Stiti de ce vin oamenii la biserica? Ei, nu vin oamenii la biserica sa primeasca palme. Iertati-ma ca va spun asta. Nu vin aici pentru ca suntem intr-un juriu in care cineva cu mai multi ani de credinta, sta si da note la credinta celorlalti. Ci, pentru ca noi trebuie sa fim familia Domnului Isus Hristos. Si in familia Domnului Isus Hristos sunt mame, sunt tati si sunt copii. Si o sa spuneti: e scris lucrul acesta?
La un moment dat, cand David sta in fata lui Saul si vrea sa-i transmita gandul ca el n-are treaba, nici sa-i ia imparatia, n-are nici dorinte pamantesti. Ca, de fapt, Dumnezeu il unsese si Dumnezeu, cand l-a uns pe David cu untdelemn, nu l-a uns in sensul in care Dumnezeu l-a dat jos imediat pe Saul. Stiti ca Duhul Domnului 20 de ani a mai ramas peste Saul, tot incercand Dumnezeu sa-l intoarca cu inima spre lucrurile bune. Stiti cum striga David din spatele pesterii? „Parinte!” El avea nevoie de un tata. Spune Biblia in 1 Corinteni 4:15 – Căci chiar dacă aţi avea zece mii de învăţători în* Hristos, totuşi n-aveţi mai mulţi părinţi, pentru că eu v-am născut în Hristos Isus, prin Evanghelie. A fost un om prin care ai venit in biserica. Un om care ti-a deschis ochii. Un om care a spus cuvinte care ti-au strapuns inima. Au fost oameni care au stat de tine o vreme si apoi Dumnezeu a trimis o alta mama. Un alt parinte care te-a crescut la un alt nivel. Noi avem nevoie de mame si de tati. Noi avem nevoie de parinti spirituali.
Si spune Biblia ca Debora s-a ridicat ca o mama. Cum adica, s-a ridicat ca o mama? S-a ridicat si a zis: „Uite copiii lui Dumnezeu cum sufera.” N-a venit sa spuna: Sunteti niste ispraviti. Trebuia sa spuna: L-ati parasit pe Domnul. Domnul v-a vandut. Eu sunt un om spiritual. Eu sunt un om caruia Dumnezeu ii vorbeste. Eu ma aflu bine cu Domnul. Eu sunt mantuita. Eu imi vad de treaba mea. Nu, s-a ridicat ca o mama caruia ii clocotea inima. Si Pavel spune la un moment dat: Este vreunul dintre voi in pacat si eu sa nu ard? Asta inseamna o inima de parinte spiritual. Nu inseamna sa te uiti si sa-i cantaresti si de la inaltimea unei spiritualitati pe care tu o vezi asa, ca Domnul nu o vede asa, sa incepi sa-i critici pe cei de langa tine. Ascultati-ma, ce va spun. Credeti-ma ca imi pare rau de oamenii care sunt cu urzica pe limba. Stiti de ce-mi pare rau? N-au cunoscut nectarul harului lui Dumnezeu. Cum tu sa vorbesti asa cand Dumnezeu ti-a dat lapte duhovnicesc? Dumnezeu ti-a dat sa mananci la vremea potrivita. Dumnezeu te-a ridicat si te-a iertat si pe tine cum atatia altii ar avea nevoie de iertarea ta. Si noi ar trebui sa fim mame si tati spirituali, adica, haidem sa privim ca niste parinti.
Adica, ce inseamna sa privesti ca un parinte?
Citeste / vezi mesajul in intregime aici – Florin Ianovici – Vrei sa rasara soarele credintei?
