://www.facebook.com/profile.php?…

Toate drepturile rezervate RVE Timisoara 2015

Dacă dorești să audiezi emisiunile trecute, accesează link-ul de mai jos:

View full playlist (13 videos)

Looking After a Woman to Lust After Her – A W Pink (Christian Audio book)

A W Pink on lust 1

~~~

A W Pink on lust  2

Screen prints from

A.W. Pink’s Studies in the Scriptures – 1924-25,

Volume 2 of 17

An exposition on the Sermon on the Mount, by A W Pink.

VIDEO = 82 minutes


VIDEO by Christian Praise and Worship in Songs, Sermons, 

The Law and Adultery – A W Pink

Matthew 5 v.28

The Sermon On The Mount


Chapter Eleven

The Law and Adultery

aw pink„Ye have heard that it was said by them of old time, Thou shalt not commit adultery: But I say unto you, That whosoever looketh on a woman to lust after her hath committed adultery with her already in his heart. And if thy right eye offend thee, pluck it out, and cast it from thee: for it is profitable for thee that one of thy members should perish, and not that thy whole body should be cast into hell. And if thy right hand offend thee, cut it off, and cast it from thee: for it is profitable for thee that one of thy members should perish, and not that thy whole body should be cast into hell. It bath been said, Whosoever shall put away his wife, let him give her a writing of divorcement: But I say unto you, That whosoever shall put away his wife saving for the cause of fornication, causeth her to commit adultery: and whosoever shall marry her that is divorced committeth adultery.”

Matthew 5:27-32


Let us begin by pointing out once more that the several distinctions drawn by Christ in this discourse between what had been said in ancient times upon a number of matters of moral and religious duty, and what He now affirmed, must have respect not to the real teaching of the Law and the prophets but to the inadequate and erroneous views entertained of their teaching by the rabbis and the false notions founded upon them. After so solemnly and expressly declaring His entire harmony with the Law and the prophets (5:17-20), we must regard with abhorrence the idea that Christ, immediately after, proceeded to pit Himself against them, affirming that Moses taught one thing and He quite another. No, in every instance where a commandment is quoted as among the things said in former times, it was the understanding and views entertained thereof against which the Lord directed His authoritative deliverances. It is not the Lawper se which is under consideration, but the carnal interpretations of it made by the Pharisees.

It should prove a real help to the reader if he looks upon Matthew 5:20, as the text of this third division of the Sermon, and all that follows to the end of chapter v as an enlargement thereof. That verse enunciated a most important practical truth, and the verses which immediately follow contain a series of illustrative examples of how and wherein the righteousness of the citizens of the kingdom of heaven must exceed the righteousness of the scribes and Pharisees. First, the Law-giver Himself had freed the sixth commandment from the rubbish which carnal men had heaped upon it (vv. 21-26), and now He proceeded to restore the seventh commandment to its true sense and meaning, and therefore to its proper use, purging it from the false interpretation of the Jews. Thus, in the verses which are now to be before us, we have the Saviour contrasting the righteousness of His kingdom with the righteousness of the religious leaders of His day respecting the all-important matter of chastity.

„Ye have heard that it was said by them of old time, Thou shalt not commit adultery” (v. 27). Again we would carefully note that Christ did not say, „Ye know that God said at Sinai,” but instead, „ye have heard that it was said by them of old time.” This makes it quite clear that He was continuing to refute the injurious traditions which the Jews had accepted from their elders: „them of old time” referring to the ancient teachers-compare our comments on verse 21. „Thou shalt not commit adultery”; those were indeed the actual words of the Holy Spirit, but the preceding clause makes it plain that our Lord was alluding to them in the sense in which the scribes and Pharisees understood them. They saw in the seventh commandment nothing more than the bare injunction, „No man shall lie with another man’s wife,” and hence they thought that so long as men abstained from that particular sin, they met the requirements of this precept.

The ancient rabbis, echoed by the Pharisees, restricted the scope of the seventh commandment to the bare act of unlawful intercourse with a married woman. But they should have perceived, as in the case of the sixth commandment, that the seventh spoke specifically of only the culminating crime, leaving the conscience of the hearer to infer that anything which partook of its nature or was calculated to lead up to the overt deed was also and equally forbidden, even the secret thought of unlawful lust. That the Pharisees did narrow the meaning of the seventh commandment to the mere outward act of impurity is evident from our Lord’s contrastive exposition of it in the next verse, where He insists that its true intent had a much wider scope, reaching also to the inward affections, prohibiting all impure thoughts and desires of the heart.

Once more we are shown the vast difference there is between the spiritual requirements of a holy God and the low standard which is deemed sufficient by His fallen creatures. The religion of carnal and worldly men is merely political; so far as good and evil affect society, they are in some measure concerned; but as to the honour and glory of God, they have no regard. So long as the outside of the cup and of the platter be clean, they are indifferent to whatever filth may exist within (Matthew 23:25, 26). So long as the external conduct of its citizens be law-abiding, the State is satisfied, no matter what iniquity may be seething in their minds. Different far is it with the Judge of all the earth: „The Lord seeth not as man seeth; for man looketh on the outward appearance, but the Lord looketh on the heart” (1 Sam. 16:7). That which the world pays no attention to, God regards as of first importance, for „out of the heart are the issues of life” (Prov. 4:23). It is only „the pure in heart” who shall ever see-commune with and eternally enjoy-God (Matthew 5:8).

In what has just been before us we may see a very real warning against a slavish literalism, which has ever been the refuge into which not a few errorists have betaken themselves. In this instance the Pharisees kept themselves close to the letter of the Word, but sadly failed to understand and insist upon its spiritual purport. Papists seek to justify their erroneous dogma of transubstantiation by an appeal to the very words of Christ, „this is My body,” insisting on the literal sense of His language. Unitarians seek to shelter behind His declaration, „My Father is greater than I” (John 14:18), arguing therefrom the essential inferiority of the Son. In like manner, the ancient rabbis took the words of the seventh commandment at their face value only, failing to enter into the full spiritual meaning of them. Let pre-millenarians heed this warning against a slavish literalism or a being deceived by the mere sound of words, instead of ascertaining their sense.

The great Teacher of the Church here supplied us with an invaluable canon of exegesis or rule of interpretation by teaching us that God’s commandment „is exceeding broad” (Ps. 119:96), and that human language becomes invested with a far fuller and richer meaning when used by God than it has on the lips of men. This of itself should be sufficient to silence those who condemn the servants of God when they spiritualize Old Testament prophecies, objecting that they are reading into those prophecies what is not there, and unwarrantably departing from their plain sense. When the Lord Jesus affirmed, „But I say unto you, That whoso looketh on a woman to lust after her, hath committed adultery with her already in his heart,” had not the Pharisees as much occasion to demur, and say, „The seventh commandment says nothing about lustfullooks: You are reading into it what is not there”?

Ere passing on, a few words need to be said on the special heinousness of this particular crime. Adultery is the breach of wedlock. Even the Pharisees did condemn it, for though they made light of disobedience to parents (Matthew 15:4-6), yet they clamored for the death of the woman guilty of this sin (John 8:4, 5). The grievousness of this offence appears in that it breaks the solemn covenant entered into between husband and wife and God, it robs another of the precious ornament of chastity, it defiles the body and ruins the soul, it brings down the vengeance of God upon the posterity, which Job called „a fire that consumeth to destruction” (31:12). „Be not deceived; neither fornicators, nor idolators, nor adulterers shall inherit the kingdom of God” (1 Cor 6:9, 10). „Whoremongers and adulterers God will judge” (Heb. 13:4).

„But I say unto you, That whosoever looketh on a woman to lust after her, hath committed adultery with her already in his heart” (v. 28). Here we have an exposition of the seventh commandment by the supreme Prophet of God, wherein He reveals the height, depth, and breadth of the spirituality of the Divine Law. That commandment not only forbids all acts of uncleanness, but also the desire of them. The Pharisees made it extend no farther than to the outward and physical act, supposing that if the iniquity was restricted to the mind, God would be indifferent. Yet their own Scriptures declared, „If I regard iniquity in my heart, the Lord will not hear me” (Ps. 66:18), and Christ here made it known that if a man allows himself to gaze upon a woman till his appetites are excited and sexual thoughts are engendered, then the holy Law of God judges him to be guilty of adultery and subject to its curse; and if he indulges his licentious imagination so as to devise means for the gratification thereof, then is his guilt that much greater, even though providence thwart the execution of his plans.

Our Lord here declared that the seventh commandment is broken even by a secret though unexpressed desire. There is, then, such a thing as heart adultery-alas, that this is so rarely made conscience of today. Impure thoughts and wanton imaginations which never issue in the culminating act are breaches of the Divine Law, All lusting after the forbidden object is condemned. Where the lascivious desire is rolled under the tongue as a sweet morsel, it is the commission of the act so far as the heart is concerned, for there is then lacking nothing but a convenient opportunity for the crime itself. He who weighs the spirits judges the going out of the heart after that which is evil as sin, so they who cherish irregular desires are transgressors of the law of impurity.

„But I say unto you, That whosoever looketh on a woman to lust after her, hath committed adultery with her already in his heart.” ft is not an involuntary glance which constitutes the sin, but when evil thoughts are thereby prompted by our depraved natures. The first step and degree, then, of this crime is when lust stirs within us. The second stage and degree is when we deliberately approach unto-a feeding of the eye with the sight of the forbidden fruit, where further satisfaction cannot be obtained. Then if this lust be not sternly mortified, the heart swiftly becomes enthralled and the soul is brought into complete bondage to Satan, so that it is fettered by chains which no human power can break. Such was the deplorable condition of those mentioned by the apostle, „Having eyes full of adultery, and that cannot cease from sin” (2 Pet. 2:14).

Well did Matthew Henry point out, „The eye is both the inlet and the outlet of a great deal of wickedness of this kind; witness Joseph’s mistress (Gen. 39:7), Samson (Judges 16:1), David (2 Sam. 11:2). What need have we, therefore, with holy Job, to ‘make a covenant with our eyes’ (31:1) to make this bargain with them: that they should have the pleasure of beholding the light of the sun and the works of God, provided that they would never fasten or dwell upon anything that might occasion impure imaginations or desires; and under this penalty, that if they did, they must smart for it in penitential tears. What have we the covering of our eyes for, but to restrain corrupt glances and to keep out defiling impressions?” How much sorrow and humiliation would be avoided if such wholesome counsel was duly laid to heart and carried out in practice.

By clear and necessary implication, Christ here also forbade the using of any other of our senses and members to stir up lust. If ensnaring looks be reprehensible, then so much more unclean conversation and wanton dalliances, which are the fuel of this hellish fire. Again, if lustful looking be so grievous a sin, then those who dress and expose themselves with desires to be looked at and lusted after-as Jezebel, who painted her face, tired her head, and looked out of the window (2 Kings 9:30)-are not less, but even more guilty. In this matter it is only too often the case that men sin, but women tempt them so to do. How great, then, must be the guilt of the great majority of the modern misses who deliberately seek to arouse the sexual passions of our young men. And how much greater still is the guilt of most of their mothers for allowing them to become lascivious temptresses.

As looking to lust is here forbidden, so by proportion are all other like occasions unto adultery. The reading of books which make light of immodesty and indecency, and that cater to those who relish the suggestive and questionable, are therefore prohibited. So too is the use of light and wanton talk and the jesting about loose morals: „But fornication, and all uncleanness, or covetousness, let it not be once named among you, as becometh saints; neither filthiness, nor foolish talking, nor jesting” (Eph. 5:3, 4). Many who are given to this think it a trifling matter, but in reality they are double offenders, for not only have they a wanton eye, but a lascivious tongue also. In like manner, promiscuous dancing and mixed bathing are most certainly condemned by the seventh commandment, for in both there is additional provocation unto lust.

How solemnly do these words of Christ in Matthew 5:28, condemn us, for even though (by preserving grace) our bodies have not been defiled by the outward act of adultery, yet who can say „My heart is clean”? Who is free from a wanton eye, from evil desires, from impure imaginations? Who can truthfully affirm that he has never been guilty of questionable jesting and unchaste conversation? Must we not all of us lay our hands upon our mouths and condemn ourselves as offenders in the sight of God? Surely we have ample cause to humble ourselves beneath His mighty hand and acknowledge our breach of the seventh commandment. And if our repentance and confession be sincere, shall we not be doubly on our guard against a repetition of these sins, seeking to avoid temptations and taking heed of every occasion which may incite us? Surely it is evident that if our hearts be honest before God we cannot do less. Yea, shall we not with increased earnestness pray, „Turn away mine eyes from beholding vanity; and quicken Thou me in Thy way” (Ps. 119:37)?

Again, if the lust of the heart be adultery in the sight of God, then with what diligence and care should we respond to that injunction, „Having therefore these promises, dearly beloved, let us cleanse ourselves from all filthiness of the flesh and spirit, perfecting holiness in the fear of God” (2 Cor. 7:1); that is, labour to keep our hearts and minds as pure as our bodies. Unless they do so Christians themselves will be deprived of a comforting assurance of their personal interest in the love of God, for when they defile their minds by harboring impure thoughts the Spirit is grieved, and withholds His witness to our sonship. Nay, if we truly realize that the Holy One has taken up His abode within our hearts, must we not put forth every effort to keep the guest-chamber clean? As the best way to keep down weeds is to plant the garden with vegetables and flowers, so the most effective means of excluding from the mind those foul imaginations is for it to be filled with thoughts of spiritual things, to have our affections set upon things above. If we give God His proper place within, Satan will be defeated.

We feel that we cannot do better in closing this article than by quoting here the salutary counsels of another: „To temptations to impurity in some of its forms we are commonly exposed, and it requires constant vigilance to avoid falling before some of them. There are a few advices which, on this subject, I would affectionately urge on the attention of the young. Be on your guard against loose and unprincipled companions. ‘Be not deceived: evil communications corrupt good manners.’ It is impossible to associate intimately with the profligate without danger. Abstain from the perusal of books tainted with impurity. These are scarcely less mischievous-in many cases they are more so-than the company of the wicked. The deliberate perusal of such books is a plain proof that the mind and conscience are already in a deeply polluted state. Keep at a distance from all indelicate and even doubtful amusements-I allude chiefly to theatrical amusements-where the mind is exposed, in many instances, to all the evils at once of depraved society and licentious writing. Seek to have your mind occupied and your affections engaged with ‘things unseen and eternal.’ Habitually realize the intimate presence of that God, who is of purer eyes, than to behold iniquity. Never forget that His eye is on your heart, and that ‘all things are naked and opened’ to Him: and, as one of the best and most effectual methods of mortifying your members which are on the earth-crucifying the flesh with its affections and lusts-„Seek the things which are at God’s right hand.’ Never tamper with temptations, but flee youthful lusts” (J. Brown).


Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari