George Alexander – Vino la Protestul Global impotriva Barnevernet (english subtitles)

George Alexander Photo B1

George Alexander – Invitatie la Protestul Global din 16 Aprilie 2016 (english subtitles)

Global Protest April 16 – Locations https://www.facebook.com/notes/norway…

VIDEO by Norway, Return the Children to Bodnariu Family

Cum s-a convertit o reputata cercetatoare, astronom si fizician, de la ateism la credinta in Isus Hristos

Sarah Salviander, astronom si astrofizician

O reputata cercetatoare, astronom si astrofizician, a renuntat la ateism si a imbratisat credinta in Isus Hristos, dupa ce a inteles ca Universul si toate minunile lui sunt creatia lui Dumnezeu.

Sarah Salviander, a dispretuit crestinismul inca de la o varsta frageda, astfel incat nu a vrut sa cunoasca nimic despre credinta crestina, pana cand dovezile stiintifice pe care le-a acumulat in urma cercetarilor, au convins-o ca trebuie sa existe un Creator a tot ceea ce se afla in Univers, relateaza sixdayscience.com.
Ea marturiseste ca parintii sai erau atei, care i-au spus ca Dumnezeu nu exista, asa incat tot timpul a fost invatata sa creada ca „crestinismul este pentru oamenii slabi”.

„Crestinismul este pentru oamenii slabi”

Nici cand a urmat studiile universitare, Sarah nu a gasit raspunsuri la intrebarile existentiale si nici la problemele majore ale societatii. Ea nu intelegea deloc de ce oamenii sunt atat de nemultumiti in viata.
Mai tarziu, ea a ales sa urmeze specializarea in Fizica si Matematica. In acest moment, in campus, ea a cunoscut colegi crestini cu care s-a imprietenit.

CITITI mai MULT aici – http://afirmativ.com/2015/08/14/cum-s-a-convertit-o-reputata-cercetatoare-astronom-si-fizician-de-la-ateism-la-credinta-in-isus-hristos-marturie/

Marius Livanu – Omul care nu iarta

Marius LivanuText Biblic – 2 Imparati 4:1-7

Cuvantul lui Dumnezeu n-a fost dat ca sa fie predicat. El a fost dat ca sa fie trait. El a fost dat ca sa ne transforme, ca sa ne schimbe viata. Ca sa ne indrume, sa ne calauzeasca. Si noi, de multe ori ca predicatori, citim si spunem: hai sa vedem ce as putea sa predic de aici. Ori, ar trebui sa citim un text si ar trebui sa spunem: oare ce as putea sa invat de aici? Ce as putea sa inteleg de aici? Ce mi-ar schimba viata de aici?

„ORICAT DE MULT TI-AR GRESI CINEVA, IARTA-L PENTRU CA SI DUMNEZEU TE-A IERTAT ORICAT DE MULT AI GRESIT…”

VIDEO by PhiladelphiaMansue

What is Barnevern? Norsk English version

Barnevernet

What is Barnevern? Norsk English version

VIDEO by Evgeni Dyakonov

Viorel Iuga – Dragi norvegieni, îndreptaţi greșala făcută cât mai curând.

Copiii Bodnariu

La fel ca unii dintre voi, sunt un iubitor de animale. Aşa sunt şi mulţi norvegieni. Ştiind că mulţi dintre ei traversează o perioadă de orbire, vreau să le propun un test. Cum ar fi să vină cineva şi să le ia măcar pentru o lună animalul favorit? Sigur, pentru ca animalul şi stăpânul să nu intre în depresie, am conveni să se vadă o dată pe săptămână. Oare dacă ar trece prin situaţia aceasta, ar putea înţelege măcar puţin din durerea unor părinţi care de luni de zile nu mai sunt împreună cu copiii lor? Sau dacă datorită unor aspecte greu de explicat, înţeleg mai bine simţămintele animalului, ar putea încerca să înţeleagă măcar puţin din durerea şi disperarea copiilor despărţiţi de părinţi?

Dragi norvegieni, nu mai prelungiţi durerea părinţilor şi nici a copiilor. Şi părinţii aceştia şi copiii lor au drepturi şi cel mai elementar este să fie zilnic împreună. Îndreptaţi greșala făcută cât mai curând. Orice amânare produce daune în sufletul celor despărţiţi, dar este şi în detrimentul vostru.

Ştiu că şi mulţi români sunt iubitori de animale. Te-ai gândit cum ar fi să îţi ia cineva animalul favorit datorită faptului că nu l-ai „tratat” cum au decis ei? Dacă vei încerca să îţi imaginezi doar despărţirea ta de animalul favorit, sunt sigur că sâmbătă vei fi prezent la unul din mitingurile pro-familie şi pentru reîntregirea familiilor despărţite.

Rugăciunile tale şi prezenţa ta pot contribui la scurtarea suferinţelor din familiile despărţite.

Vino să arătăm că dorim reîntregirea grabnică a familiilor despărţite!

„Dumnezeu nu preferă nici lemnul, nici spațiile mici” Gabi Zăgrean

Ciprian Barsan


Dumnezeu nu preferă nici lemnul, nici spațiile mici. Dumnezeu nu preferă nici betonul, nici spațiile mari. Dumnezeu preferă spațiul întreg al inimii mele! Dumnezeu preferă și dorește cu pasiune inima ta…

Trăiesc un fel de tragedie ca român. După atâția ani de creștinism, mă doare cumplit să aud și să văd nivelul crezului românilor.

Dragi și iubiți români, nu-L trimiteți pe Dumnezeu în clădiri mari sau mici de lemn sau piatră. Dumnezeu nu locuiește in temple făcute de mâini omenești ca și cum ar avea trebuință de ceva. Pe El nu-L pot cuprinde cerurile și universul.

Dumnezeu a ales un templu: ființa mea și a ta. ,,Cine crede în mine”, spunea Mântuitorul, ,,Eu și Tatăl vom veni și vom locui împreuna cu acea persoană”. Pentru că L-am dat afară din inimi El a plecat. Am rămas doar noi singuri luptându-ne pentru lemn sau piatră, mare sau mic. El a plecat…

Vezi articolul original 200 de cuvinte mai mult

ÎNTREBĂRI DESPRE… SAU CE MAI VREA BARNEVERNET

de ce postul si rugaciunea nu trebuie sa inceteze….

Popas pentru suflet

Ne-am bucurat nespus de faptul că Ezekiel este din nou cu Marius și Ruth în căminul părintesc. Este o mare biruință pentru familia Bodnariu și pentru noi toți!

La această vârstă fragedă, bebelușul are nevoie de o legătură cât mai strânsă cu părinții săi biologici pentru a se dezvolta normal și armonios din toate punctele de vedere.

Deși temporară, până la procesul din 30 Mai, această decizie dovedește cu prisosință că până și în Norvegia se vede că Barnevernet a procedat abuziv și a încălcat toate regulile de umanitate și bun simț atunci când a confiscat copiii familiei Bodnariu!

Dacă avea suficient curaj, judecătorul putea și ar fi trebuit să reunifice întreaga familie pe parcursul procedurilor care urmează. Dar având în vedere starea de lucruri din Norvegia, modul în care au fost percepute aceste cazuri și cum a funcționat acest sistem până acum, această concesie este extrem de importantă pentru noi.

Vezi articolul original 631 de cuvinte mai mult

Dr. James Dobson: „Civilizația occidentală este pe punctul de a se prăbuși”

shanghai in ruins

Scrisoarea dr. James Dobson a fost scrisa inainte de decizia Cortului Suprem din 26 Iunie 2015 in care casatoriile gay au fost legalizate in toate cele 50 de state in SUA, dar avertismentul dr. Dobson este mai valabil ca oricand. Cultura Vietii.ro a tradus scrisoarea dr. Dobson mai jos.

CULTURA VIETII:

Dr. James C. Dobson este poate cea mai importantă personalitate a mișcării profamilie din Statele Unite. Psiholog, autor al unor cărți de mare succes despre căsătorie și creșterea copiilor, el a analizat de-a lungul ultimelor 3 decenii degradarea accelerată a familiei și a prevăzut deznodământul inevitabil al acestei crize. Vă oferim mai jos traducerea unui articol scris cu mai puțin de 30 de zile înainte de decizia Curții Supreme din iunie 2015 prin care în SUA a fost legalizată așa-zisa „căsătorie între persoane de același sex”, în care dr. Dobson arată de ce decizia judecătorilor este unul dintre ultimii pași pe drumul către distrugerea înseși instituției fără de care societatea modernă nu poate fi concepută. Căci de la bun început mișcarea homosexualilor activiști a avut drept scop distrugerea familiei, niciodată obținerea unor pretinse „drepturi egale”.Așa cum spune dr. Dobson, mânia lui Dumnezeu se va revărsa peste America pentru că a aruncat la gunoi planul pe care Dumnezeu i-l hărăzise. Și la fel, spunem noi, se va revărsa și peste România, dacă ne vom închipui fie și numai o clipă că pentru a ne proteja securitatea militară trebuie să dăm la schimb valorile noastre sacre. La Casa Albă este instalată o clică de închinători ai lui Belzebut, care a făcut din distrugerea familiei și extinderea la rang de drept internațional a sacrificiului ritualic al copiilor, cunoscut sub numele de „avort”, o prioritate a politicii sale externe. Dacă mai au minte și rușine, politicienii români (și știm că unii ne citesc materialele!) să se teamă de Domnul și să nu accepte un troc falimentar.

Din OCTOMBRIE 2015:

MALPRAXIS MATRIMONIAL: Curtea Supremă pe punctul de a distruge familia

În exclusivitate: dr. James Dobson dă alarma și prezintă consecințele „căsătoriilor gay”

Dragi prieteni,

Îmi permiteți să vă îndemn să citiți cu mare atenție această scrisoare? În timp ce a fost redactată, a fost însoțită de rugăciuni fervente pentru ca dvs. să realizați cât de urgente și stringente sunt toate aspectele prezentate. Este vorba despre o decizie care este pe punctul de a fi anunțată de către Curtea Supremă din S.U.A., privind definiția căsătoriei. La sfârșitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, judecătorii își vor comunica decizia și fie vor afirma definiția căsătoriei ca fiind exclusiv între un bărbat și o femeie, fie vor redefini această instituție pentru a include uniunile între persoanele de același sex. În cazul în care căsătoria este reconfigurată prin lege, lucru pe care observatorii judiciari îl consideră ca fiind aproape sigur, fiecare dimensiune a culturii va fi afectată negativ. Va fi una dintre cele mai importante decizii din istoria S.U.A., la nivelul deciziei din cazul Roe contra Wade din 1973. După cum știm, acea sentință îngrozitoare dată cu 42 de ani în urmă a împărțit ireparabil națiunea în două tabere și a avut drept rezultat moartea de 58 de milioane de copii.

Nu îmi mai amintesc de vreun alt moment în care instituția căsătoriei și a familiei să se fi confruntat cu un astfel de pericol sau în care forțele aliate împotriva lor să fi fost mai formidabile sau mai hotărâte. Numai dacă nu se va produce un miracol, familia așa cum o cunoaștem încă din antichitate se va prăbuși, prevestind însăși căderea civilizației vestice. Acesta este, acum mai mult ca niciodată, un moment în care trebuie să ne rugăm cu toții împreună, pentru înțelepciune divină și curaj.

Timp de peste 50 de ani mișcarea homosexualilor activiști a încercat să implementeze un plan de ansamblu care a avut ca scop principal distrugerea sau redefinirea familiei. Multe dintre aceste obiective au fost în mare parte realizate, inclusiv susținerea extinsă a stilului de viață gay, discreditând Scriptura care condamnă homosexualitatea sau imoralitatea sexuală, reducerea la tăcere a clerului și a mass mediei creștine, includerea persoanelor gay și a lesbienelor în toate ramurile armatei, acordarea unor privilegii și drepturi speciale prin lege, invalidarea legilor care interzic pedofilia, îndoctrinarea copiilor și a viitoarelor generații prin educația publică și asigurarea tuturor beneficiilor legale ale căsătoriei pentru oricare două sau mai multe persoane care afirmă că au tendințe homosexuale. Prin promovarea a ceea ce este cunoscut ca LGBT, trebuie să ne reamintim că „B” înseamnă bisexualitate. Aceasta include acceptarea relațiilor sexuale între ambele genuri, în grupuri și din orice categorie de exprimare sexuală, în afara legăturii maritale. Acum cei care promovează LGBT încearcă să legalizeze căsătoriile între homosexuali și lesbiene, ceea ce va însemna totul sau nimic în câțiva ani de-acum încolo.

Aceste obiective păreau de neconceput cu doar câțiva ani în urmă, însă acum sunt la ordinea zilei. Noi, cei din America de Nord și Europa, nu doar că ne „târâm către Gomora”, așa cum a afirmat judecătorul Robert Bork în best sellerul său; ci, de fapt, ne îndreptăm într-acolo cu viteză maximă. Vechiul baraj de pământ care a zăgăzuit și a protejat rezervorul valorilor iudeo-creștine încă din zilele părinților fondatori a cedat. Căsătoria tradițională este ultima redută care a mai rămas în picioare.

Haideți să analizăm aceste lucruri în perspectivă. Instituția familiei este una dintre cele mai minunate și mai trainice cadouri făcute de Creator umanității. Le-a fost revelată lui Adam și Evei în Grădina Edenului și apoi a fost descrisă succint în Geneza 2:24, care spune astfel: „De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.” Prin aceste cuvinte, Dumnezeu a anunțat instituirea căsătoriei între bărbat și femeie, cu mult înainte ca El să fi stabilit și celelalte două instituții omenești mărețe, biserica și 
guvernul.

Au trecut cel puțin 5000 de ani de la acest moment originar, însă fiecare civilizație din istoria lumii s-a clădit pe baza lui. În ciuda scepticilor contemporani, care pretind că instituția căsătoriei este o invenție creștină demodată și obtuză, dorința bărbatului și a femeii de a „lăsa” și de a „se uni” a supraviețuit și a înflorit în vreme de prosperitate, de foamete, de război, de pace, de epidemie, de tiranie și în orice alte situații și condiții. A fost piatra de temelie a culturii din Asia, Africa, Europa, America de Nord, America de Sud, Australia și chiar Antarctica. Dată fiind această istorie, putem bănui că există ceva mistic în natura umană care cauzează atracția între sexe – nu doar în scopul reproducerii, așa cum este cazul animalelor – ci pentru satisfacerea unei dorințe inexprimabile de legătură spirituală. Într-adevăr, cum ne putem îndoi de acest lucru? Este clar că Creatorul nostru iubitor a sădit adânc în bărbați și în femei dorința de intimitate și tovărășie – și s-a referit la toate aceste lucruri ca fiind „bune foarte” (Geneza 1:31).

Este drept că în istorie au existat mai multe societăți în care a înflorit homosexualitatea, inclusiv în orașele biblice ale Sodomei și Gomorei, în vechea Grecie și în Imperiul Roman. Însă niciuna dintre aceste civilizații nu a supraviețuit. Mai mult, chiar și în situațiile în care perversiunea sexuală era tolerată sau înflorea, instituția căsătoriei continua să fie onorată prin lege și obiceiuri. Numai în ultimii ani ceea ce se numește „căsătoria gay” a primit un statut egal cu uniunile biblice dintre bărbat și femeie. De fapt, până în ziua de astăzi există numai 18 state din lume care recunosc legitimitatea căsătoriei între persoanele de același sex. America este pe punctul de a deveni statul numărul 19. Dumnezeu să ne ajute dacă aruncăm planul divin pentru umanitate la coșul de gunoi al istoriei.

Impactul experimentării cu înțelesul căsătoriei nu mai este speculativ. Putem vedea unde anume duce, observând ceea ce s-a întâmplat în țările din Scandinavia. Liderii din Norvegia, Danemarca și Suedia au îmbrățișat mai întâi de facto căsătoriile între homosexuali, în anii 1990. Consecințele pentru familiile din acele țări au fost devastatoare. Instituția căsătoriei a început să moară, majoritatea tinerilor coabitând sau alegând să rămână singuri. Peste 80% din copiii din anumite zone ale Norvegiei au fost și continuă să fie născuți în afara căsătoriei. Se pare că modificarea vechiului plan pentru bărbați și femei dezintegrează familia și tot ceea ce este legat de ea.

Pe scurt, căsătoria reprezintă însuși fundamentul ordinii sociale umane. Tot ceea ce are valoare nu se poate clădi decât pe această bază. Instituții, guverne, prosperitatea, libertatea religioasă și bunăstarea copiilor depind toate de stabilitatea ei. Atunci când este slăbită sau subminată, întreaga superstructură începe să se clatine. Exact așa s-a întâmplat în ultimii 45 de ani. Poporul Americii nu a cerut schimbările dramatice care se întâmplă acum. De fapt, populația din 31 de state a votat individual cu privire la definiția căsătoriei. Și în fiecare stat s-a afirmat că aceasta este uniunea exclusivă dintre un bărbat și o femeie. Aceste proclamații erau integrate în constituțiile statelor respective.

Totuși, în ziua de astăzi, multe dintre aceste opțiuni ale populației sunt anihilate de judecătorii federali aroganți, care schimbă cursul istoriei. La jumătatea anului 2012, căsătoriile homosexuale erau legalizate numai în șase state. Acum, după trei ani, numărul acestora a crescut la 37 și Curtea Supremă este ferm hotărâtă să-l aducă la 50!Ce s-o fi întâmplat oare cu cele proclamate de Abraham Lincoln în Discursul de la Gettysburg, prin care afirma că guvernul nostru este „un guvern al oamenilor, condus de oameni și pentru oameni”? Este înlocuit rapid de un guvern „al tribunalelor, condus de tribunale și pentru tribunale.”

Cum am ajuns să ni se întâmple acest lucru? Oare cum de un popor atât de măreț și de iubitor de libertate a permis să fie dominat de o mână de judecători federali pe care nu i-a ales, iresponsabili, aroganți și adesea fără frică de Dumnezeu, care au fost numiți pe viață și care continuă să încalce procesul democratic? Este o evoluție într-o direcție prevestitoare de rău. Oare aceasta a fost dorința părinților fondatori în momentul în care au conceput această măreață formă reprezentativă de guvernare? Este greu de crezut!

Thomas Jefferson ne-a avertizat în mod repetat cu privire la emergența unui sistem judiciar care va scăpa de sub control și care va distruge Constituția și, împreună cu aceasta, și libertățile fundamentale ale Americii. Prima dată a fost alarmat în 1803 de hotărârea de referință a Curții Supreme a S.U.A., numită Marbury contra Madison. Aceasta le permitea judecătorilor să emită decizii cu privire la constituționalitatea fiecărei probleme juridice, atât în interiorul, cât și în exteriorul guvernului, fapt care le-a conferit o putere supremă, inatacabilă. Conceptul de „echilibru al puterilor” prin care se urmărea ca una dintre ramuri să fie ținută sub control astfel încât să nu o eclipseze pe cealaltă nu se mai aplica – cel puțin nu cu privire la sfera judiciară.

Atunci când Jefferson a recunoscut implicațiile de ansamblu ale deciziei Marbury, a scris această declarație profetică: „Este o doctrină foarte periculoasă să considerăm că judecătorii sunt arbitri finali ai oricăror întrebări constituționale. Aceasta riscă să ne plaseze sub despotismul unei oligarhii.”

BINGO! Iată că ceea ce avem noi astăzi, la 235 de ani distanță, este o oligarhie (adică suntem conduși de un cadru mic de elite). Curtea pur și simplu anihilează legile și politicile care nu îi sunt pe plac, indiferent dacă opiniile sale reflectă sau nu prevederile Constituției. Mai mult, judecătorii activiști și cei care îi susțin au transformat Constituția în ceea ce ei numesc „un document viu, care respiră”, în care cuvintele sale nu mai au înțelesul lor literal. Constituția „evoluează”, ne spun ei, pentru a se potrivi înclinațiilor curții. Oamenii nu mai au oportunitatea de a vota pe probleme care contează pentru ei, sau de a-și alege reprezentanți care le vor susține ideile. Însă nu aceasta este ceea ce și-au dorit pentru noi părinții fondatori.

Decizia Marbury din 1803 a continuat să îl tulbure pe Jefferson timp de mulți ani. După aproape douăzeci de ani el a scris: „Constituția… este un bulgăre de ceară în mâinile sistemului judiciar, care îl poate răsuci și modela în orice formă poftește.” „De mult timp cred și spun… că microbul disoluției guvernului nostru federal a fost generat de constituirea sistemului judiciar federal; lucrând la fel ca gravitația, zi și noapte, câștigând puțin azi și puțin mâine și mergând cu pași neauziți, ca un hoț, pe terenul jurisdicției, până ce totul va fi uzurpat.”

Jefferson a mai avertizat o dată în 1823, cu trei ani înainte de decesul său. Totuși, de această dată nu prezicea pur și simplu ascensiunea unei instanțe arogante; fusese deja martor la aceasta. Jefferson spunea că: „În momentul instituirii constituției noastre, instituțiile judiciare au fost concepute spre a fi cei mai neajutorați și inofensivi membri ai guvernului. Totuși, experiența ne-a arătat curând cum anume urmează ei să devină, de fapt, cei mai periculoși. …”

Acum, nenorocirea care îl îngrijora pe Jefferson a produs pentru noi o cultură a morții, înrădăcinată în relativismul moral. În ziua de astăzi suntem victimele goanei după putere care ar fi trebuit anihilată acum două secole. Din acel moment, Curtea Supremă a călcat în picioare voința poporului, cu regularitate și fără a-și cere scuze. De fiecare dată când judecătorii se întrunesc ca for, avem de-a face cu un fel de convenție mini-constituțională în care sensul documentului fundamental este schimbat fără consimțământul guvernaților. Și, în consecință, deciziile pronunțate de ei reprezintă autoritatea supremă în materie de drept.

Haideți să vedem care este rezultatul final. Dacă Curtea Supremă a S.U.A. redefinește căsătoria pentru a include uniunile între persoanele de același sex, vă garantez că acest lucru nu se va opri aici. Vor apărea o avalanșă de acțiuni în justiție pe probleme conexe, la care nici nu ne putem gândi în acest moment. Iată doar câteva pe care le putem prevedea:

  1. Libertatea religioasă va fi asaltată din toate părțile. Puteți fi siguri că bisericile conservatoare vor fi chemate în judecată cu sutele. Conducătorii lor vor trebui să angajeze oameni care nu împărtășesc convingerile aferente denumirii și compoziției acestora. Este posibil ca pastorii să fie nevoiți să oficieze căsătorii între persoane de același sex și li s-ar putea interzice să predice anumite pasaje din Scriptură. Cei care refuză să se supună nu numai că vor fi amenințați cu acționarea în justiție, ci mulți vor fi victima protestelor și vor fi pichetați de activiști. Poate acesta este un scenariu extrem… sau poate nu. Închisoarea este și ea o posibilitate.
  2. Firmele cu orientare creștină și bisericile vor juca după cum le va cânta guvernul. Am văzut cu toții exemple de studiouri foto, cofetării și florării cărora li s-au solicitat serviciile pentru căsătorii gay, sub pedeapsa închiderii sau a falimentului. Acest fel de oprimare juridică se întâmplă la nivelul întregii nații.
  3. Colegiile creștine nu vor putea probabil să predea viziunea Scripturii asupra căsătoriei. Orice organizație creștină non-profit care se opune uniunilor între persoanele de același sex, inclusiv a noastră, își vor pierde cel mai probabil statutul de entitate scutită de plata impozitelor. Multe vor fi forțate să se închidă.

Aceste consecințe vi se par draconice? Dacă da, atunci puteți consulta un editorial publicat în New York Times cu câteva săptămâni în urmă. A fost scris de un jurnalist liberal, pe nume Frank Bruni, care a insistat asupra faptului că creștinii trebuie „făcuți” să schimbe doctrinele bisericii lor privind moralitatea sexuală. A folosit exact aceste cuvinte: „Liderii bisericești trebuie făcuți să scoată homosexualitatea de pe lista lor cu păcate.”

Tony Perkins, președintele Family Research Council (Consiliul de Cercetare pe Probleme de Familie), a răspuns astfel la declarația lui Bruni: „Acești activiști nu urmează politica «trăiește și lasă-i și pe ceilalți să trăiască». S-au angajat într-un marș prin care vor să îi forțeze pe toți americanii să celebreze și să afirme ceea ce fac ei, sub pedeapsa legii.”

Într-adevăr. Mă întreb dacă Frank Bruni a citit oare Declarația Drepturilor din primul amendament al Constituției.

Acum haideți să analizăm ce anume le va cere legea în viitor părinților și copiilor:

  1. Iată un exemplu privind ceea ce va urma: Cu câteva săptămâni în urmă, președintele Obama a solicitat adoptarea unei legi care să le interzică părinților să se adreseze unui terapeut pentru a le oferi asistență copiilor lor care se confruntă cu crize de identitate sexuală. De ce trebuie să se amestece acest om și să le spună părinților cum să își ajute copiii dezorientați, chiar și după ce aceștia au fost abuzați și exploatați sexual? Este strigător la cer! În unele state, consilierii își pot pierde dreptul de practică dacă încearcă să asiste în acest mod copiii cu probleme. Aceste intruziuni par a prevesti lucrurile care urmează.
  2. Orice specialist autorizat de stat poate rămâne fără drept de practică dacă nu se conformează înclinațiilor curții privind relațiile dintre persoanele de același sex.
  3. Manualele pentru copiii de toate vârstele vor fi cu siguranță rescrise și republicate, pentru a ilustra căsătoriile între homosexuali și lesbiene.
  4. Cea mai absurdă interferență în drepturile parentale va veni din partea școlilor publice, care impun să li se predea copiilor începând cu vârsta de 5 ani concepte despre homosexualitate și lesbianism. Nu va conta faptul că aceste învățături vor contrazice credințele și convingerile părinților. Acest lucru ar putea deveni o cerință obligatorie în fiecare școală publică, prin decret judiciar. Este deja ridicat la nivel de lege în California și Massachusetts.

Există multe alte lucruri despre care aș putea scrie la acest moment de răscruce al istoriei. Permiteți-mi să-mi rezum îngrijorările astfel: Pe de o parte se află milioane de familii puternice și implicate, ai căror copii cresc cu frică de Dumnezeu și urmând povețele Lui. Pe de altă parte avem o națiune care se îndepărtează de la rădăcinile sale spirituale, către o cultură care va preda o ideologie periculoasă generației tinere din ziua de astăzi și celor care vor veni.

Ce putem face pentru a ne salva națiunea? Rugăciunea este singura noastră speranță, însă este o speranță puternică. Chiar și în acest al doisprezecelea ceas, Domnul ar putea încă să răspundă rugăminților a milioane de oameni credincioși. Shirley și cu mine ne numărăm printre cei care se roagă pentru o minune. Vă veți alătura nouă?

Dumnezeu să vă binecuvânteze. Și fie ca Dumnezeu să binecuvânteze America.

Dr. James C. Dobson

Președinte și fondator 
Family Talk

CITITI mai MULT aici-

 

Flavius D. Avramescu – Smerenie și scandal

Foto blogdefotografie.ro via Flavius D. Avramescu

În urmă cu ceva zile am ascultat o melodie a trupei TAXI (văzând-o distribuită de prietenii virtuali), a cărei titlu m-a determinat să o ascult, „Despre smerenie..”. Am ascultat-o cu drag până la final și m-am gândit ce preferă Dumnezeu într-adevăr. Am apreciat și apreciez credința celor de acolo și faptul că totuși ei încearcă să Îl caute cumva pe Dumnezeu.

Ca un creștin evanghelic, m-am gândit imediat la o trezire și se pare că s-a întâmplat, însă nu după așteptările mele – oamenii s-au trezit să iasă la atac om la om…..

CITITI mai MULT – http://partascuhristos.com/articole/smerenie-si-scandal/

 

Florin Ianovici – Valoarea unei îmbrățișări

Florin Ianovici

Valoarea unei îmbrățișări

Știu că mulți părinți au în aceste zile lacrimi pe obraz. Lacrimi care par nesfârșite.

Știu că mulți oameni suferă pentru că se aud doar pașii celor care se depărtează de tine.

Multora ni se pare că necazul este fără sfârșit. ,,Un val cheamă alt val” a devenit modul de viață curent.

Dar vine un ceas când toată durerea se risipește în bucuria unei îmbrățisări. Când am strâns în brațe pe fiica mea, Carina, la botezul ei, am uitat toată suferința zilelor trecute.

Ceea ce știu cu adevărat este că vine ziua când Dumnezeu însuși ne ve strânge în brațele Sale, dăruindu-ne bucuria eternă și uitarea deplină.

Isaia 66:12 „Căci aşa vorbeşte Domnul: „Iată, voi îndrepta spre el pacea ca un râu şi slava neamurilor ca un pârâu ieşit din matcă, şi veţi fi alăptaţi; veţi fi purtaţi în braţe şi desmierdaţi pe genunchi. ”

Dumnezeu să ne ia în brațele Sale!

http://www.bisericabetel.ro/live/

Peter Costea – 66.6 hours in Norway

aPeter Costea is a civil rights attorney practicing in Houston, Texas. He also holds a PhD in diplomacy from the Fletcher School of Law and Diplomacy in Boston, Massachusetts.

I spent 66.6 hours or so in Norway in late February 2016. It was my first trip there. I landed in Oslo around noon on a Wednesday, and left a little after 6 a.m. the following Saturday from Bergen, a city on Norway’s West coast. It was a quick trip which, however, opened my eyes to the New Norway, where family, marriage, parenthood, and the meaning of parenting have morphed into something the world has never seen before, including the shocking reality that children can be taken away from parents, or be deprived of parental rights, without court order.

[….]

in the span of only 66.6 hours, many of my impressions about Norway changed. Or, maybe I should say, new impressions formed. Unfortunately, most of them were negative and were caused by the very reason that took me to Norway in the first place. Months before, I had taken up a pro bono humanitarian case involving Norway. It was a case which, after having investigated it for months, I will today call state-sponsored child kidnapping. In November 2015 Norway’s Barnevernet, the equivalent of the Child Protective Services (CPS) in the United States, seized, without court order, five (5) children from a Romanian-Norwegian family living in Naustdal. The matter fell, almost squarely, within my area of legal expertise, civil rights litigation. When I first heard the news I was scandalized. But indignation soon turned into outrage because, after investigating the case, I became convinced that the family’s religion had something to do with the seizure of the children.

I have heard, along the years, of prominent Western lawyers taking up humanitarian or pro bono causes abroad, but those cases typically involved incidents occurring in Third World countries. South Africa’s apartheid system readily comes to mind. Not only because it was fashionable for attorney to pick up humanitarian cases there, but also because I had lived the apartheid experience for myself. I spent one year there teaching international relations and diplomacy at the University of the Witwatersrand in Johannesburg in 1989. That was two (2) years or so prior to the collapse of the apartheid regime. I witnessed, and I still do vividly recall, our international relations department being frequently visited by foreign lawyers pleading various humanitarian causes and drawing international attention to South Africa’s political detainees.

Little did I know that, after twenty-five (25) years of legal practice, I would be involved in an international humanitarian case of my own, but, strangely enough, not one in the Third World, but one involving Norway….

Read this fascinating synopsis of what Norway has become, as a result of its secularism, or as Peter Costea puts it „a country without religion or God”.

Read it here –

http://bodnariufamily.org/articles/66-6-hours-norway/

Norvegia atee

Norvegia Norway Foto www.churchmilitant.com

Norvegia atee 

In martie, publicatia britanica The Independent difuza o stire cu totul unica. Conform unui sondaj de opinie din 2015 si publicat luna trecuta, 39% dintre norvegieni sunt atei. Procentul norvegienilor care cred in Dumnezeu este mai mic, de doar 37%. Procentul norvegienilor care nu stiu daca cred sau nu in Dumnezeu e de 23%.

Este pentru prima data in istoria Norvegiei cind procentul cetatenilor atei il intrece pe cel al credinciosilor. In sondajul de opinie au fost incluse 4.000 de persoane. In contrast, in 1985, 50% dintre norvegieni afirmau credinta in Dumnezeu si 20% nu. Acum doi ani, procentul celor care credeau in Dumnezeu si al celor care nu credeau era egal.

In Oslo, doar 29% dintre cetateni cred in Dumnezeu. Cea mai religioasa parte a Norvegiei e tinutul nord-vestic dar putin populat  al tarii, Vest-Agder, unde 44% dintre locuitori cred in Dumnezeu. Va recomandam articolul din Independent: independent.co.uk/news/world/europe/norwegians-believe-in-god-majority-do-not-for-first-time-ever-a6943706.html

Fragment din articolul: Scandinavia: Statul asistențial și suferința Familiilor – Cultura Vietii

Biserica Protestantă din Olanda s-a distanţat luni, într-o declaraţie publică, de scrierile antisemite ale teologului german Martin Luther

Martin Luther

Biserica Protestantă din Olanda s-a distanţat luni, într-o declaraţie publică, de scrierile antisemite ale teologului german Martin Luther  (1483-1546) şi a calificat drept „dezgustătoare şi inacceptabile” unele dintre afirmaţiile acestuia, relatează DPA.

 De exemplu, a condamnat pamfletul „Despre evrei şi minciunile lor” („Von den Juden und ihren Luegen”), din 1543, în care reformatorul incita la incendierea sinagogilor, la alungarea evreilor şi la deposedarea lor de proprietăţi. Scrieri ca aceasta au contribuit la crearea unui climat care a facilitat Holocaustul, a adăugat Biserica Protestantă din Olanda.
Biserica Protestantă din Olanda a fost constituită în mai 2004, prin fuzionarea Bisericii Reformate Olandeze, Bisericilor Reformate din Olanda şi Bisericii Evanghelice Luterane din Regatul Olandei. Potrivit site-ului său, aceasta este „este cea mai mare biserică protestantă din Olanda ca număr de membri”.
Cititi mai mult –

Primul premier care isi asuma un asemenea OBIECTIV ambitios: „Pana in 2020 sa nu mai avem niciun copil in centre institutionalizate”

Foto credit Dacian Ciolos

La Ateneul Roman, 700 de spectatori si invitati de seama s-au adunat, duminica seara, pentru a sustine cauza copiiilor institutionalizati. Un eveniment caritabil la care au concertat Paula Seling, Dan Bitman, Feli si soprana Irina Iordachescu, organizat de Fundatia „Hope and Homes for Children”. Premierul Dacian Ciolos a participat la eveniment insotit de sotia sa si a fost impresionat de cazul Olgai, o tanara care a trait o drama in caminul de copii, dar a fost ajutata sa mearga mai departe.

„Din pacate suntem astazi la 57.000 de copii care nu sunt in familiile lor. Obiectivul pe care ni-l asumam ca stat este ca in 2020 sa nu mai avem copii in centre institutionalizate”, a spus premierul Dacian Ciolos. .

Executivul vrea sa puna la punct programul anti-saracie pentru ca micutii cu vulnerabilitati sa poata fi reintegrati in societate. Vrea sa sprijine si organizatiile care se implica in acest proces.

„Mai sunt in Romania inca 160 de institutii de tip vechi de inchis cu aproape 8000 de copii in ele”, a spus directorul Regional HHC din Europa Centrala si de Sud, Stefan Darabus.

CITITI mai mult aici – http://www.aktual24.ro/primul-premier-care-isi-asuma-un-asemenea-obiectiv-ambitios-pana-in-2020-sa-nu-mai-avem-niciun-copil-in-centre-institutionalizate/

CITESTE mesajul Premierului Dacian Ciolos transmis la gala organizată de Hope and Homes for Children –

https://www.facebook.com/notes/dacian-ciolo%C5%9F/mesaj-transmis-la-gala-organizat%C4%83-de-hope-and-homes-for-children/1250543244970678

Ministrul Muncii, Ana Costea, ar urma să demisioneze….

Ana Costea

Ministrul Muncii, Ana Costea, ar urma să demisioneze pe fondul revoltei sindicatelor la adresa proiectului….

Cititi mai mult aici –

 

OFICIAL Comisia Europeană: România îndeplinește condițiile de a adera la Schengen

Comisia Europeana EU Commission

Veşti uriaşe pentru România venite de la Comisia Europeană.

Anunţul a venit de la un înalt oficial al comisiei. Comisia Europeană consideră că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru a adera la Spaţiul Schengen, afirmă Mina Andreeva, purtătorul de cuvânt al Executivului UE, precizând că decizia admiterii celor două ţări în zona de liberă circulaţie trebuie luată de statele membre. Acum, va fi necesară o decizie în unanimitate a ţărilor membre UE…

CITESTE mai MULT aici – http://www.stiripesurse.ro/oficial-comisia-europeana-romania-indepline-te-condi-iile-de-a-adera-la-schengen_990216.html

7 ways to have Gospel amnesia. Wretched

VIDEO by Wretched

CE S-A ÎNTÂMPLAT CU LEADERSHIPUL BISERICILOR?

Church leadership Foto koebnerkirken.dk

Ce te faci când leadershipul unei Biserici este sub nivelul spiritual si intelectual al Bisericii? Ce te faci când media de vârsta a celor din conducere este mult peste media de vârstă a Bisericii, iar cele două grupuri trăiesc în lumi paralele? Ce te faci când oamenii din conducerea bisericii nu conduc, practic, pe nimeni, ceea ce arată o situație dezastruoasă și, în același timp, demobilizantă pentru membrii bisericii.

În mod normal, liderii unui biserici trebuie să fie locomotiva bisericii, oamenii care, dăruiți fiind de Dumnezeu, tractează biserica în împlinirea obiectivelor ei. Liderii trebuie să fie bărbații pe care biserica îi urmează și care, prin simpla lor apariție, mobilizează și motivează, inspiră încredere și forță, conducând biserica, în puterea Duhului Sfânt, către împlinirea marii însărcinări.

Mai mult, urmând exemplul lui Cristos și al apostolilor Săi, liderii bisericii trebuie sa fie cei care își asumă sarcinile cele mai grele și mai vizibile, așa cum comandanții militari se puneau în fruntea oștirilor pentru a obține victoria. În realitate, cei mai mulți lideri nu doar că nu reușesc să inspire forță și încredere, nu reușesc să motiveze și să mobilizeze, dar nu au nici măcar curajul de a-și asuma vreo responsabilitate clară, preferând căutarea celui mai comod loc, unde să nu riște nimic.

Din nefericire unii, prea înaintați în vârstă, sunt total lipsiți de charismă, de mesaj, de viziune și de idei, iar alții, în ciuda tinereții și a energiei, nu au reușit să se ridice la nivelul așteptărilor. Unii dintre cei mai în vârstă, în calitate de lideri, ar trebui să comunice și nu o fac, iar când o fac toată lumea regretă că au făcut-o, iar alții, mai tineri, comunică lucruri mărunte, platitudini sau populisme ieftine, parcă într-o concurență, la acest ultim capitol, cu cei dintâi.

Din păcate, bisericile au intrat în această nouă eră a istoriei umane cu astfel de „lideri”. Același model de conducere care, din cauza miopiei spirituale profunde, a ținut poporul lui Dumnezeu în mediocritate spirituală și intelectuală, neoferind nici viziune, nici direcție, nici obiective. O atare lipsă de viziune și strategie-ca să folosesc niște termeni blânzi-a făcut ca liderii bisericilor să ia, fără să-și dea seama, anumite decizii împotriva intereselor Împărăției lui Dumnezeu.

Desigur că, teoretic, puterea de a schimba direcția unei biserici stă în mâinile membrilor ei. Oare vor fi aceștia în stare să realizeze o astfel de schimbare? Sincer să fiu, nu știu. Apoi, va putea schimbarea-dacă se va produce-să opreasca hemoragia care a cuprins bisericile evanghelice mai vechi, cu dezertări în masă catre alte biserici, în special către bisericile mai noi sau de orientare carismatică? Din nou același răspuns, nu știu.

Știu însă, că atunci când a vorbit despre Biserica Lui, Cristos a spus că:”porțile Locuinței morților nu o vor birui”. În ciuda faptului că unele biserici locale se vor „stinge” încet, Biserica lui Cristos va continua să lumineze, în lume, pentru El. Bisericile locale, dacă doresc să fie parte din mișcarea de creștere și multiplicare a Bisericii lui Cristos, trebuie să-și armonizeze viziunea despre conducere cu Acela care:”a dat pe unii apostoli; pe alții, evangheliști; pe alții, păstori și învățători, pentru desăvârșirea sfinților în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Cristos”.

Generalul de armată George Washington, primul președinte al Statelor Unite, a făcut cândva o afirmație extrem de plastică:”O armată de măgari sub conducerea unui leu este mult mai puternică decât o armată de lei sub conducerea unui măgar”. Dacă te întrebi, ca și mine, de ce? Răspunsul e simplu…leii au fost „chemați” să conducă.

Samy Tuțac

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari