Degetul lui Dumnezeu și-o tastă – Nicolae.Geantă

Photo credit halvorsonmedia.com

Photo credit halvorsonmedia.com

Degetul lui Dumnezeu și-o tastă

În urmă cu vreo 16 ani, când am dorit să mă angajez profesor, am dat un examen de titularizare. Din zeci de candidați am fost al patrulea. Erau 4 posturi la oraș (două în Ploiești, două în Câmpina) și restul la țară. Mi-am ales un post la oraș. În liceul unde fusesem elev. Eram ultimul ce puteam face asta. Un tip dinaintea mea optase și el tot la același liceu. (inspectoratul afișase două locuri). Mulțumit, în aceeași zi m-am dus la liceu și m-am angajat…

Nicolae Geanta profesor la Colegiul “Constantin Istrati”

Nicolae Geanta profesor la Colegiul “Constantin Istrati”

La vreo doi ani după acest eveniment am ajuns într-o întâlnire cu geografii. La final a venit un tip solid, m-a salutat și m-a îmbrățisat: „Mă mai cunoașteți?, mi-a spus profu’ zâmbind. Datorită dvs eu am serviciu la mine în oraș!”. Nu-l mai știam. Uitasem că fusese colegul ce luase post exact înaintea mea…

Apoi mi-a povestit: „După ce am luat numirea (hãrtia de la Inspectoratul Școlar unde se susține examenul), am mers acasă. A doua zi m-am dus la liceu: „Sunt noul profesor de Geografie”, am spus voios directorului. „Avem profesor. A venit ieri deja. Un domn Geantă”, a replicat acesta sec. „Știu. Dar suntem amândoi”. „Nu, nu se poate! Nu avem nevoie decât de unul. O singură persoană a plecat la pensie!”. „Nu știu. Trebuie să mă angajați”. „Nu am unde…”. „Domnule director, dar Inspectoratul a trimis doi oameni!”. „Eu nu am nevoie decât de unul!”. Și s-a iscat un mic tărăboi.

Directorul a sunat lnspectorul de Resurse Umane. „Am trimis un post, am primit doi oameni!”. „Domnule director, am lista în față. Doi oameni ați cerut”. ” Ba nu, unul”… Discuții. Răsfoiri de dosare. Directorul avea dreptate. Un singur post declarase vacant. Cum au apărut in tabel două?

„Să plece domnul Geantă, a strigat nervos profesorul plinuț. Am avut medie (cu 0,05 puncte) mai mult ca el”. „Unde să se ducă?”, i-a replicat inspectorul. „Să îmi deregleze alți 70 de profesori?”. Tăcere. Profu’ de Geografie fierbea. Directorul fuma înădite. Inspectorul răsfoia continuu dosare. Telefonul rămăsese pe speacker. După ceva zăbovire inspectorul găsește soluția: „Dvs de unde sunteți dle profesor?”. „Din Boldești”. „Bun. Mergeți de anul acesta acolo, aveți niște ore la liceu, iar anul viitor când va ieși o doamnă la pensie, veți rămâne titular. Si domnu’ Geantă va fi profesor în Câmpina. E de acolo…”

„Mulțumesc! Mulțumesc! Datorită dvs am serviciu la mine în oraș”, mi-a declarat încântat a doua oară colegul meu. „Nu aveți de ce, i-am spus uimit (de doi ani nu știusem povestea asta). Mulțumiți-i lui Dumnezeu. El a vrut sa fie așa”.

Am ieșit de la acea consfătuire și mă îndreptam spre maxi-taxi. Aveam lacrimi în ochi. Pentru mine Dumnezeu apăsase cu degetul tasta 2 în loc de 1. Chiar dacă s-a folosit de greșeala unei secretare!

Nu am știut vreo trei ani de ce Dumnezeu nu a îngăduit să rămân profesor la București. Nici de ce a trebuit să ajung la liceul din Câmpina unde fusesem elev. Și într-o zi m-au căutat niște englezi : „Vrem să v-ajutăm să construiți o biserică în satul vostru”. Apoi, după alți cinci ani, într-o seară la rugăciune Dumnezeu m-a întrebat: „Câți elevi de-ai tăi Mă cunosc? Le-ai spus despre Mine?”. Am început să le predic. Au început să se schimbe. Unii merg la biserică. Câțiva i-am botezat. Majoritatea sunt conștienți că nu vor reuși fără Hristos. De ani de zile, toți au auzit Evanghelia…

Liceul e de nivel mediocru. Tinerii nu-s interesați de carte. Uneori îmi vine să abandonez. E greu. Dar de fiecare dată Dumnezeu îmi spune în susur blând: „Să nu uiți că am apăsat pentru tine o tastă!”

De-un singur deget are nevoie Dumnezeu. De-o singură tastă. Și schimbă istoria…

Nicolae.Geantă

SURSA – http://nicolaegeanta.blogspot.com/2016/02/cand-pune-degetul-dumnezeu-pe-o-tasta.html

Reclame

Pocăit pe jumătate. Sau mai bine spus, Nepocăit!!!

DREPTATE ÎN DRAGOSTE

hypocrite-pretending-black-is-white

În Matei 15:7-8, se poate vedea cel mai bine acest lucru.

7.”Fățarnicilor, bine a prorocit Isaia despre voi, când a zis: 8. „Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9. Degeaba Mă cinstesc ei, învățând ca învățături niște porunci omenești.”

Aici, Domnul Isus vorbește despre un popor care Îl slujește doar cu buzele, dar cu inima este departe de El. Cu toate că la prima vedere, părea că avem de-a face cu un popor foarte religios și spiritual.

Uitându-te la biserica Evanghelică contemporană, aceste cuvinte sunt mai actuale ca oricând. Atâția creștini, dar și slujitori ai altarului se potrivesc tot mai bine acestei remarci făcute de Domnul Isus cu peste 2000 de ani în urmă.

Așa de mult ne-am obișnuit cu astfel de creștini și predicatori, că nici nu nu mai așteptăm la altceva de la ei…

Vezi articolul original 375 de cuvinte mai mult

Watch „O superbă și unică voce din Congo” on YouTube

frumoasa voce! si canta in Limba Romana, cu accent minim. Dumnezeu sa o biencuvinteze!

Ciprian Barsan

Vezi articolul original

Iosit Ton – Schimbarea Guvernului si a Constitutiei

Iosif Ton

Inregistrare in BIserica Emanuel Portland, OR, USA Feb. 07 2016

Cand L-au cunoscut pe Domnul cu adevarat, in Toma s-a intamplat o lovitura de stat. S-a schimbat guvernul.

VIDEO by Pastor Dorel Singeorzan

Alianţa Familiilor din România: Motivaţia anti-religie a Norvegiei (stat ateu) pentru confiscarea copiilor Bodnariu

Photo credit

Intrebari au fost puse daca autoritatile norvegiene au fost motivate de religia familiei Bodnariu cind au confiscat pe cei 5 copii ai lor, scrie Alianţa Familiilor din România. Au fost, iar evidenta in sensul acesta exista din abundenta. Documente si procese verbale care au aparut dupa confiscarea copiilor in noiembrie 2015 indica ca inca de pe 13 octombrie, cu mai bine de o luna inainte de preluarea copiilor in custodia statului, oficialitatile municipalitatii Naustdal unde locuia familia nu agreau cu stilul de crestere a copiilor abordat de parintii Bodnariu crezind, dupe ce au interogat copiii, ca e fondat pe Biblie. Documentele scriu negru pe alb ca Barnevernet e “ingrijorat ca acest stil de crestere a copiilor este justificat de Biblie”. Autoritatile au motivat separarea copiilor de parinti pe “atitudinea” parintilor care “au o credinta proprie si mod de a creste copiii care e bazat pe religie”. Documentele deasemenea mentioneaza ca copiii au fost “crescuti sa-l respecte pe Dumnezeu si valorile parintilor lor.” Barnevernet a interpretat lucrul acesta ca un posibil conflict intre presupusa inabilitate a copiilor de a trai dupa principiile religioase ale parintilor si posibilitatea ca religia parintilor sa creeze un “conflict interiorizat” la copii si stres in familie.

family reads BibleNici chiar Richard Dawkins nu putea sa o zica mai bine. Dawkins e faimos pentru afirmatia facuta de el in cartea lui publicata in 2006 The God Delusion ca educatia copiilor in Bibilie este o forma de abuz a copiilor. Nu se mai pune la indoiala ca religia familiei si credinciosia ei fata de valorile crestine au atras atentia autoritatilor de la Barnevernet si au avut un loc central in discutiile si strategia lor inainte de separarea copiilor. Deci, afirmatia ca Barnevernetul a fost motivat de simtaminte antireligioase cind a confiscat copiii familiei Bodnariu este una corecta si sprijinita de evidenta. Biblia e mentionata de patru (4) ori in documente, Dumnezeu o data, iar religia odata. Religia deasemenea apare ca subiect separat de discutie intre autoritatile Barnevernetului.

De ce oare ar irita pe Barnevernet religia familiei Bodnariu? Raspunsul este clar: Barnevernetul reprezinta ideologia seculara de crestere a copiilor in Norvegia. Cind ea e in conflict cu stilurile de crestere a copiilor al familiilor traditionale ori cele influentate de religie, in cazul de fata crestinismul, Barnevernetul totdeauna castiga. Simplu pentru ca, fiind un brat al statului Norvegian, tine in mina sabia si o pozitioneaza deasupra familiilor traditionale.

Chiar daca asta e o realitate nefericita, probabil ca nu e tocmai surprinzatoare daca luam in considerare gradul avansat de secularizare al Norvegiei. In mai 2012 Parlamentul Norvegian a votat in unanimitate sa aboleasca statutul Bisericii Luterane ca Biserica Nationala in Norvegia. Date din presa la vremea aceea indicau ca in 2012 72% dintre norvegieni, sau aproximativ 3.6 milioane de norvegieni, erau fara credinta religioasa si doar 2% din populatia tarii frecventa biserica in mod regular. [Jessica Bluemke Norway Abolishes National Church, May 22, 2012: http://www.patheos.com/blogs/friendlyatheist/2012/05/22/norway-abolishes-national-church/?repeat=w3tc%5D Deasemenea, in conformitate cu sondaje de opinie facute pe la 2005 de Gallup World Polls doar 23% dintre norvegieni priveau religia ca un component important al vietii lor zilnice si aproape 7% se declarau atei. Si crestinismul e in declin. Un studiu global privind viitorul crestinismului, emis in 2013, indica ca daca in 1970 98.8% dintre norvegieni se identificau ca fiind crestini, doar 87.29% se vor mai identifica ca fiind crestini in 2020. Deasemenea, pina in 2020 3.4% din populatia Norvegiei va fi musulmana.

O implicatie majora a acestei observatii este ca pentru majoritatea norvegienilor stilul de crestere a copiilor bazat pe traditie ori religie a devenit irelevant si este inlocuit cu unul secular. Asta explica si de ce aproximativ 25% dintre toti copiii preluati in custodia statului in Norvegia sunt copii de imigranti care sunt cunoscuti pentru valorile lor traditionale, iar unii sunt refugiati pe motive religioase. Restul copiilor sunt luati datorita stilurilor de viata riscante ale parintilor lor biologici, de exemplu consumul ori dependenta de droguri, alcoolism, ori probleme mentale. Imigrantii si refugiatii de obicei nu se antreneaza in stiluri de viata riscante de felul acesta, si sunt cunoscuti pentru traditionalismul lor, iar in familie, pentru conservatorism in relatii si cresterea copiilor.

Barnevernet incarneaza profund seculara societate norvegiana. Sociologii, printre ei bine cunoscutul sociolog W. Bradley Wilcox, observa, inca din 2009, ca in masura in care statul asistential, Norvegia fiind un exemplu clasic, reuseste sa erodeze si sa dea la o parte moralitatea traditionala, ea e inlocuita cu o moralitate dictata de stat si inradacinata in asa numitele valori post-moderne [http://www.mercatornet.com/articles/view/more_government/] Statul devine mama si tata generatiilor viitoare iar asistenta financiara acordata familiilor inlocuieste obligatiile parentale, inclusiv aceea de a avea grija de copii. Norvegia e una din tarile unde, dupa decenii de politici familiale bazate pe asistenta financiara, oamenii nu mai depind unii de altii pentru bunastarea lor ci de stat. Dependenta de familie a fost inlocuita cu dependenta de stat.

Un alt rezultat al politicilor asistentiale scandinave este inabilitatea generatiilor tinere de parinti sa-si creasca copiii. Ei nu vad in proprii lor parinti modele pentru cresterea copiilor, si, ca rezultat, sunt dezorientati cind ei devin parinti. E rezonabil sa presupunem ca Norvegia a adoptat Legea Bunastarii Copilului (“Child Welfare Act”) in 1992 sa rectifice inaptitudinea generatiilor tinere de a fi parinti. Barnevernet si-a asumat obligatia sa impuna stilul parental secular, ceea ce explica si frictiunile dintre familiile de imigranti care aduc in Norvegia stiluri parentale responsabile, si Barnevernetul care impune ideologia parentala statista.

Observati ca in trecut, si chiar azi in majoritatea covarsitoare a lumii, doar orfanii erau dati spre adoptie. De-a lungul istoriei societatile lumii au fost cu mare bagare de seama sa respecte si sa pastreze legaturile biologice dintre copii si parinti. In loc de a decupla relatia biologica parinte-copil, ele au actionat spre imbunatatirea abilitatilor parentale ale parintilor, a relatiilor maritale, si a relatiilor de familie. Legea Norvegiei constituie o deplasare radicala de la aceasta filosofie si practica. De fapt, legea da statului puterea sa declare care parinte e potrivit sa creasca copii si care nu, cit si autoritatea de a lua copiii de la parintii pe care statul nu ii gaseste potriviti si sa ii dea cuplurilor pe care tot statul ii declara potriviti sa fie parinti. Asta permite Barnevernetului sa fure copiii de la parinti dupa plac. In plus exista o prezumtie ca selectia noilor parinti facuta de Barnevernet e potrivita. Parintii biologici care si-au pierdut copiii si ii vor inapoi trebuie sa fie examinati extensiv de psihologi, de “experti”. Psihologii ii declara potriviti ori nepotriviti sa fie parinti. In aparenta aspectele biologice nu inseamna nimic.

Ceva nu e in ordine aici. Am putea numi stilul parental norvegian o forma de agresiune ideologica la adresa parintilor si familiei naturale. Intregul inteles al notiunii de parinte a fost intors cu capul in jos. A fi parinte nu mai inseamna legaturi biologice intre parinti si copii. Inseamna declararea ca parinti legali a cuplurilor carora autoritatile le dau in custodie ingrijirea copiilor. Pe scurt, asta e ceea ce psihologii numesc parinti sociali ori parinti psihologici, o notiune care se substituie parintilor biologici si ii face irelevanti.

Alianţa Familiilor din România via  Coaliţia pentru Familie şi Constituţie(postat in integime) via napocanews.ro  (Autor: Peter Costea)

„Guvernul Olandei urmărește cu interes îmbunătăţirea drepturilor sexuale în România”

O stire neobservata din August 2015….

aȊn teorie, conform definiţiei din dicţionarul de neologisme, ambasadorul este un „reprezentant diplomatic de rang superior, însărcinat să reprezinte un stat pe lângă un alt stat”.
Ȋn practică, singura misiune a multora dintre ambasadorii aflaţi în ţara noastră e doar aceea de a verifica dacă naţiunea română și-a tăiat unghiuţele și are bretonul regulamentar. Ambasadori care se implică activ și comentează chestiuni ce ţin de politica internă a ţării, ne trag de perciuni și ne dau cu rigla peste degete.  Ca și când ne-am afla într-o relaţie de vasalitate.
Ȋn Olanda, educaţia sexuală a copiilor începe de la vârsta de la 4 ani și este obligatorie. Tot în această ţară sunt legalizate prostituția, folosirea drogurilor și euthanasia. Mai mult, Olanda, prima țară din lume care a recunoscut „căsătoria între persoane de același sex” (2001), a admis oficial și existența unui grup de lobby pedofil. „Martijn”, o asociație ce încurajează actele sexuale cu minori, a reintrat în legalitate la 3 aprilie 2013, când Curtea de Apel din Leeuwarden a decis că activitatea ei nu trebuie interzisă. Pentru că, deși contravine ordinii publice, ea nu „destabilizează societatea”, au concluzionat judecătorii.
Șeful asociației este Martijn Uittenbogaard, cel care, în 2006, a fondat și Partidul Iubirii Frățești, Libertății și Diversității (PNVD). Botezată „partidul pedofililor”, formațiunea avea ca prioritate legalizarea relațiilor sexuale cu minori. Odată cu verdictul Curţii de Apel din Leeuwarden, practic, în Olanda vor putea fi deschise cluburi pentru pedofili.
Avem noi nevoie, așa cum sugera ambasadorul Matthijs van Bonze, de „expertiza sau schimb de bune practici” din partea guvernului olandez?! Categoric, răspunsul e unul singur: poporul român e cel care ar trebui să le predea niște lecţii olandezilor, nicidecum invers!
CITESTE mai MULT aici  – http://www.activenews.ro/stiri-politic/Noua-ambasadoare-a-Olandei-vine-Romania

RĂZBOIUL GLOBAL ANTI-FAMILIE ȘI POTENȚIALELE SALE CONEXIUNI NEFASTE – PASTOR IACOB BERGHIANU

Cu câțiva ani în urmă, a apărut un document controversat, de factură conspiraționistă, intitulat Protocolul/Protocoalele de la Toronto, conform căruia, încă din anul 1967, ar fi fost întocmite niște planuri extrem de riguroase și laborioase, elaborate – se susține – la comanda ”elitei” planetei, în care, pentru realizarea unificării mondiale, era prevăzută, strategic, atacarea cu prioritate a Familiei. Conform acestui document, măsurile de distrugere a familiei, coroborate cu alte măsuri de natură social-economică și politică, inclusiv folosirea O.N.U. în acest război, urma să conducă la dezintegrarea națiunilor și, implicit, la facilitarea planului de globalizare.

Războiul global anti-Familie și potențialele lui conexiuni nefaste
Toronto ProtocolPe fondul atacurilor ”pe aproape toate fronturile și din aproape toate pozițiile” asupra instituției Familiei, așa cum a lăsat-o Dumnezeu, este natural și legitim să ne întrebăm, scrutând evenimente din trecut, prezent și care se prefigurează în viitor, dacă pot fi stabilite anumite conexiuni reale între Războiul global împotriva Familiei și: (1.)”conspiraționistul” Protocol de la Toronto; (2.) aprobarea ”căsătoriilor” unisex din Canada; (3.) Agenda 2030 pentru Transformarea Lumii și (4.) abuzurile Serviciului Barnevernet din Norvegia.

Pornim în temerarul nostru demers de la un text biblic, Ezechiel 33.6, care evidențiază marea responsabilitate a străjerului, a celui care vede pericolul venind, de a înștiința poporul: ”Dacă însă străjerul va vedea venind sabia, și nu va suna din trâmbiță, și dacă poporul nu va fi înștiințat, și va veni sabia și va răpi viața vreunui om…voi cere sângele lui din mâna străjerului.”

Așa că, articolul de față are menirea de a ne conștientiza asupra unor potențiale pericole la care este expusă familia, în general, și familia creștină în special, privind, fugitiv, înspre unele situații și evenimente din trecut, prezent și viitor, spre a putea avea o viziune cât mai completă.

Atacurile demonice împotriva căsătoriei și a familiei nu sunt nici de ieri, nici de alaltăieri; ele își au originea, după cum se știe, încă din Grădina Edenului. Pe parcursul istoriei, însă, războiul declanșat împotriva primei instituții create de Dumnezeu – căsătoria heterosexuală – a cunoscut, după anumite vremuri de acalmie, perioade de recrudescență majoră, atacurile îmbrăcând uneori forme terifiante, precum, pe alocuri, se întâmplă și în vremurile noastre.

Astfel că, trecând în revistă câteva evenimente și situații semnificative din ultimele decenii de istorie, vom începe prin a menționa existența unui document extrem de controversat, dar și extrem de provocator și de îngrijorător, care – se spune – ar fi fost redactat cu mai bine de o jumătate de secol în urmă, în Canada. Apoi, rămânând tot în Canada, ne vom referi la legalizarea ”căsătoriei” unisex, în anul 2005, situație care, zece ani mai târziu, avea să fie reeditată în Statele Unite ale Americii, prin decizia luată de Curtea Supremă de Justiție. Vom prezenta, apoi, modul în care s-au creat, după opinia multor cercetători avizați, condițiile necesare declanșării unui război concertat global împotriva familiei, prin modul în care a fost întocmită ”Agenda 2030 pentru Transformarea Lumii”, lansată în septembrie 2015, la sediul ONU, de la New York. Și, în final, ne vom întreba dacă nu cumva Barnevernet (Serviciul de Protecția Copilului) din Norvegia reprezintă unul dintre vârfurile de lance și experimentul pilot ale implementării unei noi faze, globale și finale, a războiului împotriva Familiei, model care se dorește a fi multiplicat, în viitor, pe întregul mapamond.

UNU. Potențiala conexiune dintre Războiul global împotriva Familiei și așa numitul ”Protocol de la Toronto”, Canada.

Cu câțiva ani în urmă, a apărut un document controversat, de factură conspiraționistă, intitulat Protocolul/Protocoalele de la Toronto, conform căruia, încă din anul 1967, ar fi fost întocmite niște planuri extrem de riguroase și laborioase, elaborate – se susține – la comanda ”elitei” planetei, în care, pentru realizarea unificării mondiale, era prevăzută, strategic, atacarea cu prioritate a Familiei. Conform acestui document, măsurile de distrugere a familiei, coroborate cu alte măsuri de natură social-economică și politică, inclusiv folosirea O.N.U. în acest război, urma să conducă la dezintegrarea națiunilor și, implicit, la facilitarea planului de globalizare.

Prezentăm, în continuare, un amplu citat din acest controversat, dar și uluitor și îngrijorător, material, preluat de pe site-ul: https://dusmaniicrestinismului.files.wordpress.com/2011/10/protocolul-de-la-toronto-si-aurora-rosie-douc483-planuri-pentru-a-instaura-nwo.pdf :

CONTINUARE AICI – 

https://popaspentrusuflet.wordpress.com/2016/02/27/razboiul-global-anti-familie-si-potentialele-sale-conexiuni-nefaste-guest-post-pastor-iacob-berghianu/

Gabi Zagrean – Pilda fiului risipitor – Biserica Betel Moisei . 24-02-2016

Gabi Zagrean

~

VIDEO by Gheorghe Puțanu

Lucia HOSSU LONGIN – Simpozion Omagial Traian Dorz 100 – Cluj, 12.09.2013

Traian Dorz Creatie si Jertfa 2013

Premergător anului 2014, an marcat de Centenarul Traian Dorz, a avut loc la Cluj-Napoca, în data de 12 septembrie 2013, un simpozion cultural dedicat poetului și fratelui Traian Dorz denumit „Traian Dorz 100 – Creație și Jertfă”.  (Video postat 24 februarie 2016)

VIDEO by Oastea Domnului Info

2014 CENTENAR Traian Dorz –

Adunare Timisoara 24.05.2014

În data de 24 Mai 2014, în sala de concerte a Filarmonicii Banatul din Timișoara (sala Capitol) a avut loc Evenimentul Omagial dedicat împlinirii a 100 de ani de la nașterea fratelui Traian Dorz, din seria manifestărilor „Traian Dorz 100 – Creație și Jertfă”.
Pentru că viața fratelui Traian nu se poate separa de opera sa, pe care a trăit-o și a validat-o prin suferințe și prigoane, este de datoria noastră ca urmași să rememorăm reperele umane și spirituale ale acestui mare om al lui Dumnezeu, așa cum el însuși mărturisea referindu-se la părintele său duhovnicesc Iosif Trifa: „Dacă noi suntem acum precum ucenicii Mântuitorului nostru Isus Hristos când El le-a spus: Eu v-am trimis să seceraţi acolo unde nu voi v-aţi ostenit, – alţii s-au ostenit iar voi aţi intrat în osteneala lor… (Ioan 4, 38) – atunci aceasta este pentru noi o însărcinare plină de o cumplită răspundere” (Istoria unei Jertfe, vol. III).
Slăvit să fie Domnul!
*Oastea Domnului Timișoara

Mai multe detalii pe http://www.poetulanului.ro si http://www.traiandorz100.ro
Evenimentul a fost transmis în direct pe http://www.oasteadomnului.info

Life’s Four Big Questions – Ravi Zacharias and Abdu Murray at the University of Kentucky

Ravi ZachariasOn Wednesday, February 24, at 7 PM EST, Christian apologist and author Ravi Zacharias will address the University of Kentucky campus and community at an open forum on the theme of “Life’s Four Big Questions.”

VIDEO by Ravi Zacharias International Ministries

Question and Answer Session –

Ravi Zacharias and Abdu Murray

at the University of Kentucky

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari