Ingerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; caci ai capatat indurare inaintea lui Dumnezeu. Si iata ca vei ramane insarcinata, si vei naste un fiu, caruia ii vei pune numele Isus. El va fi mare, si va fi chemat Fiul Celui Prea Inalt; si Domnul Dumnezeu ii va da scaunul de domnie al tatalui Sau David. Va imparati peste casa lui Iacov in veci, si Imparatia Lui nu va avea sfarsit.”
Luca 1: 30-33
Aceasta a fost vestea cea buna. Vestea cea buna pentru intreaga omenire, pentru toti locuitorii pamantului, vestea cea buna ca Dumnezeu a trimis la noi pe Fiul Sau ca sa se nasca in trup de om, si sa traiasca printre noi, sa ne invete despre Imparatia lui Dumnezeu, despre felul in care putem ajunge in cerul Sau cel Sfant, si sa plateasca in locul nostru (al tuturor oamenilor) pentru vina noastra, pentru greselile noastre si pentru caderea noastra, ca astfel sa avem iertare de la Dumnezeul cel Prea Inalt, Creatorul nostru si al tuturor lucrurilor vazute si nevazute.
Dumnezeu L-a trimis noua pe Isus Christos, Mesia. Cel care este Dumnezeu din Dumnezeu, a trebuit sa se nasca in trup , prin fecioara Maria la care a venit ingerul lui Dumnezeu si i-a zis: „Duhul Sfant Se va pogori peste tine, si puterea Celui Prea Inalt te va umbri. De aceea Sfantul care se va naste din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu (Luca 1: 35).”
El a lasat cerul Sau toata splendoarea si Slava Sa cereasca si a venit la noi. A venit la noi pe pamant, pentru noi cei cazuti, cei pierduti, plini de poverile pacatului, prinsi in tot felul de lanturi ale celui rau, incatusati. Sortiti pierzarii, condamnati la moarte, la o pierzare vesnica si la o despartire vesnica si totala de Dumnezeul Cel Sfant. La iazul care arde cu foc si pucioasa care a fost pregatit pentru diavolul care la sfarsitul vremurilor va fi aruncat acolo impreuna cu toti ingerii intunerecului.
Ce a gasit Dumnezeu in noi, sau la noi, ca sa ne de-a un har atat de minunat, si inca in dar, un cadou pentru noi cei slabi cei muritori? El sa vina la noi, din cerul Sau, din Imparatia Lui vesnica! Oare ce la determinat pe Dumnezeu? Faptele noastre, credinciosia noastra, frumusetea noastra, averile noastre? Desigur ca nici una din aceste lucruri. Negresit ca aceasta este dragostea Lui cea mare care a avut-o si o are fata de noi, care suntem creatura mainilor Sale, creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Am fost asezati de El in gradina Edenului unde sa traim in pace si bucurie sub protectia Dumnezeului Celui Viu, sa fim fericiti pentru totdeauna traind in prezenta Lui. Gradina Edenului in care El sa vina la noi,ca sa ne viziteze in racoarea diminetii cand umbla prin gradina si sa stea de vorba cu noi! Ce bine si frumos a fost!
Dar nu am ascultat, si am pierdut toate acestea, pentru ca plata pacatului este moartea, si nu pentru ca El nu ne-a avertizat, ci pentru ca noi am fost incapatanati nu L-am ascultat, am stiut mai bine, am crezut pe cel mincinos si nu pe Cel Desavarsit!
Ce necaz, ce greseala, ce mare neascultare, vai nenorocitii de noi! Uitati-va cu ce ne-am ales…
Dar multumire fie adusa Lui Dumnezeu, caci El ne-a iubit tot timpul chiar daca noi nu o meritam. A venit din nou la noi, de data aceasta a luat chip de om, s-a facut trup si a locuit intre noi. Ne-a sters lacrimile si ne-a legat ranile, ne-a invatat si ne-a vindecat, ne-a eliberat si ne-a aratat calea ce duce spre fericirea vesnica. A suferit si a rabdat pentru noi, El a purtat vina noastra, si s-a lasat de bunavoie zdrobit si crucificat pentru vina noastra si pentru pacatele noastre. A varsat la Golgota (pentru noi), Sangele Lui cel Sfant, pentru ca prin Sangele Lui cel Sfant, sa fim rascumparati si sa avem mantuirea! Mantuirea in dar, fara nici o plata, si a facut totul din dragostea Lui pentru noi, El acela care ne-a iubit.
La aceasta sarbatoare de Craciun sa nu povestim numai despre un prunc care s-a nascut printre noi, intr-o iesle, pruncul Isus. Sa nu ramana in mintea noastra Acest Isus doar ca un prunc, si sa ni-L imaginam doar ca pe un copil venit la noi. La acest Craciun sa facem mult mai mult. Sa predicam de la amvoanele noastre cu tarie si inflacarare, si nu numai de la amvoane ci noi cu totii sa spunem tuturor oamenilor, ca Acest Copil, ce s-a nascut este Fiul lui Dumnezeu, este Rege al Regilor, Imparat al Imparatilor si Domn al Domnilor! Ca El este Dumnezeu, si a venit sa ne rascumpere, sa ne impace cu Dumnezeu, sa ne de-a pacea in inimile noastre. Multi inca nu-L cunosc, de aceea este de trebunta ca noi care am avut harul ca noua El sa ni se descopere, sa-L vestim tuturor cu gurile si buzele noastre, prin faptele noastre, prin trairea noastra, prin purtarea noastra prin care sa se raspandeasca in jurul nostru lumina, o lumina in acest intunerec al acestui veac, lumina lui Dumnezeu, sa stralucim, stralucire din El, sa fim o lumina a acestei lumi, dupa cum El este Lumina ca oamenii sa o vada si sa vina dupa noi, la El!
Caci nu este dat sub soare nici un alt nume prin care putem fi rascumparati, decat acest nume pretios al Domnului nostru Isus Christos. El care a venit la noi ca sa ne mantuiasca! Duce-ti vestea cea buna oamenilor, pretutindeni!
– O Scriere de A.C.-
