„…si nu ne duce in ispita…” – Pastor Ioan Cocirteu

Ioan Cocirteu

 „…si nu ne duce in ispita…”

Matei 6: 13

            Aceasta cerere din Rugaciunea Tatal nostru ne plaseaza in mijlocul unui subiect care necesita multa rugaciune pentru a fi inteles, si mai mult decat atat, necesita multa seriozitate in tratarea lui practica. Ispita nu e o gluma, o idee de poveste, doar o invatarura teologica, ci este acel lucru real cu care chiar ne confruntam in fiecare zi.

Rostind cu buzele noastre aceasta parte a rugaciunii, trebuie sa stim ce cerem. Oare orice om este ispitit ? Poate Dumnezeu, care este Tatal nostru, sa ne duca in ispita ? Ne ajuta cineva cand suntem ispititi ? Toate acestea sunt doar cateva intrebari, care in toate timpurile si-au cautat raspunsurile. Desigur, atat intrebarile, cat si raspunsurile, au dat nastere la controverse, controverse care se nasc din multimea gandurilor. Biblia insa, se explica pe sine !

In primul rand, Dumnezeu nu ispiteste pe nimeni.

Apostolul Iacov spune asa: “Nimeni, cand este ispitit, sa nu zica: “Sunt ispitit de Dumnezeu”. Caci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca sa faca rau, si El insusi nu ispiteste pe nimeni.” Cum poate fi totusi concordanta intre cererea din Rugaciunea Tatal nostru si cuvintele lui Iacov ? Un episod din cartea Iov este cat se poate de interesant si lamuritor in privinta aceasta. Pe scurt, lucrurile au stat asa: Dumnezeu s-a laudat cu neprihanitul Iov, dar Diavolul i-a spus ca Iov avea suficiente motive sa se teama de El. Ca o incredere deosebita pe care Dumnezeu o avea cu privire la Iov, Diavolul primeste libertatea sa se atinga de el. O face, dar numai in limitele impuse de Dumnezeu. Nici mai mult, nici mai putin. Lucrul acesta ne face sa intelegem ca si ispita este permisa sau ingaduita de Dumnezeu, dar niciodata produsa de El ! Scopurile pentru care Dumnezeu permite sa fim ispititi sunt multe: test al credintei, motiv de marturie in fata lumii, perfectionarea caracterului nostru, dezvoltarea rabdarii, etc.

In al doilea rand, ispita este reala pentru fiecare om.

Atata vreme cat vom trai pe pamantul acesta, unde Diavolul lupta pentru fiecare om, exista ispite. Nu este loc unde ispita sa fie absenta. A patruns si in prezenta Fiilor lui Dumnezeu, vine si in biserica, apare in minte cand te rogi si te ademeneste in clipele de har. Cum ii facem fata ? Ce trebuie puncatat aici este faptul ca nici un om, nici un credincios nu trebuie sa se socoteasca a fi total separat de influenta ispitei. Sfantul Pavel a spus: “Astfel dar, cine crede ca sta in picioare, sa ia seama sa nu cada.” Da, ea trebuie socotita o realitate de fiecare zi. Este in imediata vecinatate a personalitatii tale. Cu ochii inchisi sau deschisi, acasa sau la servici, la munte sau la mare, in incercari sau in bucurii, rugandu- te sau postind…vine ispita. Auziti strigatul Domnului Isus: “Vegheati si rugati- va, ca sa nu cadeti in ispita…” Matei 26: 41

In al treilea rand, exista scapare in mijlocul ispitelor.

Citez un verset foarte bogat in continut: “Nu v- a ajuns nici o ispita, care sa nu fi fost potrivita cu puterea omeneasca. Si Dumnezeu, care este credincios, nu va igadui sa fiti ispititi peste puterile voastre; ci, impreuna cu ispita, a pregatit si mijllocul sa iesiti din ea, ca s- o puteti rabda.” 1 Corinteni 10: 13. Cel putin doua lucruri sunt cat se poate de clare. In credinciosia Lui, Dumnezeu nu ingaduie sa fim ispititi peste puterile noastre. Ispita este potrivit puterii omenesti. Ce veste buna ! Ispita mea este potrivita potentialului meu de rezistenta. Cum totusi cad atatia ? Resursele mele de a face fata ispitelor din viata mea trebuie sa mearga in tandem cu precautia mea spirituala. Eu pot sa am capacitate de rezistenta, dar sa nu fiu vigilent la momentul ispitirii mele si atunci sa cad. In acelasi timp, Dumnezeu a pregatit si mijloace ale harului prin care sa pot iesi biruitor din experienta ispitirii. Acumularea Cuvantului, perseverenta in rugaciune, dependenta mea de puterea harului lui Dumnezeu, sunt doar cateva dintre acestea.

Fie- ti mila Doamne de noi si nu ingadui sa fim biruiti de ispita !!!

Pastor Ioan COCIRTEU

Urmareste PAGINA Facebook Biserica Baptista nr.2 Timisoara

CITESTE  –

  1. “Tatal nostru…” – Pastor Ioan Cocirteu
  2. …care esti in ceruri – Pastor Ioan Cocirteu
  3. “…Sfinteasca- se Numele Tau; “ Pastor Ioan Cocirteu
  4.  “…vie imparatia Ta…” Pastor Ioan Cocirteu
  5. “…faca- se voia Ta, precum in cer si pe pamant.” – Pastor Ioan Cocirteu
  6. “…si ne iarta noua greselile noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri; …“ – Pastor Ioan Cocirteu

Adevarul.ro: Bătălia care va aduce sfârşitul lumii – planul în şase etape

Planul Statului Islamic de cucerire a lumii,

un „Mein Kampf“ jihadist

Batalia care va aduce sfarsitul lumii – planul în sase etape

Photo Adevarul.ro

Bătălia care va aduce sfârşitul lumii – planul în şase etape

În document se dezvăluie istoria Statului Islamic care datează la începutul anilor ’90 şi care explică de ce liderul Abu Bakr al-Baghdadi a răzbunat în 2011 moartea lui Osama bin Laden. „Pierderile pentru apostaţii şi ereticii americani au fost fără precedent, la fel şi ratele sinuciderii printre soldaţii americani. Această situaţie l-a forţat pe Catârul Evreilor, preşedintele american Obama, să anunţe un plan de evacuare“, notează documentul.   Planul de bătaie pentru „sfârşitul lumii“ este descris în şase etape, dintre care trei au fost îndeplinite deja.

[…..]

Mein Kampf“-ul califatului Descoperit în Pakistan de către Institutul Media American (American Media Institute – AMI), într-o regiune tribală izolată, documentul lung de 32 de pagini şi scris în dialectul urdu promovează o bătălie apocaliptică drept soluţie finală. În paginile manuscrisului se susţine că liderul islamist ar trebui recunoscut drept unicul conducător al celor un miliard de musulmani ai lumii, adunaţi într-un imperiu religios numit „califat“, notează „Israel National News“.

Citeste mai mult: adev.ro/nt8ex2

Daniel Popescu – Sa ne pregatim pentru intalnirea cu El

Daniel Popescu Biserica Betel

Betel Bucuresti – Tineret
Ne pregatim pentru intalnirea cu El

Articole recente – Daniel Popescu –

VIDEO by Dani si Magda Popescu

Vlad Breana – Ce folos sa fii fiu, daca esti mort! Betel Bucuresti

Vlad Breana

TEXT Luca 11:15-24
De multe ori, pentru ca intarzie judecata lui Dumnezeu, stiti ce spunem? „Dumnezeu stie ca sunt slab/ slaba, Dumnezeu ma ingaduie cu pacatul acesta si iata, chiar daca m-am departat de biserica, chiar daca nu mai fac ceea ce trebuie sa fac inaintea lui Dumnezeu, iata ca-mi merge bine. Va aduceti aminte de Iona?Dumnezeu i-a zis: „Du-te la Ninive si predica Cuvantul Meu.” Si el a zis: „Nu, eu fug departe de Domnul.” Si s-a dus si a cumparat bilet. Si Dumnezeu n-a intervenit. S-a dus si a urcat in barca si Dumnezeu n-a intervenit. A plecat barca pe mare si Dumnezeu n-a intervenit.Si poate z zis si el: „Dumnezeu poate s-a razgandit si a trimis pe altul.

Nu inseamna, dragul meu tanar si tanara, daca in seara aceasta esti pe o cale gresita si iti merge bine, ca esti in voia lui Dumnezeu si Dumnezeu este de acord cu ceea ce faci. Nu te lasa inselat de aparente si ca ai in jurul tau oameni…[…] Pentru ce sunt cei din jurul tau in jurul tau? Care-i motivul pentru care prietenii tai stau in jurul tau? S-ar putea sa-ti mearga bine in relatia ta de prietenie care nu-i dupa voia lui Dumnezeu. S-ar putea sa faci lucrurile acestea, nu stiu, tu stii viata ta, tu stii mai bine lucrurile alea care nu-s dupa voia lui Dumnezeu. Si te uiti si zici: „Pai, dar nu e nici o problema in viata mea. N-a venit nenorocirea. Nu m-a pedepsit Dumnezeu. Lucrurile merg bine. Inseamna ca Dumnezeu ma intelege. Doar stie Dumnezeu ca sunt tarana.” Nu de putine ori am auzit vocea aceasta si glasul asta: „Frate. Dumnezeu stie ca sunt slab. Si ma ingaduie cu pacatul asta, ca stie ca nu pot sa… si cad in ispita aceasta. Si Dumnezeu atata ma iubeste, ca ma infaduie cu lucrul acesta.” Nu stiu dupa care Biblie. Dumnezeul nostru este sfant. Slavit sa fie Numele Lui.

[….] Cata vreme copilul asta (fiul risipitor) a stat acasa la taica-sau, diavolul nu s-a putut atinge de el. N-a putut sa-l nimiceasca, ca avea deasupra lui autoritate. Era deasupra lui, Dumnezeu. Dar, in momentul cand a iesit de sub autoritate si a zis: „Eu fac ce vreau, ma duc pe calea mea. Sunt propriul meu stapan,” atunci diavolul s-a putut atinge de el. Si am vazut lucrul asta in viata multora dintre noi. Cand sunt in biserica, cand sunt la locul meu, cand sunt in ascultare, cand sunt in supunere, cand ma supun lui Dumnezeu, bisericii, slujitorului lui Dumnezeu si fac ceea ce Dumnezeu imi cere, nu se poate atinge diavolul de mine. Si daca Dumnezeu ingaduie o incercare, este spre ridicare, spre biruinta si spre zidirea mea.

Dar in momentul in care ies de sub autoritatea lui Dumnezeu si fac ce vreau eu, sunt inaintea diavolului o prada usoara, o tinta usoara. V-ati gandit la lucrul acesta? Nu se putea atinge diavolul de el, cat statea acolo, la taica-sau. Cand a iesti sa faca ce vrea el, diavolul s-a putut atinge si a putut sa faca tot ce vrea cu el. S-ar putea ca in situatia in care te afli sa fie datorita alegerii tale gresite. Nu datorita incercarii care ti-a dat-o Dumnezeu.

Va aduceti aminte de Iona, ca atunci cand a venit furtuna, omul dormea linistit. Si au venit astia si l-au trezit si i-au spus: „Scoala-te, ce dormi? Tu nu vezi ca murim aici? Pierim?” Iar, va intreb eu un lucru acuma. Daca Iona zicea: „Uite cum facem noi, mai, oameni buni. Ne punem pe post si rugaciune. Intram sapte zile pe post si rugaciune si ne rugam ca Dumnezeu sa opreasca furtuna.” O oprea Dumnezeu?

Ce te faci cand furtuna din viata ta e pornita de Dumnezeu si nu de diavolul?

Acolo nu era o furtuna pornita de diavolul. Putea sa se ridice Iona, sa mustre duhurile cat vroia. Sa porunceasca si marii sa taca. Nu, acolo, era o furtuna pornita de Dumnezeu, pentru ca Iona era in neascultare. Ce te faci, daca furtuna din viata ta e pornita de Dumnezeu din cauza neascultarii? Te rogi, postesti, nu se intampla nimic. Adica, e bine sa te rogi, sa postesti. Dar, e bine sa iei o decizie, dincolo de care, sa schimbi lucrurile in viata ta.

Va aduceti aminte de Iosif? Unde mergea Iosif si binecuvantarea mergea. Asta si in puscarie cand a ajuns, puscaria deja era pe profit. Unde mergea Iosif, la casa lui Potifar, la Faraon, unde mergea el, era binecuvantare. Dar, iata-l pe Iona, ca unde merge el este blestem. N-aveau nici o vina cei din corabie, n-aveau nici o vina in afacerea aceea si s-a dus pe rapa pentru ca Iona era acolo. Sa se duca pe rapa compania ta la care lucrezi pentru ca tu te-ai razvratit impotriva lui Dumnezeu? Se poate asa ceva? Sa fie furtuna in familia ta, in casa ta, in relatia ta de prietenie, in inima ta, in mintea ta, in constiinta ta, pentru ca te-ai razvratit impotriva lui Dumnezeu?

As vrea sa ne gandim in seara aceasta si daca esti intr-o stare de tulburare si este furtuna in viata ta, sa vezi de unde este furtuna aceea.

(Fragmente din primele 15 minute ale predicii)

Articole asemanatoare –

VIDEO by Dani si Magda Popescu

David „Dudu” Fisher – Exodus – Exodul, evreii se intorc acasa

Portul Jaffa Israel

Portul Jaffa Israel

Video incepe cu imagini din portul Jaffa, locul prin care au intrat toti cei ce au vrut sa cucereasca Ierusalimul. Toti au pasit pe aici.

Pe aici au intrat- romanii, au trecut cruciadele, a trecut chiar si balena care l-a inghitit pe profetul Iona. Aici s-a intemeiat statul Israel in 1948. Tot in acest port au sosit evrei pe barci si corabii, acasa, in Israel.

VIDEO by Micah24601

Cantec evreiesc: E TIMPUL SA-L SLAVIM PE DUMNEZEU!

Y-Studs – Hashem Melech

Yeshiva University’s Y-Studs (Yeshiva Students) cover „Hashem Melech,” originally by Gad and Beni Elbaz:https://youtu.be/z9mxV2KXclE

VIDEO by The Y-Studs

The Romanians – The Hotchpotch Faith and The Soap

The Romanians – The Hotchpotch Faith and The Soap By Prof. Nicolae Geantă

Nicolae GeantaOver 96% of Romanians believe in God, says INSCOP, the most recent survey about the mioritical-religious nation. How well it would be! With this share of Christians, our country would have almost zero abortion. The deceit would miss, and also the dodgy boys. We would be a nation of saints. The birth would be at least double than death, the pubs would be empty. The police would enter in unemployment, the DNA (National Anticorruption Directorate) would remain without clients. And gays would never have the shamelessness to hang the rainbow flag on the Parliament building! But as sellers of lottery tickets Romanians lie!

Even though 96,5% believe in God, only 83,9% declare themselves religious people. How would be faith without religion? 83% of Romanians says that they respect the Sunday, but only 25,4% of them go to Church in the Lord’s Day (or at least weekly). Over 10% don’t get in the House of the Lord only once a year, or less! For the Romanian people, the rest day respect means grill, beer, rag fairs, snacks and malls. The historians say that for the first Christians the Church was the centre of their lives. The local Church needs me, whether or not I feel like I need it! Why is what we think that makes us happy just the opposite of God’s will?

Although almost all Romanians believe in God, their belief is a hotchpotch one. Besides the faith in Heavenly Father, the mioritic people believe in the evil eye (31,2%), curses (25,5%),  horoscope (23,6%), sorcery (15,3%), or … in aliens ( 15,6%)! To us, the First Commandment from Sinai (You shall have no other gods before Me) is a kind of predictive text, a without counting evaluation in school life. Not only that God is the Greatest God, but He is the only One !

The hodge-podge Christianity of the Danube-Carpathian region says that just over half (54,4%) of followers believe in afterlife, even if 59,6% believe in Heaven and 57,5% believe in Hell! Those who believe in Heaven and Hell have to live. I agree with Craig Groeschel who says that there is an atheist Christianity. This means to know of memories, from stories, from hearsay, from books about God. The „Christian” Romanian survey do not surprise me anymore, as I was not even shocked by a statement of a woman in our church: „Brother, I know that my life does not look really Christian, but you know that I truly believe in God. Now, if I cannot always do His will, He should understand me!” Do you know how is this translated? „I believe in God, but I live as if He doesn’t exist!

To many Romanians the faith became like the soap. In vain it smells nice, in vain it is everywhere in the bathroom, if you do not wash yourself, you will be full of dirt! Then you smell bad! And the sin stinks so badly! Especially to Christians!

We have „Soap against sin” at Calvary.  Who are those who want to wash themselves?

Citeste articolul in Limba Romana aici – Românii, credința de tip ghiveci și săpunul – Nicolae.Geantă

„Biserica în asediu”

Biserica in Asediu

“Cei mai mulţi martiri creştini au fost în secolul XX”

Într-o cunoscută carte, numită „Cetatea lui Dumnezeu”, Sfântul Augustin de Hippo ilustra prin intermediul unor simboluri deosebit de plastice, lupta dintre biserica lui Hristos şi lume. Astfel, folosind metafora cetăţilor, Sfântul Augustin asocia biserica lui Isus Hristos conceptului de cetate a lui Dumnezeu aflată în opoziţie şi luptă continuă cu cetatea acestei lumi. Această frumoasă ilustraţie avea să fie admirabil dezvoltată multe secole mai târziu de către predicatorul John Bunyan în două cărţi monumentale, „Călătoria creştinului” şi „Războiul sfânt”.

„Biserica în asediu”

Nu putem decât să ne bucurăm aşadar, că utilizarea acestor metafore fundamentale pentru înţelegerea luptei spirituale ce se poartă de peste două mii de ani sunt folosite şi pentru a ilustra evoluţia bisericii din România în perioada comunistă şi după aceea. Acest lucru îl avem foarte bine evidenţiat în cartea „Biserica în asediu”, scrisă de Petru Lascău, pastorul bisericii “Agape” din Glendale, Arizona (www.agapearizona.com).

Petru Lascau 2013Ca întotdeauna, autorul, având un talent aparte în ceea ce priveşte exprimarea conceptelor spirituale profunde prin cuvinte simple, ne călăuzeşte în înţelegerea fenomenului religios creştin din România. Plecând de la asediul bisericii de către puterea ateismului comunist de dinainte de revoluţie, suntem călăuziţi pas cu pas către conflictul prezent, în care forţele ostile, de data aceasta îmbrăcate în haine religioase, încearcă să distrugă puterea Evangheliei în spaţiul românesc.

Pornind de la tragedia asediului cetăţii Samariei, relatată în cuprinsul Scripturii, Petru Lascău îşi structurează cartea în mai multe etape, care cuprind evoluţia bisericii creştine din ţara noastră. Utilizarea termenului biserica creştină din România ar putea să fie ambiguă, pentru că autorul nu doreşte ca volumul de faţă să se adreseze unui anumit curent religios, ci face apel la toţi cei care respectă principiile învăţăturii lui Isus Hristos.

Marea luptă

„Afirmaţia acestui titlu („Biserica în asediu”) poate fi şocantă pentru unii dintre cititori. Biserica creştină este supusă constant unui asediu din partea forţelor răului, care se vor folosi de tot ce le stă la dispoziţie pentru a o reduce la tăcere, pentru a-i secătui energiile şi pentru a-i anihila toate eforturile sale. Ne este atât de proaspăt în minte exemplul bisericii din România, care a fost ţinută sub izolarea asediului ateismului comunist peste 40 de ani. Biserica din Anglia a fost aproape redusă la tăcere şi moarte spirituală de liberalismul materialist al gândirii teologiei moderne. În Statele Unite asistăm în aceste zile la atacul umanismului ateu al pornografiei şi al corupţiei alimentate de abundenţa materială.” Prin urmare, asediul la care a fost supusă biserica creştină din România nu reprezintă altceva decât o parte a marelui front deschis de către forţele răului împotriva bisericii lui Hristos de pretutindeni. Pornind de la această perspectivă, înţelegem că este esenţial să învăţăm lecţiile istoriei pentru a putea face faţă realităţilor prezente şi viitoare, care în mare măsură vor relua multe din temele luptelor despre care am citit în Sfintele Scripturi.

„Divide et impera”

Revenind la realităţile româneşti, pe parcursul capitolului „Asediul”, autorul realizează o radiografie impresionantă asupra efectelor presiunilor exercitate de către ateismul comunist în România. Astfel, o primă consecinţă a fost cea a ridicării de ziduri înalte între confesiunile protestante din România, după principiul „Divide et impera”. Una dintre realizările cele mai de seamă ale comunismului se descoperă prin intermediul acestor ziduri confesionale, care au condus la fărâmiţarea bisericii lui Hristos din România. „O altă expresie destul de vizibilă a asediului este zidul confesional prin care ne izolăm unii de alţii din punctul de vedere al credinţei. Îmi aduc aminte câtă furie a declanşat atât la nivelul liderilor religioşi, dar mai ales la cel al politicienilor, când în România am început colaborarea mai strânsă cu unele dintre bisericile de altă confesiune. Aceeaşi rezistenţă am întâlnit-o şi peste hotare, în Chicago, atunci când am organizat întrunirile tinerilor creştini din toate bisericile creştine române din Chicago. Izolaţi unii de alţii în spatele zidurilor confesionale din spatele cărora liderii lor se afurisesc reciproc, devenim ca şi creştini, cu totul ineficienţi pentru transformarea societăţii în care trăim.”

Lupta pentru supravieţuire

O altă consecinţă a asediului ateu se poate vedea în absenţa bisericii de la datoria pe care o are faţă de lume. „Biserica din România a ajuns o mare absenţă din viaţa socială. Dacă în spitalele din timpul de dinaintea venirii comunismului cei suferinzi beneficiau de asistenţa a mii de lucrători creştini, azi cu greu se mai poate vedea aşa ceva pe culoarele spitalelor. Orfelinatele, casele de bătrâni au fost secularizate ca orice instituţie. Contribuţia bisericii în aceste sectoare este nulă. Absenţa bisericii de la datorie, o absenţă forţată, a fost apoi folosită de propaganda anticreştină pentru a demonstra inutilitatea unor astfel de instituţii creştine în societate.”

În legătură cu tehnica asediului, Petru Lascău enunţă un principiu deosebit de relevant. „Aşa cum am anticipat, scopul principal al asediului este ruperea legăturilor asediaţilor cu restul lumii. Izolaţi fiind, victimele vor cădea curând pradă aliatului principal al asediatorilor, care este foametea. Asediaţii vor înceta lucrul, resursele lor umane şi materiale se vor concentra pentru supravieţuire, spectrul foametei va crea derută şi deznădejde. În lupta pentru supravieţuire, interesele colective dispar şi instinctele de autoconservare îi vor face pe mulţi indivizi să caute evadarea.”

„Vino să vezi”

Mergând mai departe, Petru Lascău examinează cauzele asediului. Astfel, identifică o primă mare problemă, în strategia de luptă pe care biserica creştină a adoptat-o împotriva provocării ateist-comuniste şi ateist-materialiste. „Pentru a atrage oamenii înăuntrul organizaţiei, utilizăm azi tot felul de tehnici. Formaţiile noastre muzicale, uneori şlefuite până la rafinament, au ca scop atragerea „prietenilor” şi nu atât de mult slăvirea lui Dumnezeu. Pe această linie, se înscriu bisericile moderne ce au adoptat muzica rock, care atrage mai ales tânăra generaţie. Întreaga structură a bisericii se organizează în jurul acestei strategii „vino să vezi”, iar atunci când se pune problema trimiterii de misionari, comunitatea nu are niciodată bani, pentru că trebuie să îi cheltuiască cu tapiţarea mobilierului, pentru instrumente muzicale, pentru cumpărarea unor clădiri mai mari, etc.”

Liderii

O altă cauză a asediului este reliefată de lipsa de viziune a celor aflaţi în poziţii de conducere. „Este o adevărată tragedie ca în fruntea unui popor să se afle un om fără Dumnezeu, un om corupt şi vândut idolilor. Este o dramă să ai în fruntea bisericii un lider compromis, fără viziunea lucrării lui Dumnezeu, care nu urmăreşte interesele ei, ci mai degrabă ale sale, un lider ce nu îşi asumă responsabilitatea oamenilor de sub conducerea sa, unul care va sacrifica pe cel nevinovat, pentru a păstra aparenţele.”

Petru Lascău concluzionează: „Un lider care va trasa o strategie greşită bisericii sale, o strategie de luptă contrară celei stabilite deja de Dumnezeu, îşi va ruina biserica. Este imperios necesar a alege în fruntea noastră oameni ai lui Dumnezeu, devotaţi slujirii Sale, oameni neprihăniţi ce fac din înaintarea Împărăţiei lui Dumnezeu scopul vieţii lor.”

Frică şi necredinţă

O altă cauză majoră a asediului bisericii creştine rezidă din frică şi necredinţă. „Frica este dovada sigură a nesiguranţei mântuirii şi a vieţii veşnice. Ea dovedeşte cât de puţin ne mai încredem în cuvintele Domnului. Când suntem gata să murim pentru El, începem să gustăm din adevărata libertate, pentru că libertatea nu înseamnă altceva decât ce ai tu în interiorul tău. Frica şi necredinţa te ţin în blocajul asedierii păgâne.”

În continuare, Petru Lascău ne arată care sunt „consecinţele asediului” şi enumeră câteva dintre ele. Printre acestea sunt foametea spirituală, luptele interne, pierderea tinerei generaţii şi necredinţa. „În multe dintre bisericile noastre există tensiune şi nemulţumire, lupte şi partide. Rezolvarea situaţiei nu se poate face prin predici despre dragostea frăţească, care să ne adune la un loc. Energia spirituală a bisericii trebuie să fie canalizată numai spre lucrarea lui Dumnezeu. În caz contrar, ea îşi va croi drumuri neobişnuite pentru a se elibera.”

Clipa unei decizii supreme

Dar bineînţeles, nu ar fi suficient doar să se zugrăvească imaginea unei biserici sub asediu. Acest lucru nu ne-ar conduce decât la descurajare. Iată de ce, autorul ne propune şi soluţia biblică la astfel de probleme. Astfel, îndrumă spre înţelegerea măsurilor ce trebuie luate pentru timpul de faţă, având ca model imaginea leproşilor care au fost martori ai retragerii armatelor siriene, ca urmare a intervenţiei miraculoase a lui Dumnezeu în timpul lui Elisei.

În primul rând, este necesară o judecată limpede, pentru a înţelege faptul că e necesar să ne schimbăm modul de a fi. După aceea, trebuie să acţionăm în vederea realizării acestei schimbări. În acest sens, suntem chemaţi să ieşim din mijlocul lucrurilor cu care ne-am obişnuit în materie de religie şi să încercăm căi noi, inspirate de Dumnezeu. Nu în ultimul rând, avem datoria de a reîncepe lupta împotriva forţelor răului. Astfel, vom înţelege că biruinţa a fost deja câştigată prin Isus Hristos, iar vrăjmaşul este pus pe fugă. „Aruncarea în tabăra adversă a fost un act de disperare din partea leproşilor. Sosise clipa unei decizii supreme. Foamea şi lipsa de perspectivă i-au adus la o hotărâre de viaţă şi de moarte. Nu vom lua decizii majore cât timp avem alternative în care putem eventual, evada. În faţa unei crize, ne evaluăm resursele şi posibilităţile de rezolvare. Ceea ce este deosebit de rău e faptul că Dumnezeu intră în calculele noastre numai atunci când epuizăm prin încercări, toate ieşirile posibile.”

Uriaşul care doarme

Există o veste bună pentru fiecare dintre noi – potenţialul pe care îl are biserica creştină din România este imens, fiind asemenea unui „uriaş care doarme”, dar care poate fi trezit din amorţirea de moarte în care a fost adus de către ateismul comunist de dinainte de revoluţie şi de cel materialist de după 1989. „Biserica de astăzi este un uriaş care doarme. Instituţionalizându-se în ierarhii de diferite nivele, fiecare încearcă să lase celuilalt să facă ceea ce ar trebui el să facă. Piramidele structurilor de conducere creează zi de zi noi şi noi nivele în ascensiunea pentru locul din vârf, neglijând până la indiferenţă infrastructura bisericii, care ar trebui să fie în acelaşi timp, obiectul suprem al interesului său: cei păcătoşi, care au nevoie de mântuire.”

Pescuirea minunată

Alternativa pe care o propune Petru Lascău la suprainstituţionalizarea organizaţională a bisericii creştine din România începe de la o reformă individuală care să evolueze colectiv, conducând la o trezire spirituală. Cei care gândesc la fel ar trebui să se unească în rugăciune şi acţiune pentru a trezi uriaşul din somnul său, pentru a-L ruga pe Dumnezeu să intervină să schimbe acest curs al lucrurilor şi să ne ofere „o pescuire minunată”. În acest sens, biserica poate să fie asemănată cu o corabie ce trebuie condusă departe de ţărm, conform cu porunca Domnului pentru a avea parte de o pescuire bogată în lucrurile spirituale şi în salvarea celorlalţi. „Lecţia de pescuit dată de Isus ucenicilor Săi ar trebui să ne inspire, mai ales că El este acelaşi, neschimbat în dorinţa Sa de a mântui întreaga lume. Detaliile acestei lecţii sunt mai mult decât grăitoare. Dincolo de spiritualizarea şi dacă vreţi, interpretarea lor teologică, există simplul adevăr că Isus ne vrea pescari de oameni.” Este adevărat că atunci când purtăm luptele Domnului, putem să avem de-a face cu confruntări care nu vor fi uşoare. „Mulţimea lucrărilor apărute în ultimii ani referitoare la suferinţele şi persecuţiile creştinilor din multe părţi ale lumii, în special din ţările marxiste, a scos în relief unul din aspectele contemporane ale creştinismului: suferinţa. S-a constatat că cei mai mulţi martiri creştini au fost daţi de secolul XX. Numai în China comunistă numărul lor se ridică la câteva milioane.”

„L-am întâlnit pe Isus Hristos”

Se pare că nu este suficientă „evanghelizarea prin stilul de viaţă” pentru a-i aduce pe oameni la Hristos. Mai degrabă, este necesară o prezentare de tip „Zacheu”, care va avea un impact ce întrece orice imaginaţie. „Să ne imaginăm scena când Zacheu a bătut la uşa primului năpăstuit de el. Ce uimire ! Demnitarul nu numai că înapoiază banii luaţi în mod necinstit, dar şi recunoaşte fapta murdară săvârşită, îşi cere iertare şi când în uimirea sa, bietul om încearcă să afle motivaţia unei astfel de minuni, Zacheu îi spune: „L-am întâlnit pe Isus Hristos, care mi-a iertat păcatele. El m-a învăţat că Dumenzeu este drept şi că aşteaptă de la mine să îndrept răul făcut altora. Vă puteţi imagina o Evanghelie mai simplă şi mai frumoasă? Predicarea ei nu este doar prin cuvinte, ci printr-o întreagă viaţă schimbată de Hristos.”

Dar bineînţeles, nimic nu se poate face fără revărsarea Duhului Sfânt, care ne va călăuzi şi împuternici să fim lucrători pentru Dumnezeu. „Trebuie afirmat că Dumnezeu nu a încetat şi nu încetează să facă intervenţii miraculoase în istorie, pentru a sprijini Evanghelia Sa. Însă El are nevoie întotdeauna de oameni sfinţi, cu totul dedicaţi lucrării Sale. Pe aceştia îi înzestrează cu darurile Sale, îi îmbracă cu putere de sus şi îi foloseşte la răspândirea Evangheliei.”

Să luptăm sau să fim înfrânţi

Prin urmare, se poate ieşi din asediul în care se găseşte biserica creştină din România, însă acest lucru presupune o acţiune unită, menită să dea la o parte orice oprelişte pusă de vrăjmaş. Pe de altă parte, deşi asediul ateismului comunist este de domeniul trecutului, asalturile vrăjmaşului nu sunt şi niciodată nu vor fi de o mai mică amploare, mai ales în viitor. „Vrăjmaşul va folosi din nou forţele disponibile pentru izolarea bisericii lui Hristos. Se va încerca din nou, închiderea comunităţilor creştine între ziduri pentru ca foametea spirituală să ne macine fiinţele duhovniceşti. Presiunile vor fi menite să distrugă credinţa tinerei generaţii şi influenţa creştină în societatea românească să fie din ce în ce mai puţin simţită.” În faţa unei asemenea realităţi, nu ne rămâne decât să luptăm sau să fim înfrânţi. Însă imaginea biruinţei asupra oştirilor vrăjmaşe din timpul lui Elisei ne inspiră să credem că este posibil ca în spaţiul nostru românesc, atât din ţară, cât şi din diaspora să se producă o schimbare majoră. În măsura în care tot mai mulţi oameni vor răspunde chemării divine, asemenea unui ecou, Evanghelia se va răspândi de la inimă la inimă şi de la suflet la suflet, pentru ca neamul nostru românesc să devină cu adevărat creştin pentru Domnul. Nu este oare acesta cel mai mare dar pe care-l putem oferi Mântuitorului nostru? Iată care este adevăratul mesaj pozitiv al cărţii scrise de pastorul Petru Lascău şi merită să fie urmat.

Octavian D. Curpaş, Phoenix, Arizona

Rugul Aprins Ponoara 2015 – Cea de-a 11-a editie, un fenomen interconfesional

Mircea Demian

Mircea Demian

Rugul Aprins Ponoara 2015 – un fenomen interconfesional – reportaj AOTV (11 min)

Mircea Demian: Unde-i linia de demarcatie? Oameni buni, as fi vrut sa fie aici clerul penticostal. As fi vrut sa fie aici consiliul bisericesc si nu ma indoiesc ca ma vor auzi. As fi vrut sa fie adunarea pastorilor din Romania, sa se intalneasca aici pe munte. Sa ridice 600 de slujitori, sa ridice mainile spre cer si sa zica: „Tata, suntem aici. Poporul asta a pacatuit. Neamul asta de oameni si-a intepenit grumazul si s-a dus impotriva Ta. Doamne, opreste mania! Opreste blestemul. Stam aici. Stam pe muntele asta, Doamne, si taiem vitelul si-l punem pe altar. Si punem si apa si ne rugam:  „Dovedeste ca esti Dumnezeul adevarat.”

Anul acesta a avut loc cea de-a 11-a editie de rugaciune pe munte a Rugului Aprins. Evenimentul a reunit si in acest an la Ponoara mii de credinciosi din mai multe confesiuni, intalnirea de rugaciune avand loc anual in prima saptamana din luna august si desfasurandu-se pe o perioada de 5 zile. Ca de fiecare data, participantii au venit aici din toate colturile tarii dar si de peste hotare, cautand improspatare spirituala si vindecare fizica.

Fiecare intalnire a reprezentat si cate un moment special de rugaciune pentru diverse subiecte. Un aspect prin care Rugul Aprins s-a remarcat este slujirea prin rugaciune a persoanelor cu probleme de sanatate.

In acest an la intalnirile Rugului Aprins au existat si momente speciale de rugaciune pentru binecuvantarea tarii si de eliberare a Romaniei de sub influenta celui rau.

Editia din acest a s-a remarcat si printr-un mesaj radical adresat liderilor Bisericii din Romania iar mesajele biblice si momentele de rugaciune au fost insotite de diverse cantari crestine si inchinare profunda.

La cea de-a 11 editie a Rugului Aprins au fost prezenti si foarte multi tineri, prezenta lor fiind extrem de numeroasa comparativ cu alti ani. Acestia au fost atinsi de puterea Duhului Sfant si au avut parte de rugaciuni de sfintire, de binecuvantare si de trimitere in lucrare.
Editia din acest an a Rugului Aprins a fost marcata si de un moment cu un caracter profetic profund impartasit de pastorul Ron Brown din SUA, care a participat in calitate de vorbitor pentru a doua oara consecutiv.

Asadar, participantii au fost binecuvantati prin acesta intalnire de rugaciune pe munte. Unii dintre ei au venit tocmai din diaspora iar altii au trecut peste diferentele dintre doctrine, transformand intalnirea in una de nivel interconfesional in care Dumnezeu si-a revarsat puterea.
Stire difuzata in emisiunea Mapamond crestin 678 – 15 august 2015 – ultimele stiri crestine:http://alfaomega.tv/stiri

Plimbarea în natură, leac pentru creier

nature

Spre deosebire de situaţia de acum câțiva zeci de ani, astăzi, jumătate din populaţia lumii locuieşte la oraş, înconjurată de betoane, mult zgomot şi tot mai puţine spaţii verzi. Se estimează că până în anul 2050, această proporţie va fi de 70%. Acest lucru, urbanizarea, predispune la anxietate, depresie şi alte boli mintale, potrivit studiilor realizate în domeniu. Totuşi se pare că persoanele care locuiesc într-un mediu urban, dar aproape de spaţii verzi sau deparcuri sau care fac plimbări dese în natură se expun mai puţin riscului de a suferi probleme de natură psihică, notează well.blogs.nytimes.com.

Gregory Bratman, de la Emmett Interdisciplinary Program in Environment and Resources – Standford University, împreună cu colegii săi au efectuat un studiu privind viaţa în mediul urban şi au observat că până şi cele mai scurte plimbări în natură îi făceau pe beneficiarii acestora mai atenţi şi mai fericiţi decât pe cei care se plimbaseră pe străzile oraşului.

Citeste mai mult –

 

D A Carson – Lectura la Trinity Evangelical Divinity School (Deerfield, langa Chicago) 30 Septembrie 2015

Scriptures and Ministry: D. A. Carson

A Firm Foundation: Six Pillars of Faith in the midst of Suffering and Death

September 30, 1pm–2:30
ATO Chapel

D. A. Carson HeadshotWithout exception, human beings come face to face with suffering and evil. We may entertain only the vaguest and most cliché-driven grasp of such matters until we ourselves suffer, or until we ourselves recognize the sheer malignity of evil in ourselves or others—and then suddenly we swirl around and gradually sink into faith-devouring despair. Far better is it to build the mental and emotional structures, generated by Scripture itself, that train us how to think about suffering and evil before the evil day comes. This lecture seeks to establish six major pillars that together support a way of thinking about such matters—or, to change the metaphor, a kind of prophylactic medicine to ward off the most debilitating elements of despair.

D. A. Carson will also speak in Chapel 10/1 on “The God Who Lifts Me from the Miry Bog” (Psa 40)

Date Wednesday, September 30, 2015
Time 1pm — 2:30pm CDT
Location Main Campus

ATO Chapel

Urmareste Trinity Evangelical Divinity School pe Twitter:

R.C. Sproul: Love the Lord your God with All Your Mind

Ours is an age that emphasizes emotionalism and experience. Emotions and experiences are not necessarily bad things, but they should not be set up in opposition to the mind, to reason. In this message, Dr. R.C. Sproul exhorts us to remember that Jesus called us to love God with all of our minds.

This message is from our 2012 National Conference, The Christian Mind: http://www.youtube.com/playlist?list=…

VIDEO by Ligonier Ministries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari