DOMNUL = ISUS HRISTOS = sau Moş Crăciun?!

000000000000000(Unde esti tu in Biblie?)​

TATALUI, FIULUI, DUHULUI SFANT, 

​     Toata gloria in Veci !!!
DOMNUL = ISUS HRISTOS = sau Moş Crăciun?!

6. Căci un Copil ni s-a născut, un Fiu ni s-a dat, şi domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: „Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veciniciilor, Domn al păcii. ​( Isaia 9:6 ).​

    Am ascultat, citit comentarii şi discutat cu alţii cu privire la ceea ce se sărbătoreşte pe 25 decembrie – Naşterea Domnului Isus Hristos, venirea Lui pe Pământ.
În cele ce urmează aş vrea să spun câteva lucruri în legătură cu asta.
    Problema nu-i DATA la care se sărbătoreşte, pentru că toate zilele anului sunt de la DOMNUL.
    Nu-i vorba nici de MÂNCARE, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu nu se bazează pe mâncare şi băutură (spune Cuvantul DOMNULUI – Biblia). Toate COLINDELE şi CÂNTĂRILE, care-L slăvesc NUMAI pe DUMNEZEU TATĂL, FIUL şi DUHUL SFÂNT sunt bune!
              Problemele MARI sunt două (sau poate chiar mai multe):
          1. AMESTECUL făcut de “creştini” dintre lucrările lui Dumnezeu şi lucrarea oamenilor, tradiţii sau obiceiuri din moşi strămoşi. Adică a amesteca lucrarea şi persoana Domnului ISUS cu lucrarea şi persoana lui moş Crăciun. Dumnezeu n-are nevoie nici de un moş şi de nici o babă să-L ajute în lucrarea Lui (am zis şi baba pentru că prin ’91-’92, undeva prin Hollywood, Florida, am văzut într-o vitrină şezând pe banca moş Crăciun şi lângă el soţia lui, baba Craciunoaie; vedeţi unde s-a ajuns? Şi chiar mai departe).
      Deci foarte mulţi “creştini” au considerat că Domnul ISUS e bun dar că-i bun şi… moş Crăciun… cu plete dalbe, a sosit de prin nămeţi, şi aduce daruri multe la fetiţe şi băieţi. Deci ei le spun copiilor şi de Domnul Isus, dar care fiind un copilaş, nu poate aduce darurile, ci serviciul ăsta îi revine lui moş Crăciun (personaj imaginar sau real, n-are importanţă). Fraţilor creştini, „… orice dar desăvârşit este de sus, pogorându-se de la Părintele luminilor…” (Iacov 1: 17). Toate-s de la El! Iată ce zice Domnul la Isaia 42: 8: „Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu; şi slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea Mea idolilor.”; (nici măcar lui moş Crăciun, idolul celor care se cred creştini, dar ​nu sunt).
     Este edificator sondajul cu copiii care în majoritate covârşitoare nu prea au habar de DOMNUL ISUS, dar îl cunosc foarte bine pe moş Crăciun, pentru simplul fapt că părinţii şi învăţătorii spirituali nu le-au spus de Domnul Isus ci numai de moş Crăciun, lucru pe care şi ei l-au primit de la moşii şi strămoşii lor” Crăciuni”! Această lucrare de discreditare a Domnului ISUS HRISTOS şi a lucrării Lui de salvare a omenirii de la iad, e de la diavolul!
 .
 2. ÎNLOCUIRE a persoanei Domnului Isus şi a lucrării Lui cu altă persoană şi cu altă lucrare. Persoana care înlocuieşte este moş Crăciun, iar lucrarea este una caritabilă; deci o lucrare bună, numai că nici o lucrare, oricât de bună ar fi ea, nu poate şi nu are voie să înlocuiască lucrarea de salvare a omului de la iad!

         Aici am 2 exemple relevante: în zona Atlanta, pe autostrada I-85 e o reclamă mare şi luminoasă, să fie văzută de oricine (şi fără ochelari) şi de la distanţă (în goana maşinii) care-l prezintă pe moş Crăciun, aşa cum îl ştim şi scrie mare: ” SANTA LISTEN ” („MOŞ CRĂCIUN ASCULTĂ”).

​C​opiii pot să sune postul de radio respectiv 104.7 şi moş Crăciun le ascultă dorinţele. O menţiune foarte importantă: 104.7 “The Fish” (“Peştele”), e un post de radio care se consideră a fi creştin şi care desigur că pretinde că promovează persoana Domnului Isus Hristos, de la care se trage şi numele de “creştini”! Nu par a fi, însă, urmaşii lui Hristos, ci ai lui moş Crăciun!

         Al doilea exemplu: am primit un cadou, o ciocolată, de la cineva cu care lucrez. Domnul să-i răsplătească. Problema nu e marfa, ciocolata, că-i bună, şi gestul, la fel. Problema e ambalajul, pe care e o bancnotă (de 1 miliard de dolari!) iar în mijlocul bancnotei e poza lui moş Crăciun (american desigur); în dreapta e semnătura distinsei doamne, soţia lui moş Crăciun. Asta, probabil, să aibă clientul garanţia că ciocolata e bună! Ceea ce urmează să scriu acum, pare să facă parte din această glumă, însă e foarte grav, pentru că cu DUMNEZEU şi lucrarea Lui nu se glumeşte, cum fac mulţi, iar apoi se şi miră că vine pedeapsa! Pe bancnotele americane ştiţi că scrie „ÎN GOD WE TRUST”. Pe ciocolată scrie „IN SANTA WE TRUST”! Adică în loc de „ÎN DUMNEZEU NE ÎNCREDEM„, ei zic „ÎN MOŞ CRĂCIUN NE ÎNCREDEM”!

         America nu e o ţară păgână, ci declarată creştină în procent de vreo 95%. Tot aşa se declară a fi şi România şi romanii, şi alte naţii, dar care L-au înlocuit pe DUMNEZEU, pe DOMNUL ISUS HRISTOS şi lucrarea de salvare a omenirii, cu alte persoane şi cu alte lucrări; de DUHUL SFÂNT poate că cei mai mulţi ştiu foarte puţin, sau nu ştiu nimic. Amestecarea lucrării Lui DUMNEZEU cu orice altă lucrare, sau înlocuirea lucrării DOMNULUI ISUS sau a persoanei Lui cu orice altceva, sau cu oricine altcineva, sunt fără nici o umbră de îndoială de la diavolul! El întotdeauna a încercat să imite, sau să înlocuiască lucrările, sau chiar persoana Lui DUMNEZEU cu lucrările lui sau cu persoana lui însuşi, ori cu oamenii lui!
         Rezultatele amestecării sau înlocuirii se văd clar în sondajul de mai jos, pe care ni l-a pus la dispoziţie Fr. Pastor Adrian Baltă în „Timişoara Evanghelică”.
          Acum urmează o întrebare şi o alegere între 2 variante:
 
” Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul, şi a zis: ” Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal! ” Poporul nu i-a răspuns njmic.” (I Împărări 18: 21).
Şi noi trebuie să alegem între DOMNUL ISUS şi moş Crăciun, inventat de diavolul; nu putem sluji la 2 domni.
         Mai demult obişnuiam să ne salutăm cu „Hristos s-a născut”, la care se răspundea cu „Adevărat că s-a născut”. Acum s-a uitat acest obicei bun al moşilor noştri, dar s-au păstrat obiceiurile, tradiţiile, moşilor crăciuni; ba chiar s-au diversificat, amplificat şi răspândit prin ziare, radio, televiziune, internet!
             Oricât ni s-ar părea de frumoasă o tradiţie sau învăţătură şi oricât de românească sau americană ar fi, şi oricât de patrioţi am fi, SINGURA învăţătura care contează e cea a ÎNVĂŢĂTORULUI SUPREM, DOMNUL ISUS HRISTOS, TOATE CELELALTE fiind EREZII, care-L supăra pe DUMNEZEU, şi poate atrage PEDEAPSA LUI; să ne ferească DOMNUL de asta şi pe noi, şi pe toată lumea!
 
          ” Voi să nu vă numiţi Rabi! Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sunteţi fraţi. „ (Matei 23: 8). Aceasta ne-o spune nu un om, ci Însuşi FIUL LUI DUMNEZEU, DOMNUL ISUS HRISTOS!
          Noi care ştim Cuvântul Lui DUMNEZEU, BIBLIA, trebuie să LUMINĂM în întunericul bezna din lume, transmiţând învăţătura DOMNULUI, nu a omului! DOAMNE, ajută-ne la TOŢI! Amin!
         TATĂLUI, FIULUI, DUHULUI SFÂNT, Toata Gloria in Veci! AMIN!
       Iată sondajul pomenit mai sus apărut pe: http://timisoaraevanghelica.wordpress.com//?s=adrian+baltă
               Care este esența Crăciunului?
        Într-un sondaj de opinie, copiilor între șase și doisprezece ani li s-a pus întrebarea: “Știi de ce sărbătorim Crăciunul?”. Fiecare al treilea copil nu cunoștea scopul adevărat, și anume nașterea Mântuitorului Isus Hristos în Betleem, ceea ce au și recunoscut sincer. Aproximativ 15 procente au fost de părere că “trebuie să fie în legătură cu Isus”. Afirmațiile celorlalți erau departe de adevăr. Ei spuneau că sărbătoarea de Crăciun are legătură cu iarna, că vine Moș Crăciun, sau pur și simplu se sărbătorește. Mulți au inversat cauza cu efectul și au afirmat că se sărbătorește Crăciunul pentru că” este vacanță şi vine bunica…”,” pentru că primesc copiii cadouri”, “este mâncare multă și bună” sau” că magazinele să vândă mult”.
        Dar culmea acestor răspunsuri a fost:” La Crăciun ne gândim că Moș Crăciun a murit!”.
       Oare să râdem sau să plângem auzind astfel de răspunsuri? Această neştiinţă este moştenirea unei societăţi care se afla departe de Dumnezeu, care a făcut din Isus-Mos Crăciun. Dar nu Moş Crăciun s-a născut într-o iesle, nu el a mers pentru noi la cruce, ci însuşi Isus Cristos ne-a adus mântuirea, ca să putem ajunge în cer.

      Acesta este rezultatul învăţăturii primite de copii de la părinţi şi de la învăţătorii spirituali, care învăţători ne atrag mereu atenţia că poporul român e creştin de 2​.​000 de ani, nu de ieri sau de alaltăieri! Părinţii şi învăţătorii spirituali n-au habar de ceea ce scrie în BIBLIE, şi propaga cu putere traditiite strămoşeşti, care-L scot pe DUMNEZEU şi pe DOMNUL ISUS din viaţa lor. 

 
   Deci, pe 25 decembrie în fiecare an sărbătorim NAŞTEREA DOMNULUI ISUS HRISTOS, sau venirea Lui pe Pământ pentru misiunea pe care I-a dat-o TATĂL, de SALVARE a Omenirii de la iad!
 „Dar îngerul le-a zis: nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună., care va fi o mare bucurie pentru tot norodul. Astăzi în cetatea lui David vi s-a născut un mântuitor, care este Cristos Domnul.. slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui”-Luca 2-10,11,14.
     După cum se veden în textul de la Luca, şi se poate verifica în toată BIBLIA, nu se pomeneşte de moş Crăciun, ci de DOMNUL ISUS HRISTOS! SLAVĂ LUI ÎN VECI! AMIN!
DOAMNE ai milă de poporul român! AMIN!
                                   Ioan Burca
                            Doctor în Teologie
            Iată câteva exemple care arată cât de lipsiţi de cunoştinţe BIBLICE sunt romanii:
      Ce sărbătorim de Crăciun?
 Care-i diferenţa dintre Paste şi Crăciun?
Cine a scris Biblia?
     Cine au fost Adam şi Eva?
​          Colinde, sau cantari pentru Cel Sarbatorit – DOMNUL ISUS HRISTOS!​
Osana, DOMNULUI ISUS!​ – Canta: Adriana Stoica
 

 

Reclame

12 comentarii (+add yours?)

  1. Trackback: Cele mai frumoase Colinde | agnus dei - english + romanian blog
  2. Ioan Burca
    dec. 12, 2015 @ 15:08:42

    NOU !!

    Mos Craciun, pentru copii si Arsenie Boca, pentru adulti!

  3. Lukas
    dec. 13, 2015 @ 16:51:14

    Incep prin a va intreba, cum puteti sa scrieti un asemenea editorial.Chiar nu va este jena ? Ce are de a face Domnul Isus Cristos cu asa zisa sarbatoare Romana Saturniana, (Jupiter) sau Craciunul.In loc sa ajutati oameni sa nu mai rataceasca in intunericul lui satan diavol, il ajutati sa bajbaie si mai mult !

    • rodi
      dec. 13, 2015 @ 19:47:10

      Lukas,
      Nu-ti intlegem nedumerirea. La 25 Decembrie crestinii sarbatoresc nasterea Domnului Isus. Lumea care nu crede in Isus a inventat un Mos Craciun. Nu inseamna ca din cauza aceasta crestinii nu vor mai sarbatorii pe Domnul Isus! Tu ai vrea sa se schimbe data sau sa nu se mai sarbatoreasca deloc? Asa cauta toti ateii si paganii. Sa nu cadem in curs lor si sa le jucam jocul…

      • Lukas
        dec. 14, 2015 @ 07:31:29

        Buna Rodi, trebuie sa iti raspund la intrebarea pusa de tine.Cu privire la sarbatorirea Domnului Isus Cristos, trebuie sa facem o srbatoare din fiecare zi a vietii noastre in spre ai aduce glorie si lauda Lui Dumnezeu Tata-L si fiului sau Isus Cristos.Cat despre data de 25 Decembrie eu nu am cum sa srbatpresc la aceea data craciunul pentru ca stiu din surse sigure ca Domnul Isus Cristos nu a fost nascut la data de 25 Decembrie.Daca o sa cauti date despre ceea ce sarbatoreau apostolii lui Isus Cristos, nu o sa gasesti nimic in toate dovezile vechi, din care sa rezulte ca ei apostolii, urmasii lui Isus Cristos ar fi sarbatorit vre-o zi de nastere sau ceva de genu.Domnul Isus Cristos, tu sti ce ne-a spus sa facem in amintirea lui.Iar despre sarbatorirea zilelor de nastere, te rog mult @Rodi sa cauti dovezi cat se poate de vechi ca sa vezi de unde vin sarbatorile zilelor de nastere si ce insemnatate si relevanta aveau acele sarbatori.

  4. Bis.Maranata Vulcan
    dec. 14, 2015 @ 00:41:17

    Reblogged this on Biserica Penticostală Maranata.

  5. Ioan Burca
    dec. 14, 2015 @ 07:56:38

    Pentru Lukas:

    Dati-mi voie sa va intreb si eu, ca sa vedeti cum e sa dai raspunsuri, nu numai sa pui intrebari, pentru ca a pune intrebari e mult mai usor decat a da raspunsuri, pentru care trebui sa te documentezi (in general, dar si aici in special).

    1. Ziua de 25 decembrie a fiecarui an e de la zeii pagani, ei au facut-o si ei o fac, indiferent cum s-or numi ei, sau e de la DOMNUL?
    2. Ziua de 31 octombrie (halloween) a fiecarui an e facuta si data noua oamenilor de diavolul, pe care-l sarbatoresc multi, sau e facuta si data noua de DOMNUL?
    3. In aceste 2 zile ale anului, noi urmasii DOMNULUI nu avem voie sa ne bucuram, sa ne rugam, sa cantam sau chiar sa-L sarbatorim pe DOMNUL, care a avut mila de noi doi si de omenirea intreaga, venind jos pe planeta Pamant sa ne scape de iad?! Stam inchisi in casa si nu mai facem nimic, nu mai predicam despre venirea Lui pe Pamant, nu mai spunem nimanui de EL?
    4. Nu mai sarbatorim si nu mai amintim de DOMNUL, de botezul Lui, de Pasti, de suferintele si moartea Lui, pentru ca zilele respective ar cadea in nu stiu ce zi, cand altii, sau alte popoare sarbatoresc altceva, sau pe altcineva (romanii, grecii, sau oricine altcineva, azi)?
    5. Nu mai sarbatorim coborarea DUHULUI SFANT pe Pamant, Inaltarea DOMNULUI la Cer, nu mai spunem nimanui despre evenimentele astea?

    Va dau citate din articol, ca poate nu l-ati citit si v-ati pripit cu observatiile:
    Problema nu-i DATA la care se sărbătoreşte, pentru că toate zilele anului sunt de la DOMNUL.
    Nu-i vorba nici de MÂNCARE, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu nu se bazează pe mâncare şi băutură (spune Cuvantul DOMNULUI – Biblia). Toate COLINDELE şi CÂNTĂRILE, care-L slăvesc NUMAI pe DUMNEZEU TATĂL, FIUL şi DUHUL SFÂNT sunt bune!
    Care-s atunci problemele? Iata-le:
    Problemele MARI sunt două (sau poate chiar mai multe):
    1. AMESTECUL făcut de “creştini” dintre lucrările lui Dumnezeu şi lucrarea oamenilor, tradiţii sau obiceiuri din moşi strămoşi. Adică a amesteca lucrarea şi persoana Domnului ISUS cu lucrarea şi persoana lui moş Crăciun.
    2. ÎNLOCUIRE a persoanei Domnului Isus şi a lucrării Lui cu altă persoană şi cu altă lucrare. Persoana care înlocuieşte este moş Crăciun, iar lucrarea este una caritabilă; deci o lucrare bună, numai că nici o lucrare, oricât de bună ar fi ea, nu poate şi nu are voie să înlocuiască lucrarea de salvare a omului de la iad!

    Cei care sarbatoresc halloween-ul si se inchina diavolului, fac o reclama domnului lor, cu saptamani inainte, dand bani pe diferite costume cu care se imbraca fiecare cum poate mai urat, iar noi ucenicii DOMNULUI ISUS HRISTOS, nu facem reclama, nu cumva sa auda si altii despre EL, venirea Lui pe Pamant, Lucrarea Lui, etc.

    „Căci fiii veacului acestuia, faţă de semenii lor, sînt mai înţelepţi decît fiii luminii.” (Luca 16:8).

    Dimpotriva, atat pe 25 decembrie care zi e facuta de DOMNUL, cat si in toate zilele anului sa na bucuram, sa ne inchinam, spunem la cat mai multi, cum s-a indurat DUMNEZEU de noi sa ne scape de la iad, trimitand pe SINGURUL LUI FIU, DOMNUL ISUS HRISTOS la noi os pe Pamant, pentru o Lucrare atat de Mareata!

    Cum zicea si sora Rodi, nu ne-au pus comunistii, atei in Romania si nu ne pun si azi ateii piedici in vestirea Cuvantului si Lucrarii Lui DUMNEZEU, si credeti ca trebuie si dvs., sa mai puneti piedici altora sa-L proclame si sa-L sarbatoreasca pe DOMNUL ISUS?! Dupa cat de indignat si vehement va exprimati, pareti a va crede crestin, adica urmas al Lui CRISTOS. Acum, credeti ca misiunea dvs. e sa le puneti betze in roate celor care vor sa aminteasca oamenilor de venirea in lume a DOMNULUI ISUS, iar pe 25 decembrie va inchideti in casa, nu va mai rugati ca a fost odata saturnalia la romani?! Pe noi ne intereseaza ce au facut romanii, grecii, americanii, etc., sau ce trebuie sa facem noi pentru DOMNUL?

    Va citez:
    ” Incep prin a va intreba, cum puteti sa scrieti un asemenea editorial. Chiar nu va este jena ?”

    Raspuns:
    Nu-mi este jena, pentru ca nici DOMNULUI ISUS nu i-a fost si nu-i este jena de mine, care mult am gresit si gresesc si EL m-a iertat si ma iarta in fiecare zi.
    Din acesta cauza am vrut si am scris acest editorial, pentru slava LUI!

    Inca un citat din se ati scris:
    „In loc sa ajutati oameni sa nu mai rataceasca in intunericul lui satan diavol, il ajutati sa bajbaie si mai mult !”

    Asta trebuie sa v-o spuneti dvs., sa incercati sa-i ajutati pe oameni sa nu mai rataceasca, chiar si in 25 decembrie. Eu, dupa cum vedeti, am facut deja ceva spre slava DOMNULUI si pentru a-i clarifica pe oameni, care isi aduc aminte de mos craciun, nu de DOMNUL ISUS.
    Va indemn sa faceti si dvs. ceva. Scrieti, de exemplu. un editorial pentru oameni, sa-i clarificati, sa-i scoateti din intuneric la lumina. DUMNEZEU sa va ajute!
    Fiti binecuvantati cu totii!

  6. Lukas
    dec. 14, 2015 @ 17:26:27

    Multumesc pentru argumentare D-nului Ioan Burca.Ma bucur mult sa vad oameni care il cauta sincer pe Dumnezeu, asa este D-nul meu, nu putem sa multumim cu nimic Lui Dumnezeu Tata-L pentru faptul ca ne-a adus in existenta, si tot El Dumnezeu ne da a doua sansa prin fiul sau iubit, Domnul nostru Isus Cristos mantuitorul .Asa este dar sa nu amestecam lucrurile intunericului cu cele ale luminii.Dumnezeu sa va binecuvanteze zelul de care ati dat dovada.

  7. Lukas
    dec. 15, 2015 @ 14:42:50

    Care este „spiritul Crăciunului”?
    Ce este ceeace oamenii numesc “minunatul spirit al Crăciunului”? Este freamătul înflăcărat al mulţimilor ce se îmbulzesc pe străzi, frenezia din mijloacele de transport supra-aglomerate, zgomotul apăsător din înghesuiala metrourilor sau claxoanele automobilelor din blocajele de trafic interminabile? Este un raion aglomerat al unui magazin încărcat cu emoţii şi exaltare, plin de obiecte strălucitoare cu exagerate “preţuri reduse”?
    Ce este acest “spirit al Crăciunului”? Este febrila căutare a darului potrivit care nu pote fi găsit, aşteptarea mereu crescândă în ochii tânărului care îşi doreşte jucării, dar încă nu poate citi etichetele cu preţuri? Este o masă acoperită cu bomboane şi nuci, de turtă dulce şi placintă, friptură de porc sau pui prăjit? Este o petrecere cu muzică tare împreună cu băuturi oferite şi musafirilor nepoftiţi, sau a ajunge în starea de “beat vesel” şi de cele mai multe ori depăşind buna-cuvinţă?
    Este acesta spiritul lui Dumnezeu şi al lui Isus Cristos? Este acesta spiritul care vesteşte “pace pe pământ între oamenii plăcuţi lui”? Acesta este spiritul care preamăreşte pe cel mai mare Dumnezeu al Universului? Sau acest spirit defaimă şi detestă închinarea curată la Dumnezeu? “Preaiubiţilor,” zicea Apostolul Ioan, “nu daţi crezare oricărui spirit,” ci cercetaţi spiritele să vedeţi dacă sunt de la Dumnezeu. “Cercetaţi toate lucrurile,” îndeamnă Pavel, “păstraţi ce este bun. Feriţi-vă de orice se pare rău.”
    Ce este acest spirit al Crăciunului, care este originea lui, ce are a face acesta cu Dumnezeu şi Isus Cristos? Articolul următor lasă ca istoria şi cuvântul lui Dumnezeu să ne răspundă. – 1 Ioan 4:1; 1 Tesaloniceni 5:21,22.
    Spiritul Crăciunului nu este creştin, deoarece el nu îşi trage originea de la Cristos. A precedat erei creştine cu multe secole. Spiritul şi întreaga festivitate de celebrare a Crăciunului şi-au avut începutul la scurt timp după Potop. A început cu Nimrod, nepotul lui Ham, fiul lui Noe, un dictator crud şi fără milă, răspunzător pentru marea răscoală organizată a lumii împotriva lui Dumnezeu, care continuă şi astăzi. Fară a ţine seama de Dumnezeu şi de buna-cuvinţă, Nimrod s-a căsătorit cu propria lui mamă, Semiramis. După moartea sa prematură, mama-soţie a lui, Semiramis, a iniţiat minciuna că fiul-soţ al ei a fost un Dumnezeu Spirit. Ea a susţinut că un copac veşnic verde a crescut peste noapte dintr-un ciot de copac, ceea ce simboliza pe mai departe originea unei noi vieţi din moartea lui Nimrod. Ea a susţinut că la aniversarea naşterii sale, care a fost pe 25 Decembrie, Nimrod va vizita copacul veşnic verde şi va lăsa daruri deasupra lui. Istoricul, Profesor Hislop, zice: “Acum butucul aprins în Ajunul Crăciunului este în amintirea morţii lui Nimrod, idealizat ca şi dumnezeu-fiu, dar secerat de către duşmanii lui; pomul de crăciun este Nimrod readus la viaţă – dumnezeul ucis, revenit din nou la viaţă.” – Cele 2 Babiloane, paginile 97, 98.
    Acesta este începutul Crăciunului şi a “spiritului” său. Aceasta este de asemenea originea butucului aprins, a pomului de Crăciun, celebrarea zilelelor de naştere, “spiritul” schimbului de cadouri, “spiritul” sărbătorilor şi festivităţilor de nuntă, a petrecerilor şi beţiilor. Toate acestea sunt dezvoltarea primei minciuni cultivată prin spiritul lui Satan Diavolul, pe care el a rostit-o. În Eden el a zis Evei: “Hotărât că nu veţi muri: dar Dumnezeu ştie că în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii, şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul.” (Gen. 3:4, 5). Asemenea Evei, Semiramis a crezut în minciuna lui Satan şi a proclamat pe Nimrod ca un dumnezeu spirit. Prin această declaraţie o sărbătoare sălbatică a început odată cu data naşterii lui care a continuat prin secole până în zilele noastre. În lumea din Vest ea este numită Crăciun.
    Nimrod a început să fie zeificat ca şi “fiu divin al cerurilor”, “Mesia, fiul lui Baal, dumnezeu-fiu”. Păgânii închinători la diavol, creadeau că viaţa şi nemurirea îşi au originea de la Nimrod şi astfel ei se închinau soarelui nemuritor din ceruri ca şi la întruchiparea şi reprezentarea lui Nimrod. Mamă şi copil, Semiramis şi Nimrod, au devenit obiectele primordiale ale închinării. Lumea păgâna idolatriza această combinaţie. În Egipt ei se închinau la Isis şi Osiris, în Asia la Cybele şi Doius, în Roma păgână la Fortuna şi Jupiter. Asemenea în China, Japonia, Tibet şi în alte ţinuturi ne-Crestine este de regăsit copia Fecioarei, păstrată cu sfinţenie în creştinătate. Păgânii au adorat aceste simboluri cu mult înainte de naşterea lui Cristos, iar acum creştinătatea salută acestea ca fiind creştine şi cu venerare vorbesc despre ele ca fiind “minunatul spirit al Crăciunului”.
    Iehova Dumnezeu, pe de alta parte, a poruncit poporului Său Israel: “Nu vă luaţi după felul de vieţuire al neamurilor, … Căci obiceiurile popoarelor sunt deşarte.” “Să nu te închini înaintea dumnezeilor lor, şi să nu le slujeşti; să nu te iei după popoarele acestea, în purtarea lor, … şi să le dărâmi stâlpii de închinare.” “Să nu slujeşti dumnezeilor lor, căci aceasta va fi o cursă pentru tine.” Declaraţia lui Iehova împotriva dumnezeilor păgâni nu s-a schimbat şi nici atitudinea Sa împotriva închinării păgâne, deoarece EL zice: “Căci Eu sunt Iehova, Eu nu Mă schimb;” Ieremia 10:1-3; Exod 23:24; Deuteronom 7:16; Maleahi 3:6
    Biblia evită înregistrarea datei de naştere a vreunei persoane şi nici nu exista vreo înregistrare a sărbătoririi zilei de naştere pentru servii lui Iehova, fie înainte sau după Cristos. Izbitoarea tăcere a Bibliei în ceea ce priveşte zilele de naştere este o mărturie puternică, că în acelaşi timp ele nu au fost ţinute şi au fost dezaprobate ca şi păgâne. Origene din Alexandria (254 – 185 i.d.C) discerne cu înţelepciune: “În Scripturi doar păcătoşii sărbătoreau zilele de naştere, nu şi sfinţii.” Singurele zile de naştere menţionate în Biblie sunt cea a lui Faraon, când un om a fost spânzurat, şi cea a adulterului Rege Irod, a carui fiică vitregă Salomeea prin dansul ei a făcut sărbătoarea “fericită”, da fericită, prin a avea capul lui Ioan Botezatorul.

    DE LA SATURNALIA PĂGÂNĂ LA CRĂCIUNUL “CREŞTIN”

    Cum, atunci, aceste datini păgâne au devenit o parte a celei mai mari sărbători “creştine”, Crăciunul? Faptul că acei creştini ai primului secol nu sărbătoreau Crăciunul este susţinut de catre primii scriitorii “creştini”. Enciclopedia Catolică adminte următoarele: “Crăciunul nu a fost dintre cele mai timpurii sărbători ale Bisericii. Irenaeus şi Tertillian l-au omis de pe lista sărbătorilor lor.” Când Creştinii apostaţi au început să decadă în practici păgâne, Tertullian se plânge: “Prin noi, ce suntem străini de Sabate, luni noi şi sărbători ce au fost odată acceptate de Dumnezeu, Saturnalia [şi alte sărbători păgâne] sunt acum obişnuite, cadouri sunt date frecvent, … şi sporturi şi banchete sunt sărbătorite cu zarvă” – Galateni 4:10,11; Coloseni 2:8
    Într-un effort de a câştiga cât mai mulţi păgâni, clerul Romano Catolic în al IV-lea secol dupa Cristos, au luat această sărbătoare păgâna Saturnalia din 25 Decembrie şi au adoptat-o ca şi “celebrarea lui Cristos”, sau “Crăciun”. Crăciunul, de altfel, nu este ceva mai mult decât o copie la indigo a păgânei Saturnalia. Aceasta este în general acceptată de către învăţaţi istorici şi religioşi. O istorie a lumii “Pe drumul către civilizaţie” afirmă la pagina 164: “Sărbătoarea lui Saturn, Saturnalia, a fost un festival de iarnă care dura o săptămână până în a 25-a zi a lui Decembrie şi a fost celebrată dansând, schimbând cadouri şi arzând lumânări. Saturnalia a fost mai apoi preluată de către creştini ca şi “Crăciun” şi i-au dat o noua semnificaţie.”
    Intrând în amănunte despre obiceiurile Saturnaliei, “the New Americanized Encyclopedia Britannica” din 1900 Vol IX, pagina 5236, afirmă: “Saturnalia … celebrată pe data de 19 dura 7 zile. Era un timp de voioşie generală. Legăturile de lână erau luate de la picioarele icoanei lui Saturn, şi fiecare bărbat oferea în schimb un porc. Pe durata festivalului, şcolile erau închise … Era practicat jocul de zaruri, ilegal în alte timpuri. Toate categoriile de oameni schimbau cadouri, cele mai comune fiind lumânările subţiri şi păpuşile de lut. Aceste păpuşi erau în special oferite copiilor. Varro gândea că aceste păpuşi reprezentau sacrificiile de început ale fiinţelor umane (Copii pentru ‘Dumnezeul Infernului’)” – Ieremia 32:34,35
    Ultimul Decembrie, Pastorul A.E. Palmer al Bisericii sfintei Trinităţi, intervievat de către reporter, spunea: “Nu a fost nici o evidenţă, zicea el, că Isus a fost născut în 25 Decembrie, dar biserica a preluat multe din vechile sărbători păgâne şi le-a dat o însemnătate creştină. În 25 Decembrie a fost celebrată întoarcerea soarelui, când zilele deveneau mai lungi şi biserica alege aceasta ca şi simbol al luminii ce strălucea prin întuneric.”
    James M. Gillis, C.S.P., redactor sef al “Lumii Catolice” (2 Decembrie, 1945), face această mărturisire sinceră: “Este un bine-cunoscut fapt că papii şi sinoadele din biserica timpurie, în mod deliberat au poziţionat o sărbătoare creştină în sau aproape de ziua unui anterior carnaval păgân existent, cu scopul de a elimina festivităţile păgâne şi în general imorale.” Ca şi Haman din vechime, biserica Catolică s-a prins în capcană cu propiul ei plan. – Estera 7:10.
    În spatele noului şi depravatului “creştinism” instalat, a fost masca Crăciunului şi nu este nimic mai mult decât vechea Saturnalie păgâna. Şi acesta este spiritul acestei sărbători păgâne care este salutat ca “minunatul spirit al Crăciunului.” Ce este atât de minunată această sărbătoarea păgâna ce dezonoreaza pe Dumnezeu? Ce este atât de frumos la o sărbătoare care este ţinută în sfidarea poruncilor lui Dumnezeu? Ce este aşa de minunat la o sărbătoare care perpetueaza o minciună? Nu face aceasta făţarnici pe cei care participă la ea? Aceasta a orbit pe oameni de la adevăr şi dreaptate! Ce este frumos la un lucru “dezgustator”?

    IDENTIFICÂND “SPIRITELE”

    Spiritul lui Dumnezeu care aduce roadele “iubirii, bucuriei, păcii, suferinţei îndelungate, bunătăţii, generozităţii, credinţei, cumpătării, stăpânirii de sine” nu se regăsesc în Saturnalia împrumutată de la păgâni. Aşa dupa cum bine se ştie, James Murdock, autoritate Biblică şi istorică, raportează într-o notă de subsol în traducerea sa a Institutului Mosenheim din Istoria Ecleziastică: “De la prima instituire a acestei sărbători de [Crăciun], naţiunile Vestice se pare că au adus în ea multe din nebuniile şi practicile condamnabile care predominau în festivităţile păgâne ale acelui anotimp, ca şi împodobirea bisericilor într-un mod fantastic, amestecând teatrul de păpuşi şi dramele cu închinarea, petrecerile generale şi distracţiile, vizitele şi saluturile, cadourile şi umorul, desfrâul şi beţiile.” – Galateni 5:22-25
    În schimbul convertirii păgânilor la “creştinism”, creştinii apostaţi au căzut victimă pasiunilor şi dorinţelor lor proprii şi au fost înghiţiţi de către practicile păgâne. Dumnezeu a prezis: “Să nu slujeşti dumnezeilor lor, căci aceasta va fi o cursă pentru tine.” – Deuteronom 7:16
    Campania care acum este pornită de a “pune pe Isus Cristos în sărbătoarea Crăciunului“ este o acceptare deschisa că, Cristos nu se află în propria lui celebrare. Cristos nu s-a aflat niciodata în sărbătoarea Crăciunului, şi nici Crăciunul nu a fost vreodata în Cristos. Pur şi simplu a eticheta păgâna Saturnalie ca şi Creştină, nu o face aşa. Un lup nu devine un miel pur şi simplu, pentru că noi aşa îl numim. NU, şi nici Crăciunul nu devine creştin, datorită creştinilor declaraţi ce iau parte în această sărbătoare. Sărbătorirea ei de către anumite organizaţii religioase nu o face creştină.
    Se regăseşte spiritul lui Dumnezeu în practicile împrumutate din cultul închinării păgâne la demoni? Este spiritul lui Dumnezeu în afacerea anuală de milioane de dolari prin vânzarea de brazi ce comemoreaza minciuna imortalităţii umane? Se află în globurile strălucitoare de aur ce aduc un omagiu lui Baldur, zeul veşnic al soarelui? Se regăseşte spiritul lui Dumnezeu în milioanele de soldaţi şi tancuri de jucărie, puşti şi avioane care glorifică războiul şi nu “pace pe pământ între oamenii plăcuţi lui”? Se regăseşte el în lăcomie, beţie, imoralitate şi crimă săvârşite în aceasta zi numită “Crăciun”?
    Puţin probabil. “Nu va înşelaţi”, spune apostolul Pavel, inspirat. “Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit. Ce seamănă omul, aceea va şi secera. Cine seamănă în firea lui pământească, va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul, va secera din Duhul viaţa vesnică.” Spiritul Crăciunului este atât de bine descris pentru noi de către Apostolii Pavel şi Petru în Galateni 5:19-21 şi 1 Petru 4:1-4. După roadele lor îi veţi cunoaşte. – Galateni 6:7,8

    O RUŞINE ÎN OCHII LUI DUMNEZEU

    Sărbătoarea Crăciunului este ţinută de către marea majoritate a oamenilor din lume. Dar aşa cum Isus spunea: “Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile; pentru că ce este înălţat între oameni, este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.” În timp ce clopotele bisericii sună şi oamenii fac o cerere ca rugăciune în această zi, Dumnezeu priveşte sărbătorile lor ca o celebrare păgâna dezgustatoare. Creştinilor care s-au împărtaşit de practici similare, apostolul Pavel le spune: “Voi păziţi zile, luni, vremuri şi ani. Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi.” De aceste lucruri oamenii au fost facuţi liberi de Cristos, dar creştinatatea s-a reîntors la ele. Ea a devenit o ruşine pentru Dumnezeu tot atât ca şi un câine care “s-a întors la ce vărsase şi scroafa spălată care s-a întors să se tăvălească iarăşi în mocirlă.” – Luca 16:15; Galateni 4:10,11; 2 Petru 2:22
    Atunci, care este spiritul Crăciunului? El este “pământesc, firesc, drăcesc”. Este spiritul păgânismului defilând în veşminte creştine. Este spiritul Divolului care a înşelat întreaga omenire. Sărbătorirea Crăciunului nu poate trece ca şi o distracţie inocentă pentru copii, deoarece sunt implicate numele şi închinarea la Dumnezeu. Festivităţile şi decoraţiunile sunt demonice, deoarece preamăresc păgânismul care este de la diavol. Asocierea numelui lui Dumnezeu şi a lumii cu datinile păgâne, pângăresc acest nume, făcându-l lipsit de valoare. Una din cele 10 Porunci este: “Să nu iei în deşert Numele lui Iehova, Dumnezeului tău; căci Iehova nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.” – Iacob 3:15, Exod 20:7
    Nu pot creştinii să sărbătorească Crăciunul cu o inimă curată în onoarea lui Iehova Dumnezeu? Dumnezeu însusi răspunde prin Cuvântul Său: “Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce înţelegere poate fi între Hristos şi Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: ‘Eu voi locui şi voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.’ De aceea: ‘Ieşiţi din mijlocul lor, şi despărţiţi-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.’” Este o alegere, acceptând Crăciunul cu spiritul lui şi pierzând pe Dumnezeu, sau acceptând pe Dumnezeu şi primind spiritul şi favoarea Sa, pierzând Crăciunul. Alegerea corectă n-ar trebui să fie greu de făcut. – 1 Corinteni 6:14-18.
    Iar in consecinta mai adaug „cine are urechi de auzit sa auda, si cine are ochi de vazut sa vada ” Dumnezeu sa va deschida ochii mintii .

  8. Ioan Burca
    dec. 20, 2015 @ 13:11:13

    … nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea!
    14. Urăsc lunile voastre cele noi şi praznicele voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.
    15. Cînd vă întindeţi mînile, Îmi întorc ochii dela voi; şi ori cît de mult v-aţi ruga, n-ascult: căci mînile vă sînt pline de sînge!”
    16. „Spălaţi-vă deci şi curăţiţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe cari le-aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul!
    17. Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!”- (Isaia 1:13-17).

    Deci trebuie sa intelegem corect: NU e vorba de sarbatoare, ci de nelegiuire, adica pacat, amestecat cu sarbatoarea.
    Vedeti ce le recomanda si ce ne recomanda DUMNEZEU in versetele 16, 17.

    Este exact ce am scris in articol:

    1. AMESTECUL făcut de “creştini” dintre lucrările lui Dumnezeu şi lucrarea oamenilor, tradiţii sau obiceiuri din moşi strămoşi. Adică a amesteca lucrarea şi persoana Domnului ISUS cu lucrarea şi persoana lui moş Crăciun.

    2. ÎNLOCUIRE a persoanei Domnului Isus şi a lucrării Lui cu altă persoană şi cu altă lucrare. Persoana care înlocuieşte este moş Crăciun, iar lucrarea este una caritabilă; deci o lucrare bună, numai că nici o lucrare, oricât de bună ar fi ea, nu poate şi nu are voie să înlocuiască lucrarea de salvare a omului de la iad!

  9. Lukas
    dec. 22, 2015 @ 02:33:07

    Când a fost născut Domnul Isus, fiul Lui Dumnezeu ?

    Toţi creştinii vor fi de acord că Biblia este singura istorie demnă de încredere, cu privire la acest subiect, şi din fericire, ea nu ne lasă în îndoială cu privire la timpul anului când a fost născut fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos.
    Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, servea în templu ca preot în ce-a dea opta ceată a preoţiei numită cea a lui „Abia”. Informaţii în acest sens se regăsesc în evidenţele templului, unde slujea Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul. Fiindca că numărul de preoţi era din ce în ce mai mare, aceştia erau împărţiţi în 24 de „cete”, iar fiecare ceată slujea de două ori pe an, la templu, o săptămână în fiecare jumătate de an, apoi era înlocuit de altul. Zaharia aparţinea de ceata lui Abia, care era al optulea curs (Ca referinţa avem I Cronici cap. 24).Asa cum bine se stie anul evreiesc începea primăvara, cu luna ABIB sau AVIV asa cum se gaseste scrisa pe Wikipedia, iar aceasta luna ABIB corespunde cu intersectarea lunilor martie cu april, deci ultimele doua saptamani din martie si primele doua saptamani din april, cu luna nouă apropiindu-se de echinocţiul de primăvară, iar al optulea curs sau săptămână ar fi fost la sfârşitul primăverii, deci undeva in perioada ultimele doua saptamani din luna mai, respective primele doua saptamani din luna iunie. În timpul acela îngerul Domnului l-a înştiinţat pe Zaharia că soţia lui, Elisabeta, va naşte curând un copil care va fi numit Ioan (Luca cap. 1). Aşadar, atunci când îngerul lui Iehova a vizitat-o pe Maria, verişoara Elisabetei, aceasta era în luna a şasea de sarcină; acest fapt a avut loc în perioada anului din luna decembrie( dupa calculele calendarului evreiesc si transpunerea in calendarul solar roman ar fi undeva la primele doua saptamani din decembrie). Luca 1:26,27 ne spune: „În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimes de Dumnezeu într’o cetate din Galilea, numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. Iar versetul 36 adaugă: „Iată că Elisaveta, rudenia ta, a zămislit, şi ea, un fiu la bătrâneţe; şi ea, căreia i se zicea stearpă, este acum în a şasea lună”.
    Prin urmare, înregistrarea arată că în acea perioadă din decembrie a rămas însărcinată Maria, cea care avea să devină mama lui Isus. De aceea, Isus nu a fost născut în decembrie, ci de fapt nouă luni mai târziu, în jurul ultimei decade a lunii septembrie sau cel tarziu a primei decade a lunii octombrie.
    Atunci când s-a născut Isus păstorii se aflau pe câmp păzindu-şi turmele. Aceasta se întâmpla toamna, înaintea anotimpului ploios şi nu în decembrie când turmele se aflau la iernat în stâne, deoarece iarna nu aveau ce sa manace pe camp turmele si nu se inopteaza iarna pe camp cu turmele de oi (Luca cap. 2).
    Referitor la botezul lui Isus în râul Iordan, acesta a avut loc aproape de timpul când el a împlinit vârsta de 30 de ani şi acest fapt nu s-a întâmplat desigur în toiul iernii. De altfel Betleemul, aflându-se în regiunea muntoasă din Palestina, se află la aproximativ 810m peste nivelul mării şi, prin urmare, are o climă destul de friguroasă la sfârşitul lunii decembrie sau începutul lunii ianuarie. Aşadar toate Scripturile sunt foarte clare, dovedind că Isus n-a fost născut nicidecum în jurul lui 25 decembrie sau în jurul lui 7 ianuarie.
    De aceea este greşit să sărbătorim oricare din aceste date ca ziua de naştere a lui Isus. Iar apostolul Pavel mustră pe aceia care întocmai ca şi unii creştini galateni au fost prinşi într-un păcat asemănător, este vorba de Galateni 4:10,11: „Voi păziţi zile, luni, vremi şi ani. Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi”.

  10. Ioan Burca
    ian. 07, 2016 @ 23:35:40

    Mi-a scapat un raspuns la comentariul dvs. Problema e daca e pacat sau nu sa sarbatorim, sa ne bucuram de venirea DOMNULUI ISUS pe Pamant pe 25 decembrie, botezul DOMNULUI ISUS pe 6 ianuarie, Pastele pe alta data, etc.? Am scris si in articol si in alt comentariu ca nu e importanta data, nu pentru ca noi nu am dori sa stim, dar e important pe CINE si CUM sarbatorim, NU cand, pentru ca toate zilele sunt de la DUMNEZEU. Repet intrebarea: e pacat sa sarbatorim pe 25 decembrie, daca e pacat , aratati-ne argumentul BIBLIC (Pavel nu specifica la ce zile, vremi si ani se refera, asa ca nu trebuie sa adaugam noi ca s-ar referi la nasterea DOMNULUI ISUS, ca nu scrie asta; probabil ca se refera la alte sarbatori de-ale lor, pe care le aveau inainte de a deveni crestini, nu stim, ca nu scrie). Deci daca ne aratati BIBLIC ca e pacat, trebuie sa ne oprim, iar daca nu e pacat, putem sarbatori. Dvs. sau oricine altcineva, care nu vrea sa sarbatoreasca, e treaba fiecaruia sa decida pentru sine, fara a pretinde sa se opreasca si altii, daca nu-i opreste Cuvantul Lui DUMNEZEU – BIBLIA!

    Fiti binecuvantat si binecuvantati cu totii in Anul Nou in care am intrat!

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

%d blogeri au apreciat asta: